Dr. Mihail: Omule, te salut! Doctor Mihail aici, într-un nou episod Boabe de Cunoaștere și vorbim din nou despre dinți, dar dintr-o altă perspectivă. Și fiți atenți la mine: 70% dintre români au un dinte lipsă. Și-ai putea zice: „Uau, ce mare lucru, ai un dinte lipsă, îi ai pe ceilalți”. Nu e chiar așa, o să vedeți imediat. 30% dintre români n-au dinți aproape deloc sau chiar deloc. Și în contextul în care speranța de viață crește, trăim mai mult, vrem să ne alimentăm mai mult timp. Și ați văzut din alte materiale de ale noastre cât de nasol este pentru sănătatea noastră să n-avem dinți. Nu ne afectează doar estetic, ne afectează din toate punctele de vedere sănătatea. De aceea vorbim astăzi despre ce faci cu un dinte lipsă, cum înlocuiești, ce faci cu dinții tociți – pentru că ei se tocesc și se pare că se tocesc mai repede decât înainte – și cum poți să ai dinți sănătoși și la 50, și la 60, și la 70 de ani, pentru că avem nevoie de ei. Și despre toate astea vorbim cu doamna doctor Mihaela Măgureanu, care este medic primar stomatologie generală din cadrul clinicii Excedent, care sprijină acest material. Doamna doctor, bună ziua!
Mihaela Măgureanu: Bună ziua!
Dr. Mihail: E adevărat că 70% dintre români au un dinte lipsă, 30% n-au dinți deloc?
Mihaela Măgureanu: Da, e foarte adevărat. Mai mult decât atâta, 50% nu se prezintă deloc la stomatolog, nici măcar o dată pe an. Media de consum de pastă de dinți este de un tub pe an și, în general, își schimbă periuța de dinți o dată la șase luni, nicidecum la trei luni sau la o lună și jumătate, cum ar fi necesar. Adică, din punctul ăsta de vedere, suntem în coada clasamentului în Europa.
Dr. Mihail: Da.
Mihaela Măgureanu: Partea bună este că, fiind în coada clasamentului, ai unde să evoluezi, ai cum să îmbunătățești situația.
Dr. Mihail: Prin educație.
Mihaela Măgureanu: Numai prin educație.
Dr. Mihail: Ok. Și legat de dintele lipsă, până la urmă, aș vrea să înțeleg de ce un dinte lipsă mă afectează mai mult decât doar faptul că am un gol acolo? Pentru că mă gândesc că mulți oameni asta consideră: „Am un dinte lipsă, nu-i nimica, îi am pe ceilalți, mestec pe partea cealaltă”. Dar ce se întâmplă de fapt în spate?
Mihaela Măgureanu: Se întâmplă fenomenul următor: dinții sunt ca mărgelele. În momentul în care iese unul din șir, celelalte încep să se destrame. Da? Și atunci, în aceste condiții, încep să migreze dinții, masticația este alterată, digestia este alterată, aportul de nutrienți este mult redus și apar problemele astea… astea-s ca probleme generale, da? Apar dezechilibre ocluzale, apar dezechilibre articulare, apar spațieri ale celorlalți dinți, începe să intre mâncare între dinți și începe să ne doară, apar spasme musculare… în general, probleme ocluzale. În momentul în care se suprasolicită ceilalți dinți restanți, pentru că exact asta se întâmplă, și ajung în niște poziții defectuoase care încarcă mai mult, apar afecțiuni ale acelora. Da? Și nu se pierde doar unul, este doar primul care se pierde. Urmează să se piardă și ceilalți, într-un interval de timp mai lung sau mai scurt.
Dr. Mihail: Hai s-o luăm așa, adică un dinte, un prim dinte pierdut este doar, efectiv, prima piesă a unui Domino care s-a dus?
Mihaela Măgureanu: Domino, exact. Este prima piesă a unui Domino care începe să… începe să cadă. Da? Și la sfârșit, în momentul în care s-au pierdut toți dinții, apar și altele, apar probleme sociale, da? Oamenii încep să nu mai zâmbească, încep să aibă asimetrii faciale, încep să se izoleze… multe altele.
Dr. Mihail: La cât timp după ce mi-am pierdut un dinte sau cât timp după ce am pierdut un dinte am la dispoziție ca să încep să iau măsuri?
Mihaela Măgureanu: Depinde. Dacă dintele care este în pericol a fi pierdut se află în față, adică unul din cei dinți… un unul din dinții din față, dintre canini sau până la premolar 1, este foarte important să fie înlocuit înainte să se piardă complet. De ce? Pentru că țesuturile moi se prăbușesc după ce se pierde un dinte. Osul începe să se topească, gingia se duce după os și apare un gol care trebuie umplut. În zona estetică este… este o mare diferență între volumul dentar, volumul rădăcinii dentare și volumul implantului dentar. Și atunci, dacă implantul este pus imediat postextracțional, vom avea un rezultat foarte bun, practic să nu se cunoască că avem acolo un implant. În zona laterală însă, este foarte important să așteptăm acele trei luni de zile de vindecare, astfel încât osul să se solidifice, să fie mai rezistent atunci când se inseră implantul dentar. Oricum, este între imediat și trei luni.
Dr. Mihail: Între imediat și trei luni. În niciun caz șase luni sau peste?
Mihaela Măgureanu: Între imediat și trei luni.
Dr. Mihail: Ok. Dacă, de exemplu, avem de-a face cu un pacient care și-a pierdut un dinte acum doi ani? Ce se face în cazul lui? Faptul că au trecut doi ani, cu ce ne încurcă sau ce adaugă la tratament?
Mihaela Măgureanu: Adaugă, de obicei, în funcție de felul în care a fost făcută extracția dentară, adaugă componenta de reconstrucție osoasă. Asta înseamnă că dacă extracția a fost făcută cu blândețe de către un chirurg profesionist sau dintele nu a fost parodontotic ca să aibă o pierdere osoasă, în această situație ne așteptăm ca volumul osos să fie relativ bun. Și dacă volumul osos este relativ bun, putem să inserăm implantul în condițiile existente. Ne dăm seama pe un computer tomograf tridimensional care este volumul de os și putem să inserăm implantul așa cum vine pacientul. Dacă am constatat o pierdere osoasă, trebuie adăugat în ședința în care se inseră implantul un material de adiție.
Dr. Mihail: Ok. De ce există această problemă până la urmă? Adică, de ce ne cade câte un dinte? De ce oamenii își pierd dinții? Care e cauza?
Mihaela Măgureanu: Pentru că nu-i tratează. Pentru că nu-i tratează. De cele mai multe ori, dinții se pierd prin carie, prin parodontoză sau ca urmare a edentațiilor neprotezate. Altfel spus, n-ai tratat dintele când a avut o carie mică, a făcut infecție, a făcut infecție inclusiv în os, adică nu doar pulpa dentară.
Dr. Mihail: Asta-i cea mai des întâlnită cauză?
Mihaela Măgureanu: Cea mai des întâlnită. Există și cauza parodontală. Adică, caria și parodontoza sunt principalele două cauze ale pierderii dinților.
Dr. Mihail: Da. Parodontoza am mai discutat despre ea. E o inflamație, nu? O boală a ligamentelor dentare?
Mihaela Măgureanu: Da, acele ligamente… Deci, aici nu avem un os, nu?
Dr. Mihail: Dar dacă ar fi să ne uităm pe piesa asta, avem osul aici undeva jos, sau avem un os? Da, da, avem un os. Deci, dacă ăsta este dintele nostru, da? Până acolo este rădăcina.
Mihaela Măgureanu: Da, până aici este rădăcina, exact. El nu este înfiletat în os, el e prins de niște ligamente.
Dr. Mihail: Prins ca într-un hamac.
Mihaela Măgureanu: Da, hamac, da. Și sunt aproximativ 24 de ligamente parodontale…
Dr. Mihail: Ori în… pe direcții diferite?
Mihaela Măgureanu: Da, pe fiecare dinte.
Dr. Mihail: Pe fiecare dinte, da. Și alea se inflamează în parodontoză și dacă slăbesc, dintele cade?
Mihaela Măgureanu: Exact.
Dr. Mihail: Doar că în parodontoză, bănuiesc că nu-ți cade un singur dinte, încep să se miște toate?
Mihaela Măgureanu: Toți dinții, da, da. Câte un pic, câte un pic, de undeva începe. De obicei, începe din zona laterală.
Dr. Mihail: Bun. Acuma, înainte de a ajunge la implant și la soluții, aș vrea să vorbim despre ocluzia dentară și cum putem să ne dăm seama, de exemplu, dacă avem vreo metodă de a ne da singuri seama că avem o ocluzie dentară corectă… corectă sau incorectă. Și ce… de ce ne-ar… de ce trebuie să fie corectă și de ce e periculos să fie incorectă? Cu asta aș vrea să începem. Deci, de ce e important să fie corectă?
Mihaela Măgureanu: Pentru că o ocluzie corectă înseamnă că toți cei 32 de dinți se ating – dacă sunt, avem și molari de minte, da? Dacă nu, 28 – se ating în același timp. Ocluzie corectă înseamnă contacte de masticație interdentare simultane și bilaterale. Adică, toți dinții mei trebuie să se atingă în același timp când închid gura.
Dr. Mihail: Același timp și fără derapaje? Adică, nu închidem gura și după aia să simțim că se duce într-o direcție?
Mihaela Măgureanu: Asta ne putem da seama pur și simplu, fără să fim în fața oglinzii. Dacă suntem în fața oglinzii, mai avem și alte semne. Cum îmi dau seama că dinții mei se închid corect? Se închid corect… Ocluzia e de două feluri: statică și dinamică. În static, închidem gura, dinții trebuie să rămână închiși pe loc. Da? Altfel spus, da, am închis și trebuie să rămân aici. Dacă atunci când închid, mandibula derapează într-o direcție, înseamnă că avem un contact prematur undeva.
Dr. Mihail: Da. Asta înseamnă că dinții mei, în loc să se atingă toți, se ating pe un dinte și după aia derapează?
Mihaela Măgureanu: Se atinge întâi unul și el derapează ca să găsească loc și celorlalți. Exact. Da. Pentru ca organismul să fie funcțional… organismele tinere se adaptează la ocluzie… putem să zicem „mușcătură”.
Dr. Mihail: Mușcătură, da, exact, ca să fie pe înțeles.
Mihaela Măgureanu: Da, bun. Asta se întâmplă în static. În dinamic, atunci când frecăm stânga-dreapta, nu trebuie să simțim contacte pe partea cealaltă. Adică, atunci când frec către dreapta, nu trebuie să simt că mă agață, da, o pereche de dinți din stânga.
Dr. Mihail: Cum simt eu acum. Da. Deci, dacă mă duc așa… exact, simt că mă agață aici.
Mihaela Măgureanu: Acestea se numesc interferențe, da? Și trebuie, de asemenea, eliminate. Da? Pentru că ele produc, de asemenea, blocaje articulare și musculare. În dorința, în intenția organismului de a se adapta acestei situații și de a fi funcțional, pentru a putea tritura alimentele, pentru a face masticație corectă, e necesar să fie cât mai multe perechi de dinți în contact. Mandibula fiind un os suspendat, da? Ea are posibilitatea să alunece în toate direcțiile, atât pe panta articulară, cât și prin intermediul perechilor de mușchi, pentru că în fiecare unghi mandibular se inseră mușchi ridicători și mușchi coborâtori. Da? Și atunci, mandibula poate să gliseze.
Dr. Mihail: Asta se întâmplă când am ocluzia, când am mușcătura OK. Ceea ce numim noi ocluzie de care nu…
Mihaela Măgureanu: Asta se întâmplă în lateralitate, atunci când încercăm să mâncăm pe o parte sau pe cealaltă.
Dr. Mihail: Da, ok. Bine. Dar ca să… ca să revenim pentru oamenii care ne urmăresc acuma. Care… deci, ce test poate să facă ei? Sau lăsați-mă pe mine să zic dacă am înțeles bine testul. Primul test e acela static, da? În care închid dinții… deschid un pic, da? Și nu mă încurcă nimic. Îi închid și îmi dau seama dacă îmi ating toți dinții în același timp?
Mihaela Măgureanu: Toți dinții, exact. Contacte simetrice și simultane.
Dr. Mihail: Ok. Eu, de exemplu, când închid, eu știu că n-am ocluzia OK. De asta și fac tratament ortodontic acum. Dar eu și acuma, când închid gura, dinții mei se închid acum, am contact, dar ca să-i închid complet…
Mihaela Măgureanu: Mai patinează un pic, mai aleargă un pic.
Dr. Mihail: Mai aleargă un pic. Deci, ăsta-i primul semn. Da. Și al doilea semn este atunci când deschid gura?
Mihaela Măgureanu: Nu, când frec stânga-dreapta.
Dr. Mihail: Când frec stânga-dreapta. Ok. Trebuie să am contacte doar pe partea spre care frec?
Mihaela Măgureanu: Exact.
Dr. Mihail: Dacă am contact pe stânga, nu trebuie să simt că mă agață pe dreapta?
Mihaela Măgureanu: Exact. Hm. Acum, hai să-ți arăt cum verifici în oglindă dacă ai sau nu o problemă de mușcătură. În primul rând, la deschiderea gurii, cele două linii interincisive trebuie să fie în același ax, adică în continuare.
Dr. Mihail: Liniile dintre cei doi incisivi centrali, sus și jos?
Mihaela Măgureanu: Da. Cele pe care le-am semnat eu aici cu… da, cu pixul. Da? Și atunci, în momentul în care deschidem gura, ele trebuie să fie una în continuarea celeilalte. În momentul în care, deschizând gura, una se duce așa, da? Avem o problemă, pentru că înseamnă că în articulație condilii sar. Da? Adică, mandibula, în loc să deschidă așa, deschide așa.
Dr. Mihail: Da. Bine. Și asta nu e bine.
Mihaela Măgureanu: În al doilea rând, ne… ne uităm în oglindă și vedem, da? În oglindă, linia dinților este dreaptă sau este așa, într-o parte? Da? Pentru că dacă este așa, înseamnă că faci masticație numai pe o parte. Partea către…
Dr. Mihail: Cum adică linia dinților? În ce sens?
Mihaela Măgureanu: Zâmbetul. Linia incisivă. Linia aceasta, da? Linia aceasta trebuie să fie paralelă cu buza inferioară. Da? Dacă nu este paralelă cu buza inferioară, când stau așa, mă uit în ce direcție este ridicată. Dacă este ridicată, cum se întâmplă de obicei, spre stânga, înseamnă că pe stânga fac masticație predominant. Da? Dinții aceia vor fi categoric mai uzați decât ceilalți. Și de aici apar dezechilibrele articulare.
Dr. Mihail: Dar de ce e mai des… de ce e mai des mai ridicat în stânga decât în dreapta?
Mihaela Măgureanu: Pentru că asta am constatat în 25 de ani de lucrat, de experiență, că în general, oamenii care fac masticație unilaterală ajung, după un număr de ani, să aibă dinții din acel cadran mai ridicați. Ei nu-și dau seama.
Dr. Mihail: Are legătură cu faptul că ești stângaci sau…?
Mihaela Măgureanu: Da, are legătură, are legătură. Da. Foarte rar am văzut să fie pe partea dreaptă dinții mai ridicați. Ne uităm la nivelul caninilor. Da? Cei doi canini trebuie să fie tociți egal. Da? Egal. Foarte frecvent se întâmplă ca unul să fie mai tocit și celălalt mai puțin tocit. Tot așa, ca și semn de scrâșnit doar pe o parte sau de masticație doar pe o parte. Da? Tot în oglindă, ne uităm dacă față de acum 20 de ani nu am dinții incisivi centrali superiori, da? La fel. Și mi-a apărut strungăreață sau unul din ei mai lung decât celălalt sau unul este mai în afară decât celălalt. Atunci înseamnă că în spate sunt niște probleme. Pentru că vin măseluțele din spate și, în încercarea asta de a-și găsi echilibru, îi dau câte un brânci. Și atunci, dintele acela, da? Se numește fenomenul Egger-Man. Dintele acela iese în afara arcadei, în încercarea lui disperată de a ieși din calea forței, da? Care îl supără.
Dr. Mihail: Se ferește de forța cu care apasă?
Mihaela Măgureanu: Se ferește de forța care a apăsat și atunci el iese din șir. Da? Odată ce a ieșit din șir, ceilalți dinți sunt suprasolicitați și, încet-încet, apar schimbări de poziții. Adică, oameni care n-au avut niciodată vreo… vreun spațiu între dinți constată, după ce au pierdut un dinte, că încep să se spațieze dinții, da? Fiecare este singur și este mult mai slab singur decât împreună cu ceilalți. Și atunci, automat, da? Apar migrări. Deci, migrările dentare, spațierile, diferențele de mișcare, diferențele de nivel în zâmbet față de cum erau în poze…
Dr. Mihail: Le dai cu vremea…
Mihaela Măgureanu: La fel, sunt oameni care spun că nu-i nicio problemă că la mine nu se văd dinții. Nu pot să mai stau așa. Păi, ai o problemă dacă nu se văd dinții. Pentru că nu există tânăr de 17-18-20 de ani sau copil căruia să nu i se vadă dinții când zâmbește. Da? În momentul în care din 11 milimetri cât are un incisiv central ajungi să vezi numai doi sau trei și tu ești pacient tânăr, înseamnă că restul de opt i-ai pierdut.
Dr. Mihail: Ok. În mod normal, când zâmbim, trebuie să se vadă… la un pacient de 30-40 de ani, trebuie să se vadă cel puțin 4 mm din muchia incizală. Adică, de aici până aici trebuie să se vadă cel puțin 4 mm.
Mihaela Măgureanu: La un pacient tânăr.
Dr. Mihail: Deci, dacă nu ți se văd dinții când zâmbești, înseamnă că e probabil că i-ai tocit deja?
Mihaela Măgureanu: Tocit, da, cel mai probabil i-ai tocit deja.
Dr. Mihail: Și am putea spune că asta e o altă piesă de Domino care se duce la vale pentru că lucrurile n-o să rămână așa, ele doar o să evolueze mai rău.
Mihaela Măgureanu: Exact. Pentru că dinții se protejează între ei. Adică, cei din față îi protejează pe cei din spate și cei din spate îi protejează pe cei din față. Ce înseamnă asta? Pierdem un dinte în spate, forța este mai mare pe dinții din față. Da? Și atunci ei încep să se spațieze ca să iasă din calea forțelor. Da? Pierdem un dinte din față sau se tocesc caninii sau se tocește grupul frontal, atunci forțele acestea de lateralitate ajung să fie exercitate pe măseluțe, care nu sunt făcute să suporte forțe în lateralitate, ci doar forțe de presiune. Da? Adică, dinții din spate sunt lăsați de mama natură ca să suporte forțele de presiune în ax, forțele mari de masticație. În timp ce dinții din față sunt pentru protejarea lor, pentru conducerea acestor mișcări, sunt mai departe de articulație și sunt… au un număr de ligamente mai mare, special adaptat. Caninii sunt special adaptați ca să suporte aceste forțe de lateralitate. Când ai un canin tocit, toată forța e pe cei din spate. Și atunci, se întreabă oamenii de ce… n-au… n-au reparat dinții din față, că nu contează, că să nu ne atingem de ei că sunt buni, frumoși… ci toate lucrările din spate se sparg, le sare ceramica, se descimentează…
Dr. Mihail: Da.
Mihaela Măgureanu: Apar tot felul de alte probleme. Dar încep să se miște lucrările cu tot cu dinți, pentru că din cauza acestei ocluzii greșite…
Dr. Mihail: Forțele care… da, dinți… Adică, ajunge să ne folosim dinții nu așa cum au fost ei proiectați să fie folosiți.
Mihaela Măgureanu: Exact. Ei sunt proiectați să lucreze ca un tot. Da? Dacă unul suferă, vor suferi toți ceilalți.
Dr. Mihail: Și ăsta este încă un motiv de a-ți repara și acel singur dinte care cade. Pentru că nu mai e… ca și cum ai merge cu o mașină cu trei roți.
Mihaela Măgureanu: Totdeauna. Da.
Dr. Mihail: Ai zice: „Ce mare lucru? Mai am trei roți”. Da, bine, da. Am o roată de rezervă care e mai mică.
Mihaela Măgureanu: Da, exact. Deci, e foarte bună comparația cu mașina.
Dr. Mihail: Da, mulțumesc. Acuma, în ce măsură e de vină faptul că dinții nu sunt bine așezați în gură, avem această problemă de ocluzie și ni se tocesc dinții, și în ce măsură este de vină bruxismul? Și dacă poți cu ocazia asta să… să ne și explici ce este bruxismul.
Mihaela Măgureanu: Bruxismul este scrâșnirea dinților sau încleștarea lor. Este o parafuncție, ca să spunem așa. Și bruxismul are drept factor cauzal principal stresul. Migrările dentare, înghesuirile dentare, problemele dentare sunt factori de risc pentru bruxism, dar cauza principală a bruxismului este stresul. Și stresul, nu mă refer doar la stresul, să spunem, de la serviciu. Sunt foarte mulți în ziua de azi care au stres emoțional din cauza problemelor familiale, din cauza problemelor de sănătate pe care le descoperă, din cauza problemelor personale. Nu neapărat… poate că sunt oameni singuri și se întreabă de ce sunt singuri. Adică, stresul emoțional, nu neapărat stresul profesional. Da? Sau stresul antreprenorial. Există foarte multe componente, foarte multe variabile ale acestui stres. Și în ziua de azi, 90% din… din oameni, din oamenii activi, mă refer, între cei de 20 și 65 de ani, au bruxism.
Dr. Mihail: Dar 90%! Statistica ajunge spre 95%?
Mihaela Măgureanu: La congresul la care am fost acum în aprilie, exact asta s-a spus. Adică, mai toți…
Dr. Mihail: Mai toți. Și mai ales după pandemie a crescut foarte mult procentul.
Mihaela Măgureanu: Exact.
Dr. Mihail: Și cum e? Adică, în momentul de față, eu sunt curios, cine sunt ăia 5% care n-au? Adică, edentații, care n-au nici dinți, n-au ce scrâșni? Sau…?
Mihaela Măgureanu: Probabil că-i doare la bască. Adică, nu-i interesează de… n-au stres. Nu sunt… sunt foarte puțini. Până și copiii scrâșnesc. Până și copiii de cinci-șase ani scrâșnesc dinții pentru că stau foarte mult în fața ecranelor, pentru că se uită la televizoare, la… au și ei probleme la grădiniță mari…
Dr. Mihail: Deci, stresul și de la muncă, și ăla emoțional, ne face ca în… în proporție de 90%, chiar 95% cum ai zis, să scrâșnim din dinți. Adică, aproape toți avem bruxism?
Mihaela Măgureanu: Da.
Dr. Mihail: E o soluție atunci? Asta dacă… adică, cred că e derizoriu să zicem „renunță la stres”, că asta e, avem stres. Ce putem să facem atunci totuși?
Mihaela Măgureanu: Putem să prevenim sau să tratăm efectele stresului. Putem să prevenim efectele stresului intervenind asupra problemelor dentare. Adică, rezolvându-ne problemele dentare. Și când mă refer la problemele dentare, nu mă refer doar la carii. Da? Prezența unei înghesuiri dentare, prezența unui dinte în poziție ectopică, prezența unui dinte lipsă care determină migrarea celorlalți dinți și apariția contactelor premature – toate acestea, toți aceștia sunt factori de risc pentru bruxism. Și dacă sunt adăugați stresului, mandibula freacă în toate direcțiile, încercând să depășească aceste obstacole. Deci, prevenția înseamnă, în primul rând, rezolvarea problemelor dentare și purtarea unei gutiere de bruxism. Da? Problemele dentare rezolvându-se câte un pic, una câte una, pe măsură ce apar. Foarte important controlul periodic, pentru că un medic poate să-și dea seama mult mai bine decât pacientul acasă, indiferent că este în fața oglinzii sau nu, ce probleme au apărut între timp. Sunt semne pe care le văd medicii și nu… nu doar pacientul singur.
Dr. Mihail: Ok. Și deci poți… am înțeles. Poți să-ți rezolvi, să zic, cauzele…
Mihaela Măgureanu: Stresului…
Dr. Mihail: …da, și să previi stresul respectiv, să previi bruxismul. Te duci la control periodic, porți gutieră de bruxism. Dar ce… cu ce alte metode ai în cabinetul stomatologic pentru a rezolva bruxismul?
Mihaela Măgureanu: În funcție de gravitatea… de gravitatea lui, se pot face echilibrări prin șlefuiri selective minime, da? Ghidate sau nu computerizat, cu articulatorul digital. Sau în cazul în care deja s-au tocit dinții foarte mult, adică s-a pierdut o cantitate foarte mare de smalț și problemele sunt extinse, nu este doar un singur dinte care are contact prematur sau interferență, atunci se face o reabilitare totală. Adică, se înlocuiește ceea ce s-a pierdut prin materiale ceramice, astfel încât mușcătura să fie corectă la nivelul întregii guri. Aceasta este o procedură… este ceea ce se cheamă stomatologie minim invazivă.
Dr. Mihail: Ce înseamnă asta mai exact?
Mihaela Măgureanu: Înseamnă că… acesta este un concept nou, a apărut în ultimii, să spunem, doi-trei ani. Da? Este un concept care înlocuiește ceea ce s-a pierdut prin uzura dentară, prin bruxism sau prin… dar natural, la cei care consumă foarte multe, să zicem, fructe acide. Da? Apă plată cu lămâie determină eroziuni foarte, foarte puternice.
Dr. Mihail: Deci, apa plată cu lămâie determină eroziuni?
Mihaela Măgureanu: Da, da.
Dr. Mihail: Nu recomanzi? Adică, ăăă…
Mihaela Măgureanu: Nu. Chiar apa plată cu lămâie demineralizează dinții foarte tare atunci când este consumată pe termen lung.
Dr. Mihail: Ce putem să facem? Adică, eu, de exemplu, am renunțat la sucuri de mulți ani, nu beau nici fresh de portocale – asta le recomand și oamenilor – nu beau nici sucurile din comerț, care-s pline de zahăr, dar vreau să dau un gust apei mele, să aibă măcar un gust. Și atunci, într-o apă plată sau minerală, de regulă, nu punem o lămâie întreagă, punem mai…
Mihaela Măgureanu: Nu pun… un strop. Un strop, da. Deci, un un strop… Atunci e bine să mă clătesc cu apă normală după ce am băut apă cu lămâie? Sau…?
Dr. Mihail: Da, da.
Mihaela Măgureanu: Apa plată cu lămâie băută toată odată, nu cu o lămâie întreagă, ci cu mai puțin, da? Și clătit. Eu recomand clătit și după cafea și după… adică, după cele băuturile care colorează dinții, dar și după cele acide. Nu vorbesc că cele acide… nu sunt… băuturile acide nu sunt recomandate, dar chiar și apa plată cu lămâie demineralizează dinții.
Dr. Mihail: Ok. Mamă, dar la asta oamenii chiar o să zică: „Mă, ce mai bem? Ce mai bem, ce mai mâncăm?”.
Mihaela Măgureanu: Cu tot… apă. Apă, apă și atât.
Dr. Mihail: Apă și atât. Dar i-am zis: „Oameni buni, nu mai beți suc, beți… beți acolo o apă cu lămâie. Făceți-vă apă cu lămâie și apă…”. Ok. Și acuma vine doamna doctor și zice: „Nu mai bea nici apă cu lămâie că strici… ți se tocesc dinții”. Dar ok, un pic, un strop de lămâie merge și… plus că mai merge să mai pui fructe tăiate?
Mihaela Măgureanu: Fructe tăiate, le pui la infuzat și au… prinde aroma de…
Dr. Mihail: Fără… sigur, sigur, sigur, asta fără niciun fel de contraindicație. Dar, revenind, dinții care s-au tocit pot fi reabilitați prin adaos. Adică, adăugând… prin adaos?
Mihaela Măgureanu: Adică sunt tehnici aditive. Se adaugă materiale ceramice.
Dr. Mihail: Și e minim invaziv pentru că intervii puțin pe dinți?
Mihaela Măgureanu: Extrem de puțin. Spre deosebire de stomatologia tradițională, care se face prin șlefuire și acoperire cu coroane, da? Ca să le refaci o morfologie pierdută. În stomatologia minim invazivă se conservă foarte mult din substanța dentară rămasă, se adaugă, da? Până când se ajunge la forma și morfologia și structura și poziția dinților așa cum ar trebui să fie corect, în tinerețe.
Dr. Mihail: Dinții în ce măsură trebuie îndreptați la un ortodont înainte de a face această…
Mihaela Măgureanu: Ori de câte ori se află în poziții ectopice sau s-a pierdut un dinte și…
Dr. Mihail: Ce înseamnă „ectopic”?
Mihaela Măgureanu: Ectopic înseamnă nu-i la locul lui așa cum a erupt. Da? Fie este înclinat, fie este ieșit în obraz, fie este înclinat către limbă, da? Fie este înclinat către în față, da? Fie s-a deplasat în spate unde a găsit un loc liber. Da? Orice dinte care nu este în poziția lui anatomică corectă trebuie îndreptat.
Dr. Mihail: Ok. Deci, întâi se îndreaptă, după care putem, în loc să-i șlefuim și să punem coroană, putem să facem această stomatologie minim invazivă?
Mihaela Măgureanu: Da.
Dr. Mihail: Poți să ne descrii pașii? Cum se face? Că ai venit și cu niște machete aici.
Mihaela Măgureanu: Da. Deci, presupunem că acesta este pacientul. Da? Așa a venit el.
Dr. Mihail: Dinți șlefuiți, adică putem…?
Mihaela Măgureanu: Nu sunt dinți șlefuiți, sunt dinți naturali. Sunt tociți.
Dr. Mihail: Tociți, da, exact, tociți. Uite, vreau să… dacă poți să-mi dai ăsta un pic. Vreau să arăt aici diferența. Deci, aici avem dinți normali, da? De dimensiune normală. Și acolo sunt niște dinți tociți, mult mai mici.
Mihaela Măgureanu: Tociți. Sau tociți și sunt și fără relief.
Dr. Mihail: Și atenție! Omul își face treaba cu dinții ăștia, dar nu e bine că se duce din ce în ce mai mult. El consideră că e… mănâncă, e funcțional și, mai ales, din nefericire, românii consideră că n-au probleme dacă nu-i doare nimic. Este foarte greșit.
Mihaela Măgureanu: Da, da. Deci, durerea este un semn al organismului că și-a depășit capacitatea de reacție. Deci…
Dr. Mihail: Ok. Deci, acolo avem dinți tociți. Avem… aici avem dinți tociți. Se scanează, da? Se… se scanează cu scannerul intraoral.
Mihaela Măgureanu: E are ăla cu cameră, nu?
Dr. Mihail: Ăla cu cameră, da, exact. Da. Deci, se scanează, da? Și pe computer se face o simulare cum ar trebui să arate. Adică, cât anume s-a pierdut. Și cu scannerul facial și cu scanările intraorale se face o simulare cât anume s-a pierdut și rezultă un wax-up. Adică, aceasta este simularea.
Mihaela Măgureanu: Da. Deci, pe calculator o să vedem imaginea asta. Adică, o simulare cum o să arate dinții după ce faci acel adaos pe care îl pui pe ei.
Dr. Mihail: Exact. Da. Acest adaos, această simulare este copiată în gură și pacientul, în funcție de cât anume trebuie adăugat… Dacă trebuie adăugat puțin, poate să stea doar trei săptămâni, o lună de zile. Dacă trebuie adăugat mai mult, atunci trebuie să stea aproximativ trei luni. De ce? Pentru că el a ajuns în situația asta în câțiva ani de zile, da? Și eu vin dintr-o dată, într-o zi, și înalț mușcătura direct.
Mihaela Măgureanu: Păi stai un pic. Deci, ai… ăsta e pacientul. Da? Tu faci o scanare cu camera. Da. Și calculatorul îți dă această simulare?
Dr. Mihail: Da. Nu calculatorul. Tehnicianul care… da.
Mihaela Măgureanu: Ah, tehnicianul îți dă această simulare. Da. După care tu vii și transformi dinții ăștia, da? În dinții ăștia? Doar că nu permanent?
Dr. Mihail: Nu permanent. Da. Dintr-un material, dintr-o rășină.
Mihaela Măgureanu: Dintr-o rășină. Și poate să mi… adică, el pleacă din cabinet așa?
Dr. Mihail: Pleacă așa. Exact. Cu dinții frumoși dintr-o dată, brusc.
Mihaela Măgureanu: Albi? Cât de albi o să fie? Sau e alegerea lui?
Dr. Mihail: Cât al…? Este alegerea lui. Rășina e pe diverse culori. Adică, dacă tu de aici pleci din cabinet așa, tu o să simți că ai un obstacol, nu? În a închide gura?
Mihaela Măgureanu: Nu. N-o să simți că ai niciun obstacol. Se simte totul foarte natural. Simți…
Dr. Mihail: A, ok. Dar nu simți că ai dinții foarte înalți deodată?
Mihaela Măgureanu: Nu. Deci, el pleacă așa și nu… nu-i deranjează pe pacienți că au dinți…
Dr. Mihail: Nu deranjează nimic. Se simt dintr-o dată super wow. Și de ce ai nevoie atunci de acel timp de câteva luni?
Mihaela Măgureanu: Pentru noi trebuie să vedem articulația cum reacționează.
Dr. Mihail: Am vrut să văd și cum…
Mihaela Măgureanu: Poate să… Ce se întâmplă atunci? Unii pacienți, în timp ce mănâncă, pot să constate că, de exemplu, se ciocnesc dinții când mănâncă sau că se ciocnesc dinții când vorbesc. Și atunci vin la retușuri și facem retușurile necesare până când se simte bine, până când este complet funcțional. Dar el când pleacă, pleacă cu ocluzia complet echilibrată.
Dr. Mihail: Deci, aici are o… are o ocluzie… deci, o mușcătură echilibrată, dar este un… un e o lucrare temporară pentru că tu vrei…
Mihaela Măgureanu: Să vezi…
Dr. Mihail: Vrei să vezi cum o să… tu vrei să vezi dacă se ciocnește dintele când vorbește sau când mănâncă?
Mihaela Măgureanu: Da. Dacă mănâncă, dacă are eficiență atunci când mănâncă, dacă îl deranjează ceva. Adică, vrem să… să fie pacientul complet funcțional.
Dr. Mihail: Și practic, poți să și lucrezi pe această rășină și să modifici dinții?
Mihaela Măgureanu: Este o rășină. Modificăm până când este totul acceptat și când pacientul declară că se simte bine și nu mai are nevoie de nimic, îi place, este mulțumit, îi place și cum arată și…
Dr. Mihail: Da. Asta mi se pare foarte mișto pentru că e ca… e ca și la costum, când te duci și îți alegi un costum, tu pleci cu el, dar poți să te întorci după aceea să zici: „Doamne, eu aici vreau să mi-l mai lași un pic, aici mi-l mai cambrezi un pic” și așa mai departe.
Mihaela Măgureanu: Exact, exact, exact. E perfect, exact. Și… ok. Și cât timp durează această lucrare, adică, cât timp poate să…
Dr. Mihail: Această lucrare de rășină…
Mihaela Măgureanu: Până când are cel puțin o săptămână în care nu mai are nevoie de niciun retuș. O săptămână în care s-a obișnuit cu ea.
Dr. Mihail: Bun. Și ce se întâmplă după aceea?
Mihaela Măgureanu: După aceea, această lucrare se copiază. Da? Lucrarea pe care o ai acuma deja…
Dr. Mihail: Se copiază? Adică, finalul la care ai ajuns…
Mihaela Măgureanu: Exact. Se face încă o scanare cum se simte pacientul bine. Și după ce se face această scanare, da? Da, da. Începem și șlefuim dinții. Cum șlefuim dinții? Am copiat ce-i acolo… Ce-i ăsta galben?
Dr. Mihail: A… un silicon. E o cheie. Așa îi spune, cheie.
Mihaela Măgureanu: Asta-i cheie? Da. E o cheie de silicon, adică un… o matrice. Da? Ca un fel de șablon. Și eu văd aici trebuie să ajung. Da?
Dr. Mihail: Aici trebuie să ajungi cu dinții aceștia care sunt…
Mihaela Măgureanu: Cu dinții aceștia. Se dă jos rășina aceea și punem cheia pe dințișori și constatăm că în loc să… în loc să trebuiască să șlefuiesc dinții, eu trebuie să adaug. Se vede că este un spațiu aici.
Dr. Mihail: Da. Pot să-l arăt eu? Aș vrea să-l arăt aici la cameră. Deci, asta este cheia, practic. Aici… asta e matricea cu ce s-a obișnuit pacientul. Și aici avem dinții neșlefuiți.
Mihaela Măgureanu: Neșlefuiți. Neșlefuiți.
Dr. Mihail: Și asta e foarte mișto că ai spus… ai explicat că este stomatologie minim invazivă. E minim invazivă pentru că eu, în loc să… având dinții deja tociți, în loc să-i tocesc și mai mult ca să pun o coroană, eu de fapt trebuie să adaug aici.
Mihaela Măgureanu: Aici. Exact. Și asta văd, cât trebuie să adaug, pe această cheie.
Dr. Mihail: Da, exact. Și fac șlefuirea în funcție de cheie. Adică, foarte, foarte puțin. 0,2-0,4 mm.
Mihaela Măgureanu: Dar de ce trebuie să mai… dacă eu deja i-am tocit, de ce trebuie să mai faci șlefuire?
Dr. Mihail: Pentru că sunt zimțați. Pentru că dinții nu se tocesc uniformi. Sunt margini de smalț aspre, sunt neregulate, sunt… da. Deci, trebuie să…
Mihaela Măgureanu: Trebuie netezit.
Dr. Mihail: Trebuie netezit frumos pentru ca suprafața de cimentare să fie exact… adaptarea să fie perfectă, ca două sticle pe sticlă, da? Să se poată adapta foarte bine fațeta. Pentru că fațeta este o foiță foarte mică. Ea nu poate să stea pe gâlme, să spun așa. Ea trebuie să stea pe o suprafață relativ netedă.
Mihaela Măgureanu: Deci, ideea este că aici ajungem să punem niște fațete. Dar nu… doar că nu sunt fațete care doar ne-au albit niște dinți. Sunt fațete care ne refac cumva dintele și îl refac funcțional.
Dr. Mihail: Și cresc… îi cresc rezistența. Pentru că orice fațetă corect făcută îi crește foarte mult rezistența dintelui.
Mihaela Măgureanu: Tot fațete se cheamă?
Dr. Mihail: Da. Pe zona frontală se cheamă fațete, pe zona laterală se cheamă onlay-uri.
Mihaela Măgureanu: On… cum?
Dr. Mihail: Onlay-uri sau table top onlay.
Mihaela Măgureanu: Aha, ok. Adică, mă gândesc că denumirea asta de fațete te duce cumva… te duce în confuzie pentru că lumea s-a obișnuit că fațeta este pur și simplu o față mai frumoasă a dintelui pe care îl ai. Aici e o fațetă funcțională, care… adică, mi se pare mult mai importantă funcția funcțională a acestei fațete decât funcția de a albi dintele sau de a-l face mai frumos.
Dr. Mihail: Da. Categoric. Fațetele sunt de două feluri. Sunt fațete din zirconiu și fațete din e-max. Și depinde foarte mult și cum sunt… cum sunt puse. Pentru că fațetele din zirconiu sunt fațete care nu fac corp comun cu dintele. Asta aș vrea să se înțeleagă foarte bine. Nu fac corp comun cu dintele. Au, în general, rol estetic. Ele pot să cadă. Deci, fațetele din zirconiu sunt fațete care nu aderă, nu fac corp comun cu dintele. Ele sunt 100% în… în scop estetic. Da? Fațetele din ceramică e-max sunt fațete care aderă la dinte, care fac corp comun cu dintele, îi cresc rezistența, îi cresc transluciditatea, fluorescența… Adică, sunt fațete mult mai naturale. Și aici există o diferență de concept, cel puțin în România. Pentru că este categoria care vrea să imite vedetele, în funcție de ceea ce vede la televizor. Și această categorie își pune fațete albe, acele albe hârtie, tip american.
Mihaela Măgureanu: Fațetele acelea tip american.
Dr. Mihail: Da. Sunt niște fațete care nu redau exact morfologia dintelui, în sensul că de… nu respectă tiparele, în sensul că americanii vor să facă aceste fațete cu incisivii centrali mai mari, incisivii laterali ușor mai mici și caninii încă și mai mici. Eu am văzut, pentru că la noi în clinică au venit astfel de pacienți.
Mihaela Măgureanu: Deci, din față să fie mai mari și…
Dr. Mihail: Spate… Din față să fie mai mari, da. Pentru că ei vor să fie dominanți. Și tot… tot zâmbetul american făcut cu aceste fațete este în linie dreaptă. Toți… toate muchiile incizale sunt drepte. Dinții naturali au niște unghiuri distale mai rotunjite, au un anumit decalaj, adică incisivii laterali uneori…
Mihaela Măgureanu: Mai… decalaj? Adică sunt ușor mai ridicați?
Dr. Mihail: Caninii sunt ușor mai coborâți.
Mihaela Măgureanu: Acum înțeleg. Pentru că am văzut persoane care într-adevăr au fațete, au dinții făcuți și totul este uniform, linia e uniformă și totul este uniform.
Dr. Mihail: Acela este zâmbetul american. Ăla este standardul în America.
Mihaela Măgureanu: Pare și frumos și cumva ciudat. Adică, îl observi.
Dr. Mihail: Da, pentru că noi, ca români, nu suntem obișnuiți așa. Noi avem altă cultură. Da? Dar pentru americani, acela este standardul. Să fie alb perfect, din zirconiu. Da. Dar e nesănătos? Ai toată linia asta…
Mihaela Măgureanu: În momentul în care faci caninii mai mici, trebuie să reduci mult din cuspizii dinților din spate. Și atunci, fiind caninii făcuți mai mici, dinții din spate sunt aproape plați. Toate măseluțele sunt plate. Ele nu mai au relief, pentru că altfel n-ar putea să reziste. Și atunci, nu mai mesteci mâncarea bine.
Dr. Mihail: Nu mai mesteci mâncarea bine. Exact. De asta și ajung pacienții la noi, pentru că ajung cu probleme de ocluzie. Adică, la clinicile la care își pun aceste fațete, totul este minunat, li se arată zâmbetul înainte, zâmbetul după și după aceea apar problemele funcționale.
Mihaela Măgureanu: Pentru că… da, e atât de important să înțelegeți că dinții… noi, în general, ca evoluție, dinții nu sunt doar pentru zâmbit. Dinții sunt și pentru mâncat.
Dr. Mihail: Dinții au apărut cam pentru mâncat. Și noi cred că suntem ca… adică, ca evoluție și ca specie biologică, Homo sapiens de acum, dacă ne uităm cu sute de milioane de ani în urmă, dinții au fost poate cel mai… unul din cei mai… cei mai importanți factori de evoluție. Pentru că noi, cu ajutorul dinților, am reușit să ne alimentăm cu alimente mai calorice, mai hrănitoare și ne-am dezvoltat datorită dinților.
Mihaela Măgureanu: Da, da. Și atunci, foarte important să păstrezi în primul rând această funcție.
Dr. Mihail: Naturalețe. Da, exact. Adică, ansamblul acesta… adică, nu este doar zâmbet. Dinții nu înseamnă doar zâmbet. Dinții înseamnă funcționalitate completă. Înseamnă inclusiv vorbire.
Mihaela Măgureanu: Dar explică-mi, te rog… Deci, ok, am… ca să revenim aici. Mi-ai făcut cheia asta. Atunci trebuie să șlefuiești un pic dintele pentru ca dintele să facă corp comun cu acea… cu acea fațetă?
Dr. Mihail: Da. Adică, să fie două fațete… Și fațeta ea cum vine? Deci, ea o să vină să acopere și… ea o să acopere și fața, dar o să acopere puțin…
Mihaela Măgureanu: Da, foarte puțin. Așa arată o fațetă.
Dr. Mihail: Așa arată o fațetă. Da. Și… oare de la dinții ăștia? Mă rog, nici nu contează. Nu. Ideea e că… deci, fațeta o să vină pe deasupra și se agață ușor…
Mihaela Măgureanu: Vine pe deasupra, dar ea vine și aici. Adică, dacă deschidem, ea vine și în spate. Da? Și eu practic…
Dr. Mihail: Pentru că vârful dintelui este refăcut complet din fațetă.
Mihaela Măgureanu: Și ea se prinde ușor… ușor, adică 0,5-1 mm maxim, maxim pe partea din spate a dintelui.
Dr. Mihail: Genul ăsta de fațetă îți cade ușor când mănânci sau…?
Mihaela Măgureanu: Nu, nu cade deloc când mănânci. Dacă este fațetă ceramică. Da? Fațetă ceramică e-max. Fațetele din zirconiu, care nu se… nu fac corp comun cu dintele, adică nu se cimentează adeziv, acelea într-adevăr se pot desprinde. Dar trebuie reținut că din zirconiu, și numai din zirconiu, se poate obține albul acela de hârtie. Pentru că dinții naturali au o anumită culoare.
Dr. Mihail: Da. Ah, deci asta e… e-max nu poți… nu pot fi perfect albe?
Mihaela Măgureanu: Nu pot fi niciodată albe ca hârtia. De ce? Pentru că sunt transparente sau…?
Dr. Mihail: Pentru că au o anumită transluciditate, fluorescență, naturalețe și lasă să se vadă un pic din dintele tău natural, dar…
Mihaela Măgureanu: Ah, ok. Dar arată natural.
Dr. Mihail: Foarte natural arată. Și dacă îți faci o albire înainte, poți să obții acea nuanță mai albă. Dar niciodată nuanța aceea opacă, de hârtie. Adică, dintele care de sus până jos este la fel de alb. Dinții naturali au un anumit gradient la partea de sus…
Mihaela Măgureanu: Dar uite, eu am dintele ăsta mai tăcut. Vezi?
Dr. Mihail: Exact. Ăsta e tăcut. S-a tăcut. E praf. De asta și fac tratamentul ortodontic și urmează să mi-l refac. Nu știu dacă o să… cred că va trebui să-mi fac aceste… acest tip de fațete, inclusiv pe… pe molari.
Mihaela Măgureanu: Dar ăsta e singurul mod de a aduce adaos? Sau poți să adaugi… aduci adaos doar pe dinte, fără să ai fațetă? Adică, poți… poți să-mi pui adaos doar pe molar sus, fără să-mi pui fațetă în lateral?
Dr. Mihail: Da, sigur, absolut. Ok.
Mihaela Măgureanu: Dar poți s-o faci și cu fațetă?
Dr. Mihail: Da. În felul ăsta. Asta înseamnă că…
Mihaela Măgureanu: Incisivul ăsta, dacă vreau să-l fațetez bine, trebuie să-i fațetez pe toți, că nu pot să-l fațetez doar pe ăsta?
Dr. Mihail: Nu, da. Dacă-i fațetezi pe toți…
Mihaela Măgureanu: Bine… Pentru că ăla va fi perfect și cei din jurul lui vor fi tociți. Ok. Da. Deci, dacă-l fațetezi pe ăsta care e mai scurt, dacă o fac cu astfel de fațetă, nu risc să-mi cadă?
Dr. Mihail: Nu. Sigur. 100%. Ok. 100%. Fațetele cimentate adeziv, da? Nu se desprind.
Mihaela Măgureanu: Și când… alte întrebări, că asta naște o grămadă de alte întrebări. Cât… cât timp poți să le ții? Adică, care e speranța lor de viață?
Dr. Mihail: Foarte mare. Peste 10 ani.
Mihaela Măgureanu: Păi, peste 10 ani doar? Că eu am… eu am 37…
Dr. Mihail: Cum? Da. Poți să… poți să ții și 20 dacă sunt făcute corect, cimentate corect. Nu e neapărat că după 20 de ani cad. Depinde care este situația. S-ar putea ca după 20 de ani gingia să fie la alt nivel și să nu-ți mai placă.
Mihaela Măgureanu: Aha. Să se vadă mai mult rădăcina. Cum le… cum le dai jos? Le… adică, le poți da jos?
Dr. Mihail: Sunt două metode. Da. Fie se dau… se pot da jos fie prin frezare, fie cu laserul. Da? Sunt spoturi laser care desprind cimentul, fracturează cimentul aflat între fațetă și dinte.
Mihaela Măgureanu: Și asta nu strică și mai mult dintele pentru că fracturează…?
Dr. Mihail: Pe… Nu. Laserul nu. Nu, Doamne ferește! Nu.
Mihaela Măgureanu: Iar frezarea înseamnă că pur și simplu îi tocești pe toți?
Dr. Mihail: Nu. Frezarea înseamnă că se dă cu freza și se elimină stratul de ceramică. Pentru că este… este ca o șlefuire pe dinte, numai că noi nu ajungem la dinte.
Mihaela Măgureanu: Dar rămân…? Dar cum…? Și dar cum…? Da? Bagi ceva ca pe șurubelniță între…?
Dr. Mihail: Nu, Doamne ferește, că se fracturează! Nu. Deci, se ia din aproape în aproape, câte un pic, câte un pic, câte un pic, exact cum se șlefuiește din…
Mihaela Măgureanu: Sau scoți laserul?
Dr. Mihail: Laserul… câteva spoturi și sare singură fațeta.
Mihaela Măgureanu: Și rămâne dintele intact.
Dr. Mihail: Deci, ai… există soluții să le…
Mihaela Măgureanu: Da, există soluții să le dai jos dacă vrei să le dai jos.
Dr. Mihail: Și dintele să rămână intact.
Mihaela Măgureanu: Absolut intact. Ok. Sigur se poate lucrul ăsta. Există un preț mediu? Poți să ne zici un preț mediu? Și cum se face? Se face per fațetă sau cum… cum se face pentru un tratament de genul ăsta?
Dr. Mihail: În general, prețul depinde foarte mult de clinică, depinde foarte mult de material, depinde foarte mult de medic. Adică, sunt foarte multe variabile. N-aș putea să spun. Eu recomand în general fațetele din e-max, pentru… adică din ceramică. Fațetele din ceramică, acelea care sunt mai naturale. Oamenii educați, în general, le preferă pe acelea.
Mihaela Măgureanu: Dar care-i prețul mediu așa, ca să…
Dr. Mihail: Să spun? În jur de 2000 de lei maxim. Dar poate să fie între 1500 și 2500.
Mihaela Măgureanu: Ce? Pe dinte?
Dr. Mihail: Pe dinte, da.
Mihaela Măgureanu: Și câți trebuie să faci?
Dr. Mihail: Depinde câți ai nevoie. Dacă ai toți… Uite, de exemplu, pacientul ăsta trebuie să-i facă pe toți?
Mihaela Măgureanu: Nu. Da. Numai că nu poți… depinde de pe… De asta zic. Depinde cât ai nevoie. Că, de exemplu, acolo unde are un implant, pentru că are un dinte lipsă, acolo nu se pune fațetă, acolo se pune coroană. Ok. Da. Se pune… Deci, într-o reabilitare totală, după ce ai pus implantul, pui coroana și acolo nu-i pui fațetă, că doar îi pui coroană.
Dr. Mihail: Bun. Dar dacă ai… i-ai pus coroană, să zicem, și ai deja coroana pusă? Deci, facem o reabilitare…
Mihaela Măgureanu: În acest dinte lipsă… într-un astfel de caz, care are toți dinții tociți, trebuie să pui fațete pe toți dinții?
Dr. Mihail: Nu. Se analizează fiecare dinte în parte. Cei… cei pe care se pune fațetă, se pune fațetă și cei care sunt mult prea distruși și nu mai… pentru că fațetele nu se pot pune pe dinți care sunt… din care a mai rămas un singur perete.
Mihaela Măgureanu: Da, da. Adică, trebuie să ai pe ce le lipi.
Dr. Mihail: Da. Dacă dintele este trei sferturi plombă sau ai un pivot acolo, nu poți să pui fațetă. Ok. Da. Adică, îți trebuie… analizat caz cu caz. Se poate să fie necesare combinații de fațete și coroane.
Mihaela Măgureanu: Ce altă soluție există?
Dr. Mihail: Mai există și o… se face același lucru, numai că se poate face prin injectare, dar rezistă mult mai puțin.
Mihaela Măgureanu: Ce înseamnă asta, prin injectare?
Dr. Mihail: Înseamnă că se copiază acest… această situație. Da? Se face un șablon și se… dacă dinții sunt perfect sănătoși și nu vrei să faci din ceramică, se copiază această situație printr-un șablon transparent și se injectează compozit prin acel șablon transparent. Și se obține fix același lucru din compozit. Da. Dar ceea ce se face cu compozitul este mult mai puțin rezistent, pentru că compozitul este un material mai moale, poate să aibă infiltrații – pentru că tehnica nu este la fel de precisă cum este tehnica cu ceramică – și având infiltrații în timp, da? Apar carii pe dedesubt. Spre deosebire de cele ceramice, care… la care practic nu mai umbli.
Mihaela Măgureanu: Da. Nu mai umbli pentru că este altă tehnologie. Adică, ceea ce se plătește… valoarea ei este dată în primul rând de tehnologie.
Dr. Mihail: Ok. Da. Fațetele din e-max sunt cele pe care le punem noi. Fațetele din zirconiu, în general, sunt mai ieftine, dar trebuie analizat cu dezavantajele pe care le au, cu faptul că pot să sară, cu faptul că se infiltrează cimentul… Depinde ce-și dorește pacientul foarte mult. Dacă pacientul își dorește zâmbet acel american, nu se poate obține decât cu zirconiu. Numai și numai cu zirconiu. Dacă pacientul își dorește să fie și frumos și sănătos, atunci trebuie să folosească ceramică e-max.
Mihaela Măgureanu: Voi faceți și zirconiu și e-max la Excedent?
Dr. Mihail: Da. Dar, în general, facem e-max. În general, e-max. Ok. Da. Depinde ce-și dorește pacientul. Dacă nu se poate obține zâmbetul acela american decât cu zirconiu alb…
Mihaela Măgureanu: Dar ăsta, de exemplu… asta e culoarea pe care… ăsta e zirconiu sau…?
Dr. Mihail: Nu, nu. Acela este e-max. Pardon. Ăsta e e-max.
Mihaela Măgureanu: Adică, și ăsta e… are transluciditate, fluorescență…
Dr. Mihail: Și maximul de alb pe care-l poți obține?
Mihaela Măgureanu: Ăsta nu e doar unul. Am venit cu ele pentru demonstrație. Ok. Adică, se poate și mai alb? Dar… adică, mie ăsta, de exemplu, mi se pare suficient de alb.
Dr. Mihail: Adică este… Nu, nu. Se poate și mai alb. Categoric. Acela este un A2, dar se poate face și B1. Adică, se pot obține nuanțe cel puțin de două ori mai deschise decât asta. Ok. Da. Ideea e că transluciditatea și naturalețea și fluorescența pe care o are ceramica e-max nu vor fi niciodată la un… la un zirconiu. Adică, această ceramică, prin transluciditate, respectă gradientul natural al dintelui. Da? Ok. În timp ce zirconiul este perfect alb de sus până jos. Adică, efectiv, ține numai de ce-și dorește pacientul. Numai și numai ce-și dorește pacientul.
Mihaela Măgureanu: Ok. Aicea, în gura asta, am ajuns și la un implant. Vrei să vorbim puțin despre implanturi? Să-mi explici…
Dr. Mihail: Da. Cum e… cum se face în ziua de astăzi corect un implant? Să luăm un… un implant în zona… în zona laterală. Da? Așa cum ai spus mai devreme, pacientul e de doi ani de zile fără dinți. Ce facem? Avem două variante. Varianta numărul unu, care este cea mai larg răspândită și cea mai acceptată în ultima vreme, este tratamentul prin implanturi dentare. Și asta presupune că la prima ședință, după consultație, i se explică pacientului care este starea lui de sănătate, ce are nevoie… nu analizăm doar acel dinte care lipsește, ne uităm vecinii sunt înclinați, nu sunt înclinați, cum este antagonistul… Dar să presupunem că totul este perfect și trebuie doar să inserăm implantul dentar. Facem computer tomograf. După ce a făcut computerul tomograf, îl analizăm și vedem tridimensional ce ofertă osoasă avem. În funcție de asta stabilim diametrul implantului. Îi explicăm pacientului pentru acel diametru al implantului ce posibilități avem. Noi în clinică punem patru feluri de implanturi. Vorbim ulterior. Da? După ce am stabilit și am căzut de acord cu pacientul ce fel de implant punem, ce fel de material de adiție folosim – dacă într-adevăr are nevoie de adiție sau nu – se trece la intervenția chirurgicală propriu-zisă. Se inseră implantul dentar într-un interval de, să zicem, aproximativ 20 de minute, dacă nu e nevoie de alte intervenții suplimentare. Se închide. Da? Implantul stă acoperit, în cazul în care decidem că nu are nevoie de protezare provizorie – de asta am spus de zona laterală. După care pacientul pleacă, se scot firele la șapte zile sau la două săptămâni, în funcție de situația clinică. Și după aceea se stă fie patru luni de zile, fie șase luni de zile. Dacă e la mandibulă, adică la dinții de jos, implant la arcada inferioară, patru luni de zile. Implant la maxilar, șase luni de zile. După șase luni de zile, printr-o incizie foarte mică, se descoperă implantul, se pune un bont de vindecare și…
Mihaela Măgureanu: Coroana deasupra.
Dr. Mihail: Da. Deci, șase luni durează între… la maxilar? Da. Pentru că este diferență între…
Mihaela Măgureanu: Patru și șase luni. Deci, nu poți să pleci direct cu dintele pus?
Dr. Mihail: Ba da. Lucrul ăsta se poate face în zona frontală. Da? În zona frontală înseamnă că avem un dinte pe care trebuie să-l extragem. Ca să putem să conservăm osul și aspectul gingiei, facem extracția, se inseră implantul, da? Se compensează diferența de diametru dintre rădăcina dintelui și diametrul implantului cu material de adiție. Osul poate să fie autolog sau poate să fie os bovin liofilizat.
Mihaela Măgureanu: A, ok. Bine. Bun. Adică, se ia de la… de la producător?
Dr. Mihail: Producător, de la vacă. Nu e os de vacă…
Mihaela Măgureanu: Doamne…
Dr. Mihail: Care e prelucrat astfel încât să n-ai niciun fel de reacție imună la…
Mihaela Măgureanu: Standardizat, dezinfectat…
Dr. Mihail: Dez… da.
Mihaela Măgureanu: E vreo diferență între os propriu și os de vacă? Adică, mă gândesc că e mai bine osul propriu.
Dr. Mihail: Osul propriu este foarte bun dacă avem de unde să-l recoltăm. Dacă n-avem de unde să-l recoltăm…
Mihaela Măgureanu: Se recoltează tot din zon… zona gurii?
Dr. Mihail: Nu, pentru că același chirurg îl recoltează acolo unde este nevoie. Da? Dar ceea ce facem noi în clinică este ca să recoltăm osul… Deci, nu aruncăm osul rezultat din frezarea tunelului de implant. Da?
Mihaela Măgureanu: A, ok. Și din osul ăla faceți adiția?
Dr. Mihail: Și din osul acela facem adiția. Da. Bine. Da. Noi putem să explicăm aici… nu? Că ai venit cu… cu treaba asta. Deci, practic, în momentul în care tu… ăsta se scoate?
Mihaela Măgureanu: Nu. Nu se scoate. Numai ăsta se scoate. El ca… ca să…
Dr. Mihail: Ăsta-i implantul.
Mihaela Măgureanu: Acela este implantul. Când faci frezarea osului pentru implant, tu scoți osul ăsta și poți să faci adiție?
Dr. Mihail: Exact. Și-l pun lângă. Da, exact. Da. Adică, nu se pierde nimic.
Mihaela Măgureanu: Și tu zici că după ce ai făcut acest implant, tu închizi bontul ăsta și-l lași în pace între patru și opt luni, în funcție de… de…
Dr. Mihail: Între patru și șase luni. Osul de la mandibulă este mai dens și atunci permite o descoperire mai rapidă. Osul de la maxilar…
Mihaela Măgureanu: De ce? Ca să lași să se vindece, să se prindă?
Dr. Mihail: Că în jurul implantului, da? Osul vine și se adună. Da? Spirele de os se formează… Spirele de os se formează între spirele implantului. Da? Adică, după ce s-a inserat în os, rumegușul dentinar… rumegușul osos care se formează între spire este eliminat de către osteoclaste. Hm. Da? Și apoi vin osteoblastele și pun alt os nou, curat. Ok.
Mihaela Măgureanu: Deci, osul se regenerează acolo.
Dr. Mihail: Exact. Și procesul ăsta durează diferit în funcție de calitatea osului.
Mihaela Măgureanu: Dacă ai pune din start implantul sau cum se cheamă ăsta… coroana?
Dr. Mihail: Pe implantului? Da. Avem niște avantaje, mai ales pentru zona frontală. Avem avantajul că odată pus… odată pusă coroana, gingia se va vindeca după coroană. Altfel spus, rezultatul estetic este mult îmbunătățit. Da? În momentul de față este un standard ca pe zona frontală, acolo unde se poate, implantul să se insereze imediat post-extracție, cu coroană provizorie, ca să obținem această… acest contur gingival foarte frumos.
Mihaela Măgureanu: Dar e ok să muști pe el atât de rapid?
Dr. Mihail: Nu. El întotdeauna se face fără ocluzie. Adică, doar în scop estetic și în scop de aranjare a gingiei.
Mihaela Măgureanu: E mai scurt? Ca dintele meu ăsta de aici?
Dr. Mihail: Da. Nu se ajunge… nu se ajunge să fie… să fie în contact cu ceilalți dinți. Dar e un management foarte bun. Practic, gingia se vindecă după acea coroană și aspectul final al restaurării finale este absolut spectaculos.
Mihaela Măgureanu: Există pacienți care nu pot beneficia de un astfel de tratament, de implant?
Dr. Mihail: Doar pacienții cu osteoporoză aflată în tratament. Atât. În rest, absolut toți ceilalți pacienți pot beneficia. Nici nu există contraindicație pentru implantul dentar. Nici hipertensiunea, nici diabetul, nici tratamentul anticoagulant. Cu excepția osteoporozei aflate în tratament, care tulbură acest proces de regenerare osoasă. În rest, implanturile se pot pune aproximativ la orice pacient.
Mihaela Măgureanu: Ce alte opțiuni există dacă nu faci implant? Ce altceva poți să faci?
Dr. Mihail: Este opțiunea clasică, în care avem dințișorii frumoși, îi șlefuim, da? Îi facem mici, da? Și deasupra punem o punte.
Mihaela Măgureanu: Ok. Deci, îi… îi șlefuiești?
Dr. Mihail: Îi șlefuim și-i facem mici. Da. Și după aia pui punte.
Mihaela Măgureanu: Puntea asta? Da. Și care-s, să zic, avantajele și dezavantajele unei astfel de proceduri?
Dr. Mihail: Avantajul… singurul avantaj e financiar, că este mai ieftin. Da. Și este și, să zicem, mai rapid. Adică, o punte din aceasta se poate face și în câteva zile, în cinci…
Mihaela Măgureanu: Săptămâni?
Dr. Mihail: În cinci zile. Însă, dezavantajul pe termen lung este mare, pentru că dinții în viață nu poți să-i șlefuiești decât o dată, maxim de două ori. Da? Cu cât faci lucrul ăsta mai puțin sau mai rar sau deloc, este cu atât mai bine. Pentru că odată îndepărtat smalțul de pe dinți, dacă adaptarea nu este foarte bună, se face imediat carie, se poate descimenta lucrarea, apar tot felul de probleme. Care… dacă se inseră un implant și fiecare dinte susține numai forța pe care este gândit s-o susțină și nu forța și inclusiv a dintelui pe care-l înlocuiește, da? Categoric durata de viață a dintelui este mult mai mare.
Mihaela Măgureanu: Da. E ca și cum ai… e ca și cum ai avea doi oameni care cară pe al treilea între ei, nu? Și se ține de ei.
Dr. Mihail: Se ține de ei.
Mihaela Măgureanu: Ceilalți doi o să obosească la un moment dat. Ideal e ca fiecare să meargă pe propriile sale picioare.
Dr. Mihail: Implantul înseamnă că fiecare merge pe propriile sale picioare. Puntea înseamnă că ăsta e susținut de ceilalți doi frați, stânga-dreapta, care obosesc mai repede.
Mihaela Măgureanu: Da, exact. Crește suprasarcina cu cel puțin 50% pe fiecare dinte. Zi-mi, te rog, cât de dureroasă e procedura asta de implantare? Nu doare absolut deloc.
Dr. Mihail: Absolut deloc? Nu doare. De ce? Pentru că se face cu anestezie locală.
Mihaela Măgureanu: Dar după? Nici după nu doare?
Dr. Mihail: După se iau antiinflamatori. Este mult mai bine tolerată procedura de inserare a unui implant dentar decât, de exemplu, procedura de tratare a unei carii. Pentru că frezarea în os durează câteva minute. Mult spus câteva minute. Da? Și ceea ce simte pacientul este comparabil cu vibrația pe care o simte atunci când se curăță caria. Dar este la un alt nivel, mult redus. Deci, nu doare absolut deloc. Vibrațiile sunt mult mai mici, sunet nu este, da? Pentru că nu se aude nici turbina aceea care face „piu-piu” și nici cel care vibrează. Este un aparat special, fiziodispenser. Da? După inserarea implantului dentar și sutură, automat pacientul urmează un tratament cu antiinflamator cel puțin două-trei zile. Umflătura, dacă este, este foarte mică. Că și când te tai la deget, tot începe să doară un pic și te umfli. Nu este din punctul ăsta de vedere cine știe ce disconfort. În general, este o procedură foarte bine tolerată.
Mihaela Măgureanu: În cazul în care se face adiție osoasă și numai atunci, poate să fie necesar să ia antibiotic după sau să trebuiască să ia un antiinflamator sau să stea cu rece mai mult… mai mult timp. Pentru că este reacția organismului la materialul de adiție.
Dr. Mihail: Da. Cineva care se pregătește de un implant, cum ar trebui să-și planifice cumva săptămâna? E bine să-și ia liber săptămâna aia?
Mihaela Măgureanu: Nu, nu, nu, nu, nu, nu. Sigur. Ok. Sigur nu. Nu, nu. Deci, este funcțional. Numai că noi recomandăm ca în ziua în care s-a inserat implantul să se ducă liniștit acasă, să stea cu gheață ca să nu se umfle. Adică, reacția să fie cât mai bună. În general, nici măcar nu se vede că s-a făcut. Adică, edemul este extrem de mic.
Dr. Mihail: În ziua de astăzi, să zic, cu tehnologiile noi, care e speranța de viață a unui implant?
Mihaela Măgureanu: Depinde foarte mult de tipul de implant. Adică, dacă este un implant tip low-cost, acelea au și titanul mai subțire. Când mă refer la low-cost, mă refer la implanturile coreene sau cele israeliene. Acelea sunt considerate implanturi low-cost.
Dr. Mihail: Dacă ai zis low-cost, cât costă un low-cost?
Mihaela Măgureanu: Depinde foarte mult și de… de clinică și de implant și de… Poate să fie de la 300 €…
Dr. Mihail: 300-400 €.
Mihaela MăgureANU: … 500 €.
Dr. Mihail: Ok. Și la un implant low-cost, care e speranța de viață?
Mihaela Măgureanu: Am văzut implanturi low-cost care nu țineau nici doi ani. Nici doi ani?
Dr. Mihail: După doi ani, după trei ani se rupe în os. Trebuie să-l scoți. Pierderea de os este mai mare. Da? Trebuie să… la tura următoare trebuie să adaugi os. Trebuie să pui implant mai bun, că dacă pui tot unul prost într-o condiție mai proastă osoasă, ține încă și mai puțin decât primul. Și tot așa. Adică, este un cerc vicios. Practic, investiția într-un implant dentar trebuie gândită pe termen lung. De ce? Pentru că sănătatea nu te așteaptă. Da? Este mai bine să mai aștepți trei luni de zile și să mai strângi diferența de 100-200 €…
Mihaela Măgureanu: Nu e o sumă mică.
Dr. Mihail: Nu e o sumă mică. Dar… e o diferență între a pune ceva bun și ceva ce sigur ți se va strica în scurt timp. Mai ales că acum se face marketing și pe aceste implanturi și pacienții sunt foarte ușor păcăliți cu oferte de genul „plătești unul și primești două” sau… și așa mai departe. Și nu-și dau seama că, de fapt, a fost la pachet și că „Vai, ce minunat este!”. Da, te costă după aceea de nu… nu-ți vine să crezi. Pentru că reparația este foarte dificilă după implanturile care se pierd.
Mihaela Măgureanu: Ok. Deci, la low-cost… implant low-cost, care e speranța de viață?
Dr. Mihail: După primele doi-trei ani… după primii doi-trei ani deja încep să apară probleme. Peste șapte ani n-am văzut prea multe. Ok. Da.
Mihaela Măgureanu: Deci, cam șapte ani maxim?
Dr. Mihail: Da. Poate să fie și mai puțin de șapte ani. Deci, cam atâta este maxim. La un implant bun, rata de succes este undeva la 99% la 10 ani și undeva peste 85% la 20 de ani. Asta înseamnă că un implant în care s-a făcut o investiție mai mare un pic la început, categoric pe termen lung își scoate diferența. Eu am făcut un calcul pentru pacienții noștri care văzuseră prin alte părți mai ieftin și le-am arătat că diferența dintre un implant premium și un implant, să zicem, din categoria imediat subiacentă este de 4 € pe lună.
Mihaela Măgureanu: 4 € pe lună?
Dr. Mihail: 4 € pe lună. Și atunci, când te gândești cât înseamnă… da? Adică… și cum se amortizează implantul ăsta în primii doi ani de zile, da? De când l-ai pus până când la cel mai ieftin încep să-ți apară problemele… stai și te gândești: „Ce înseamnă, totuși, 4 € pe lună?”.
Mihaela Măgureanu: Două cafele.
Dr. Mihail: Două cafele, da. Deci, nu se merită să pui un implant low-cost. Chiar nu se merită. Indiferent cât ar fi de la promoție, nu se merită.
Mihaela Măgureanu: Dar ai zis că, să zic, 80% din implanturile bune rezistă și 20 de ani. Totuși, cele care nu rezistă, de ce nu rezistă? Ce se… ce se întâmplă? Și ce faci după aia? Îl schimbi sau…?
Dr. Mihail: Peste 20 de ani, de obicei se întâmplă ceva cu pacientul. Da? Mai dezvoltă câte o boală, o hipertensiune, un diabet, un… mai pățește ceva, mai se întâmplă să nu-și repare dinții de lângă și atunci toată forța rămâne pe bietul implant. Da? Adică, sunt multe lucruri care se pot întâmpla în 20 de ani. Pacienții care au grijă de sănătatea lor, care se prezintă la controale, care vin să-și facă controalele periodice, vin să-și facă igienizări, vin să se îngrijească de tot ansamblul, au durată foarte mare de viață pentru implanturi. Practic, acelea se pot numi că sunt pe viață.
Mihaela Măgureanu: Da. Ok. Deci, poți să le ai pe viață.
Dr. Mihail: Poți să le ai pe viață. Sigur. Poți să le ai pe viață dacă ai grijă de ele și de cei de lângă ei. Adică, și de ceilalți dinți. Nu le-ai pus și te aștepți să țină 20 de ani, dar tu n-ai mai călcat deloc pe la doctor.
Mihaela Măgureanu: Și dacă pierzi un implant, ce soluție există? Îți pui alt implant sau…?
Dr. Mihail: Da. Se așteaptă… se scoate acela, da? Se așteaptă o perioadă de vindecare osoasă și după aceea se reanalizează. Se ia de la zero. Computer tomograf, vedem cât os avem, punem os, punem implant. Al doilea implant, având în vedere că e pus în condiții mai proaste, este esențial să fie de foarte bună calitate.
Mihaela Măgureanu: Ce înseamnă „foarte”…? Adică, ce… ce-i diferit între unul low-cost și unul de bună calitate? Ce e diferit între ele?
Dr. Mihail: Multe, multe. Să spunem așa… avem… avem implantul acesta. Da? Acesta este un implant… este prototipul unui implant Zimmer, care este un implant american. Implantul acesta are mai multe avantaje de design. Are trei spire. Da? Are un orificiu aici prin care crește os în interiorul implantului în perioada de osteointegrare. Da? Sunt implanturi… deci, sunt implanturi tot de la firma Zimmer care sunt considerate implanturi pe viață, care au aici un manșon de tantal și crește os prin tot implantul. Acelea sunt implanturi care fac corp comun cu organismul.
Mihaela Măgureanu: Implant poros?
Dr. Mihail: Exact. Dar nu sunt poroase. Au doar un manșon…
Mihaela Măgureanu: Pot să văd?
Dr. Mihail: Da. Au doar un manșon. Cu cât sunt mai multe spire, cu atât osul în jurul implantului este mai rezistent.
Mihaela Măgureanu: Astea sunt spirele sau…?
Dr. Mihail: Acesta… acelea sunt spirele implantului. Da? În dreptul fiecărei spire vine în completare o spiră de os. Ok. Da? Noi, atunci când mâncăm, forțele verticale de masticație topesc aceste spire, pentru că implantul nu are ligamente cum are dinții proprii… cum au dinții proprii. Da? Implantul are doar acolo sus, la… la vârf, aproximativ șase ligamente orientate în șase direcții diferite. Nu 24, cum are dintele…
Mihaela Măgureanu: Dar dinții proprii…
Dr. Mihail: A, ok. Da. Și atunci…
Mihaela Măgureanu: Dinții proprii au… au ligamente și atunci amortizează?
Dr. Mihail: Implantul nu amortizează. Implantul este fix în os. Nu are mobilitate. Și atunci el preia tot. Dacă ai mai multe spire, atunci rezistă mai bine. Implanturile low-cost, fără excepție, au o spiră care le face să se integreze foarte, foarte bine. Da? Deci, numărul de spire este foarte important la implant. Este foarte important diametrul titanului. Da? Cât… câtă grosime de material este. Pentru că sunt implanturi care au gaură de șurub până aici și au mai puțin de 0,5 mm de titan ca și diametru al implantului. Și atunci acelea se rup pur și simplu în os. Da? Ceea ce mai este foarte important este conexiunea cu lucrarea protetică. Altfel spus, să nu miște dintele în implant. Pentru că dacă mișcă dintele în implant, aici se face o… un rezervor de microbi. Se constituie un rezervor de microbi care încep și mănâncă osul din jurul implantului.
Mihaela Măgureanu: Da. De aici și mănâncă…
Dr. Mihail: Exact. Din spirele de os. Și așa se topește încet-încet osul la implanturile ieftine. Pentru că nu e vorba doar de diferență de design, e vorba și de conexiunea protetică. Cu cât este mai fixă conexiunea protetică, cu atât tot implantul se comportă ca un dinte natural. Hm. Comportându-se așa, durata de viață este mare.
Mihaela Măgureanu: Dar costul? Că te gândești: „Mă, nu e 300 €”. Ai spus 300 € un implant low-cost. Un implant top cât… cât poate să ajungă?
Dr. Mihail: 800-850 €.
Mihaela Măgureanu: Ok. Și diferența e mare. Adică, 500 € per implant. Dacă ai de făcut 10, sunt 5000 €. Dar 5000 €, cum să zic… Îți iei cu 5000 € îți… nu știu dacă să fac comparație cu o mașină, dar îți iei o… o mașină ieftină, dar e o mașină. E un fier pe care l-ai aruncat.
Dr. Mihail: Și fierul nu-l mănânci. Da? Ăsta e al tău, e în corp.
Mihaela Măgureanu: Și atât de important să înțelegi că nu e vorba doar de numele firmei.
Dr. Mihail: Exact. E vorba foarte mult de tehnologia din spate și de lucrurile…
Mihaela Măgureanu: Regulile…
Dr. Mihail: Da. Și mai încă ceva. Nicio mașină sau, în orice caz, nu cunosc mașini care să țină în momentul de față 20 de ani și să fie bine sau să funcționeze fără să le duci la revizie și fără să le schimbi filtrele și fără să le schimbi cauciucurile. Da? Cu mașina mergi o dată… cât mergi? Două ore pe zi? Trei ore pe zi? Dinții cât timp îi folosești?
Mihaela Măgureanu: Și mașina o duci la service.
Dr. Mihail: Da. E o dată pe an cel puțin. Ai dinții… cât îi folosești? Toată viața. Și ziua, și noaptea.
Mihaela Măgureanu: Și ziua, și noaptea. Da. Cu bruxismul, ce vorbeam mai devreme.
Dr. Mihail: Și atunci, comparația cu mașina este că mașina o văd ceilalți, da? Și nu te ajută de… în niciun fel la sănătate. Și mașina oricum nu rezistă. Și nu știu cum, dar pentru mașină oamenii găsesc bani. Da? Găsesc bani să-și ia mașină, găsesc bani să o ducă la service, să o întrețină, să-i schimbe cauciucurile, să-i pună tot felul de fițe. Dar pentru sănătatea lor, cât alocă? Și repet: mașina o folosești două ore pe zi, trei ore pe zi. Și dinții îi folosești…
Mihaela Măgureanu: Și nu… nu folosești 20 de ani.
Dr. Mihail: Da. Dinții îi folosești în fiecare zi și în fiecare noapte și-i ai toată viața. Și atunci, unde este investiția?
Mihaela Măgureanu: Asta e interesant, că-i folosești și noaptea, într-adevăr. Îi… chiar dacă n-ai nevoie să-i folosești noaptea, tot îi folosești.
Dr. Mihail: Din păcate, da. Din păcate, da, da, da. Deci, comparația cu mașina este că mașina o vede… o văd ceilalți. Da? Sănătatea se simte. Da? În tine. Adică, e cumva… înțeleg de ce poate fi percepută la nivel personal mașina mai importantă decât dinții. Na, e și un mijloc de transport, îți duci și copiii la grădiniță, e utilă… Dar cumva, mi-ar plăcea ca oamenii să urce cel puțin pe aceeași treaptă de importanță propria sănătate, cum e și mașina.
Mihaela Măgureanu: Așa ar fi normal. Categoric. Bun. Am înțeles la implant. Zi-mi, te rog, ce înseamnă și ce părere ai despre metoda asta de „dinți ficși într-o zi”? Pentru cine e ok? Pentru cine nu e ok?
Dr. Mihail: Este foarte ok pentru pacienții peste 65 de ani. Foarte ok. Da? Cine… cel care a inventat-o, într-adevăr, s-a gândit la ei și a făcut o treabă minunată. Dar este o metodă prin care ne gândim că 28 de rădăcini dentare, dintre care unele sunt împărțite în trei – adică nu sunt… sunt 28 de dinți, dar numărul de rădăcini este mult mai mare – 28 de dinți cu mai multe rădăcini sunt înlocuiți prin maxim 10 implanturi dentare. Mhm. Da? Asta înseamnă că forța pe care o aveam înainte pe 28 de dinți este susținută de o structură care este mai puțin decât jumătate sau o treime din cea lăsată de mama natură. Speranța de viață a acestei construcții este, să zicem, 10-12 ani, cam cât este speranța de viață a pacientului. Este o iluzie să ne gândim că niște dinți care sunt puși pe acest sistem la un pacient de 45 sau 50 de ani, da? Nu vorbesc de cazuri de 30, cum se mai fac la noi, da? Să țină o viață. Nicicum. Și atunci, dacă un pacient beneficiază… un pacient tânăr beneficiază, în ghilimele, de acest sistem, încep să apară probleme. Pentru că forțele lui sunt mult mai mari decât forțele unui bătrân, pe de o parte.
Mihaela Măgureanu: Și trebuie să-i folosească următorii 40-50 de ani.
Dr. Mihail: Exact. Da? Și atunci, această procedură înseamnă că un pacient vârstnic, care are dentiție terminală sau nu mai are deloc dentiție, a avut două proteze, beneficiază de 10 implanturi și dinți ficși într-o zi – dentiție provizorie. Da? Dantură provizorie. Da? Stă să se integreze implanturile aproximativ șase luni de zile și după aceea, acesta… această dantură provizorie fixă într-o zi este înlocuită cu o dantură definitivă dintr-o structură la alegere. Da? Există multe variante, nu intrăm în amănunte acum. Este important să înțeleagă care sunt indicațiile acestui sistem. Să înțeleagă că forțele de masticație în această situație, chiar dacă sunt… este o îmbunătățire spectaculoasă față de ce au avut înainte – că categoric, a mânca cu o dantură fixă este mult mai bine decât cu două proteze, dar de departe, sau cu niște dinți lipsă sau distruși, este categoric mult mai bine – dar trebuie să se înțeleagă că pe termen lung nu este cea mai bună soluție sau nu este unica soluție pentru toată lumea. Este o soluție.
Mihaela Măgureanu: Da. În niciun caz la pacientul tânăr?
Dr. Mihail: Nu. Nu trebuie făcut așa ceva.
Mihaela Măgureanu: Dar cum se… se face? În principiu, din ce mi-ai explicat tu, se pun cinci implanturi sus și cinci jos și se fac…?
Dr. Mihail: Nu. Se pun șase sus și patru jos.
Mihaela Măgureanu: Șase sus, patru jos.
Dr. Mihail: Șase sus și patru jos. Și se pun 10-12 dinți maxim. Nu se înlocuiesc toți 28.
Mihaela Măgureanu: Numărul de dinți este mult mai mic. În dantura provizorie se pun, în general, 10 dinți. Da? Nu se pun 12 din prima pe implanturile acelea…
Dr. Mihail: Că șase sus și patru jos?
Mihaela Măgureanu: Se pun 10 dinți în dantura provizorie la dinți ficși… la „dinți ficși într-o zi”. Da. Deci, nu se înlocuiesc toți. Adică, nu se… eu credeam că se face ca o punte pentru toți dinții.
Dr. Mihail: Se face ca o punte, dar nu se face până în spate. Este mai scurt. Numai pe zona din față se face o structură… se face o structură fixă pe toți. Adică, este o dantură completă care se înșurubează pe cele șase implanturi.
Mihaela Măgureanu: Dar e o dantură completă?
Dr. Mihail: Este completă, completă. Cum ar fi aici, complet. Numai că nu este susținută pe dinți. Este dintr-o bucată și este susținută pe implanturi. Ok.
Mihaela Măgureanu: Mihaela, cum… cum… Zi-mi, te rog, cum alege până la urmă pacientul un implant și cum îl ghidezi în această alegere?
Dr. Mihail: Deci, noi în clinică punem patru tipuri de implanturi dentare. Avem de la patru firme diferite. Da? Și după ce am analizat oferta osoasă, după ce am analizat ce vrem să punem – adică am stabilit cu pacientul care este soluția finală de tratament, ce-și dorește el – pentru că nimeni nu vrea doar implanturi. Oamenii vor dinți, nu vor implanturi. Oamenii vor ceva deasupra, vor ceva cu care să zâmbească, vor ceva cu care să mănânce. Și în funcție de soluția finală protetică de tratament – pentru că protetica este cea care ghidează substructura – în funcție de opțiunea protetică, hotărâm ce punem pe dedesubt. De exemplu, dacă pacientul nu are posibilități financiare sau are, știu și eu, o vârstă foarte înaintată, peste 85 de ani – pentru că noi punem implanturi și peste 80 de ani – dacă pacientul își dorește doar să aibă… să-i stea mai bine cele două proteze pe care le are, ok? Atunci rămânem cu două proteze și n-are sens să punem implanturi super-top la 85 de ani. Punem niște implanturi pe care să și le poată permite și el, cu niște sisteme speciale de prindere. Și atunci punem implanturi, să spunem, low-cost. Da? Dar care au o speranță de viață categoric peste speranța de viață a pacientului. Opțiunea numărul doi: dacă pacientul ar vrea totuși niște dinți ficși, este în, să zicem, categoria de vârstă peste 65 de ani, vrea „dinți ficși într-o zi”, mergem așa cum merge toată lumea pe Bredent, care sunt implanturile imediat în clasa superioară. Da? Înseamnă… sunt niște… sunt implanturi nemțești. Acest tip de implanturi este recomandat pentru că pe el a fost gândit sistemul Fast & Fixed. Cea mai bună opțiune… Bun. Dacă pacientul își dorește mai mult, în sensul că vrea să-și păstreze și dinții proprii și să aibă și implanturi intercalate printre dinți, atunci mergem întotdeauna către implanturile premium, adică implanturi Zimmer sau implanturi Straumann. Sau dacă pacientul este foarte pretențios sau dacă a avut deja implanturi și nu a fost mulțumit de ele, deja le-a pierdut, deja nu mai are ofertă osoasă, atunci trebuie să punem niște implanturi care sunt considerate implanturi pe viață, adică implanturi trabeculare, cele care fac corp comun cu… cu osul pacientului și rămân într-adevăr acolo pe viață. De ce? Pentru că prin sistemul acela tip burete expiră celulele osoase înăuntru…
Mihaela Măgureanu: Cresc înăuntru?
Dr. Mihail: Cresc efectiv… fac… fac corp comun cu implantul. Practic, ceea ce ghidează alegerea implantului este soluția protetică finală, în primul rând, posibilitățile pacientului, în al doilea rând. Și dacă pacientul are posibilități, își dorește o lucrare fixă, atunci trebuie să-i prezentăm exact. Și noi în clinică îi prezentăm exact toate opțiunile. Ce înseamnă tehnologic un implant nemțesc, ce înseamnă tehnologic un implant american, ce înseamnă un implant israelian sau coreean. Cele mai bune trei implanturi din lume sunt la egalitate, să spunem, Zimmer, Straumann și Nobel Biocare. Da?
Mihaela Măgureanu: Este ca și cum ai spune că cei mai buni… Ferrari sau Lamborghini? Sau Mercedes sau BMW?
Dr. Mihail: Da. Păi ce e Ferrari sau Lamborghini? Ce-i mai bun? Ferrari sau Lamborghini?
Mihaela Măgureanu: Există pentru fie… pentru mine o întrebare, că înțeleg că Ferrari… Spuneți-ne voi în comentarii ce e mai bun, Ferrari sau Lamborghini? Eu merg și la Ferrari, înțeleg că e mai… e mai șmecher Ferrari.
Dr. Mihail: Da, e mai șmecher pentru că așa s-au poziționat ei ca fiind…
Mihaela Măgureanu: Așa s-au poziționat și e un… e o anume poveste pe care o vinde Ferrari. Ok.
Dr. Mihail: Corect. Da. Da, ok. Dar cele trei pe care le-ai menționat sunt cumva Ferrari și Lamborghini și… ce am putea să mai punem? Bugatti?
Mihaela Măgureanu: Bun. Acuma, am o ultimă întrebare. Cum vezi evoluția implantologiei dentare? Dar avem… adică, avem aceste implanturi de top. Ai povestit mai devreme că avem implanturi în care se… dintele practic intră în compoziția implantului, face corp comun cu implantul sau implantul face corp comun cu dintele. Care-i evoluția? Ce… la ce să ne așteptăm în următorii 10 ani să apară?
Dr. Mihail: Aș spune că tehnologic vorbind pot să apară îmbunătățiri, dar nu spectaculoase. Ceea ce văd eu pe la congrese este că se… apar tot felul de tehnici noi pentru managementul țesuturilor moi. Adică, categoric în următorii ani evoluția esteticii pe implanturi va fi mult îmbunătățită. Sunt tot felul de materiale de reconstrucție gingivală, apar tot felul de tehnici cum să faci ca implanturile acestea care sunt foarte rezistente să fie și foarte estetice. Asta este cea mai mare provocare: să nu pierzi gingia în jurul implantului. Și în ultimii ani se schimbă foarte mult conceptele legate de adâncimea la care trebuie pus implantul, de felul în care trebuie să faci protezarea provizorie, de cât trebuie să aștepți. Eu sper ca în timp să se înțeleagă… să înțeleagă și românii, așa cum înțeleg cei de afară, că este foarte important să aibă răbdare. Adică, pentru un rezultat estetic cât mai bun este foarte important să dăm organismului timp. În sensul că prin lucrări succesive provizorii putem să remodelăm conturul gingival. Nu este suficient să punem un implant, este posibil să avem nevoie și de o reconstrucție. Dar dacă vrem să fie perfect, să arate dintele pe implant exact așa cum arată dintele natural, este foarte important să avem și estetica roz, nu doar estetica albă. Adică, nu doar dinți albi foarte frumoși. Și gingia trebuie să fie frumoasă, sănătoasă, da? Așezată corespunzător. Aceasta… spre asta se va merge. Și, bineînțeles, au avansat foarte mult tehnologiile computerizate pentru determinarea optimului pentru rezultatul final. Adică, rezultatul final să fie cât mai funcțional, să fie cât mai estetic, să fie cât mai bine integrat. Exact așa cum am spus și cu acest wax-up, noi să știm înainte unde vrem să ajungem. Se fac…
Mihaela Măgureanu: Train-uri, se fac teste.
Dr. Mihail: Asta mi se pare foarte tare. Și pentru mine, ca pacient, mi se pare mișto că pot să am un test de câteva luni până să am o lucrare…
Mihaela Măgureanu: Pentru că, de exemplu… de exemplu, ceea ce se face după ce pacientul a plecat, se face o analiză de mușcătură cu acești trackeri care se fixează pe partea de jos și pacientul este pus în fața unei camere și se înregistrează cu acești trackeri toate mișcările pe care le facem noi…
Dr. Mihail: Pacienților le înregistrăm?
Mihaela Măgureanu: Nu doar toate mișcările, dar le dăm să și mănânce și înregistrăm ce mișcări fac ei când mănâncă. Pentru că una e să analizezi dinții…
Dr. Mihail: Ăsta e ca să… e un tracker de la articulator digital?
Mihaela Măgureanu: Future. La un moment dat se pune pe dinți și tu când miști gura, vezi pe un aparat cum… dacă liniile sunt drepte sau dacă faci așa. Și mai ales, vezi ce se întâmplă în… în articulații. Și atunci, cu toate aceste analize, practic tehnicienii pot să îți facă o prefigurare a rezultatului final și o lucrare perfect integrată. Pentru că știi cum vrei să arate, știi ce structură osoasă ai, știi unde trebuie să ajungi și ce mișcări face pacientul, da? Funcțional. Și cum vorbește, și cum înghite, cum mănâncă și cum scrâșnește dinții. Tot, tot, tot. Și atunci, dacă ai și scanare facială, ai și scanare intraorală, ai și computer tomograf, ai și articulator digital, cu toate acestea designul este foarte mult ușurat și se va merge pe foarte multă proiectare înainte și doar 20% parte de execuție. Analizăm toate datele și nu mai facem cum făceam înainte: șlefuiam și vedeam noi ce idee are tehnicianul. Nu. Gândim înainte și când știm exact unde vrem să ajungem și ce ne place, atunci ne apucăm de șlefuit și terminăm mult mai repede, cu predictibilitate mult mai bună și cu o funcționalitate și o integrare a rezultatului final excepțională.
Dr. Mihail: Ok. Foarte tare. Mihaela, spre final, vreau să te întreb așa… dacă ai putea… dacă ai prinde un peștișor magic și ți-ar spune: „Uite, o singură dorință pot să-ți îndeplinesc pentru toți oamenii din țara asta la nivel stomatologic”. Ce dorință ai avea tu sau care ar fi, să zic, regula de bază pe care ai vrea s-o lași acuma, spre final, oamenilor care ne urmăresc?
Mihaela Măgureanu: Să înțeleagă toți așa: că educația pentru sănătate este extrem de importantă. Că este foarte important să se prezinte la medic. Că este foarte important să vină din șase în șase luni la igienizare. Pentru că și dacă ai terminat tratamentul, dacă nu-l întreții, n-ai cum să te bucuri de el o viață.
Dr. Mihail: Bun. Super frumos. Mihaela, mulțumesc foarte mult! Oameni buni, eu vă mulțumesc că ați rămas cu noi până acum. Dacă aveți întrebări, scrieți-le jos în comentarii și poate… poate îți faci timp să răspunzi la ele dacă sunt întrebări de la oameni. Site-ul clinicii îl puteți găsi în descrierea acestui video, care e probabil excedent.ro?
Mihaela Măgureanu: Ok.
Dr. Mihail: Excedent.ro. Vă invit la întrebări în comentarii și mulțumesc!
Mihaela Măgureanu: Mulțumesc și ție, Mihaela!
