Omule, te salut! Doctor Mihail aici. Vorbim despre cinci obiceiuri care îți ruinează sănătatea. Și nu, nu este un clickbait, este un titlu pe bune, este un titlu adevărat, pentru că aceste obiceiuri e dovedit în studii științifice, studii clinice largi, că îți ruinează sănătatea. Și ce e păcătos la aceste obiceiuri este că noi nu știm că ele ne ruinează sănătatea. Pentru că există obiceiuri despre care știm că ne strică sănătatea direct. Spre exemplu, fumatul. Domnule, știi că te omoară fumatul ăla, îți scurtează viața, te duce la moarte prematură, faci BPOC, faci cancer de plământ și așa mai departe, nu te simți bine, inflamație constantă în corp. Știi asta și atunci fie fumezi asumat și știi că ți se întâmplă aceste lucruri, fie, așa cum foarte mulți fumători vor, dar nu vor să recunoască asta, vrei să renunți la fumat. Asta știm.
Ce este nasol însă la obiceiurile despre care vorbim astăzi este că sunt atât de împământenite, așa le face toată lumea și așa vezi în jurul tău că se întâmplă la fel, încât ți se pare, e foarte simplu să le treci cu vederea. E foarte simplu să le faci în continuare fără să îți dai seama că ele îți ruinează sănătatea. Ori, multe din obiceiurile despre care o să vorbim acum, chiar trei din cele cinci, sunt dovedite științific că au același efect negativ asupra duratei noastre de viață ca și fumatul. Adică, trei din cele cinci obiceiuri despre care vorbim astăzi ne afectează la fel ca și cum am fuma. Deci este foarte posibil ca tu să nu fii fumător, dar făcând un astfel de obicei inofensiv, având un astfel de obicei, tu să ai aceleași riscuri de deces ca un fumător. Iar efectul acestor obiceiuri este cumulativ. Așa că rămâi până la capăt, vezi care sunt aceste obiceiuri și încearcă să le corectezi, pentru că corectarea acestor cinci obiceiuri nesănătoase îți poate îmbunătăți semnificativ starea de sănătate acum, zilnic, dar și longevitatea.
Sedentarismul
Și primul obicei, primul obicei pe care toată lumea îl face în ziua de astăzi, pentru că așa a ajuns, să zic, câmpul muncii noastre, este acela că stai jos toată ziua: sedentarismul. Generația noastră petrece timp excesiv pe scaun, la birou, în mașină, dar și acasă. Te gândești: „Ah, ce nasol că am o muncă de birou, fuck munca mea de birou, mă omoară!” Da, așa ai fi tentat să te gândești. Nu e, nu e responsabilitatea ta, este munca ta de la birou. Iată cum a ajuns societatea în ziua de astăzi să mă omoare prin felul meu de a-mi câștiga pâinea. Ori, lucrurile nu stau chiar așa. Uite, eu am muncă de birou, eu acum am muncă de birou. Înainte să înregistrez acest material, am stat și l-am conspectat ore în șir, da, ore întregi l-am conspectat. Acum trebuie să-l înregistrez, după care va trebui să transfer fișierele, va trebui să mai fac tot felul de lucruri. Eu am muncă de birou, dar eu nu stau pe scaun. În podcasturi stau pe scaun, stau două ore pe scaun, dar atât. Dar în rest, nu stau pe scaun. Ok, dar mă duc de exemplu după aceea la redacție unde facem, scriem edițiile de la Meditool. Acolo n-am standing desk, dar acolo efectiv mă plimb în jurul mesei, stau pe scaun jumate de oră, 40 de minute, mă ridic și mă plimb și așa mai departe. Deci este un obicei care este corectabil.
Cât stăm jos într-o zi
Dar media zilnică de stat jos poate să ajungă în ziua de astăzi între 8 și 10 ore, sau chiar mai mult, punând laolaltă statul în mașină – da, mergi spre birou o oră, stai în mașină – la birou stai opt ore pe scaun, te întorci acasă, mai stai două ore pentru că te uiți la Netflix, te uiți la televizor. Poftim, poate să ajungă chiar peste 10 ore media ta zilnică de stat pe scaun. Iar sedentarismul este considerat noul fumat. Ăsta este primul obicei care este în studii comparat cu fumatul, din cauza efectelor grave asupra sănătății. Consecințele principale sunt metabolismul încetinit, circulație deficitară și atrofie musculară.
Efectele sedentarismului
Hai să vedem care sunt efectele concrete ale sedentarismului. În primul rând, creșterea în greutate. Arzi mai puține calorii și depozitezi mai multă grăsime pentru că tu nu te miști. Atenție, caloriile pe care noi le ardem se ard cel mai puțin în timpul sportului. Da, din totalul de 100% de calorii pe care le ingerăm și pe care trebuie să le ardem, cele mai puține calorii se ard atunci când faci sport. Mult mai multe calorii, în mod normal, se ard prin mișcările noastre zilnice normale, de deplasare, de autoîngrijire, de alimentare și așa mai departe. Și mai multe calorii se ard atunci când noi digerăm mâncare. Și cele mai multe calorii se ard prin metabolismul nostru bazal, prin faptul că ești în viață. Faptul că ești în viață îți arde 60-70% din calorii. Faptul că mănânci și digeri mâncarea îți arde 15% din calorii. Faptul că te miști, că mă mișc uite acum, că am ajuns la birou, că plec în altă parte, îmi arde 15% din calorii. Sportul îmi arde 5% din calorii. Deci, în momentul în care tu stai pe scaun și nu faci activitate, tu renunți la cele 10-15% din caloriile pe care ar trebui să le arzi în mod normal. Bineînțeles, atunci când stai pe scaun 8-10 ore pe zi, ai un risc crescut cardiovascular, de hipertensiune, colesterol mărit și diabet, care sunt factori de risc pentru infarct. Faptul că tu stai pe loc îți crește acești factori de risc. Ai probleme musculare, dureri de spate și gât, postură incorectă, risc de hernie de disc și, bineînțeles, atrofie musculară, pentru că mușchiul care nu e folosit nu se dezvoltă și începi să mănânci din el. Și ai și probleme de sănătate mintală, ai un risc crescut de anxietate și depresie din cauza lipsei de mișcare. Mișcarea nu este pur și simplu pentru mușchi, mișcarea îți îmbunătățește masiv starea ta de spirit și sănătatea ta mentală. Deci iată că toate aceste consecințe pot să vină din faptul că ai acest obicei, care e obicei obișnuit, să zicem. Da, toată lumea la birou stă pe scaun, toată lumea în jurul tău merge la birou cu mașina, da, toată lumea în casa ta se așează la masă și se așează pe canapea când ajungi acasă. Și poți să faci zilnic acest lucru toată viața ta, neștiind că ceea ce faci tu este comparabil cu fumatul, da, și este considerat noul fumat.
Cum să eviți sedentarismul?
Cum să combați acum acest sedentarism? În primul rând, la birou, ridică-te la fiecare oră pentru cinci minute de mișcare. Fă pași, fă stretching, fă rotiri, fă orice vrei tu. Poți să faci asta sau poți să îți pui niște obiective la fiecare oră. Spre exemplu, ai ajuns la ora 8:00 la birou, nu-ți face cafea atunci. Stabilește-ți la ora 9:00 să te duci să îți faci cafeaua, iar la ora 10:00 stabilește-ți să te duci să îți faci ceaiul, iar la ora 11:00 stabilește-ți să ieși afară din clădirea de birou ca să te expui la soare 10 minute, urmând ca la 12:00 să te duci să mănânci. Urmând ca la 1:00, da, te întorci la birou după masă, la ora 2:00 te duci la baie, prin rotație, trebuie să te duci la baie. La ora 3:00, stabilește-ți la fiecare oră câte un obiectiv care să facă lucrurile mult mai simple decât doar să te ridici și să faci mișcare și să se uite lumea la tine ca la felul 14. Deci stabilește-ți niște lucruri pe care să le faci. Apoi, folosește, poți să folosești aplicații sau alarmă. Poți să îți pui, de exemplu, dacă ai un ceas sau dacă ai un telefon sau pe laptopul pe care lucrezi, la fiecare oră să îți sune un reminder, să îți aducă aminte că trebuie să te ridici. Fă 30 de minute de mișcare zilnic, de mers alert, bicicletă, dans dacă vrei acasă, sport și așa mai departe. Atenție, ora aia de sport de la sală te ajută, dar ea nu se reduce din cele 8 ore sau 10 ore de stat pe scaun. Deci, dacă tu stai 10 ore pe scaun și după aia mergi la sală, asta este bine, dar asta nu îți șterge acele ore de stat pe scaun. Și apropo de sport, cercetările recente ne arată că atunci când oamenii de știință s-au dus în tot felul de triburi care sunt păstrate intacte de mii de ani, triburi unde nu a ajuns tehnologia, care trăiesc la fel cum trăiau acum zeci de mii de ani, în acele triburi s-a constatat că în majoritatea anotimpurilor, când oamenii au suficientă mâncare, când sunt hrăniți și când nu sunt în pericol, oamenii aceștia pur și simplu stau toată ziua. Se pare că sunt la fel de leneși ca noi, adică ei nu fac maratoane, ei nu aleargă toată ziua după pradă, cum credeam înainte. Se pare că oamenii sunt făcuți într-un fel să stea, adică dacă un om poate să fie leneș și să nu depună efort, el n-o să depună acel efort. Deci ei nu fac un sport, cum să zic, nu fac constant sport, cum am fi crezut. Însă se mișcă, adică nu s-a văzut ca un om să se așeze pe jos, să zicem la umbra unui copac, și să stea acolo opt ore. Da, asta nu există și pentru asta corpul nostru nu este obișnuit. Ei, în schimb, se ridică la fiecare 15 minute, se plimbă, se duc de la unul la altul, mai vorbesc, mai povestesc ceva, mai se caută de purici, mai se duc să mai culeagă ceva, mai dau o tură prin pădure. Adică există o mișcare constantă.
Sportul și mișcarea zilnică
Și asta ar trebui să facem și noi. Dacă ar fi să comparăm așa sportul cu activitatea zilnică, aceasta de a te ridica, de a veni la birou cu bicicleta, de a face pași, de a face mișcare constantă, beneficiul pe care mișcarea asta ți-l aduce este de undeva de 80%. Dacă vrei să completezi acel beneficiu, să te duci spre 100%, poți să te apuci de sport, de sală, de alergat, de înot, dar ăla este doar un 20% care îți completează beneficiile mișcării zilnice pe care n-o faci dacă ești sedentar. Ce poți să mai faci altceva este să alegi variante mai active de deplasare, să urci scările în loc să urci cu liftul, să cobori o stație mai devreme cu autobuzul, să parchezi mașina mai departe. Toate astea sunt metode de a te face să mergi sau să te miști mai mult.
Mișcarea e energie
Și ține minte, corpul tău are nevoie de mișcare regulată pentru energie și pentru tonus bun. Și asta cred că o resimțim cu toții. Dacă nu te miști, te simți nașpa. Eu dacă nu mă mișc, nu am energie. Eu dacă nu mă mișc și mă prind câteva zile de stat în podcasturi interminabile, dacă filmez trei podcasturi pe zi și n-apuc să dorm cum trebuie, n-apuc să mă mișc, mă simt nasol, mă simt ca un sac de gunoi care este gata pregătit să-l arunci la ghenă. Fix așa mă simt, dezmembrat. În schimb, dacă mă mișc, dacă plec cu bicicleta la birou, dacă stau în picioare și gesticulez, dacă mă mișc toată ziua, chiar dacă nu mă duc la sală și nu fac sport, mă simt excelent. Deci, primul obicei care îți ruinează sănătatea și care pare foarte normal pentru că toată lumea îl face este sedentarismul. E denumit noul fumat și te sfătuiesc să-l combați cât poți tu de mult.
Insert publicitar
Și înainte de a trece la următorul obicei care îți ruinează sănătatea, vreau să te anunț că acest material este sprijinit de Sun Plaza, iar pe 18 mai, la ora 12:00, eu personal te aștept în Sun Plaza, zona centrală, etajul 1, la evenimentul STK, unde voi vorbi despre cum îți poți îmbunătăți sănătatea și stilul de viață prin biohacking. Toate aceste reguli sunt aplicabile pentru toată lumea, dar poți să faci mai mult. Așa că pe 18 mai, la ora 12:00, etajul 1, Sun Plaza, zona centrală, eu îți explic ce poți să faci mai mult pentru a-ți urmări sănătatea cu ajutorul tehnologiei și ce poți să observi acolo și ce poți să corectezi. Astfel, vom vorbi împreună despre cum poți folosi tehnologia modernă ca să dormi mai bine și să te trezești cu adevărat odihnit, cum să-ți găsești echilibrul ideal în activitatea fizică și cum să-ți hrănești microbiomul intestinal pentru o sănătate optimă. În plus, o să afli de la mine tehnici eficiente și ușoare de gestionare a stresului cu ajutorul dispozitivelor inteligente. Dacă vrei să te înscrii la eveniment și să vii fizic, intră pe site-ul sunplaza.ro, iar locurile fizice sunt limitate, așa că fii cu ochii pe site. Dacă nu reușești să ajungi personal, seminarul se va transmite și live pe toate canalele de social media ale Sun Plaza. Așa că hai să învățăm împreună cum să trăim mai sănătos cu ajutorul biohacking-ului. Eu pe 18 mai sunt la Sun Plaza, etajul 1, zona centrală, unde o să țin această prezentare. O să îți arăt ce fac eu. După această prezentare putem să mai stăm de vorbă, pot să răspund la întrebări, dacă sunt întrebări, putem să facem poze și putem să ne plimbăm prin Sun Plaza, de ce nu? Așa că mulțumesc Sun Plaza pentru faptul că susțin acest material educativ.
Somnul insuficient
Și trecem mai departe la următorul obicei care îți ruinează sănătatea. Ăsta probabil că-l știi, dar probabil în același timp nu știi efectele nocive ale faptului că dormi prea puțin. Privarea de somn cronică este un dezastru pentru sănătatea ta. Și din nou, din nou este un obicei pe care îl practicăm atât de mulți. „Mai, ce faci?” „M-am uitat la film.” „Păi, la cât te-ai culcat?” „Mamă, m-am culcat la 1:00, m-am trezit astăzi la 6:00 să merg la scârbici.” Bang, am dormit cinci ore pentru că sunt nebunatic.
Beneficiile somnului
Dar știi care sunt consecințele somnului care durează mai puțin de cele șapte-opt ore recomandate? Ți le spun acum. Pentru că somnul, în primul rând, este vital pentru consolidarea memoriei, pentru regenerarea celulelor din creier și din tot corpul. Somnul îți reglează profilul hormonal foarte fin. Noi avem tot felul de hormoni, de stres, de alertă, de sațietate, de fericire, de stare de bine. Avem hormoni și neurotransmițători care te pregătesc să fii capabil, să fii bucuros. Toate aceste echilibre fine se reglează în somn. Ai dormit suficient și echilibrul ăla este bun. Dar nu ai dormit suficient, o să vezi ce se întâmplă. În plus, somnul îți tonifică și îți fortifică sistemul tău imunitar. Somnul este un poligon în care sistemul tău imunitar se antrenează. El are un program de 8 ore, da? Deci tu te-ai culcat, te-ai culcat la 11:00 noaptea, începe programul de poligon, 7-8 ore se trage, domnule. Deci șapte-opt ore, atenție că se trage. Dacă tu te-ai trezit după șapte-opt ore, poligonul s-a strâns, s-a închis, nu știe nimeni nimic, te-ai trezit, te simți foarte bine. Dar dacă tu te trezești după șase ore de somn, poligonul ăla e în plină desfășurare, se trage piu-piu-piu peste tot și tu te-ai trezit în plin război, da? Te trezești în plină inflamație pentru că dormi puțin și te gândești: „Ah, ce nașpa mă simt astăzi, parcă de abia trag de mine la birou.”
Consecințele somnului insuficient
Dar corpul tău efectiv este ruinat de lipsa de somn. Hai să zic care sunt consecințele. În primul rând, când dormi puțin, ai tulburări de concentrare și de memorie. Fără somn, creierul tău funcționează ca în ceață, îți cade productivitatea, devii uituc și iritabil. Da, privarea de somn este similară cu intoxicația cu alcool în ceea ce privește efectele asupra atenției și timpului de reacție. Deci ai dormit puțin, ești efectiv ca și cum ai veni la muncă beat, da, doar că nu ești beat din punct de vedere al alcoolemiei. Da, ce se întâmplă cu un om care a băut mult, care este într-o ebrietate, într-o intoxicație alcoolică? Tu îl strigi „Marius!” și el de abia se întoarce. Da, la fel este și atenția și viteza de reacție a unei persoane care a dormit puțin. În al doilea rând, am vorbit despre asta deja, dereglări hormonale și metabolice. Lipsa somnului crește hormonul foamei și scade hormonul sațietății. De aceea ai pofte alimentare și tendința să mănânci mai mult când ești obosit. Astfel, crește riscul de obezitate și diabet, de boli metabolice. Și, de asemenea, asta duce la dezechilibre ale hormonilor de stres. Ai dormit puțin, mănânci aiurea, mănânci mult și îți cade imunitatea din motivele pe care ți le-am descris mai devreme. Iar somnul insuficient cronic se asociază și cu un risc crescut și chiar și de boli grave pe termen lung, cum este cancerul și Alzheimerul. Oamenii care dorm constant mai puțin au un risc mai mare de a face aceste boli. În plus, pot să apară probleme cardiace. Persoanele care dorm sub 6 ore pe noapte au o incidență mai mare de hipertensiune, aritmii cardiace, infarct și AVC. Inima are și ea nevoie de odihnă și, probabil, că toți acei hormoni și toată această inflamație cu care tu te trezești dimineața după ce ai dormit puțin, toate îți afectează absolut orice organ. Deci, somnul deficitar nu este un moft, nu este o șmechereală, nu este ceva de care să povestești anecdotic. Somnul la modul la care „Mamă, eu dorm cinci ore și sunt ok.” Nu. Somnul deficitar și somnul prost și chiar și somnul de opt ore care este slab calitativ pentru că ai și alți factori care… Adică, factorii aceștia, obiceiurile acestea se influențează unele pe altele. Ești sedentar, dormi prost, ești trist cumva, pentru că dacă tu ai toate aceste obiceiuri, da, ești sedentar, în mod cert o să dormi prost. Și dacă dormi prost, corpul o să vrea să își conserve energia și o să te facă și mai sedentar. Și o să vezi cum toate aceste obiceiuri intră într-un cerc vicios. Dar, în esență, dormi ești sedentar, ai inflamație mai mare în corp. Dormi puțin, te trezești cu acea inflamație cronică mai ridicată în corp și toate aceste lucruri duc la această inflamație care îți ruinează, cum și zice titlul, ușor dar sigur, sănătatea.
Cum poți să îmbunătățești somnul?
Ce poți să faci? Logic, să dormi șapte-opt ore pe noapte. Deci prioritizează somnul ca pe ceva vital. Da, deci este efectiv ceva vital. Și nu din când în când. Se poate să dormi șase ore. Și cu atât mai mult, dacă ai multe nopți în care dormi opt ore și o dată se întâmplă să dormi cinci ore, mamă, îți dai seama care-i diferența, care-i diferența colosală între a te simți bine ziua și a te simți ca un sac de gunoi pentru că ai dormit cinci ore. Creează o rutină de somn. Da, încearcă să te culci la aceeași oră, să te trezești la aceeași oră. Reducerea sedentarismului, mersul în parc, 10.000 de pași pe zi sau un sport ușor, un înot, un mers cu bicicleta, te predispun la un somn mult mai bun. Deci, să readuci activitatea zilnică în viața ta te poate ajuta enorm să îți îmbunătățești somnul. Cu o oră înainte de somn, evită ecranele. Dar, I know, e… Cred că ar trebui să nu mai zicem asta. E atât de prezentă social media în viața noastră, suntem atât de dornici să vedem ce este nou, ce podcast a apărut, ce s-a mai întâmplat, încât telefonul ăla e aproape imposibil să-l lași cu o oră înainte de somn. Dacă reușești, deci dacă tu, pe persoană fizică, cu două ore înainte de somn, bang, ți-ai băgat telefonul în sertar și ai zis: „Dă-l naibii, că n-am nevoie de el! Ce se poate întâmpla?” Adică, lași… Poți să îți faci și niște setări din astea în care el să sune doar dacă te sună numerele favorite sau dacă cineva te sună mai mult decât de două ori. Deci, dacă e urgență, te sună cineva, nu răspunzi, te mai sună o dată și atunci îți sună telefonul. Dar în rest, dacă ai această șmecherie de a putea să lași telefonul în sertar două ore înainte de somn, asta din punctul meu de vedere este mai șmecher decât să ai elicopter privat, e mai șmecher decât să ai propriul tău avion privat, e mai șmecher decât să ai iahtul tău. Adică, e, mi se pare cea mai, e cel mai mare flex pe care poți să-l ai în ziua de astăzi, să ai puterea mentală și să ai tenacitatea asta mentală în care să zici: „Bă, nu-mi pasă, nu mă interesează!” Să lași telefonul cu două ore înainte de somn în sertar este… e… Adică, nu-mi dau seama, mi-aș dori să pot să fac asta. Deci ăsta e, ăsta e un, ăsta e pe wish list-ul meu în top cinci, să am șmecheria asta, să las telefonul și să conving și familia, toată lumea, să lase telefonul cu două ore înainte de somn.
Fără telefon în dormitor
Însă, cu ce poți să începi este să nu-l iei în dormitor. Pur și simplu, nu. Regulă de bază, regulă de aur: nu se ia telefonul în dormitor. Nu pentru că ar fi, că am auzit că ar fi nasol că dacă îl încarci lângă pat. Bine, se pare că asta nu e o chestie dovedită. Există niște recomandări de la producătorii de telefoane să nu lași telefonul la încărcat lângă pat pentru că există un risc foarte mic ca el să explodeze, că acolo e o baterie, acolo la încărcător e o tensiune, se mai strică tensiunea aia, se mai întâmplă ceva, se încinge bateria, poate să îți bubuie lângă cap. Ce se poate întâmpla? Poți să ai arsuri, poți să te accidentezi, poți să te sperii foarte tare. Deci, pentru a evita acest risc, care este minim, n-am auzit, dar se pare că e posibil să se întâmple asta, recomandarea producătorului este să nu lași telefonul în cameră. Nu pentru că ar produce nu știu ce radiații și ți-ar afecta corpul, dar ce produce de fapt telefonul ăsta dacă îl pui lângă pat este curiozitatea de a verifica ceva. Te pui să dormi și înainte să adormi îți aduci aminte că ai dat un mail și nu știi dacă ți-a răspuns ăla la mail sau nu. Și iei telefonul și-l verifici. Eu acum vă povestesc de mine. Iau telefonul și văd, zic: „Mamă, nu mi-a răspuns la mail!” Sau mi-a răspuns la mail și încep să mă gândesc la ce se întâmplă. Și te culci, dormi opt ore, dar tu dormi opt ore rumegând niște lucruri care n-au nicio legătură cu odihna ta, care din contră te perturbă de la acea odihnă. Deci, cel mai șmecher lucru pe care poți să-l faci: să lași telefonul în sertar cu o oră-două înainte de a te culca. Dacă nu poți să faci asta, măcar nu-l lua în cameră. Dacă nu-l iei în cameră, te-ai culcat, nu mai ai cum să ajungi la el, gata, la revedere, ți-ai lăsat problemele afară. Dormitorul trebuie să fie confortabil, întunecat și răcoros. Iar pentru insomnii frecvente este absolut esențial să te duci să consulți un medic, pentru că pot exista probleme ascunse pe care un medic le poate diagnostica. Și e mult mai bine să dormi chiar și cu pastile decât să nu dormi. Ideal este să dormi fără pastile, da, dar dacă nu poți să dormi, e mai bine să dormi cu pastile decât să nu dormi.
Mâncatul nesănătos și haotic
Al treilea obicei care îți ruinează sănătatea și pe care toată lumea cumva îl face este mâncatul haotic și nesănătos. Și ar trebui să-l definim, da, pentru că alimentația deficitară este un obicei toxic, e o chestie toxică în fiecare zi pentru corpul tău să ai mese neregulate și să mănânci pe fugă, să mănânci în mașină. Ok, cine n-a mâncat și el o dată în mașină sau o dată pe lună te grăbești dintr-un loc în altul, te oprești la un drive-through, îți iei un burger și-l mănânci, that’s it. Dar dacă observi că asta se întâmplă de regulă, de obicei, înseamnă că ăsta e un obicei toxic care îți ruinează sănătatea. Apoi, alimente procesate bogate în zahăr, sare, grăsimi nesănătoase și lipsa legumelor și a fructelor.
Obicei alimentar nesănătos
Și aici, fii atent, vreau să îți descriu un pattern toxic al alimentației. Dacă tu faci lucrurile pe care le descriu acum, asta înseamnă că ai o relație toxică, sună ciudat „relație”, dar ai o relație toxică cu alimentația și îți ruinezi sănătatea în fiecare zi fără să știi. Primul lucru: dimineața sari peste micul dejun. Ăsta e un obicei discutabil. Dacă în rest faci totul perfect, e ok să sari peste micul dejun. Dar dacă dimineața sari peste micul dejun, cu toate că ți-e un pic foame, dar tu pleci pe fugă pentru că n-ai timp, ăsta e primul semn că ai un pattern toxic în alimentație. Al doilea semn este atunci când la prânz mănânci fast-food sau patiserie. Deci ai sărit peste mic dejun, dar în stație ți-ai luat o merdenea, ți-ai luat un covrig, ți-ai luat ceva de la patiserie, ți-ai luat o shaorma, ți-ai luat un fast-food la prânz. Bang, toxic. Peste zi mănânci snacks-uri dulci și sărate, un chips, niște arahide prăjite sărate, ceva, niște cronțănele, da? Mănânci asta peste zi. Iar seara ai ajuns acasă și zici: „Hai că mănânc și eu sănătos.” Dar mănânci mese copioase și grele, ai o intoxicație calorică, mai multe calorii decât corpul tău are nevoie, așa că începe să le proceseze, să le depoziteze, să le transforme. Deci, dimineața sari peste mic dejun, la prânz mănânci patiserie sau fast-food, peste zi mai bagi niște snacks-uri, seara mănânci o salată, dar masa e copioasă și grea. E un pattern toxic pe care îl pot identifica în foarte mulți oameni. E foarte ușor să ajungi să mănânci așa și ăsta este un obicei zilnic care îți ruinează sănătatea. Efectele acestui tip de mâncare este în mod cert că poți să ajungi la obezitate, exces caloric care duce la grăsime abdominală și risc de diabet. Poți să ajungi la probleme cardiace, pentru că grăsimile nesănătoase în acele merdenele, în fast-food, în mesele copioase sunt un risc pentru boli cardiovasculare. Poți să ai probleme de digestie, pentru că mâncatul haotic provoacă gastrită, reflux și constipație. Și ai un nivel scăzut de energie pentru că ai o carență de vitamine și minerale. Asta, asta o tot aud, carența de vitamine și minerale. Dar, de fapt, problema pare să nu fie carența de vitamine și minerale. Problema pare să fie mai jos și mai simplă decât carența de vitamine și minerale. Și anume, carența de diversitate în fibre.
Microbiomul este un organ
Noi, de-a lungul timpului, când am trăit în păduri și în peșteri și culegeam și mâncam tot ce se putea în pădure, mâncam în fiecare săptămână câte 100 de plante diferite. Mâncam absolut orice găseam. Și pentru că am mâncat de-a lungul sutelor de mii de ani sute de plante în fiecare săptămână, noi am dezvoltat un organ. Ăla nu e un moft, microbiomul nu e așa o găselniță, o descoperire. Microbiomul este un organ. Cum inima este un organ, cum ficatul e un organ de 2 kg, la fel și microbiomul tău este un organ care are și el 2 kg. Doar că e atât de divers, da, sunt atât de multe bacterii acolo care au nevoie de acele sute de plante diferite, pentru că acele bacterii mănâncă fibrele pe care tu nu le poți mânca, le digeră și îți dau ție nu vitamine și minerale, îți dau și vitamine, dar îți dau o grămadă, sute, mii de transmițători, de substanțe benefice organismului, pe care nici măcar nu le-am descoperit, nici nu le cunoaștem. Și toate acele substanțe sunt ca o fântână de viață pentru corpul nostru. În momentul în care tu mănânci, sari peste mic dejun, mănânci fast-food, patiserie, snacks-uri și mese copioase și grele, tu de fapt ceea ce faci nu e că privești corpul de vitamine și minerale, tu privezi corpul de acele fibre care îți hrănesc fântâna vieții din interiorul tău. Da, fântâna vieții și a stării de bine, ea nu mai e hrănită, ai oprit robinetul de apă pentru că nu le dai acele fibre. Și astăzi se observă că se reversează în momentul în care tu renunți la acest pattern toxic de alimentație și mănânci numai sau preponderent, 80%, fructe și legume, mai mult legume decât fructe.
Cum să mănânci mai multe fibre
Și atunci, dacă tu mănânci dimineața, nu știu, îți faci un smoothie, să zicem, cu semințe de chia și 10 tipuri de alte semințe și pui niște, nu știu, tot felul de fructe acolo, și la prânz mănânci o salată de aia mare, avem salata Doctor Mihail cu 30 de plante, dar poți să ți-o faci și tu cu 20 de plante, cu 10 plante, nu contează, mănânci legume, seara mănânci din nou legume la grătar, legume la cuptor și așa mai departe, beneficiul vine și din faptul că tu renunți la substanțele proinflamatorii, dar aduci acele fibre diverse de care acest organ vital care este fântâna vieții tale, fântâna stării tale de bine, are nevoie. Îi dai apă, îi dai substanță. Deci, problema la mâncatul nesănătos nu e doar faptul că tu mănânci toxic, ci și faptul că tu nu aduci acele fibre de care acest organ vital are nevoie.
Recomandări pentru o dietă sănătoasă
Ce poți să faci astfel pentru a avea o alimentație sănătoasă și pentru a renunța la acel pattern? Mănâncă micul dejun, esențial. Mănâncă iaurt cu cereale, dar nu cereale de astea tip pungă, cu cereale colorate, cu maimuțoi pe cutie. Nu. Mănâncă un iaurt cu chia, cu ovăz. Mănâncă omletă cu legume. Programează-ți mesele. Mănâncă dimineața, prânz, seara. Nu mânca deloc gustări. Se pare că oamenii sănătoși au în comun lipsa gustărilor. Deci nu mai ronțăi. Bă, ai mâncat, ai mâncat, a trecut ora mesei și urmează cina. Mă, nu mai mănânci nimic până atunci. E atât de simplu. Nu ai ce să alegi. Nu te mai gândești: „Ia să văd, am aici cinci bomboane, hai că o să mănânc două sau să mănânc trei sau să mănânc una.” E atât de simplu: nu mănânci niciuna. E, ce-ai făcut? Stai și te gândești câte să mănânci. Bă, nu mănânci niciuna, nu mănânci. E ora mesei? Nu. Gata, nu mai mănânci. Mănâncă alimente benefice: fructe, legume, fibre din toate tipurile posibile. Da, deci să mănânci în fiecare zi salată de roșii cu castraveți nu te ajută. Trebuie să mănânci mereu divers. Mănâncă mereu colorat, pentru că acei coloranți sunt polifenoli care și ei hrănesc microbiomul tău. Hidratează-te corect, bea apă, pentru că de multe ori setea e confundată cu foamea. Evită fast-food-ul. Nu înseamnă că nu-l mănânci deloc, dar fă-ți o bucurie și mănâncă shaorma o dată la două săptămâni, dar nu mai mânca nimic altceva. Gătește-ți acasă, unde poți să îți controlezi ceea ce pui în mâncare. Și fă aceste schimbări treptat, notează-ți-le, fă-ți un jurnal alimentar.
Stresul crescut constant
Acum, al patrulea obicei despre care vorbim, la fel ca și primul obicei, este descris în studii ca fiind la fel de periculos ca fumatul. Și vorbim despre faptul că trăiești cu stresul la maxim zi de zi. Acum, nu mă înțelege greșit, stresul ocazional este normal și ajută organismul să facă față provocărilor. E bine să fii stresat din când în când, e bine să ai un eveniment la care trebuie să vorbești și să îți fie frică de asta și să fii stresat. E bine să ai un deadline pe care vrei să-l termini și l-ai terminat și te-ai stresat. Dar după fiecare astfel de stres trebuie să te recuperezi. Uite, ca în sport, tu te duci să faci sport mai degrabă ca să te recuperezi. Da, deci tu faci sală astăzi dimineața și te recuperezi 24 până la 48 de ore. Deci tu ai nevoie de acele ore ca să devii mai puternic.
Stresul cronic
Dacă, în schimb, tu te duci la sală în fiecare zi și faci cinci ore de sală în fiecare zi, tu o să îți distrugi corpul la propriu. Asta se întâmplă când avem stres cronic. Stresul cronic menține corpul într-o stare de alertă continuă, care nu este normală pentru corpul nostru. Consecințele sunt: nivel ridicat de adrenalină și de cortizol, hormonul stresului, și pe termen lung are efecte negative asupra sănătății fizice și mentale, care îți ruinează sănătatea. Cum te distruge stresul cronic? Te distruge astfel: în primul rând, epuizarea mentală și fizică, care este denumită și burnout. Te simți mereu copleșit, anxios și iritabil. Apar tulburări de somn, nu poți să dormi, te gândești încontinuu la ce ai de făcut, chiar și atunci când pleci în vacanță sau ești în weekend, te gândești la muncă și ești constant obosit și ai această oboseală cronică. Sindromul ăsta de burnout afectează tot mai mulți oameni în societatea actuală. Avem un podcast despre burnout, poți să intri pe site-ul drmihail.ro, scrii burnout și găsești podcastul despre burnout. Stresul duce și la probleme cardiovasculare, pentru că stresul constant crește tensiunea arterială și riscul de boli de inimă. Și aici studiile arată că de multe ori stresul constant, cronic, este aproape la fel de periculos ca și fumatul. Apoi, imunitatea este slăbită din cauza stresului, pentru că avem un nivel crescut constant de cortizol, care este un hormon antiinflamator. Imunitatea ta rămâne neîncordată, e ca și cum ți-ai dezamorsa imunitatea aproape complet prin stres cronic.
Stresul și anxietatea
Apar probleme digestive, pentru că există această axă creier-intestin, care nu este influențată doar dinspre intestin înspre creier, ci și invers. Da, deci dacă tu, de exemplu, mănânci, da, obiceiul numărul trei, mănânci haotic, microbiomul tău este din ce în ce mai sărăcit, nu faci neurotransmițători, serotonină și alte substanțe benefice creierului, ele nu se mai duc spre creier, tu poți să devii anxios pentru că mănânci prost. Da? Dar lucrul ăsta se întâmplă și invers. Atunci când tu ești anxios constant, când ești constant în stare de stres, pe nervul vag semnalele se transmit înapoi către intestine, se modifică și profilul tău hormonal și microbiomul tău se modifică într-un microbiom anxios. Tu poți să mănânci toate salatele din lume, să ai toate fibrele posibile din lume, dar tu dacă ești anxios, microbiomul tău devine anxios. Și asta s-a demonstrat în studii în care s-au făcut experimente fix în dublă direcție. Dacă iei un șoarece, da, care este sănătos și îl hrănești numai cu junk food, îi distrugi microbiomul cu antibiotice, el devine anxios. Și dar, dacă iei acel microbiom și-l transferi la un alt șoarece sănătos, și șoarecele sănătos o să dezvolte anxietate numai prin transferul acelui microbiom. Dar au făcut experimentul și invers. Au luat un șoarece sănătos, perfect normal, da, care mănâncă normal, care își hrănește microbiomul, și l-au tot speriat până când șoarecele a devenit foarte stresat și foarte anxios. I-au ținut lumina aprinsă, nu i-au dat, l-au speriat încontinuu și șoarecele, săracul de el, a devenit foarte anxios, era un șoarece anxios. După care au luat microbiomul șoarecelui, mai exact fecalele lui, și l-au transferat, da, deci practic fecalele cu tot cu microbiom, au făcut transfer de microbiom, transplant de microbiom de la șoarecele sănătos, dar speriat și anxios, la un alt șoarece sănătos care nu era speriat, care trăia într-un mediu foarte bun. Și șoarecele ăla a devenit și el anxios numai prin transferul acelui microbiom modificat de creierul anxios. Deci, asta înseamnă că tu, în momentul în care te stresezi cronic și ești anxios, tu îți strici inclusiv microbiomul, pe care poate îl hrănești foarte bine, dar stresul cronic te afectează. Și asta știm cu toții că stresul cronic îți dă efecte pe termen scurt, imediate. Poți să ai reflux, poți să ai gastrită, poți să ai diaree dintr-un stres acut. Stresul ăsta însă, menținut pe termen lung, poate să ducă la reflux gastroesofagian, poate să ducă la colon iritabil și așa mai departe. Deci îți afectezi tot organismul, inclusiv sistemul digestiv. Și, bineînțeles, stresul cronic duce la tulburări emoționale, anxietate, atacuri de panică și depresie, care pot apărea din cauza stresului prelungit, ducând adesea la comportamente nesănătoase.
Strategii de gestionare a stresului
Ce poți să faci? Nu putem elimina complet stresul din viața noastră, asta este clar, dar putem schimba modul în care reacționăm la el și ne putem crea momente de relaxare. Iată câteva strategii. În primul rând, stabilește limite clare. Învață să spui „nu” și creează-ți liste realiste de sarcini. Da, eu am o problemă cu asta. Eu îmi fac lista de sarcini pentru o zi și o termin într-o săptămână. Da? Dacă ai și tu acest obicei, recomandarea pentru noi este să ne gândim: „Bă, realist, ce pot să fac asta? Pot să fac uite aceste lucruri realist.” Hai să le pun pe lista de sarcini, le fac, am terminat, gata, ura și la gară, telefonul în sertar, stau și fac ce-mi trebuie. Învață să iei pauze regulate. La fiecare oră, ia acele cinci minute de pauză. Fie un pic de stretching, fă o relaxare profundă, plimbă-te la soare. Te ajută să reduci și acel obicei, primul obicei nesănătos despre care am vorbit, acel al sedentarismului. Încearcă să practici, dacă ai probleme reale cu stresul, atunci musai trebuie să practici tehnici de relaxare, cum ar fi meditație, yoga și tehnici de respirație. Sunt tot felul de tehnici de respirație. Poți să te duci, de exemplu, pe site-ul drmihail.ro și să scrii NSDR, care este non-sleep deep rest. Este un protocol de relaxare profundă, fără somn, pe care l-a descris de multe ori profesorul Huberman și pe care și eu l-am făcut la un eveniment de-al nostru bun și l-am înregistrat și poți să-l vezi complet pe YouTube și pe site-ul nostru. Intri pe drmihail.ro și scrii NSDR sau scrii protocol de relaxare și-l găsești acolo și te uiți frumos la el. Ce poți să mai faci este să ai mișcare constantă. Din nou, te ajută să combați și punctul unu din aceste cinci obiceiuri, adică sedentarismul, dar te ajută să scapi de stres. Eu așa scap de stres. Mă duc și dau o tură de parc, mă plimb în jurul blocului, mă plimb, mă duc cu bicicleta la birou, mă întorc, de exemplu, de la birou sau de la redacție unde m-am stresat, mă întorc cu bicicleta și asta îmi scade nivelul de stres. Caută timp personal, caută timp pentru hobby-uri, pentru persoane dragi.
Psihoterapia
Și caută ajutor specializat. În ultimă instanță, caută un psiholog cu care să vorbești despre acest stres. Poate că mintea ta se stresează mai mult decât trebuie. De cele mai multe ori, noi ne imaginăm un viitor mult mai periculos decât este de fapt. Da, avem alegeri, ne este atât de frică de răul care poate să urmeze. Dar dacă te uiți în spate, s-a mai întâmplat să avem alegeri nereușite sau alegeri în care a ieșit altcineva față de cel pe care ni-l doream noi. Ok, e rău, e foarte important să combatem acel rău, e important să alegem răul mai mic, da, cum se spune. Asta, de regulă, se întâmplă în foarte multe lucruri pe care le facem. Ne închipuim că o să fie foarte rău și suntem stresați în mod gratuit. Iar un psiholog poate să despice firul în patru, poate să analizeze de ce ți-e frică și poate să vină cu niște tehnici care ți se potrivesc ție. Și nu uita, corpul tău e ca un motor. Ai grijă să nu-l suprasoliciți constant. Da, dacă turezi mașina la 5000 de ture constant în fiecare zi, n-o să meargă foarte mult timp.
Singurătatea. Izolarea socială
Și al cincilea obicei zilnic care îți ruinează sănătatea fără să știi și, din păcate, e un obicei trist, e un obicei cu care ne-am obișnuit, și acesta este faptul că petreci prea mult timp singur. Izolarea socială este considerată un factor de risc major pentru foarte multe boli. Un studiu din 2010, unde oamenii de știință au analizat într-o metaanaliză peste 308.000 de participanți, a constatat, spre surprinderea tuturor, că acele persoane care trăiesc în izolare socială, care trăiesc și petrec mult timp singure, au o speranță de viață mai mică și au moarte prematură asemănătoare cu persoanele care fumează 15 țigări pe zi. Da, am vorbit de la începutul materialului că trei din aceste obiceiuri sunt echivalente cu fumatul zilnic. Da, sedentarismul este echivalent cu fumatul, stresul constant este echivalent cu fumatul ca și efecte nocive și ca și supraviețuire, speranță de viață pentru un corp uman. Și petrecutul timpului prea mult timp singur, adică izolarea socială, este echivalentă în studii cu a fuma 15 țigări pe zi. Adică, fie că îți petreci timpul cu prietenii și fumezi 15 țigări pe zi, fie că nu fumezi 15 țigări pe zi, nu fumezi deloc, dar stai singur, speranța de viață a celor două persoane se pare că o să fie aceeași.
Efectele izolarii sociale
Acum, efectele singurătății sunt un factor major pentru sănătate. Singurătatea este unul din cele 14 factori de risc ai Alzheimerului, factori de risc care pot fi modificați. Iar impactul real este acela că îți afectează și corpul și mintea. Efectele izolării sociale și ale singurătății sunt următoarele: în primul rând, crește riscul de depresie și anxietate. Oamenii sunt ființe sociale, noi suntem făcuți să trăim în triburi. Dacă acum 10.000 de ani rămâneai singur în pădure, genele tale nu se multiplicau, erai anxios, n-avea cine să aibă grijă de tine. Corpul tău pur și simplu știe că ești în cea mai mare primejdie. Da, când rămâi singur. Era esențial să trăiești într-un trib sau într-un grup, pentru că așa procurai mai ușor mâncare, așa puteai să fii apărat de prădători, așa avea cineva grijă de tine dacă te îmbolnăveai. Lipsa sprijinului emoțional astfel duce la sentimente de tristețe profundă și de anxietate. Corpul tău știe că e în primejdie, chiar dacă tu nu mai ești în primejdie. Tu trăiești în garsoniera ta, ai magazinul jos, ai bani să îți cumperi lucruri, dacă se întâmplă ceva vine ambulanța și te ia, te duci la spital. Dar, din păcate, corpul tău nu știe asta, corpul tău crede că trăiești într-o maximă primejdie. Apoi, fără interacțiuni sociale, gândurile negative se amplifică. Apare un declin cognitiv, pentru că izolarea socială crește riscul de deteriorare cognitivă și demență. Stimularea socială menține însă creierul activ. E logic, te vezi cu cineva, creierul trebuie să fie stimulat, trebuie să vorbești cu el, trebuie să-l privești, trebuie să-i analizezi fața, trebuie să empatizezi cu persoana respectivă, să vezi cum se simte. Este și ea tristă, poate devii și tu un pic mai trist ca să îi ridici moralul sau devii mai vesel din contră, da? Sau ți se spune un banc, tu râzi. Toate astea sunt efectiv gimnastică pură pentru creier. În schimb, dacă nu practici asta, tu stai inert și te uiți la televizor, nu trebuie să reacționezi în niciun fel și creierul tău se stinge treptat în timp. Singurătatea afectează memoria și funcțiile executive. Apar și efecte fizice ale singurătății, pentru că singurătatea cronică produce inflamații în corp și scade imunitatea. Acest lucru poate duce la boli de inimă, diabet și alte afecțiuni grave. Și nu în ultimul rând, izolarea socială este un predictor pentru mortalitate precoce, din cauza lipsei suportului și a efectelor fiziologice negative.
Cum să combați izolarea
Acum, ce poți face? Și trăim în era asta de tehnologie, unde paradoxal mulți ne simțim din ce în ce mai singuri. Organizația Mondială a Sănătății declară că singurătatea în momentul de față este un mare pericol pentru sănătatea publică. Da, deci este un mare pericol recunoscut pentru sănătatea publică. Dar iată ce poți face. În primul rând, menține legătura cu cei apropiați. Da, programează apeluri regulate, da, scrie-ți în calendar: „Azi la 8:00 îl sun pe X.” Fă vizite în familie și întâlnește-te cu prietenii. Nu lăsa relațiile să se deterioreze, pentru că relațiile necesită efort. Chiar am văzut recent unele studii care arată graficele timpului petrecut cu cei dragi și cu familia și se pare că avem foarte mult timp petrecut până la 18 ani cu prietenii, cu familia, timp care începe să scadă din ce în ce mai mult. Avem, în schimb, timp pe care îl petrecem, de exemplu, după 18 ani, timp mai mult pe care îl petrecem cu colegii de serviciu. Colegii de serviciu și ei sunt niște relații, da? Poți să te duci la masă cu ei, să râzi cu ei, să te distrezi, să schimbi anumite păreri, să-i întrebi de viața personală, dacă ai chef și dacă ei au chef să vorbească. Astea și astea sunt relații pe care poți să le ai. Cea mai mare problemă a izolării sociale este însă la vârstnici. Vârstnicii care rămân în orașe, rămân închiși în propriile apartamente, care își pierd relațiile și nu comunică. Dar există soluții și aici. Există grupuri care joacă șah în parc, există prieteni vechi, există tot felul de cercuri în care se fac tot felul de activități. Există rude și copii. Dacă ai un astfel de bătrân, dacă știi că el stă singur, caută-i o activitate, du-l undeva să facă ceva, caută-i un loc în care să facă voluntariat și să practice ceva, caută-i un hobby, du-l la un curs. Toate lucrurile astea îl vor ajuta enorm să reducă acest al cincilea obicei care, din păcate, ne ruinează activitatea. Ce poți să faci tu în plus este să practici activități sociale, să te implici în tot felul de sporturi de echipă, cluburi de hobby-uri sau voluntariat, pentru a întâlni persoane cu interese comune. Există grupuri de suport pentru situații dificile, de doliu, de boală, de divorț. Poți să le cauți pe Facebook, poți să cauți asociații care organizează astfel de întâlniri, unde poți să ai discuții cu persoane care au trecut prin experiențe similare și asta te face să nu te mai simți singur. Aceste grupuri te ajută în mod semnificativ. Când te întâlnești și vorbești cu persoane care au aceleași probleme cu tine, faptul că și alții au acea problemă te relaxează și alte persoane pot veni cu soluții la care tu poate nu te-ai gândit pentru problema pe care tu o ai.
Animalul de companie
Există și soluția animalului de companie. Aici trebuie să fii atent, pentru că animalele de companie necesită îngrijire. Da, deci nu e bine să iei un animal doar pentru tine și după aceea să-l lași în singurătate pe el. Trebuie să analizezi foarte bine dacă îți iei un cățel, de exemplu, dacă ai timp să-l plimbi dimineața, dacă ai timp să-l plimbi la prânz, seara, dacă ai timp să-l duci la veterinar și resurse financiare să-l duci la veterinar, să-i gătești mâncare sau să-i cumperi mâncare de calitate. Dar dacă ai asta, deja ți-ai ocupat jumate de zi cu activitatea cu acel animal și el te face să nu te simți singur, pentru că în mod real nu mai ești singur. Când ești cu un animal, reacționezi la ce face el, vorbești cu el, da, ai o altfel de mimică, creierul tău se implică în asta și animalul de companie este o activitate socială.
Limitează utilizarea de social media
Și nu în ultimul rând, folosește social media cu moderație. Da, e bine să folosim tehnologia să ne conectăm cu alții, dar prioritizează întotdeauna interacțiunea față în față, pentru că social media niciodată n-o să înlocuiască interacțiunea reală, față în față, cu oameni reali.
Rezumat
Astfel, iată cele cinci obiceiuri care îți ruinează în mod tăcut sănătatea sunt descrise științific ca fiind obiceiuri extrem de, extrem de nesănătoase. Și am vorbit despre sedentarism, despre lipsa somnului, mâncat haotic, stres constant zilnic și izolare socială. Ce poți să faci este să faci mișcare regulată în fiecare oră, să dormi suficient, să lași telefonul acela în sertar cu două ore înainte de somn ar fi ideal, să ai o alimentație sănătoasă nu pentru tine, ci pentru microbiomul tău, care are nevoie de o tonă de fibre de toate tipurile, hrănește-l cu asta și el te va face să te simți bine. E bine să ai pauze pentru relaxare, pentru a nu te stresa prea mult, și să menții contactele sociale. Ele se pierd cu timpul, se pot recâștiga, dar mai greu, dar ele se pierd cu timpul. Așa că dă telefon la acel prieten, dă telefon la părinți, programează o întâlnire, ieși la cafea cu cineva, du-te la grupuri de suport, caută grupuri cu hobby-uri asemănătoare, practică un sport social. Toate astea te vor ajuta în mod real să fii bine. De fapt, asta cu izolarea socială cred că este cel mai greu de bănuit obicei nesănătos care, iată, că îți strică sănătatea ca și cum ai fuma 15 țigări pe zi.
Un studiu pe această temă poate fi consultat. Și nu te descuraja de eventualele eșecuri temporare. Dacă o perioadă n-ai dormit bine, dacă ai mâncat o perioadă junk food, dacă o perioadă n-ai mai luat legătura cu prietenii sau nu te-ai mai mișcat, asta nu înseamnă că gata, viața ta e ruinată. Rămâi acolo, încearcă cu pași mici să renunți la aceste obiceiuri, să le contracarezi și viața ta o să fie mult mai bună.
Mulțumiri sponsor
Din nou, mulțumesc Sun Plaza pentru faptul că sprijină acest material. Nu uita că poți să intri pe linkul sun-plaza.ro și te poți înscrie acolo la evenimentul de pe 18 mai, de la ora 12:00, unde eu te aștept în Sun Plaza, zona centrală, etaj 1, evenimentul STK, unde vorbim despre cum poți să îți îmbunătățești sănătatea. O să vorbim și despre aceste obiceiuri și despre cum poți să le monitorizezi, cum poți să îți dai seama că de fapt nu mănânci ce trebuie, că de fapt nu dormi cum trebuie, că de fapt mișcarea ta nu este ok, că de fapt n-ai relațiile sociale care să te ajute să te simți bine, cum îți dai seama că ai prea mult stres și cum poți să combați acel stres, să practici mișcarea care trebuie, să dormi corect, să analizezi ce îți afectează somnul și multe alte lucruri. O să vorbim pe îndelete despre toate. O să poți să mă întrerupi în timp real când vorbesc și să-mi pui întrebări, da, dacă întrebările alea nu sunt prea specifice doar despre tine și ar putea să ajute la sensul discuției. După eveniment putem să rămânem acolo să facem poze, să povestim și să răspund la întrebările tale. Așa că înscrie-te și dacă nu prinzi loc fizic, pentru că locurile sunt limitate, poți să intri pe 18 mai, de la ora 12:00, pe orice platformă de social media Sun Plaza, pentru că acest seminar o să fie transmis pe social media.
Outro
Mulțumesc, mulțumesc ție că ai rămas până acum. Du-te în comentarii, zi-mi dacă există alte obiceiuri care ne ruinează viața, dacă ai descoperit un alt obicei care îți făcea rău și pe care tu l-ai combătut. Intră și pe site-ul drmihail.ro, unde poți să cauți orice, orice vrei. Pregătim în curând, pregătim în curând o surpriză pe acest site, o să fie un upgrade major la acest site, unde o să poți să intri și o să poți, atâta zic, spoiler alert, o să poți să intri pe site și să pui întrebări, să pui întrebări la care primești răspuns de la mine, gratuit, complet gratuit. Da, asta urmează cât se poate de curând. O să anunțăm asta pe conturile noastre de social media, cel mai probabil pe contul de Instagram Doctor Mihail. Și de ce nu, te invit și la o cafeluță. Zori.ro este cafeaua mea. Dacă vrei o cafea corectă, așa cum trebuie, cafeaua pe care o beau eu în fiecare zi, cafeaua pe care acum mă duc, după ce opresc acest track, să-mi fac o cafea și îi fac o cafea și lui John, care editează și care se va apuca acum de editarea acestui material. Dacă vrei să bei cafeaua pe care o bem și noi, intră pe zori.ro și ia-ți cafeluța.
