Dr. Mihail: Omule, te salut! Eu sunt doctor Mihail.
Dr. Mihail: Avem un nou podcast, Boabe de Cunoaștere, și astăzi vorbim despre ochi. Ochiul pare ceva ce luăm așa, drept bun. Îl avem și nu ne întrebăm care este funcția lui și ce se întâmplă când această funcție se pierde. Dar fii atent, noi ne bazăm în proporție de 80% pe vederea noastră în relație cu lumea înconjurătoare. Adică restul de 20% este ce auzi, ce simți, ce atingi, dar 80% din relația cu tot ce vezi tu în jur este bazat pe ochi. Bineînțeles, poți să-ți dai seama de asta dacă te uiți la acest podcast și mai puțin dacă îl asculți pe Spotify. Ochiul uman este considerat al doilea cel mai complex organ după creier. De fapt, ochiul este ca o cameră video care captează imaginea și o trimite, o transformă în semnale neurologice pe care le trimite către creier, iar creierul este cel care interpretează acea informație. De aceea, atunci când această cameră începe să fie nefuncțională, când se defectează, asta poate să-ți influențeze serios multe aspecte ale vieții, inclusiv activitățile de zi cu zi, munca, școala sau starea generală de sănătate. Iar în lume, numărul celor care se confruntă cu probleme cu vederea este în creștere. Praful, razele ultraviolete și alți factori îți pot pune în pericol sănătatea ochiului și evident, întreaga ta sănătate, pentru că ochiul contează foarte mult. De aceea îl avem astăzi invitat alături de noi pe doctorul Lehar Levai, care e chirurg oftalmolog specializat în chirurgia vitreoretiniană. Este specializat în chirurgia cataractei, chirurgia refractivă și chirurgia oftalmologică robotică. Doctorul Lehar a realizat primele endoscopii oculare în România și este fondatorul Clinicilor Oftă și Vitreum, pe care bineînțeles le cunoașteți dacă sunteți abonați la acest canal. Lehar, salut!
Dr. Lehar Levai: Servus! Mă bucur foarte mult să fiu aici la tine în studio.
Dr. Mihail: Și eu mă bucur sincer. Știi, eu în viața mea am cunoscut oameni interesanți, mulți, dar cred că doar pe degetele de la o singură mână aș putea să enumăr oamenii cu care mi-aș… mi-ar plăcea să filmez un fel de documentar al… uite, o zi din viața acestui om, știi? Să-l urmăresc de dimineața până seara, să văd cum se trezește, ce sport face dimineața, ce mănâncă și ce lucrează. Tu ești unul din acei oameni, la modul cel mai serios. Da, nu trebuie cumva… te-am… te-am cunoscut mai bine în aceste călătorii pe care le-am făcut la Baia Mare, Satu Mare, Oradea, atunci când am realizat materialele, vlogurile respective pentru Vitreum. Apropo, să le lăsăm jos în descrierea acestui… acestui podcast. Dar călătorind cu tine prin aceste orașe unde aveați aceste clinici, am… am ajuns să te cunosc și… adică ai o viață foarte interesantă, atât pot să spun, cu activitățile pe care le faci, dedicarea pe care o ai pentru… pentru oftalmologie, felul în care faci naveta din oraș în oraș și într-un oraș operezi ceva, acolo operezi altceva, faci chirurgie robotică acolo, faci transplant de cornee, locuiești în clinică, adică… Ok, o să mă… o să mă opresc aici. Dar mi-ar plăcea sincer să facem la un moment dat un… un material în care să te urmărim într-o zi întreagă, cred că ar fi de… de interes pentru toată lumea, am avea ce învăța de acolo. Dar vreau să încep cu începutul. Poți să ne zici care e povestea ta? Cum ai ajuns? Cum ai ajuns să faci oftalmologia și cum te-ai mutat dintr-un spital de stat și ți-ai deschis primul cabinet? E o poveste pe care eu o cunosc, mi-ai povestit-o în Baia Mare, nu la coaste, la acele coaste celebre la care…
Dr. Lehar Levai: Exact.
Dr. Lehar Levai: Oftalmologia mi-a fost în minte de foarte multă vreme. Eram încă în școala elementară… cci, op, atunci m-am… adică medicina, hai să… hai să… hai să medicină. Atunci eram… m-am hotărât precoce că vreau să fiu medic, să fiu chirurg. Aha. Ă pe urmă oftalmologia a intrat în discuție abia în anul doi.
Dr. Mihail: Ok. Era deja oarecum stabilit că voi fi urolog, ginecolog? De tine sau de ai tăi?
Dr. Lehar Levai: De mine. De mine. De mine. Aveam și am și acuma un prieten foarte bun în Cluj care la… este urolog și am urma să-i urmez pașii. Ok. Ăă, până când am… m-am întâlnit cu oftalmologia și a fost așa o dragoste la prima vedere. Cum eu nu înțeleg asta. Ăsta este primul meu semn de întrebare pentru că oamenii care au terminat medicina și au… au trecut prin medicină și practică orice profesie ar practica acum, probabil că pot să… să… să se recunoască în următorul… ă, în următoarea poveste în care la oftalmologie te duci pe o secție de oftalmologie unde cineva îți explică aparatele cu care se testează presiunea intraoculară, se pun niște lentile, la revedere, nota 10, ați plecat. Adică eu cum am trecut prin oftalmologie mi s-a părut cea mai… adică mi s-a părut genul de profesie pe care ți-o alegi când vrei să stai calm, să nu vii în gărzi, să nu operezi, să stai liniștit, să pui ochelari, să prescrii ochelarii. Asta era în mintea mea până am văzut adevărata oftalmologie când v-am vizitat pe voi.
Dr. Lehar Levai: Da, oftalmologia este foarte versatilă. Ă, una din motive pentru care mulți colegi preferă oftalmologia când își aleg… când își aleg specialitatea, poți să alegi din cadrul oftalmologiei să fii doar pe parte medicală, ok? Poți să faci doar explorări, poți să faci doar prescripții de ochelari, dar oftalmologia îți oferă și varianta în care să faci lucruri mai serioase, lucruri mai complicate, cu responsabilitate mai mare, adică să faci chirurgie. Iar chirurgia oftalmologică este, spun eu, cea mai frumoasă chirurgie existentă și una din motivele acestei frumuseți este că rezultatele chirurgiei oftalmologice sunt imediate în multe… în foarte multe din cazuri. Închipuie-ți tu, de exemplu, acuma porți ochelari, faci o intervenție laser care durează câteva secunde, după care imediat ești fără ochelari. Rezultatul este imediat, este controlabil de către pacient și este…
Dr. Mihail: …spectaculos.
Dr. Lehar Levai: Îți dau un alt exemplu. Vin pacienți complet orbi unde impactul este și mai mare. Hm. Pacienți cu cataractă care și-au menținut cataracta și au maturat-o de-a lungul timpului, au avut grijă bună de ea. Unii sunt complet orbi la ambii ochi, cecitate bilaterală din cauza ca… caac. Da, vin, se operează și imediat după intervenție văd perfect, majoritatea dintre ei. Îți dai seama cât de mare este impactul și rezultatul muncii chirurgului este imediat. Bineînțeles și satisfacția și răsplata profesională este pe măsură, să… să preiei și să trăiești bucuria pacienților care din beznă au ajuns imediat în lumină, e… e ceva greu de descris.
Dr. Mihail: Da, îmi închipui că e… e am asistat la ceva asemănător când am fost la… la clinica din Satu Mare, nu, Satu Mare e cea mai mare clinică Vitreum și am văzut paci… pe cei doi pacienți operați de cataractă cu schimbarea cristalinului și cu pacienții văzând bine deodată, imediat după operație. Asta e foarte tare. Ă, vreau să și… să și precizez că am văzut pentru prima dată atunci chirurgia oftalmologică și mi s-a părut wau, pentru că te gândești, ok, ochiul ăsta, ce poți să operez la ochi? Că ceva operezi, ceva la suprafață, dar nu-i așa. E un fel de laparoscopie, cum noi putem să umflăm abdomenul pacientului și să intrăm cu niște camere și cu niște instrumente în abdomen, asta se întâmplă în ochi. Ai niște… ai niște microscoape speciale, ai instrumente foarte fine, speciale cu care intri în ochi și vezi cu camera în interiorul ochiului și poți să operezi inclusiv în ochi. Mi se pare incredibil. E atât de fin și atât de făcut în același timp, țesuturile alea pe care le tragi cu tot felul de aspiratoare speciale, cum le înlocuiești, e… e ca un joc, așa cum ai zis…
Dr. Mihail: …la început că oftalmologia este undeva înrudită cumva cu neurologia, neurochirurgia.
Dr. Lehar Levai: Să știi că așa și este și din punct de vedere funcțional și din punct de vedere tehnic, chirurgical. Ochiul practic este o prelungire a cre… a creierului. Retina este filmul care tapetează peretele interior al ochiului și cu această retină noi vedem. Când ne uităm la ceva, cu această retină vedem. Retina este filmul ochiului, făcând o analogie cu filmul unui aparat de filmat sau de… și e tare că într-adevăr nervul optic face legătura dintre ochi și creier, dar este considerat inclusiv în unele tratate este considerat efectiv prelungirea creierului. Este prelungirea creierului deoarece nervul optic și retina sunt formate din neuroni precum creierul. H. Adică imaginea pe care lumina pe care noi o percepem este percepută de către neuroni, de către celule nervoase, asemenea celule nervoase din creier. Aceste impulsuri sunt preluate de către neuroni și sunt transmise prin intermediul nervului optic către creier în lobul occipital, unde acolo într-adevăr are loc procesarea și interpretarea acestor imagini. Hm. Este… este fascinant cum natura a ajuns să dezvolte un organism ă și un organ atât de sofisticat care într-adevăr se… să ne ofere mai mult de 80% din informațiile mediului înconjurător și pe care ne putem baza și să avem informații de la distanță mare față de corpul nostru.
Dr. Mihail: Ei, și asta e complet altă perspectivă, știi? Oamenii zic, ok, sunt oftalmolog, pun ochelari. Ok, se poate și așa, dar poți să zici, ok, sunt oftalmolog și eu operez pe o prelungire a creierului, că asta faci de fapt. Da, și la un moment dat s-a făcut o clasificare în ceea ce privește gradul de dificultate al intervențiilor chirurgicale în medicină, iar oftalmologia, chirurgia vitreoretiniană, chirurgia retinei, se află undeva la nivel de dificultate undeva cu înrudită sau aproape de neuro… neurochirurgie. Zi-mi te rog de clinicile…
Dr. Mihail: …Vitreum, că și aici este o poveste interesantă pentru că Vitreum e așa, e ca… e un… e un mic imperiu oftalmologic în vestul țării, am putea să spunem. Știu că o să fii modest și o să zici că nu, dar e cum să zic? E un… e adevărat, e un lider în ce înseamnă chirurgia oftalmologică și serviciile oftalmologice în vestul țării. Dar tu ai început ca medic specialist angajat al unui spital de stat și ți-ai deschis un mic cabinet. Poți să-mi povestești cum? Prin ce-ai trecut atunci?
Dr. Lehar Levai: Într-adevăr, prima… primul loc de muncă a fost, să zic… zicem la spitalul… inițial a fost la Spitalul de stat unde… unde în Satu Mare, acolo am lucrat prima dată, unde am avut parte de un mediu foarte plăcut, foarte colegial. Am fost norocos să fiu acceptat într-un mediu profesional și colegial de acolo, de la Secția din oftalmologie. Ă, după care, într-adevăr, ă, am… am plănuit sau am intenționat să deschid o clinică, un cabinet, prima dată un cabinet de consultații, că practic așa am început, cabinet. Ă, după care, văzând că lucrurile merg bine din acel cabinet de consultații, ne-am extins la o clinică unde făceam și operații.
Dr. Mihail: Stai, ai ratat un moment. Eu înțeleg. Înțeleg, ne filmează camerele, dar vreau să știu pentru că pentru mine a fost un moment în care pe care l-ai povestit și m-am regăsit și eu și cred că e foarte important ca și oamenii să-l cunoască. În momentul ăla de cumpănă când ți-ai deschis primul cabinet, înainte de a-l deschide ai făcut un calcul? Poți să ne povestești?
Dr. Lehar Levai: Da, într-adevăr, decizia n-a fost chiar așa ușoară, într-adevăr, de a… de a deschide o clinică privată pentru că presupune multă pregătire, multă responsabilitate atât profesională cât și financiară, bineînțeles, investiții multe în aparate, în spațiu, în chirii și așa mai departe. Deci practic e și o afacere, nu e doar o… devii și antreprenor, nu doar med…
Dr. Mihail: Exact. Dar ma… înainte să-ți deschizi cabinetul, ți-ai fă…
Dr. Lehar Levai: Într-adevăr. Da, ne-am făcut un calcul. Am început activitatea în chirie și pe la vremea respectivă aveam un salariu undeva la 3000 RON cu găs… cu tot. Aha. Și îmi făceam griji că dacă nu voi putea să-mi achit obligațiile față de proprietarul spațiului, dacă n-o să pot să… o parte din aparate le aveam deja, așa că într-adevăr mi-am făcut acest calcul că din salariul meu de 3000 RON chiria era cred că 3000…
Dr. Mihail: Trăiesc, mai reușesc să-mi plătesc și chiria și atuncea așa am avut curaj să să merg mai departe și să deschid acel cabinet de consultații.
Dr. Lehar Levai: Acum așa, dacă mă întrebi, din prima nici nu ne-am extins în… în mai multe județe. Clinici avem în Satu Mare, în Baia Mare, în Oradea, în Beiuș și acuma urmează în Zalău se deschide o clinică.
Dr. Mihail: Patru. Și pe lângă asta mai aveți alte cabinete?
Dr. Lehar Levai: Și avem cabinete și optici în Transilvania.
Dr. Mihail: Da, vezi, asta asta mi se pare, adică cumva știi? Și când te uiți la Lev Lehar chirurgul și vezi clinicile Vitreum și zici wau, cât de tare un… adică efectiv un imperiu oftalmologic putem să-i spunem din… din cel mai pozitiv punct de vedere și totul a început cu un om care s-a gândit dacă din 3000 RON salariu își poate aloca 300 € ai povestit că aveai o reținere, te gândeai cum adică totuși e o sumă mare, aproape jumate din salariul meu trebuie să-l dau doar pentru o chirie și la un moment dat a zis ok cred că o să-mi iasă și ăla a fost primul pas și acum puteți să intrați pe vitre one.ro să vedeți ce ce se întâmplă acolo e e o poveste pentru mine cel puțin e o poveste care îți arată că uite trebuie să faci niște…
Dr. Mihail: …decizii foarte grele la început pe care le faci singur sunt decizii grele decizii care pot să eșueze dar care cumva sunt necesare pentru pentru a împinge mai departe un vis.
Dr. Mihail: Bun. Și acuma aș vrea să… revenim cumva la ochi și să-mi zici cum putem să ne păstrăm sănătatea ochilor și acuitatea vizuală în ziua de astăzi? Adică ce ar trebui să facem pentru a păstra ochii sănătoși și ce poate să meargă rău în ziua de azi?
Dr. Lehar Levai: Din păcate, foarte multe lucruri pot să meargă rău datorită sensibilității oculare și a multiplelor patologii care pot să apară. Ca și prevenție, ă, cu ochii… ochii pot fi integrați în într-un să zic, într-o stare generală de sănătate și putem să avem grijă de ochi printr-un mod de viață sănătos, h, să evităm traumatismele oculare și pe cât posibil să solicităm un examen oftalmologic cât de cât regulat, dacă tot… dacă suntem sănătoși, dacă nu suntem diagnosticați cu ceva patologie, măcar o dată pe an să facem această revizie, între ghilimele, oculară. Acum, dacă te-ai referit la ce probleme pot să apară, foarte multe afecțiuni există, există foarte multe afecțiuni care pot să apară atât la nivel în fiecare strat sau în fiecare segment al ochiului în parte. Poate că cele mai frecvente sunt cele mai banale, putem dezvolta o conjunctivită care trece de la sine, bacteriană sau virală sau putem să avem aceste vicii de refracție, miopie, hipermetropie, astigmatism sau putem avea cataractă sau dezlipire de retină. Foarte multe patologii, foarte multe boli pot să existe într-adevăr într-un organ atât de mic. Hm.
Dr. Mihail: Zi-mi te rog, ă, ajută alimentația și dacă da, ce alimente am putea să mâncăm pentru o sănătate oculară? Există ceva specific? De exemplu, dacă mâncăm morcov, ă, ne menținem ochii sănătoși?
Dr. Lehar Levai: Ă, acum sigur și pentru… eu ca și pentru corp, o alimentație sănătoasă este foarte importantă. Ă, să încercăm să mâncăm cât mai multe fructe, în special fructe, ă, legume, leguminoase în starea lor cea mai apropiată, consumate în starea lor cea mai apropiată de starea lor naturală. Asta este recomandarea generală. Dacă putem face acest lucru, contribuim foarte mult atât la sănătatea corpului nostru, la sănătatea ă psihicului nostru și inclusiv la sănătatea ochilor noștri.
Dr. Mihail: Este… adică să mâncăm legume, fructe proaspete cât mai mult. Da. Și consumate în starea lor cea mai apropiată de starea lor naturală. Ce… adică ce înseamnă? Adică crude, crude direct. Ok. Tu asta faci, nu? Adică tu… tu ești vegan… vegan chi… nu nu ești ran tu nici nu știi încă ce influență ai avut asupra mea în vizitele tale din Satu Mare, eu fiind vegan de 10, 13 ani am trecut la ro vegan. Dar asta știi tu, nici nu știu. Știu că nu.
Dr. Lehar Levai: Asta a fost. Dar uite, ai avut o influență pozitivă, zic eu. Da, probabil. Nu-mi dau seama. E ca să… ca să înțeleagă și oamenii, într-adevăr m-a mirat să văd ce mănânci, crud. Că mănânci foarte bine, adică mănânci efectiv fix fructe și legume în starea lor cât mai naturală și faci… Dar totuși aveai și chestii gătite.
Dr. Mihail: A, și găteam chestii și acuma găteam, acum doar R Vegan, doar R Vegan că am încercat să te conving să mănânci și ulei de măsline, n-am reușit.
Dr. Lehar Levai: Nu.
Dr. Mihail: Și după ce ai încercat să mă convingi legat de uleiul de măsline, am zis uite într-adevăr R veganul trebuie să trebuie să adoptăm o altă tehnică, trebuie să încep data viitoare o să te încerc să te conving să să fii și mai ră vegan să le mănânci direct din copac săă de jos în orice caz să mâncăm știi cum poate R veganismul din punctul meu de vedere este o extremă dar o extremă mult mai apropiată de ceea ce e sănătos pentru noi decât extrema în care trăim cu toții. Eu cred că cu toții ar trebui să mergem cât se poate de mult înspre zona asta de a mânca într-adevăr fru… fructe și legume cât mai diferite, cât mai colorate de apropiate de starea lor naturală, poate gătite uneori dar înțeleg nu trebuie să mâncăm doar morcovi.
Dr. Lehar Levai: Trebuie să mâncăm fructe, legume proaspete și asta ajută ochii.
Dr. Mihail: Da. Dacă nu mâncăm, crezi că dieta de astăzi, această dietă modernă și magică între ghilimele, da, cu mult stimulenți influențează negativ?
Dr. Lehar Levai: Grăsimile, știm foarte bine că se depun, provoacă ateroscleroză care până la urmă afectează și microcirculația, circulația terminală, așa precum avem în rinichi circulație terminală, tot așa avem în retină circulație terminală și aceste ateroame…
Dr. Mihail: …aceste îngroșări ale ă vaselor de sânge o o intraoculare…
Dr. Lehar Levai: …desigur, până la urmă pot să ducă la scăderea vederii și la apariția mult multiplelor multiplelor patologii oculare.
Dr. Mihail: Care ar fi un top trei de lucruri nesănătoase pe care vrei ca oamenii să le evite pentru viciile…
Dr. Lehar Levai: Viciile. În primul rând viciile: fumatul. Fumatul este considerat și demonstrat un factor de risc al practic tuturor bolilor oculare. Și dacă ne uităm pe lista importanței factorilor de risc, fumatul este în aproape proporție 100% pe primul loc la fiecare patologie. Deci dacă se poate să eliminăm ceva de pe această listă, fumatul ar fi un un factor foarte important să-l eliminăm.
Dr. Mihail: Ok. Și dacă să facem un top trei, fumatul e pe primul loc, ce ce altceva ar trebui să evităm pentru sănătatea ochilor?
Dr. Lehar Levai: Fumatul ar fi pe primul loc. Eu aș recomanda foarte călduros evitarea frecatului ochilor. Este un lucru care s-a încetățenit și fără să observăm numai ne frecăm la ochi și ne traumatizăm. Eu de curând…
Dr. Mihail: Da, e cumva e plăcut. Plus că sunt foarte mulți oameni cu alergii, sunt foarte mulți oameni care au alergie la ambrozie și efectele oculare sunt devastatoare și uneori nu te poți abține, stai și te fră la o… Deci acel tip de frecat te la… acel tip de frecat să nu atingem ochiul. Ochii nu sunt făcuți pentru a fi atinși. Ochii sunt fă… nici măcar cu placa închisă. Da, adică nu facem asta. Nu, nu, nu. Ok.
Dr. Lehar Levai: Să evităm traumatizarea ochilor, iar alimentația de care am povestit, eu cred că are un impact foarte foarte puternic și asupra ochilor și pe cât putem să ținem cont de acest lucru și grăsimile în special pe alea să le evităm, adică excesul de grăsimi.
Dr. Mihail: Ok. Hai să vorbim puțin despre utilizarea ecranelor pentru că primul lucru care ne vine în minte când vorbim de sănătatea ochilor este ecranul și văd des părinți care spun: Hei, nu mai sta la ecrane, nu mai… nu te mai uita în… în televizor pentru că e nesănătos copiilor. Vreau să te întreb dacă așa este, dacă ecranul ne face rău și dacă se poate să vorbim și despre acest computer vision syndrome, sindromul privitului la calculator care e un sindrom nou și dacă poți să ne zici mai mai multe despre el?
Dr. Lehar Levai: Ecranele în sine, mai ales acestea de când s-au făcut trecere de la monitoarele cu tub catodic la aceste monitoare cu plate, cu cristale lichide, ele nu mai emit o radiații electromagnetice atât de mult, adică în sine ecranele nu mai sunt atât de dăunătoare cum au fost. Da, în schimb ele influențează ochii noștri prin faptul că le utilizăm foarte mult timp și fără pauză.
Dr. Mihail: Ce? Aha. Deci mult timp și fără pauză. Ce înseamnă mult timp? Dacă depășim 30, 40 de minute privitul unui monitor fără pauză, deja este considerat mult. Peste această perioadă începe să instaleze așa numita pseudo miopie, adică ochii noștri vor fi concentrați, vor fi focalizați pe o distanță mică, vor vedea clar la distanță mică, la distanța la care noi folosim acel monitor. Da, dacă ne îndreptăm imediat după, nu știu, o oră, o oră jumate de privit la la monitor, ne îndreptăm ochii la distanță, vedem în ceață pentru că ochii noștri au fost reglați, au fost focalizați pentru o distanță foarte mică de monitor. De aceea este recomandat ca după 30, 40 de minute de privit la monitor, 5, 10 minute să privim la distanță ca să relaxăm musculatura oculară și să recâștigăm vederea clară la distanță. Este un lucru important și mai mult din această cauză, monitoarele sau tabletele sau cărțile sau ce vrem noi, orice citim la aproape, din acest motiv, din cauza distanței mici pot să… pot să provoace probleme, pot să provoace dureri de cap sau…
Dr. Mihail: …distanța mică.
Dr. Lehar Levai: Distanța mică și lipsa pauzei. Lipsa pauzei că poate să fie distanță mică, putem să… bineînțeles să și trebuie să studiem, trebuie să citim, dar să menținem această… această regulă de a face pauză după 30, 40 de minute, 50 de minute să ne uităm la distanță. Acuma mi se pare că asta vine mână în mână cu sedentarismul și l-am putea numi un sedentarism ocular dacă stăm și ne uităm în în aproape.
Dr. Mihail: E o asociere bună. Da. Și cumva asta recomandăm și împotriva senaris mului, măcar o dată la 45 de minute să ne ridicăm să facem un pic de mișcare, dar aici practic e… sunt două tipuri de sedentarism care venind mână în mână ar putea contura o altă recomandare pentru că eu de exemplu recomand oamenilor o dată la 45 de minute și asta fac și eu de exemplu la mine în studio, ridic, mi se întâmplă să zic să stau 50 de minute și am un standing desk, îl ridic, continui să lucrez. Înseamnă că acest lucru nu e bun pentru că nu mai sunt sedentar cu corpul, dar continui să mă uit la distanță mică. Asta înseamnă că ideal este să ne ridicăm măcar o dată la…
Dr. Lehar Levai: …30 de minute.
Dr. Mihail: Hai, măcar la 45 de minute să ne ridicăm de pe scaun și să ieșim afară să ne uităm la distanță mare.
Dr. Lehar Levai: Exact. Da, câteva minute.
Dr. Mihail: Ai vreun exercițiu de relaxare pentru ochi pe care ni-l poți să recomanda?
Dr. Lehar Levai: Există și această regulă 20 20 20, adică după 20 de minute de citit, 20 de secunde să ne uităm la o distanță mai mare, 20 de m ceva de genul. Ok. Dar tot la se face referire la a face pauze regulate și să nu stăm ațintiți cu ochii așa în neștire ore ore întregi. Cumva la cear trebuie să fim atenți este să ne dăm seama că ochiul ăsta în toată evoluția lui niciodată nu a fost pus în situația în care noi să stăm și să ne uităm la un obiect din apropierea noastră mult timp. Exact. Pentru că n-aveam de ce să facem asta unu la mână, doi laă mână dacă ne nu uitam la la distanță nu puteam să prevenim pericolele. Adică noi permanență a trebuit de-a lungul evoluției să ne uităm la distanță să vedem dacă cineva se apropie de noi, dacă suntem în pericol, să analizăm mereu lucrurile din jurul nostru de la distanță. E foarte nenatural ca acum să stăm să ne uităm doar la apropiere, fie carte, fie ecran.
Dr. Mihail: Există totuși o diferență între carte și telefon, ecran ca și impact asupra ochilor? Nu există? Adică să zicem un părinte care zice nu mai e nu e bine să stăm pe telefon, dar pentru ochi concret e același lucru?
Dr. Lehar Levai: E același lucru că stai să te uiți într-o carte sau la telefon. Exact. E vorba de distanța mică pe care o privim numai aceste dispozitive. Astea spuneam că nuai emană radiațiile electromagnetice așa de puternice cum le emanau cele vechi care puteam să zicem că acuma are un efect negativ asupra ochilor. Cele moderne nu mai sunt nocive. Problema este legată de distanța mică și de lipsa pauzelor. Un copil care stă lângă televizor, să zicem…
Dr. Mihail: …e un televizor în living, pe perete. Da. Și el în loc să stea pe canapea care este la 5 m distanță, stă lângă televizor care stă la 1,5 distanță de televizor și părinții spun nu mai sar încă televizor că-ți strici ochii. E adevărat sau nu e adevărat?
Dr. Lehar Levai: Ă este recomandat în ceea ce ține de televizoare să avem măcar un de cinci ori diametru sau diagonala televizorului, de cinci ori diagonal. Ok. Da. Ă pe de altă parte, tot ce este ă sub distanță de 5 m, ochiul nostru acomodează, musculatura intraoculară deja se contractă, începe focalizarea, începe acomodarea la o distanță mai mică de 5 m.
Dr. Mihail: Mai… A pardon, mai mică de 5, mică de 5 m. Tot ce este mai aproape de noi de 5 m deja noi focalizăm cu ochii, musculatura se contractă și deja ochiul obosește. Sigur, dacă nu obosește imediat, dacă nu respectăm aceste pauze, tot ce este peste 5 m, mușchii ciliari sunt relaxați și ochiul vede în mod natural, în mod fără fără acomodați, fără focalizare, fără alte procese, vede clar orice este peste 5 m. Ochii noștri o percep ca o ca o imagine clară. Deci ideal este să stăm la o distanță de 5 m de un monitor. Da. Atunci nu există procesul nu este activat procesul de acomodare.
Dr. Mihail: Bun. Și înainte să ajungem…
Dr. Mihail: …la, să zic, efectul dăunător pe care îl are această expunere la privit de aproape multe lucruri, mai am două întrebări. Unu, ce se întâmplă când ți se zbate ochiul? Mie mi se întâmplă destul de des să mi se zbată un ochi, de regulă dreptul, poate să fie și stângul. De ce? Nu nu nu este nimic alarmant sau nu este ceva serios?
Dr. Lehar Levai: Este vorba de o nevralgie în pleoape. Avem nervi, dacă acești nervi sunt iritați, ei răspund prin această zbatere a pleoapei, a ochilor. E o treabă care în general trece.
Dr. Mihail: Și de ce o irită? Și cum… adică uneori e deranjant.
Dr. Lehar Levai: Să evităm să strângem din ochi, să evităm să facem să evităm să frecăm ochii, să evităm să să strângem din ochi și atunci nu apare. Dacă totuși nevralgia persistă, putem să folosim lacrimi artificiale, sunt niște picături speciale care le instilat conjunctival, adică direct în ochi. Ă, există și forme mai severe ale acestei nevralgii unde se fac niște tratamente mai complexe, dar se întâmplă mai rar.
Dr. Mihail: Și legat de acele musculițe din ochi… sunt… vreau să le detaliez cumva ca oamenii să înțeleagă despre ce e vorba. Uneori când nu știu, te uiți spre cer sau te uiți spre tavan sau spre un anumit perete care de aceea aceeași culoare și miști ochii în stânga sau în dreapta și de exemplu îi mișc eu să zicem din dreapta în stânga și rămân pe un punct, văd ca niște musculițe care trec pe în câmpul meu vizual și după aia se opresc. Dacă mă duc în partea cealaltă, ele revin și se duc din nou. Așa și plutesc prin… și le am de mic și când eram mic mă îngrijoram, în timp m-am obișnuit cu ele și le ignor. Foarte bine. Ce sunt ele? De ce apar? Sunt periculoase? Nu sunt?
Dr. Lehar Levai: Nu sunt periculoase deloc. Ă, se numesc miodezopsii. Noi ne naștem cu un gel în ochi, se cheamă corpul vitros. La naștere este în sub o formă, are o consistență de gel. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, acest gel se lichefiază. La un moment dat în în acest lichid mai înoată bucățele de gel mai mult mult sau mai puțin condensat care sunt ceva mai condensate, ele practic proiectează o umbră pe retină și noi această o percepem, această umbră o percepem ca și aceste musculițe sau flocoane în vitros. Dar asta deci în ochi. Deci interiorul ochiului. El nu este ochiul așa cum este el. El nu-i gol. Are un gel în interior, gel la naștere și începe să devină… acel material este… este gel ca și gălbenușul de ou. Am putea să facem așa o asemănare, iar pe măsură ce înaintăm în vârstă el se lichefiază din ce în ce mai mult. H. Și și apar aceste… Deci practic sunt adevărate artefacte în interiorul cor ochiului, nu? Ă sunt niște umbre pe care le proiectează aceste bucățele de gel pe pe retina noastră. Nu.
Dr. Mihail: Dar dacă te da… dacă te deranjează ai ce să faci cu ele? Ai cum să le scoți?
Dr. Lehar Levai: Poți și să le extragi printr-o intervenție chirurgicală, dar acest lucru ar fi sau se indică foarte rar, ar fi o măsură mult prea mare pentru o situație nici n-o numesc problemă, atât de mică. În schimb am mai făcut pacienților care au fost deranjați de aceste miodezopsii tratament laser. Hm. Se poate face un tratament laser care este minim aiv care împrăștie aceste musculițe, aceste bucăți de de gel… le împrăștie, le diminuează, le micșorează și atunci nu le pacienții nu le mai percep.
Dr. Mihail: Transformă musculițele în țânțari.
Dr. Lehar Levai: În țânțari, exact.
Dr. Mihail: Ok. Bun. Deci e… am întâlnit oameni care de abia nu știu pe la 35, 45 de ani au observat pentru prima prima dată aceste musculițe și cumva înțeleg că te sperie când le vezi pentru prima dată tești ce e în n regulă cu ochiul meu. E bine că e nu e nimic în neregulă. E normal să le avem acolo.
Dr. Lehar Levai: Este natural. Hai să nu-i zicem normal, e… e natural.
Dr. Mihail: Ok. Bun. Hai să revenim la ecrane și la stat foarte mult pentru că asta este practic anomalia pe care o trăim acum și vine odată cu evoluția. Nu trebuie să mai stăm afară, nu trebuie să mai stăm în pădure să ne uităm la distanță, să vedem să zic tot toată imaginea complexă tridimensională, stăm între patru pereți, ne uităm la ecrane, când nu suntem acasă să ne uităm la ecrane, suntem afară și în loc să ne uităm în sfârșit afară să lăsăm ochii să relaxeze ne uităm des la telefon și eu fac asta și asta ne predispune la ceea ce se cheamă miopie, corect?
Dr. Lehar Levai: Da.
Dr. Mihail: Care e mecanismul? Adică de ce privitul de la apropiere te predispune la miopie?
Dr. Lehar Levai: Practic, toată lumea care ne înconjoară, inclusiv corpul, organismul nostru este… se află într-o continuă adaptare, adaptare la condițiile de mediu. Ă, tot așa, această miopie care deja putem considera că încet devine o pandemie, un fel de pandemie pentru că frecvența miopie a crescut foarte mult, deja ă aproximativ 30 la… din populația lumii are acea în un un grad mai mic sau mai mare de miopie. Ă, cei din Asia stau mai prost, 60, 70% dintre ei ă deja au au un anumit grad de miopie, ceva gen acolo sau este are și o componentă genetică? Da, se fac niște… preconizăm… va avea miopie. Altfel spus, este o problemă destul de serioasă miopia. Ă, frecvența miopiei crește, crește mult.
Dr. Mihail: Ce putem face să o prevenim?
Dr. Lehar Levai: Prevenția miopiei o putem face tocmai prin încurajarea activităților ancestrale, să zic așa, să ieșim cât mai mult în natură, să ne folosim ochi cât mai mult la distanță, la soare, la la lumină naturală. Ăsta este cel mai și singurul mod de a putea preveni dezvoltarea miopiei. Lucru foarte important să se respecte cât de mult din copilărie astfel încât deja să luăm această prevenție din rădăcini.
Dr. Mihail: Care e un… știi cum, de multe ori când zici ieșiți în natură, unii oameni pot să interpreteze asta în a ieși o dată pe săptămână în natură. Pentru un copil să zic de la zilnic, zilnic cât ar trebui să stea pe într-o zi în natură?
Dr. Lehar Levai: Cât nu nu există o regulă, dar ore ore cât de mult să fie afară și să ochiul să fie în contact cu lumina naturală și privirea să fie pe o privire la acei peste acei 5 m de care povesteam ca astfel încât ochiul să fie într-un repa… constant. Ă vorbeam de adaptare. Dacă noi ne folosim ochii exclusiv sau preponderent la aproape… ă creierul se adaptează la această nouă situație, își dă seama că noi nu mai avem nevoie de privire la distanță, nu mai avem nevoie de o vedere clară la distanță și atunci adaptează vederea noastră la distanța la care o folosim cel mai mult. Aha. Deci dacă noi folosim ochiul cel mai mult la o distanță de apropiere, el începe s o adapteze și ăsta e motivul pentru care…
Dr. Mihail: Ăsta e motivul pentru care tot apare miopia de la o generație la alta pentru că este o adaptare la nou la noile reguli ale vieții. Cât de tare! Uite explicația asta de abia mă face să înțeleg și mai clar ce e miopia pentru că eu am miopie. Da. Și tu mi-ai văzut analizele.
Dr. Lehar Levai: Am… Da, ai un astigmatism. Ăla mă…
Dr. Mihail: …astigmatism și com miopie și cu miopie. Ai și un pic de plus, dar mai mult ești pe… ești pe minus. Minus înseamnă miie.
Dr. Lehar Levai: Un astigmatism mixt, ai un astigmatism mixt.
Dr. Mihail: Totuși, eu dacă îmi dau ochelarii jos și vreau să citesc ceva la apropiere, văd bine. Astigmatismul într-adevăr mă face să văd imaginea distorsionată oricum aș privi, dar dacă mă uit de la apropiere, văd bine, pot să citesc, pot să… sunt aproape perfect funcțional. În schimb dacă mă uit… mă urc la volan, mi-e greu să conduc pentru că nu văd, în special noaptea nu văd aproape deloc la distanță și atunci mă rog, deloc văd foarte prost la distanță și atunci am nevoie obligatoriu de ochelari și cumva acum înțeleg, ochiul meu este adaptat să privească la apropiere dar s-a…
Dr. Lehar Levai: …dezadaptat pentru că a crezut că nu mai e nevoie de asta.
Dr. Mihail: Da. Asta este o adaptare care se întâ… întâmplă și care care motivează, justifică pe de o parte această creșterea frecvenței miopiei și așa putem să prevenim miopia dacă de copii, dacă încurajăm copiii să iasă cât mai mult afară, să se joace cât mai mult cu mingea în natură și este singura modalitate în care putem să să scădem de miopia și frecvența frecvenței. E e o diferență între prevalența miopiei între mediul urban și mediul…
Dr. Lehar Levai: …rural. Bineînțeles, cu cât noi avem activități mai multe mai accentuate la aproape, la calculator, la birou față de câmp, față de agricultură, bineînțeles că și frecvența miopiei este reflectată…
Dr. Mihail: [Muzică] …tot tot la fel. Da, atenție însă că adică nu simplul fapt că locuiești în mediul rural te va apărat de miopie pentru că dacă locuiești în Medi rural folosești telef… e vorba de poți să trăiești în mediul rural și să ai aceleași activități, să fii în birou la țară e este fix același lucru. E vorba de activitățile pe care noi le avem zilnice care pot să predispun spre această pseudo miopie, această pseudo acomoda.
Dr. Mihail: Zi-mi te rog, la un copil cum observi? Cum pot să observe părinții că al lor copil are miopie sau posibil să aibă miopie în cazul în care nu l-au dus la un control?
Dr. Lehar Levai: Într-adevăr, unii copii nici nu își dau seama că ei văd slab. Ei văzând fiind miopi din naștere, unii consideră că așa e normal să vezi în ceață. Abia când se face un consult oftalmologic așa de rutină și copiilor se pun ochelarii, se pun lentilele corespunzătoare, își dau seama că lumea de fapt poate să arte și altfel. Alți copii semnalează că văd în ceață, că nu văd așa de bine, că nu văd din ultima bancă sau din rândul din mijloc și atunci profesorii, învățătorii, părinții își dau seama că ceva nu e în regulă și se duc la oftalmolog. Ă [Muzică] sunt de exemplu alte patologii care care sunt mai alarmante, sunt și mai grave care au alte alte semne cum ar fi o pupilă albă unde poate să existe o cataractă congenitală și atunci părintele vede și imediat solicită un examen un examen oftalmologic. De aceea e bine măcar începând cu vârsta de doi ani să ducem copiii la oftalmolog la un consult de bază pentru a putea detecta aceste vicii de refracție sau alte probleme care pot să apară. Ambliopia este un alt fenomen. Cum se cheamă ambliopia sau ochiul leneș se mai numește în termeni laici este un alt fenomen care este foarte frecvent dar poate fi prevenit în cea mai mare parte din cazuri. Ambliopia înseamnă că avem o o diferență de dioptrii între ochi și ochiul cu dioptriile mai mari vedem mai slab pentru că dioptriile nu sunt compensate nu sunt corectate. Dacă această lipsă de corecție rămâne și după vârsta de 6 7 8 ani ulterior corectarea se va putea face mai greu sau deloc rămânând ochiul cu dioptriile mai mari să vadă mai rău mai în ceață. Dar acest lucru se poate depista dacă facem un consult pe la vârsta de doi ani vedem că există această diferență între ochi dăm corecția optică necesară corectă copiilor adică poartă ochelari sau chiar ocluzie dacă e necesar oc cluz ochiul mai bun. Ce înseamnă ocu Adică acoperim ochiul care vede mai bine ca să forțăm ochiul care e mai slab să câștige în în vedere este un tratament foarte simplu care se face doar cu ochelari sau cu această ocluzie și care previne o problemă foarte gravă ambliopia sau ochiul leneș care înseamnă că practic un ochi este nu neapărat nefuncțional dar mai slab funcțional decât celălalt ochi.
Dr. Mihail: Bun, am înțeles. La doi ani aproximativ, la doi ani bine să mergem cu copilul la oftalmolog să vedem ce probleme există. Totuși, dacă persistă această miopie, dar dacă ea evoluează sau apare în viața adultă pentru că eu mi-am pus primii ochelari undeva la 25 de ani. M-am dus cu șeful meu de atunci, profesorul Brașoveanu, am plecat la Chișinău unde avea o operație și mi-am dat seama pentru prima dată că seara când conduceam nu mai vedeam bine și m-am dus la Chișinău la un oftalmolog, mi-am făcut un niște ochelari pe loc și m-am întors din Chișinău tot cu mașina, tot condus noaptea, văzând bine în sfârșit și aveam… Nu n-aveam 25 de ani, eram deja în rezidențiat, deci aveam undeva pe la 27, 28 de ani. Care sunt soluțiile? Ok, există…
Dr. Mihail: …ochelari, da, o să-ți iei ochelari și porți ochelari, asta e de la sine înțeles pentru că ochelarii îți îți corectează, tu ai un defect de refracție în ochi, ochelarii compensează acel defect și vezi din nou bine. Da, ce alte soluții există pentru a trata miopia?
Dr. Lehar Levai: Din fericire, tehnologia ne vine… ne vine în ajutor și aici sunt așa bucuros să spun că tehnologia, știința este oarecum o sabie cu două tăișuri și dacă o privim așa dintr-un unghi peiorativ putem spune că tehnologia a depășit umanitatea sau nu știu, mai literar spus… Lord… [Muzică] …adică ea poate să aibă și o… poate să aibă și o latură negativă, dar în medicină eu consider că totuși este manifestată latura pozitivă a tehnologiei și s-a ajuns aici datorită acestei colaborări, conlucrări a a a rasei noastre umane. De multe ori căutăm ă extratereștrii, ozen urile când de fapt extratereștrii și supranaturalul suntem noi, rasa umană care uite, am am predat de la o generație la cealaltă știința pe care am acumulat-o și am am dezvoltat această tehnologie miraculoasă și extraordinară care ne vine în în ajutorul nostru, a oftalmologilor, a pacienților până la urmă ca să ajung la miopie și la vicile de refracție, putem într-un mod spectaculos să scăpăm de aceste vicii de refracție, de acești ochelari sau lentile de contact pe care pe care le purtăm și pentru foarte multă lume reprezintă o povară. Hm. Ă tehnologia ne ajută să scăpăm rapid, fără neplăceri și cu o recuperare extrem de de rapidă de ochelari și de portul acestor lentile de contact, efectiv să scăpăm de dioptrii. H. Există multe tehnici, mai multe tehnici chirurgicale prin care noi scăpăm pacienții noștri de ochelari, fie că e cu laser, e smile sau smile pro sau Clear sau ă prk sau lasic, sunt multe tehnici pe care noi le folosim și le adaptăm pacienți fiecărui pacient și nevoilor pacienților și tipului de dioptrii sau tipului de cornee pentru că nu întotdeauna ă putem folosi aceleași tehnici sau pentru fiecare pacient. Depinde de ce dioptrie are, depinde de cât de groasă e corneea, depinde ce alte patologii asocia asociate mai sunt astfel încât noi adaptăm ă tehnicile existente fiecărui caz în parte.
Dr. Mihail: Aici vorbim despre chirurgia refractivă.
Dr. Lehar Levai: Chirurgia refractivă. Da. Important poate mesajul important este să știe pacienții că ă tehnologia a ajuns la un nivel atât de mare de dezvoltare încât ne permite să ștergem sau să îndepărtăm dioptriile indiferent de vârsta pacienților și indiferent de tipul de dioptrii, fie că e miopie, adică cu minus, hipermetropie cu plus sau astigmatism.
Dr. Mihail: Aici știi cum a… aș vrea să detaliez un pic ce ai zis la început legat de acest supranatural care este tehnologia și gândindu-mă la asta îmi dau seama că în vizitele pe care eu le-am făcut la Vitreum, fie în Satu Mare, fie în Baia Mare, Oradea… nu-mi dau seama de… E posibil ca discuțiile pe care le-am avut în afara camerei și ce am făcut în afara camerei a fost cumva mai interesant decât ceea ce am filmat. Data viitoare cred că o să filmăm tot ca să fim să fim siguri că prindem tot pentru că într-una din aceste discuții între filmări tu îmi…
Dr. Mihail: …povesteai de această tehnologie și întrebarea mea era Lear cum se poate ca acest robot care face smile ul, da, acest aparat, după multe analize pe care le faci, da, eu port ochelari, acest robot îmi analizează corneea, care corneea este o peliculă subțire cât o foaie de ceapă, jumate de…
Dr. Lehar Levai: …mim.
Dr. Mihail: …jumate de mim, e cât coaja de ceapă probabil. Deci cât este coaja aia de ceapă subțirică. Da, deci aia este. Ăla e primul strat de pe ochi și robotul ăla se uită în interiorul acestei coaje de de jumate de mimu, adică deci se uită în… el vede, mărești acest jumate de milimetru și-l vede mare și decupează cu lazer în interiorul lui, face mici puncte pac p pac p pac, decupează o foiță lăsând neatins partea de deasupra și de dedesubt. Da, deci sus lasă, deci el intră în interior, operează cumva în interior prin laser, asta e ideea, prin lumină face niște mici arsuri, decupează foița aia, tu doar intri cu o pensetă, pac, ai scos foița respectivă, iar ocul deodată vede bine, adică nu trebuie să mai porți ochelari. Și întrebarea mea era cum e posibil asta și asta e supranatural pentru că niciun om în mod real, niciun om de pe acest pământ nu ar putea vreodată să facă o astfel de tehnologie. Este conlucrarea sute de oameni și exact zeci de generații care au făcut întâi optică, au făcut laser, au făcut braț robotic, au făcut știința refracției și toate astea unite cu foarte mult know-how, cu multă tehnologie, cu mulți bani, cu multă inovație, toate astea înglobate într-un singur aparat care pe care tu l manevrezi.
Dr. Lehar Levai: Exact. Da, este ăsta este rodul creierului și a colaborării creierelor umane și a a generațiilor și eu eu așa îmi plăcea să susțin că practic noi suntem rasa noastră este ă supra omenescul, supranaturalul și extratereștrii între ghilimele vorbind prin prin ceea ce am reușit să realizăm și este este absolut spectaculos să vezi că am ajuns la un așa nivel de dezvoltare și de tehnologie că poți să ă efectiv să ă te implici și să modifici ceea ce ă natura a a plănuit și a a structurat și a creat pur și simplu tu să reușești să ștergi miopia, să ștergi să faci dintr-o persoană care vede în ceață la distanță printr-un fascicul de lumină prin să poți controla acel fascicul de lumină acel laser ca să-i efectueze un tratament ochiului pacientului pe urmă să vadă clar, să vadă perfect este este spectaculos. Este fascinant și așa mă mă bucur că pot să fac parte din din din această breaslă.
Dr. Mihail: Corect. Ești la vârful ancii pentru că iei aparatul ăsta și-l folosești concret pe pacient. Da. Zi-mi te rog, cine poate să apeleze la o astfel de de chirurgie refractivă cu Lazer și mai concret ce afecțiuni poți să tratezi?
Dr. Lehar Levai: În principiu, toți pacienții care nu au o patologie oculară asociată pot să beneficieze de una din variantele terap…
Dr. Mihail: …uce.
Dr. Lehar Levai: …din acest domeniu al chirurgiei refractive. Repet, tehnologia s-a dezvoltat atât de mult încât pacienții indiferent de vârstă, indiferent de tipul de dioptrii deja au posibilitatea să scape de ochelari. Aici aș putea să fac o referire la presbiopie, acei pacienți care au depășit vârsta de 40, 45 de ani și n-au purtat ochelar până la vârsta respectivă, dar urmează să fie necesar ochelarul de citit, ochelarul de aproape, n-am avut o soluție foarte bună pentru această categorie de pacienți până în prezent, dar tot cu dezvoltarea tehnologiei a apărut și această tehnică numită Press Beyond, făcând referire la pacienții pres biopic care aplică un tratament laser la suprafața ochilor în urma căruia pacienții scapă de acești ochelari de citit. Deci face practic iar un upgrade la rasa umană, îi proiectează din nou de la vârsta de 40 de ani la 20 de ani, văd la fel de bine fără ochelari cum vedeau în tinerețe.
Dr. Mihail: Ă pot apărea probleme după de exemplu astfel de operație și probleme la scurt timp sau o evoluție a patologiei pe de care i-ai operat să zic?
Dr. Lehar Levai: Probleme sigur, orice intervenție chirurgicală suportă anumite riscuri. Dar când vorbim de chirurgia laser, când vorbim de aceste tratamente laser, ă riscuri, adică din punct de vedere statistic procentele sunt foarte foarte mici, riscul este mic ca ceva rău să se întâmple.
Dr. Mihail: Spre exemplu eu am auzit că poți să orbești și inclusiv po…
Dr. Lehar Levai: Da, se poate întâmpla. Dar cât de adică cât de des se poate întâmpla și din ce cauză?
Dr. Lehar Levai: Ă de exemplu, în practica noastră nu s-a întâmplat niciodată ca cineva să nu se orbească, ni cineva să pățească ceva serios în urma acestor intervenții. N-am pățit niciodată, cel mult poate o mică inflamație care trece cu tratament, dar n-am pățit până acum nimic grav în urma acestor intervenții. Sigur, literatură de specialitate descrie tot felul de cazuri care pot să ajungă infecții care se pot agrava și în urma cărora poți să-ți pierzi vederea sau globul ocular. Într-adevăr, acesta este un o complicație care poate pot pot poate să apară și pacienții până la urmă trebuie să știe de aceste lucruri și să își asume într-adevăr anumite posibilități în mai ales că aceste intervenții nu sunt recomandate din punct de vedere medical, aceste intervenții sunt opționale. Ok. Le cere pa cere pacientul și atunci sigur noi explicăm pacienților toate aceste detalii, prin ce se ce se poate întâmpla în cel mai rău caz și sigur pacienții în cunoștință de cauză trec sau nu prin aceste intervenții.
Dr. Mihail: Ok. Legat de vârstă, e o vârstă minimă la care poți să faci o astfel de intervenție și o vârstă maximă?
Dr. Lehar Levai: Ă de la 18 ani, începând cu 18 ani, totuși considerăm că de la 18 ani încolo ă ochiul ajunge într-o situație stabilă din punct de vedere dioptrica. Extrema vârsta cealaltă extrem nu nu nu avem o limită. Putem la 80, 90, 100 de ani pentru că la aceste vârste deja folosim o altă tehnică, folosim înlocuirea cristalinului natural al ochiului…
Dr. Lehar Levai: …înlocuirea acestuia cu un cristalin artificial. Ă tot datorită dezvoltării tehnologice și a științei avem acuma în arsenalul nostru terapeutic niște cristaline artificiale extraordinare. Ce înseamnă? Care-i diferența între asta și care au fost înainte?
Dr. Mihail: Cele simple erau cele monofocale, iar acum avem cristaline multifocale. Ce înseamnă asta?
Dr. Lehar Levai: Adică focalizează la mai multe distanțe, adică ne scutesc de portul ochelarilor. E ca și cum ai purta un ochelar progresiv, doar că el acea lentilă este introdusă în ochi și acești pacienți care aleg să își implanteze asemenea cristalin, scapă practic cu o singură intervenție atât de cataractă, dacă cumva au și cataractă, cât și de dioptrii și de portul ochelarilor.
Dr. Mihail: Ok, bine, la cataractă deja am vorbit de chirurgia refractivă. Urgia refractivă dacă ăsta este ochiul și se uită în tavan acuma, deci ăsta e ochiul aici jos este nervul optic și retina primul strat deasupra ochiului prima chestie pe care o vedem și e transparentă de fapt o putem vedea așa un pic lucioasă este corneea. Da, deci e corneea e cea de sus ex e acea foiță de jumătate de milim în care laserul taie din interior o mică peliculă o scoți și ia modifică refracția ochiului și atunci îți scapi de ochelari. Îți corectează defectul. Dacă mergem sub această cornee ajungem la ce la pupilă și prin pupilă sub pupilă este cristalinul. Deci…
Dr. Mihail: …cristalinul are… e o lentilă practic a ochiului, are și el e mobil, nu? Că el se contractă odată cu… Explică-mi tu care e mecanismul că nu știu să-l înțeleg, dar nu știu să…
Dr. Lehar Levai: Cristalinul este lentila naturală a ochiului, este asemenea lentilei din obiectivul aparatului de fotografiat. Tot așa are și acea formă biconvexă, doar că e mobil, nu? El este mobil în sensul că e conectat la musculatura intrinsecă oculară și atunci când ochiul focalizează, adică când de exemplu vreau să explic, dacă mă uit acum, eu focalizez pe acest microfon, pe tine te văd în ceață. Dacă mă uit la tine, eu am focalizat pe tine și microfonul îl văd pe ceas. Asta cu cât ne uităm la o distanță mai mică, cu atât această lentilă intraoculară, acest cristalin se îngroașă. Deci eu când mă uit la microfon acuma, el se îngroașă. Cristalinul tău e mai îngroșat. Când ne uităm la distanță, cu atât mai mult cristalinul se subțiază. El ca un… e ca un e un gelatinos, are un consistență gelatinoasă. Da, adică când te uiți în asta de anatomie, ai impresia că este ca o ca o sticlă, dar el nu-i ca o sticlă. El e e transparent, dar e moale, gelatinos și tocmai această proprietate de această elasticitate se pierde la presbiopie după vârsta de 40, 45 de ani. Musculatura funcționează, dar cristalinul devine rigid. Ok. Și asta Aha. Asta e presbiopia. Când devine rigid din acea cauză nu mai putem focaliza. Cristalinul rămâne subțire, nu se mai îngroașă și nu mai focalizează la aproape. Și tot acest…
Dr. Mihail: …cristalin pe care l-am deschis acuma este cel care se poate paci fia și poate duce la cataractă. Deci asta e cataracta ca să înțelegem c tulbure.
Dr. Lehar Levai: Da. Și pentru că acea lentilă, acel cristalin devină devine tulbure. Da, da.
Dr. Mihail: Și ce? De ce apare cat tract? Adică care sunt cauzele? Cum aș putea eu să previn să fac cataractă de exemplu?
Dr. Lehar Levai: Prevenția cataractei tot așa putem s-o facem printr-un Revenim la modul de viață sănătos care până la urmă influențează și afectează tot ceea ce ține de organismul nostru. Mai putem preveni prin portul ochelarilor de soare ca să încercăm să expunem că la cât mai puține UV uri cristalinul nostru. Deci soarele prin undele ultraviolete ne poate afecta, poate poate afecta ă respectiv diabetul zaharat care până la urmă este o boală metabolică care până la urmă apare în mare parte datorită unei mod de viață alimentar defectuos. Diabetul poate să accelereze dezvoltarea cataractei. Așa că un mod de viață sănătos poate să prevină o cataractă. Ă până la urmă cu toții vom face cataractă dacă suntem norocoși să trăim suficient într-o ă măsură mai mică sau mai mare cu toții vom face cataractă. Ă astfel încât cei care dezvoltă cataractă deși au și dioptrii suprapuse au această opțiune de a face această intervenție de înlocuire de cristalin și prin cu ajutorul cristalinului multifocal scapă și de cataractă și și de ochelari. Deci asta e operația pentru cataractă. Repet, ochiul deasupra lui este corneea, sub cornee este acea pupilă și sub pupilă este această lentilă care este cristalinul. Da. Acest acest cristalin el poate să devină tulbure. Asta înseamnă cataractă. Mai mult decât atât eu pot să am miopie sau o un viciu de refracție da în care eu port ochelari am nevoie de ochelari și…
Dr. Mihail: …există operație care prin schimbarea acestei lentile eu scap și de acea acel cristalin tulbure dar îmi corectezi și vederea.
Dr. Lehar Levai: Și vederea, exact. Și mai mult de…
Dr. Mihail: …atât tot mulțumită tehnologiei noi putem acuma efectua aceste intervenții cu ajutorul chirurgiei robotice. Există un robot, un aparat special care face aceste intervenții fără fără bisturiu până în mod tradițional accesul în ochi s-a făcut cu niște bisturie, niște cuțite speciale calibrate dimensiunii pentru dimensiunea ochilor noștri. Ei acuma cu acest robot noi noi facem aceste intervenții fără obiecte tăioase, fără bisturiu pentru că robotul lucrează cu laser, face aceste incizii, le face perfect tot timpul la fel cu ajutorul laserului. Mai mult de atât pe lângă aceste incizii laserul mai face câțiva pași din cadrul intervenției de înlocuire de cristalin, mai face decuparea capsulei anterioare care se numește capsulorhexis, mai face împărțirea cristalinului, fragmentarea cristalinului pregătind cristalinul pentru o mai ușoară absorbție.
Dr. Mihail: Și tare eu am văzut operația asta când am fost ultima dată am filmat operația pentru cataractă fără bisturiu o să lăsăm Toate aceste linkuri jos în descriere și o să puteți să vedeți și chirurgia refractivă operația pentru miopie operația care te scapă de ochelari operația pentru cataractă le vedeți pe toate sunt niște vloguri de 10 15 minute în care puteți să vedeți exact Care este traseul unui pacient Prin ce trece și acolo unde am putut Să arătăm am arătat ce și cum faci tu în operație e atât de păcat că mediul acesta pe bună dreptate mediul și pe YouTube și în social media Nu te lasă să arăți op să arăți imaginile astea din din operație pentru că multor oameni li se face rău când văd Nu știu sânge sau văd niște instrumente în ochi dar este absolut fascinant să vezi cum ochiul este Cumva izolat nu se mișcă și cum robotul face singur acele incizii cu Lazer tu doar intri și faci Îți faci numărul dar nu trebuie să îți faci tu singur abordul nu trebuie să intri tu cu bisturiul și să tai pentru că mâna umană n are cum să fie la fel de precisă cum e cea a robotului care taie precis cu Lazer fără bisturiu.
Dr. Lehar Levai: Exact și face tot timpul la fel și e e Este incredibil să să vezi rezultatul acestei munci robotice să vezi câtă perfecțiune dar dacă eu ziceam că dacă există perfecțiune în oftalmologie Cu siguranță această chirurgie robotică Se apropie cel mai mult de de ea.
Dr. Mihail: Cum e recuperarea după operația pentru că tarag este foarte rapidă e vorba de câteva zile deja pacienții care își efectuează aceste…
Dr. Lehar Levai: …intervenții pot, dacă nu uneori și în aceeași zi, deja ziua următoare să se se reapuce de viața cotidiană, de munca lor. Este recuperarea foarte rapidă. Nu punem fire, nu se coase ochiul după această intervenție pentru că inciziile sunt foarte mici de una, 2 mm, aceste incizii nu necesită sutură. Este un confort extraordinar de mare pentru pentru pacienți acest lucru, să putem să efectuăm aceste intervenții pe niște incizii milimetrice cu această aparatură modernă care protejează maximal ochiul. Este Tehnologia este ă maxim ce există la ora actuală în în oftalmologie în materie de implant de cristalin și operații de cataractă și ca și recuperare.
Dr. Mihail: În câte zile pacientul poate să aibă o zi o viață normală?
Dr. Lehar Levai: Imediat după intervenție, a doua zi deja poate să se reapuce de treabă, de muncă, de se poate apleca, poate să ridice. Nu mai nu mai există aceste restricții care erau înainte cu operația tradițională în care inciziile erau de 13 mm, aproape jumate din ochi a fost secționat pentru a avea acces la cristalin și pentru a putea extrage cataracta din ochi. E nemaivorbind de riscurile intraoperatorii care pot să are care puteau să apară mai demult față de care s-au redus extrem de mult cu aceste intervenții moderne.
Dr. Mihail: Cât durează operația pentru cataractă pe un ochi?
Dr. Lehar Levai: Între 5 și 10 minute chiar. Știu că pacienți de data trecută l-ai făcut într-o zi pe un ochi al doilea zi pe un alt ochi. Se pot face ambii ochi în același timp?
Dr. Lehar Levai: În în cazuri selecționate se face într-adevăr așa. De obicei, de obicei facem se separat la două săptămâni, la o lună depinde de ce cristalini, dacă folosim cristalinele multifocale cam la două săptămâni distanță ă ca să avem o bună coordonare între creier și cele două cristaline noi pe care le implantări între cei doi când când facem aceste intervenții pentru că ele de obicei se fac binocular ca să avem un rezultat foarte bun în eliminarea presbiopie în eliminarea nevoii de a purta ochelari trebuie operați ambii ambi cu același tip de cristalin de regulă și atunci această distanță de două săptămâni între cei doi ochi între operațiile celor doi ochi este optimă pentru avea și o siguranță că nu operăm în aceeași zi sau imediat at un ochi după celălalt Dacă Doamne ferește apare vreo infecție sau vreo problemă totuși avem două săptămâni distanță în care ne asigurăm că primul ochi ochiul primul ochi operat este în regulă s-a vindecat și facem al doilea ochi Pe de altă parte nu prelungim această distanță în timpul între o ca să avem o Neuro acomodare cât mai cât mai bună Neuro acomodarea fiind această acomodare a creierului Cu cele două cristaline noi pe care le.
Dr. Mihail: Nu poți să ne zici estimativ un preț mediu pentru o operație de asta de cristalin și întreb pentru că de foarte multe ori pacienții pe bună dreptate oamenii care se uită și au nevoie de o astfel de intervenție ăsta e primul lucru pe care pe care și l e prima întrebare care le vine în minte îmi permit sau nu mi permit care care e un preț mediu pentru când vorbim de cristalinele multifocale care ne scapă și de ochelari?
Dr. Lehar Levai: Prețurile variază de la 5000 RON sau chiar 4500 RON până la 9000, 10000 RON în funcție de calitatea și performanța cristalinelor utilizate.
Dr. Mihail: Ăsta e preț per ochi?
Dr. Lehar Levai: Da, ok.
Dr. Mihail: Deci poate să înceapă de la 5000 RON per ochi, ambii ochi înseamnă 10000 RON. Da. Și nu te-am întrebat asta la chirurgia refractivă. Acolo cât de mult variază prețurile și cât cât care e un preț mediu pentru 1 mi8 pentru a și da ochelarii jos?
Dr. Lehar Levai: Undeva la 7 8000 RON pe ochi cu tehnologia aceasta modernă deia lenticulară un smile. Da, SM adică în jur de 14000 RON pentru ambii ochi pentru a nu purta ochelari.
Dr. Mihail: Da. Și cumva fiind fiind pe viața asta poți să te gândești că din prețul ăsta deduci prețul ochelarilor penti lor.
Dr. Lehar Levai: Sigur, sigur și la prima vedere po pare că este un preț ridicat, dar dacă luăm în calcul de-a lungul timpului câți ochelari mai pierdem, câți ochelari mai stricăm sau se strică sau lentilele devin zgâriate mate și trebuie schimbate, ajungem la concluzia că de fapt e e și mai ieftin ă cu o asemenea intervenție față de o viață întreagă de ochelari. Nemaivorbind de disconfortul pe care ochelarii ă ni-l oferă. Da, corect. Disconfort și ă Apropo…
Dr. Mihail: …revenind ă o să revenim înapoi la robot dar revenind la chirurgia refractivă care s ce care s oamenii care s cel mai des vin la tine și au nevoie de această operație pentru că ochelarii încurcă de regulă în viața de zi cu zi?
Dr. Lehar Levai: Miopii sunt cei mai des întâlniți pacienți, miopii care văd bine la aproape, dar îi încurcă vederea de distanță, la distanță văd în ceață. Sunt foarte mulți pacienți care n-au miop care n-au avut posibilitatea de a purta un ochelar de soare niciodată, sunt așa de bucuroși că în sfârșit pot să poarte ochelarul de soare mult dorit. Ă de asemenea, tot mai mult avem pacienții pres…
Dr. Mihail: …biopi.
Dr. Lehar Levai: …cu ajutorul laserului până acuma nu puteau decât prin implant de cristalin, acuma cu ajutorul presbiopie și cu intervenția laser, așa că frecvența cea mai mare este miopia și presbiopia care se care beneficiază de de aceste tratamente. Desigur, sunt și mulți pacienți hipermetropi care văd bine la distanță, dar văd mai slab la aproape sau hipermetropie atât de mare că nu mai văd bine nici la distanță, nici la aproape și atunci și acolo avem soluția pem tool lasic deocamdată sau implant de cristalin sau sau există pacienții care au tineri care au dioptrii Extreme care nu se mai încadrează la tratamentul laser. În cazul acestor pacienți utilizăm lentile de contact implantabile sau icl. Ele pot să corecteze dioptrii de 15 18 dioptrii care În mod normal nu pot fi tratate cu laserul sau cel mult poți trata cu laser dal dar parțial.
Dr. Mihail: Cât de cât de mult tratează laserul de regulă?
Dr. Lehar Levai: Maxim 8, 10 di 80 dioptrii dacă permite grosimea corneană desigur.
Dr. Mihail: Și aceste lentile implantabile ce unde se implantează de fapt?
Dr. Lehar Levai: Se implantează între iris și cristalinul natural fără să extragem cristalinul natural al pacientului. Deci e ca un cristalin în plus să zicem.
Dr. Mihail: E o lentilă exact ca un cristalin în plus, o lentilă de contact. Este mai subțire decât un cristalin artificial. Face to cu robotul inciziile?
Dr. Lehar Levai: Se pot face tot asistate robotic într-adevăr după Care pur și simplu implantări. Deci poate să fie tot așa un bladeless surgery.
Dr. Mihail: H. Ce alte operații poți să mai faci cu robotul? La ce te mai ajută robotul în chirurgia oftalmologică?
Dr. Lehar Levai: Aici într-adevăr poate că utilitatea cea mai mare este la în cadrul chirurgiei refractive unde scăpăm de ochelar, în cadrul chirurgiei ă cataractei unde ne ajută foarte mult. De asemenea, în cadrul chirurgiei în de transplant de cornee putem folosi acest această chirurgie robotică pentru a ne decupa corneea la dimensiunea necesară pentru a o pregăti pe pentru pentru transplant.
Dr. Mihail: Tu asta faci? Tu faci transplant de cornee?
Dr. Lehar Levai: Da, transplant de cornee săptămânal aproape.
Dr. Mihail: Da? Săptămânal în fiecare vineri aproape? Ăă De ce ți le pui vineri? E important să nu?
Dr. Lehar Levai: Nu neapărat vineri, noi depindem de disponibilitatea donatorilor. Când avem un donator ă și primim corneea ă facem în cel mai scurt timp posibil ă și orele până la urmă minutele contează și ne străduim să facem la oră la minut să reducem cât mai mult timpul în care pacientul corneea disponibilă să ajungă să fie transplantată. Este un lucru foarte important.
Dr. Mihail: E grea operația asta de transplant de cornee față de celelalte operații?
Dr. Lehar Levai: Este o operație delicată, este o operație care într-adevăr are un grad înalt de dificultate pentru că chirurgul chirurgul trebuie să aibă experiență nu doar de transplant ci și de ă trebuie să aibă experiență din celelalte domenii chirurgicale oculare atât de cataractă din este de folos dacă chirurgul știe să opereze și retină și glaucom astfel încât să poată evalua în ansamblu un caz mai mai grav mai deosebit ca să poată lua o decizie terapeutică optimă pentru pacient.
Dr. Mihail: În România unde se mai face transplant de cornee?
Dr. Lehar Levai: Ă la București din câte știu eu în prezen se face la București și la în în Satu Mare. În București se face la la Spitalul de ochi la Spitalul de ochi dar din câte știu eu tot mai multe centre apar cred că și la Oradea mai nou s-a inițiat un centru în Sibiu. Deci din fericire din ce în ce mai frecvent vom vom întâlni centre de transplant în România.
Dr. Mihail: B vreau să te întreb așa ai vorbit de tehnologie și Este extraordinar ce avem acum care sunt perspectivele în viitor Cum crezi că se va dezvolta chirurgia robotică și în general chirurgia oftalmologică în viitorul apropiat să zicem datorită tehnologiei?
Dr. Lehar Levai: Într-adevăr și acestei existenței tehnicilor de calcul dezvoltat este mult mai rapidă de acuma încolo decât a fost până acuma să zicem. Cred că destinația finală dacă putem spune că există așa ceva va fi editarea genetică. Vezi că noi trăim în zilele noastre lumea pe care o vedeam în filmele științifico fantastice de odinioară când vedeam că zboară the Jetsons, acuma mai nou există Jetson mobil deja care poate fi achiziționat și putem fiecare dintre noi să ne luăm și să zburăm cu drone și să efectiv trăim acea lume pe care noi o admiram și la care visam și o vedeam în sau citeam în romanele SF sau le vedeam pe la la televizor. Așa că poate că această imaginație, această redare artistică a viitorului și o o putem privi uitându-ne și văzând ce ce mai preconizează autorii științifico fantastici. Dar eu cred că destinația finală va fi editarea genetică și abordarea din rădăcini a patologiei oculare și nu nu neapărat pentru pentru că de acolo într-adevăr pornește până la urmă fiecare sau majoritatea problemelor pornesc din și sunt au la bază probleme și modificări genetice. Dacă noi ajungem ca să putem să le identificăm ca să putem să le influențăm și să le să le schimbăm Atunci cred că în acea situație vom putea foarte ușor să vindecăm orice problemă ă și nu numai să vindecăm ci să prevenim să ajungem să prevenim să nu mai avem probleme să nu mai existe să eradicăm patologiile. Dar cred că mai avem un pic de cale de bătut p pân genetică.
Dr. Mihail: Da, sigur mai avem multă cale de bătut pentru că e apar și probleme etice și cumva modificarea genetică e foarte greu cel puțin acum de realizat pentru că unele de multe ori o genă codifică foarte multe aspecte și foarte multe funcții din organism și poți să schimbi să editezi o genă pentru a modifica să zic un proces dar schimbi alte procese pe care de care nu le știi Și de abia le le Observi. Dar până atunci știu că discuția asta am mai avut o într o în mașină pe drum dar vreau să te mai întreb o dată pentru că acum Avem camerele care îți pot îți pot surprinde răspunsul transplantul de ochi crezi că e posibil?
Dr. Lehar Levai: Da, eu sunt confident că va fi va fi posibil transplant de ochi. S-a și făcut de altfel în urmă cu vreo doi trei ani, dacă țin bine minte, dar în scop estetic.
Dr. Mihail: Dar în scop estetic n-a avut un n-a avut un rol funcțional.
Dr. Lehar Levai: Pentru a avea un rol funcțional, tu trebuie să poți cumva să legi într-o într-o formă viabilă nervul optic rezidual, nervul optic restant al ochiului pe care urmează să-l implanteze cu nervul optic care vine din creierul pacientului la care urmează să implanteze. Adică sunt acolo este o conexiune, sunt niște sinapse care în prezent încă nu există o posibilitate de de de a le putea… dificultatea să zic medicală.
Dr. Mihail: Ok, da, legătura dintre acel nerv optic pentru că musculatura se poate sutura, ă ochiul se poate integra sigur, dar problema majoră este în în a realiza o legătură viabilă între acești nervi optici. Totuși există o tehnologie care e propusă acum, înțeleg că de curând în timpul în care Înregistrăm acest podcast în aproximativ două trei săptămâni în urmă a fost aprobată de către FDA această tehnologie care se cheamă Neuralink ă Blind Sight. E o tehnică dezvoltată de o companie deținută de Elon Musk care e un implant neurologic care își propune să redea vederea persoanelor nevăzătoare care și-au pierdut vederea, dar atenție, își propune să-i facă să vadă pe persoanele care s-au născut nevăzătoare. Ce părere ai despre tehnologia asta și dacă ai cum să ne explici pe scurt cum funcționează ea, cum o să funcționeze?
Dr. Lehar Levai: Este într-adevăr promițător, este într-adevăr o speranță foarte mare pentru viitor pentru pacienții orbi. Ă În prezent nu e nu oferă o vedere această tehnologie încă nu este la nivelul de a oferi o vedere cu o rezoluție ă ca nu neapărat util că aici este discutabil ce numim util în funcție de de de ce adică ce o să vadă ei Cât de gravă e situația ele se Indică în cazul pacienților care sunt complet orbi care sunt complet în beznă și ce o se poată vedea și ei în urma acestor implante văd diferențierea de lumină diferențieze diferențiază lumina de întuneric nicidecum cel mult pot să vadă anumite forme Da dar nu pot să distingă clar fața sau obiectele sau culorile sau încă nu tehnologia Nu nu a ajuns la un asemenea nivel chiar și așa totuși mă gândesc că este de un enorm ajutor pentru o persoană care nu vede deloc și se folosește de alte instrumente pentru a se orienta în spațiu totuși să vadă adică să vadă diferența între lumină întuneric să vadă anumite umbre să vadă obiecte…
Dr. Mihail: [Muzică] …orice câștig și o licărire de lumină în plus este o bucurie extraordinară și este un câștig foarte mare de aceea merită toate eforturile să le depunem în această direcție H dar încă tehnologia nu se află la un asemenea nivel în care noi implantări aceste implanturi și pacientul vede perfect sau vede cum a văzut din păcate încă nu suntem acolo.
Dr. Mihail: Bun, bu mai e o operație pe care am văzut o pe pe TikTok de schimbarea culorii ochilor. Ce părere ai despre ea? Cât e de periculoasă și ce ce presupune? Cum se face?
Dr. Lehar Levai: Da, tot cu ajutorul laserului, cu acestui femto laser se poate efectua practic se face un tot așa un plan de clivaj în în grosimea cornei, plan de clivaj care respectă deschizătura pupilei, adică acolo rămâne intact numai de jur împrejurul pupilei, cumva în zona irisului se face acest plan de clivaj în care se introduce un colorant. Cum îl introduci? Îl injectezi?
Dr. Mihail: A, se injectează. Deci întâi laserul face niște… face un plan de clivaj, pregătește, adică desparte corneea, lamelele corneene le desparte în acel loc care cor se suprapune cu irisul și în în acea zonă tu injectezi colorantul de culoarea A. Deci nu l colorează perse irisul? Nu nu.
Dr. Lehar Levai: Eu asta credeam. Nu nu nu că așa se vede. Adică din nou ochiul ăsta este ochiul. Aici este corneea care este partea aceea fița aia subțire transparentă, jos e pupila. Deci pupila prin care vedem este cea neagră și în jurul pupilei avem irisul care se micșorează și se și crește crește și se micșorează în funcție de câtă lumină primim.
Dr. Mihail: E o adaptare la lumină.
Dr. Lehar Levai: Exact. Și irisul este cel care dă culoarea ochilor care poate să fie căprui, albastru, verde, nu știu, gri și tot felul de nuanțe de combinații dintre aceste nuanțe. Eu credeam că irisul se colorează în operația asta dar de fapt tu colorezi corneea. Păi și nu vezi diferit dacă-ți colorezi corneea? Nu se ajunge la o culoare o schimbare a culorii care să fie percepută ca un Iris natur?
Dr. Lehar Levai: Se tot se vede că acolo este ceva artificial. Dacă e ca o lentilă de fapt. Adică îți colorezi irisul ca pe…
Dr. Mihail: Da, se ajunge la o schimbare de culoare.
Dr. Lehar Levai: Eu nu recomand, nu recomand asemenea intervenții, sunt părerea mea niște lucruri exagerate ca să ajungem să pentru a schimba culoarea ochiului să ne supunem la asemenea intervenții, dar sunt posibile. Se se pot se pot face.
Dr. Mihail: Și da, asta e interesant, dar nu știam asta. Adică tu efectiv îți iei corneea care este lentila la suprafață și o colorezi ca și cum ți-ai pune ca și cum ți-ai pune lentile colorate. Da, da. Mai am o întrebare. E adevărat sau…
Dr. Mihail: …este un mit faptul că persoanele care au ochii deschiși, care au ochi verzi, albaștri, deschiși văd mai bine în întuneric?
Dr. Lehar Levai: Da, într-adevăr, nu nu nu e adevărat. Cei care au ochii deschiși sau ochii închiși văd văd cam la fel. Acuma sigur, nicio nicio persoană nu vede exact 100% la fel ca și cealaltă persoană, întotdeauna există mici deviații de la o persoană la cealaltă. Ă treaba cu ochii deschiși la culoare sigur în afară de cel estetică, toată lumea își dorește să aibă o culoare diferită ă față de ceea ce are ă sau în principiu cam așa se întâmplă. Dar ochii albaștri sau ochii verzi ă apar datorită cantității de melanină pe care o o conține irisul. Irisul este stratificat, irisul este partea cea a cea colorată a ochiului. Da și conține un colorant. Da, melanină. Ă melanina este are tot timpul aceeași culoare, adică nu au o alt alt tip de melanină cei cu ochii deschiși la culoare albastru sau ochii verzi. Nu e nu este melanină albastră sau melanină verde. Melanină este ă doar melanină, dar cantitatea de melanină pe care o conține un OCH căprui este mult mai mare decât cea pe care o deține un ochi albastru sau un OCH verde.
Dr. Mihail: Ce-i albastru irisul albastru pentru că?
Dr. Lehar Levai: Irisul e albastru pentru că conține o cantitate mai puțină de melanină față de un ochi căprui, respectiv lamelele structura irian a unui ochi albastru este specifică prin faptul că reflectă lumina într-un mod aparte, reflectă culoarea albastră mai tare decât o reflectă fibrele sau structura unui ochi căprui.
Dr. Mihail: Deci ochiul căprui de fapt e ochi albastru cu mai multă melanină?
Dr. Lehar Levai: Ochiul căprui Exact da. Poți să zici și așa cum mai multă melanină Da și care refă toată lumea are ochii albaștri. Asta e tare. Deci tu de fapt ai ochii albaștrii doar că ai ochii albaștrii cu melanină. Da da.
Dr. Mihail: Și verdele cum este? Este la fel?
Dr. Lehar Levai: Verdele tot așa conține mai puțină melanină și fibrele irisului verde sunt în așa fel ă expuse sau structurate încât reflectă culoarea verde mai mult față de culoarea albastră sau altă o culoare.
Dr. Mihail: Ok. Asta e Deci asta este și o codificare genetică este până la urmă și moștenită și genetic planificată. Bun. Asta e interesant. Ă suntem la final și vreau să te întreb sau să-ți cer să le recomanzi oamenilor tuturor oamenilor care se uită indiferent de patologia oculară pe care o au sau nu o au care stop reguli pe care să le respecte pentru sănătatea ochilor ce să facă pentru sănătatea ochilor săi?
Dr. Lehar Levai: În primul rând aș zice să ă solicite or solicite un consult oftalmologic indiferent la orice modificare a acuității vizuale chiar dacă este o aparentă îmbunătățire a acuității vizuale poate fi de exemplu în cazul unei cataracte în care apare o cataractă nucleară în care pacienții încep să vadă bine la aproape datorită cataractei. Da sigur acest efect este temporar dar este prevestirea unei boli a cataractei de aceea spun că indiferent de o îmbunătățire sau înrăutățire a acuității vizuale o orice modificare a acuității vizuale să fie un semn semal de alarmă și să determine pacientul să solicite un examen oftalmologic. A doua recomandare ar fi dacă n avem nicio problemă măcar o dată pe an sau cel mult o dată la doi ani să solicităm un examen oftalmologic ca să ca să putem preveni multiplele patologii care pot să apară și nu în ultimul rând aș recomanda pacienților să evite frecatul la o ches un lucru foarte important care poate să dezvolte sau să agraveze anumite boli cum ar fi keratoconusul Care este o boală tot așa o boală corneană genetică Care este agravată de acest frecat permanent la ochi de fiecare dată când pacienții se freacă la OCH lamelele corneene sunt supuse stresului se subțiază corneea tot mai mult e ochiul care se uită în sus Da ăsta e ochiul aici avem Retina ăsta e ochiul și aici deasupra avem Cornea asta și da keratoconus e când Cornea în loc să fie așa Ea se face cumva așa se țuguie în sus Da conic devine conic Da Și pentru asta există transplant de corne ști stadiile avansate Da bun Păi cât se poate de clar mai am o întrebare De fapt care e operația ta preferată Ce ți place cel mai mult fa greu e greu să să răspund la întrebarea asta tre ă foarte mult îmi plac operațiile de retină foarte mult poate pe pe primul loc dar pe același loc acum este și transplantul de cornee și mai ales transplantul l melar s au numit DMC pot să zic că acestea sunt cele preferate.
Dr. Mihail: Bun tare. Retina și Cornea. Lehar, mulțumim că ai fost prezent aici.
Dr. Lehar Levai: Și eu îți mulțumesc pentru posibilitatea de a fi în podcastul tău.
Dr. Mihail: Unde te vor găsi oamenii sau pacienții care vor să…
Dr. Lehar Levai: Eu sunt foarte ușor de găsit, sunt mereu în sala de operație, n-ai acces acolo, nu poți să intri. Mai mai exact clinicile noastre sunt în Satu Mare în Oradea în Baia Mare veiu și e important de De precizat totuși că tu nu mai consulți nu că tu nu faci consultații suntem echipă suntem o echipă de medici de asistente care deservim aceste clinici e învăța detine o echipă cumva șită de tine și practic ei consultă și știu exact ce au de făcut Ce au de investigat tu primești toate investigațiile în final și tu ești cel care face intervenția chirurgicală.
Dr. Mihail: Bun, super. Mersi din nou. O să lăsăm link link către Vitreum jos în descriere, o să lăsăm și celelalte linkuri cu celelalte vloguri, cum am spus, dacă aveți întrebări pentru Lehart, dacă aveți întrebări pentru nu știu, un alt material pe care îl facem poate în viitor, lăsați le jos în comentarii. Dacă aveți vreo experiență prin care ați trecut, dacă ați fost la oftalmolog și ați făcut vreun fel de intervenție și v-a ajutat sau nu, mi-ar plăcea să aud povestea asta de la voi. Scrieți scrieți vă povestea jos în comentarii.
