Dr. Mihail: Omule, te salut, eu sunt doctor Mihail și astăzi vorbim despre metabolism și vorbim despre glanda tiroidă. Așa că pregătește-te și ia-ți niște floricele și așteaptă-te la un material un pic mai lung, dar foarte detaliat, pe înțelesul oricui, nu ai nevoie de niciun fel de pregătire medicală, ca să înțelegi în detaliu cum funcționează glanda ta tiroidă și la finalul acestui material sper că oricine o să vadă acest material o să demistifice această glandă, ce înseamnă să ai probleme cu glanda și o să vedem că prevalența problemei cu glanda este din ce în ce mai mare și e destul de mare în Europa. Unele femei, în special ca și grupă de risc, femeile peste 60 de ani, au o prevalență de 20% a hipotiroidismului, adică una din 5 femei are o secreție inadecvată a hormonilor tiroidieni, dar dincolo de asta o să înțelegem cum glanda tiroidă ne reglează metabolismul, iar metabolismul, o să-l explicăm și pe el, e ceva de care are nevoie toată lumea.
Așa că, dincolo de analizele pe care le poți face la doctor, ceea ce îți dorești este să ai un nivel optim al hormonilor tiroidieni, astfel încât, în acest material, o să înțelegi cum se secretă acești hormoni, cum se activează și care sunt elementele de care ai nevoie pentru a avea un metabolism ok. Pentru că metabolismul reglează absolut tot ce se întâmplă în corpul tău. Cum te simți, până la cât de activ ești, până la cât de mult chef de viață ai, până la cum lucrează inima ta, cum digeri anumite lucruri, cum depozitezi grăsime sau arzi grăsime și așa mai departe. Toate astea sunt reglate de hormonii tiroidieni. Nu putem spune exact care sunt cei mai importanți hormoni, dar dacă ar fi să facem o clasificare, probabil că pe ei i-aș pune pe primul loc. Astfel, în materialul de astăzi, care, așteptați-vă, să fie un pic mai lung, o să facem o definiție a tiroidei și o să arătăm anatomic unde se află ea, o să explic ce este metabolismul astfel încât toată lumea să înțeleagă ce e metabolismul și la ce ne ajută, o să explic care este diferența între hormonii tiroidieni T3 și T4 pentru că poți să ai o secreție optimă de hormoni tiroidieni, dar ei să nu se activeze pentru că ai anumite lipsuri alimentare.
O să vorbim despre simptomele hipotiroidismului, pentru că în mare parte asta o să acoperim, o să acoperim funcția normală a tiroidei și hipotiroidismul, iar simptomele sunt, să zic, foarte nespecifice, dar cele mai des întâlnite sau simptomele predominante sunt luarea în greutate, oboseală și letargie, constipație, piele uscată și o să ajungem mai departe și o să le descriem pe toate, ce o să înțelegem, ce înseamnă asta și de ce. O să explicăm când trebuie să mergi la doctor, ce analize face doctorul și cum poate să ghideze tratamentul ulterior, iar aici există foarte mult debate în lumea academică, în lumea medicală în general, nu neapărat academică, unde în majoritatea studiilor răspunsul final este că nu știm dacă se face tratamentul hipotiroidismului subclinic, adică atunci când ai puțini hormoni tiroidieni, dar nu ai simptome, dacă se face sau nu se face, este a doctorului, și în final o să explicăm ce trebuie să facă fiecare din noi astfel încât această axă hipotalamo-pituitară tiroidiană este o axă importantă hormonală care lucrează în buclă, care primește feedback și lucrează și secretă hormonii.
O să explicăm axa asta în acest material și o să înțelegem ce trebuie să facem ca această axă hipotalamo-pituitară tiroidiană să lucreze optim, astfel încât ea să simtă că avem deficit de hormoni, tiroida să secrete suficienți hormonii, iar hormonii respectiv să aibă tot ce le trebuie pentru a se activa. Și o să acoperim și subiectul iodului care nu pot să zic neapărat că este controversat, dar atenție, studiile arată și majoritatea studiilor confirmă că atunci când avem exces de iod, când consumăm prea mult iod, avem un risc mai mare de aproape 2,5 mai mare, de 2,5 ori risc mai mare de a face hipotiroidism autoimun, adică de a face boala Hashimoto. Și aici e foarte esențial un echilibru pentru că deloc iod duce la hipotiroidism, prea mult iod crește riscul de a face hipotiroidism, e esențial să avem un echilibru și o să vorbim despre el și o să vorbim despre care este de fapt acest echilibru.
Și înainte de a începe, o să vă arăt acum pe scurt sursele pentru această documentare. Bineînțeles, am văzut și materialul lui Andrew Huberman despre metabolism și hormonii tiroidieni, de unde cred că o să ne inspirăm și în privința titlului acestui material. Totuși, în materialul lui Andrew Huberman nu sunt acoperite multe aspecte care țin de funcționalitate, de diferența între cei trei hormoni și de cum funcționează, de fapt, tot acest feedback loop al axei hipotalamo-pituitare tiroidiene pe care o să le găsiți în acest material. Care stă la baza acestui material este acest articol publicat în Lancet, care se cheamă Hipotiroidism. Este foarte pe înțeles, explicat. Nu cred că ai nevoie de o facultate de medicină ca să înțelegi un astfel de studiu. Deci cine vrea să intre în detalii, poate să downloadeze acest studiu. Este gratuit. Link-ul îl găsiți în descrierea acestui material. Un alt material foarte bun este cel publicat în Primer, care și acesta se cheamă Hipotiroidism, unde sunt explicate foarte mișto simptomele.
Care ne arată prevalența hipotiroidismului subclinic, care ajunge până la 12% în unele țări din Europa. Adică, când n-ai suficienți hormoni tiroidieni, dar tu nu prea simți, și o să vedem care este problema cu asta. Și aici este un umbrella review, este practic cel mai mare studiu posibil, care discută dacă merită sau nu să facem tratamentul hipotiroidismului subclinic. Și se pare că merită, dar din nou asta e o discuție pe care e bine să o lași între tine și doctorul tău și să nu decizi asta după materialele acestea de pe internet. Hai să începem și să vorbim acum despre tiroidă. Tiroida este o glandă endocrină care este situată în zona aceasta a gâtului. Acum, pentru a o situa exact, ce trebuie să faci este să pui degetul pe mărul lui Adam. Mărul lui Adam este acest țesut cartilaginos pe care îl au ambele sexe, da, deși femeile și bărbații au mărul lui Adam, doar că la bărbați este mai proeminent pentru că este un țesut sensibil la testosteron.
Și în perioada adolescenței, la bărbați, acolo unde secreția de testosteron este optimă, mărul lui Adam se dezvoltă și practic proeminează aici. Acum, sub mărul lui Adam este istmul tiroidei. Este ca un pod care unește cei doi lobi ai tiroidei. Și în stânga și în dreapta sunt practic cei doi lobi ai tiroidei. Dacă vrei să o vezi oarecum, ce poți să faci este să te uiți în oglindă în timp ce înghiți niște apă și când înghiți apă, ceea ce se va mișca aici la nivelul acesta, o să fie cei doi lobi ai glandei tiroide care sunt dispuși în stânga și în dreapta și care se află sub celelalte țesuturi. Deci să o palpezi direct este destul de greu, de aceea atunci când facem o analiză a tiroidei se recomandă o ecografie și între piele și țesutul tiroidian există undeva între 1 și 2 sau 3 centimetri în funcție de dispoziția grăsimii în zona aceasta, deci există ceva țesut pentru a ajunge la tiroidă.
Deci teoretic nu prea poți să o simți, dar poți să-ți dai seama că este undeva în zona asta. Iar aici vreau să vă arăt sistemul endocrin, în cazul de față este o planșă anatomică a unei femei și după cum vedeți tiroida asta este destul de mare și acum vreau să vă explic de ce este cel mai mare organ endocrin și cumva asta din nou îl plasează în fruntea celorlalte organe endocrine, cu toate că toate celelalte organe endocrine sunt la fel de importante. Tiroida este cel mai mare organ endocrin. Ce este un organ endocrin? Organ endocrin este un organ care secretă hormoni. În corp noi avem și organe mixte, care sunt și endocrine și exocrine. Exocrin înseamnă că secretă enzime care ajung în corp, de exemplu, sau care secretă tot felul de enzime cum sunt glandele salivare, care secretă enzime cum sunt enzimele pancreatice. Asta sunt organe mixte care sunt pancreasul, de exemplu, este un organ mixt care este și endocrin și exocrin și avem organe endocrine care secretă hormoni.
Aici avem glanda pituitară, aici avem tiroida pe care am subliniat-o, aici avem timusul, aici avem glandele suprarenale care secretă adrenalină, aici avem pancreasul care secretă insulină ca și hormon endocrin și secretă enzime digestive ca și secreție exocrină. Și în cazul femeilor avem ovare sau testicole la bărbați. Acum, după cum vedeți, tiroida asta este destul de mare și ea are undeva la 30 de grame. Timusul o să aibă în medie 10 grame, glandele suprarenale o să aibă și ele 10-15 grame. Pancreasul are 100 de grame, dar în pancreas aproximativ 2% din celule sunt celule endocrine. Deci din 100 de grame, undeva 2 grame de pancreas sunt de fapt țesut endocrin care secretă hormoni. Iar ovarele pot să aibă undeva la 5-10 grame, testicole pot să aibă 10-15 grame în funcție de cât de mari sunt testicolele unui anumit bărbat. Deci, în medie putem să vedem că această tiroidă este cea mai mare glandă endocrină din corpul nostru.
Și asta nu este de mirare dacă ne gândim la importanța hormonilor tiroidieni. Și până să ajungem la acești hormoni, haideți să înțelegem de ce e atât de important să avem o glandă tiroidă funcțională și, din nou, pe analize o să vedem, de regulă, hormonii tiroidieni liberi, free T3, free T4, care sunt o proporție foarte mică a totalului de hormoni tiroidieni circulanți. Undeva între 0,02 și 0,05% din totalul hormonilor sunt cei liberi pe care îi putem doza în sânge, adică putem să ne dăm seama care este nivelul acestor hormoni. Și avem niște marje de minim și maxim în care trebuie să ne încadrăm, dar ideal pentru fiecare dintre noi este să avem o funcționalitate optimă a acestor hormoni tiroidieni, pentru că acești hormoni tiroidieni ne reglează metabolismul. Acum, metabolismul este un ansamblu al proceselor chimice care au loc în organism pentru a menține viața. Deci tot ce se întâmplă în corpul tău, respirația, transformarea oxigenului în energie, transformarea glucozei în energie, depozitarea lipidelor sau arderea lipidelor, a grăsimilor, sinteza de proteine sau desfacerea proteinelor pentru energie, toate aceste lucruri sunt sub această umbrelă mare denumită metabolism.
Care lucrează corpul tău este denumit metabolism. Și atenție, cum lucrează acest metabolism, adică imaginați-vă că metabolismul este motorul mașinii tale, cum lucrează acest metabolism este dat de pedala de accelerație. Ei, hormonii tiroidieni sunt cei care apasă pe pedala de accelerație sau care iau piciorul de pe accelerație. Sunt cei care te introduc în viteza 1, 2, 3. De aceea, persoanele care au un deficit de hormoni tiroidieni sau care pe analize poate arată o valoare normală a hormonilor tiroidieni, dar nu este suficient cât el să meargă într-o viteză de croazieră, sunt persoane care merg în viteza 1 sau persoane care merg în viteza 2. A doua sunt persoane care au letargie, au o greutate de a gândi, au o oboseală, se trezesc dimineața obosiți, nu au chef să facă sport, iau în greutate pentru că, atenție, hormonul tiroidian reglează inclusiv metabolismul lipidelor. Cu cât ai mai mulți hormoni tiroidieni, cu atât ai mai multă lipoliză, adică descompunerea grăsimilor și cu cât ai mai mult hormon tiroidian, din nou, cu atât scade sinteza de lipide.
Deci dacă ai un nivel optim de hormoni tiroidieni, grăsimile tale se ard așa cum trebuie. Dacă ai un nivel insuficient de hormoni tiroidieni, atunci metabolismul lipidelor scade și grăsimile se depun și ți-e greu să le ardi, ți-e greu să ajungi la ele. Pentru că motorul tău este funcțional, tu ai putea să faci asta, ai mușchi, ai plămâni, inima ta este ok, totul pare ok pe analize, dar având insuficienți hormoni tiroidieni, tu practic ai piciorul pus pe frână în loc să-l ai pus pe accelerație. Metabolism important este metabolismul bazal. Adică e rata de energie care este consumată de către corpul tău atunci când tu stai pe loc. Deci dacă tu te-ai trezit și ai stat în pat, metabolismul tău bazal e dat de nevoia de energie pentru a te ține în viață. Și atenție, cea mai multă energie atunci când tu stai în pat cu ochii deschiși și te gândești, este consumată de creierul tău.
Deci indiferent dacă tu faci o activitate pe parcursul zilei sau tu stai în pat toată ziua, să presupunem un caz ipotetic în care te-ai a târziu când ți-a făcut somn și ai închis ochii și ai stat doar în pat, n-ai făcut nimic, nu te-ai mișcat. Acela este metabolismul bazal și el se duce în mare parte către creier. Adică energia este consumată în mare parte de către creier. Hormonii tiroidieni reglează acest metabolism bazal. Adică dacă avem un nivel optim de hormoni tiroidieni, metabolismul bazal o să fie mai crescut. Adică o să consumi mai multă energie chiar și atunci când nu faci nimic. Când ai un nivel suboptim de hormon tiroidian, atunci metabolismul bazal scade. Și în același mod, hormonii tiroidieni reglează și metabolismul glucozei, ei stimulează gluconeogeneza, adică producția de glucoză din surse non-carbohidrate și glicogenoliza, adică descompunerea glicogenului în glucoză. Adică concret noi în mușchi avem și în ficat și în mușchi avem depozitat glicogen, care este o formă de stocare a glucozei, când ai hormonii tiroidieni suficienți, atunci corpul poate să folosească acel glicogen pentru a-l transforma în energie.
Când nu ai suficienți, tu nu mai te atingi nici de acel glicogen, nici nu faci glucoză de novo, nici nu te duci la lipide să faci lipoliză, ci ți se face foame. Și ăsta este unul dintre motivele pentru care, să zic, simptomul principal al insuficienței tiroidiene, adică unui hipotiroidism, este luarea în greutate. E îngreutată pentru că tu nu știi să folosești propriul glicogen sau ai un deficit în a-l folosi, nu știi să folosești propria grăsime, tu din contra prin prea puțin hormon tiroidian depozitezi grăsime, nu știi să faci proteine deci mușchii tăi nu se dezvoltă și pentru a folosi energie ție ți se face sau pentru a face rost de energie corpul tău îți dă senzația de foame și tu mănânci mai mult decât ar trebui și depui acel deficit în organism. Alt lucru pe care îl face metabolismul este termoreglarea, adică producerea de căldură pentru menținerea temperaturii corpului.
Ăsta este un alt motiv pentru care oamenii cu hipotiroidism au o senzație acută de frig, sunt friguroși. Deci acum, după ce am ascultat toate aceste lucruri, înțelegem că metabolismul ăsta este toată energia pe care o consumăm pentru toate procesele pe care le facem și sunt câteva procese importante, cum este metabolismul bazal, metabolismul lipidelor, al glucozei și metabolismul proteinelor. Și acum înțelegem că toate aceste trei lucruri atunci când hormonul tiroidian scade și nu avem suficient, atunci metabolismul bazal scade, producția de energie pentru termoreglare scade și suntem friguroși, ne e frig, nu mai consumăm acele lipide, acea glucoză și ea se depune, atunci luăm în greutate, avem această oboseală pentru că avem frâna pusă în loc să avem piciorul pus pe accelerație și toate aceste simptome pot să apară separat, pot să apară împreună sau pot să apară concomitent cu alte simptome despre care o să vorbim în curând.
Deci iată așa pe scurt un tablou și o explicație a metabolismului în raport cu hormonii tiroidieni și acum înțelegem cât de importanți sunt acești hormoni tiroidieni. Și acum hai să explicăm cum corpul nostru știe că trebuie să secrete hormoni tiroidieni. Și aici există această axă pe care o vedem aici, care se cheamă hipotalamus pituitar tiroidian. Deci este o axă care pleacă de la hipotalamus, o structură din creier, unde în hipotalamus se secretă acest prim neurotransmițător, hormon de altfel, care se cheamă TRH. TRH ăsta este thyrotropin releasing hormone. Deci este un hormon care este secretat atunci când hipotalamus, o structură nervoasă, aici în neuronii săi, că avem puțin T3 sau puțin T4. Deci acest hipotalamus simte că avem puțin hormoni tiroidieni și spune, ok, hai să trimitem o telegramă la glanda pituitară și să-i spunem că avem puțin hormoni tiroidieni. Asta o să aibă o mare legătură cu somnul, pentru că somnul o să fie una dintre, unul din lucrurile care sunt esențiale într-o obținere a unui hormon, a unei concentrații optime de hormon tiroidian.
Acest lanț, hipotalamus și glanda pituitară trebuie să fie bine odihnite și ele se odihnesc, bineînțeles, când noi dormim. Dar revenind, avem acest hipotalamus care primește la nivelul neuronilor săi, modulatori centrali, primește informații despre T3 și T4 și el sesizează că avem puțin T3 și T4 și se secretă din neuronii care secretă TRH, se secretă acest TRH, care este Thyroid Releasing Hormone, adică este hormonul care anunță glanda pituitară că trebuie să secrete hormon. Glanda pituitară produce, pe lângă faptul că produce o enzimă, despre care o să vorbim în curând și are o mare legătură cu seleniul pe care îl obținem din alimentație, glanda pituitară secretă această enzimă care se cheamă deiodinază, care transformă T4 în T3, o să vedem diferența între ele imediat, și pe lângă asta glanda pituitară secretă TSH. Acest TSH este secretat din glanda pituitară, el se duce în sânge și prin sânge.
Iar glanda tiroidă, când avem semnal de la creier că trebuie să secretăm hormoni cu ajutorul acestui TSH, glanda tiroidă primește practic această a doua telegramă. Hai să zicem că TRH este o telegramă de la hipotalamus la glanda pituitară și după aceea glanda pituitară trimite un e-mail cu acest TSH, iar glanda tiroidă secretă T4, cu precădere T4, noi secretăm undeva la 90% din hormonii tiroidieni sunt T4, țin T3. Și pe lângă asta, în celulele noastre, cu precădere în ficat și în mușchi, o să înțelegem din nou la final de ce exercițiul fizic este important pentru secreția optimă și transformarea T4 în T3, în mușchi, de cele mai multe ori, T4, din nou, cu ajutorul acestei deiodinaze, această enzimă, în mușchi, T4 se transformă în T3 și ceea ce se întâmplă este că acest T3 vine și apasă pe această celulă, deci asta este o celulă musculară, să zicem, și acesta este nucleul celulei.
Și indiferent dacă e o celulă musculară sau orice altă celulă, în orice celulă, în toate celulele din corpul nostru, în interiorul nucleului, există acest receptor pentru hormonii tiroidieni. Deci asta este, uitați, chiar arată ca o pedală, este un receptor pentru hormoni tiroidieni. Atunci când ai nevoie să accelerezi. Și în cazul de față, în nucleu, vedem că acest T3 se fixează de receptor și începe secvențierea acestui ADN. Tu, practic, în celulă, în nucleu, ai, să zicem, o genă care îți explică cum să folosești grăsimea, cum să arzi grăsimea. Dar gena aia trebuie activată. Și, practic, ce-am desenat aici cu roșu este pedala care activează gena respectivă. Doar că pentru a activa acea genă, tu ai nevoie de acest T3 care să apese pe pedală. Atât de simplu. Nu ai T3, atunci tu în organismul tău știi cum să formezi proteine, tu știi cum să arzi grăsimi, tu știi cum să arzi glicogen și să-l transformi în energie, tu știi că ai nevoie de mai multă energie pentru metabolismul tău bazal, tu ai nevoie de energie pentru a gândi și acele gene stau și așteaptă, genele alea stau și așteaptă să-și facă treaba.
Doar că genele alea au această pedală care este receptorul de T3, receptor pentru hormon tiroidian. Și dacă tu ai lipsă de hormon tiroidian, o să vedem ce se întâmplă când ai lipsă de hormon tiroidian, pentru că șeful, creierul, începe să țipe la întreaga glandă tiroidă să facă hormoni, de aia nu mai face, atunci tu nu mai ai acest hormon tiroidian care să apese pe acea pedală. Dacă însă îl ai și dacă îl ai într-o cantitate optimă, ori de câte ori ai nevoie de un proces de gândire, când ai nevoie de mai multă energie, când faci sport și crești în masă musculară, când n-ai mâncat de 4-5 ore și trebuie să arzi grăsimi și corpul tău știe să-ți ardă grăsimile depozitate de ieri când ai mâncat mai mult, corpul tău în loc să-ți dea senzația de foame, el știe să folosească propriile tale grăsimi. Asta se întâmplă atunci când T3 se fixează de această pedală, apasă pe accelerație și în nucleu începe exprimarea genelor pentru funcția respectivă.
Și aici este o celulă care poate să fie absolut orice celulă și în toate celulele noastre în nucleu există această pedală care așteaptă un T3, un hormon tiroidian să vină și să-și facă treaba. Dar acum această axă vreau să o arăt și pe aceste desene anatomice. Și anume, acesta de aici este hipotalamus și el secretă aici TRH. El simte, de exemplu, că avem puțin T3 și avem puțin T4 și el atunci trimite acest TRH încoace către glanda pituitară. Apoi glanda pituitară răspunde prin secreție de TSH. Acesta este TSH care se duce către tiroidă. Iar ca răspuns final, tiroida secretă T4, T3 și transferă T4 în T3, le transformă și ajung aici în această celulă și practic ceea ce vedem aici sunt T3 și T4 secretați de către glanda tiroidă. Și ulterior, acești hormoni se duc, după cum vedem, în tot corpul și ne țin o funcție cognitivă optimă, ne reglează bătăile inimii și o să vedem că oamenii care au hipotiroidism au o hipertensiune diastolică.
Când ne luăm tensiunea arterială, vedem tensiunea sistolică și diastolică. Sistolică e aia mare, de exemplu, tensiunea normală este 120 cu 80. 120 este tensiunea sistolică și 80 este tensiunea arterială diastolică, adică în relaxare a inimii. Și cea diastolică în relaxare crește atunci când avem puțin hormoni tiroidieni. Vedem că hormonii tiroidieni ne dau un sistem muscular sănătos, pentru că ei activează sistemul muscular. Și vedem că hormonii tiroidieni participă la a avea un țesut articular sănătos. Acum e important de precizat că acest TSH este principalul hormon pe care îl testăm atunci când punem un diagnostic de hipotiroidism, adică funcție insuficientă a glandei tiroide. Și de ce se întâmplă asta? Este pentru că creierul tău sesizează că ai puțini hormoni tiroidieni și atunci hipotalamusul trimite direct către glanda pituitară și nu putem doza acest TRH, adică thyroid releasing hormone, iar glanda pituitară secretă mulți TSH pentru a face hormon tiroidian.
Doar că această secreție, dacă nu este urmată de secreție de hormoni tiroidieni T3, T4, dacă hormonii tiroidieni în continuare nu sunt cât trebuie, atunci acest mecanism se va activa din nou și creierul va secreta și mai mult TSH. Și mai mult TSH. Și de regulă când apare o disfuncție tiroidiană, primul lucru pe care îl observăm este că ne crește TSH-ul. Acum, nivelul normal de TSH este situat undeva între 0,4 și 4 miliunități internaționale. Nu o să mai vorbim acum despre unitatea de măsurare a acestui TSH, reținem că sunt miliunități internaționale, dar ca valoare înțelegem că TSH-ul trebuie să stea undeva între 0,4 și 4 miliunități internaționale. Iar în alte laboratoare poate să fie undeva între 0,5 și 5 și în general acest TSH, valorile normale și asta din nou este un debate în toate cercetările care țin de glanda tiroidă, acest TSH el ca valoare de referință se măsoară în media populației.
Adică luăm 100.000 de cazuri de pacienți care au funcția tiroidiană normală și vedem care este media acelui glande, acelui TSH. Și se pare că media este între 0,4 și 4. Dacă avem sub 0,4 înseamnă că e posibil să avem prea mult hormon tiroidian și să avem hipertiroidism, care probabil că este un subiect pentru un alt vlog, nu o să vorbim despre asta acum. Dar când avem peste 4 miliunități internaționale sau peste 5, înseamnă că undeva ne lipsește hormon tiroidian, dar nu neapărat. Pentru că acest TSH este dependent de ritmul nostru circadian. Se pare că se secretă mai mult TSH între ora 9 seara și 5 dimineața, din nou un element important pentru cei care vor să aibă o funcție optimă a tiroidei. Cumva ideal este să dormi în acea oră ca creierul tău să lucreze corect și să secrete cât TSH trebuie și mai puțin TSH ulterior dimineața și spre prânz.
Deci acest TSH se secretă uite așa pe parcursul zilei și se pare că există și o ciclicitate de, să zic, de anotimp a acestui TSH în anumite luni cum ar fi în lunile reci sau în anotimpurile reci, toamna, iarna avem o valoare mai mare a TSH-ului, o valoare mai mică a acestui TSH, pentru că, bineînțeles, iarna avem nevoie de mai multă termoreglare, avem nevoie de mai multă energie și atunci creierul ne stimulează mai multă secreție de TSH. Deci, în principiu, am înțeles că acest TSH stă la baza diagnosticului pe care un medic ți-l pune când avem hipotiroidism și acest TSH am înțeles că trebuie să fie între 0,4 și 4 miliunități internaționale, dar când depășește valoarea de 10, deci când valoarea crește peste 10, vorbim despre hipotiroidism, și în cazul în care T4, adică hormonul, să zic, principal inactivat tiroidian T4, este la valori normale, vorbim despre hipotiroidism subclinic, adică un hipotiroidism pe care teoretic n-ar trebui să-l simți.
În schimb când acest TSH este sus, adică creierul biciuiește tiroida, zice hai, fă mai mult hormon, fă mai mult hormon și în special când depășește valoarea de 20 de, iar T4 scade sub valoarea normală, adică este sub valoarea normală pe buletinul de analize și, din nou, valoarea normală diferă de la buletin, de la laboratorul la laborator. Deci când TSH e mai mult, prea mult, iar T4 e prea puțin, atunci vorbim deja despre un hipotiroidism care ar trebui să fie clinic. El se manifestă clinic prin prea puțin hormon tiroidian și, de regulă, se manifestă și prin simptomele pe care pacientul le are. Bun, și acum hai să vorbim despre acești hormoni tiroidieni. Avem hormonul tiroidian T3 care este un hormon principal, este baza, este hormonul activ în tot metabolismul nostru și el se cheamă triiodotironină și observăm din titlu că el se cheamă triiodo și asta pentru că acest T3 are 3 molecule de iod atașate de el.
Și mai avem un alt hormon care se cheamă T4, care de fapt se numește tiroxină și acest hormon are patru molecule de iod atașate de el. Deci tiroxina este T4 și triiodotironina este T3. Acum, acest T4 are foarte puțină activitate metabolică, aproape că nu are activitate metabolică deloc, dar glanda tiroidă secretă undeva la 90% T4 și doar 10% T3. Și o să te întreb de ce se întâmplă asta. Și apropo de tiroxină, probabil că vă sună cunoscut dacă aveți pacienți sau cunoștințe sau dacă voi luați substituție hormonală, o să ajungem și acolo și o să vorbim despre substituția hormonală cu hormon sintetic care se cheamă levotiroxină. Levotiroxina este acest LT4, este hormon sintetic pe care îl administrăm pacienților care au deficit de hormon tiroidian. După cum vedeți, în analize pentru a pune diagnosticul unui hipotiroidism se testează TSH, TSH este cel pe care glanda pituitară-l secretă, și se testează T4, cu toate că forma activă este cea de T3.
Și cât de frumos și sublim a lucrat corpul acesta, aceste pedale de accelerație, pentru că nu vrei să accelerezi aiurea când este roșu în față. Vrei să ai mai multe mecanisme de control ale acestei accelerații. Acum, hai să vorbim despre T3 în primul rând. T3 este considerat a fi hormonul tiroidian activ principal. Are o activitate biologică de 5 până la 10 ori mai mare decât cea a T4 și practic este hormonul principal al metabolismului. Rata metabolică bazală prin creșterea consumului de oxigen și producția de căldură în celule. Deci T3 este cel care crește rata metabolică bazală. T3 este cel care reglează sinteza de proteine. Dacă acesta este mușchiul nostru, T3 intră în această pedală de accelerație și în nucleu începe activarea genelor care duc la sinteza de proteine. Deci toate astea sunt făcute de T3. T3 este cel care influențează metabolismul glucidelor și a lipidelor, am explicat mai devreme.
Este cel care face glucoză de novo, este cel care folosește glicogen și cel care face lipoliză. T3 este foarte important în dezvoltarea sistemului nervos. De aceea pe vremuri când nu aveam suficient iod și aveam gușă endemică apăreau sau era o rată mare de copii cu retard mental. Copii care nu se dezvoltau neurologic cum trebuie pentru că T3 este pedala necesară dezvoltării normale a creierului. Și T3 este responsabil pentru creșterea și maturarea scheletului. Toate astea sunt făcute de către T3. Însă T3 are o perioadă de înjumătățire foarte rapidă. Asta înseamnă că atunci când avem T3 în sânge, aproximativ într-o zi, atât durează T3, aproximativ într-o zi, T3 o să dispară din sânge. El fie se degradează, fie se consumă. Și cumva este logic, pentru că nu vrei pentru o activitate, să zic, mare, să ai o secreție mare de T3 care să persiste pe câteva zile.
Vrei să ai acest dozaj fin al T3-ului, al hormonului tiroidian activ, care se activează atunci când ai tu nevoie de el. Astfel, așa a apărut acest T4, care este practic un T3 inactiv pentru că are patru molecule de iod, iar perioada de înjumătățire a acestui T4 este mai lungă și perioada lui de supraviețuire este de aproximativ șapte zile. Deci glanda tiroidă secretă în mare parte T4, secretă și T3 într-o proporție mai mică, dar în mare parte se secretă T4, iar T4 așteaptă să fie activat în T3. Deci tu ai în permanență o rezervă de T4 care este activat atunci când este nevoie de această rezervă și e transformat în T3. Ce transformă T4 în T3 sunt acele enzime despre care am vorbit puțin mai devreme care se cheamă deiodinaze. Deiodinaza vine la T3 și taie o bucățică de iod. Deiodinaza este cea care transformă hormonul tiroidian inactiv într-o formă activă.
Și asta se întâmplă aproximativ în orice țesut, dar cu precădere în țesutul muscular și în ficat. Și atenție aici, în această deiodinază, pentru a face deiodinază, tu ai nevoie de seleniu. Deci seleniu este o parte importantă acestei deiodinaze. Oamenii care nu au suficient seleniu, o să-i explicăm spre final cum poți să te asiguri că ai un aport suficient de seleniu, cei care nu au suficient seleniu au poate glanda pituitară activă care funcționează corect, au tiroide care secretă și T3 și T4, dar neavând seleniu, n-au suficient deiodinaze care să transforme și să activeze T4 și să-l transforme în T3. Și tot așa, oamenii care nu au suficient iod, ceea ce nu se mai întâmplă în România, în România avem posibil un exces de iod și o să vedem la ce risc ne predispune asta, dar oamenii care nu au suficient iod, din nou, nu o să poată să facă hormoni tiroidieni, cu toate că, cum ziceam, în România este foarte puțin probabil să mai avem deficit de iod, poate doar la persoanele care exagerează și efectiv înlătură orice sare iodată din propria alimentație.
Ca să facem o recapitulare, am înțeles ce este tiroida, ce funcție are, ce este metabolismul și care e diferența între T3 și T4, principalii hormoni tiroidieni, adică singurii hormoni tiroidieni, T4 fiind principal pentru că e secretat în abundență, cu precădere secretăm T4, iar T3 este și el la fel de principal pentru că este forma activă a hormonului, are o perioadă de înjumătățire de aproximativ o zi, deci rezistă mai puțin în sânge, dar este activat prin transformarea T4 în T3 și am înțeles că are este această buclă prin care lucrurile funcționează. Acum hai să vedem ce înseamnă hipotiroidism. Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu mai secretă suficienți hormoni tiroidieni. Și există mai multe faze ale hipotiroidismului. În primul rând, există o primă fază în care creierul sesizează, da, creierul comunică cu glanda tiroidă. Și imaginați-vă creierul ca pe un șef, da? Și șeful din creier comunică cu angajatul tiroida.
Și șeful îi zice angajatului, hei, mai fă-te rog niște hormoni astăzi. Și angajatul zice, ok, și-și face treaba. Tiroida este sănătoasă. E o tiroidă care are suficient iod, nu prea mult, nu prea puțin. E o tiroidă care are seleniu în organism pentru a activa hormonii de care are nevoie. Deci ai toate lucrurile astea la loc. Șeful zice, secretă hormoni. Angajatul astăzi a făcut hormoni și a îndeplinit treaba. Dar deodată acest angajat devine leneș. El devine leneș fie pentru că nu are suficient iod, fie pentru că are prea mult iod, fie că nu are seleniu sau se dezvoltă o tiroidită autoimună denumită și tiroidita Hashimoto. Când corpul tău atacă această tiroidită, această tiroidă, n-o să intrăm în detalii astăzi despre tiroidită Hashimoto, deja sunt peste 40 de minute de material și încă mai urmează. Dacă vreți material despre tiroidită autoimună Hashimoto în detaliu, puteți să scrieți asta în comentarii și revenim cu un astfel de material.
Dar revenind, creierul zice, fă hormon, dar tiroida nu mai face hormon, pentru că este leneșă. Fie că nu are iod, are prea mult iod, nu are seleniu, nu mănânci mâncarea pe care trebuie să o mănânci, mănânci prea multe crucifere sau tiroida este atacată de propriul tău organism și tiroida devine leneșă și șeful ce face? Începe să țipe mai tare la ea. Îi zice, fă hormoni, măi angajatule, ți-am zis de atâtea ori să faci hormoni și tu nu faci hormoni, eu sunt șeful aici, eu dictez, fă hormoni, ți-am zis că te dau afară. Și aceste țipete se traduc prin prea mult TSH, deci nivelul de TSH crește și tiroida totuși se sperie și reacționează la cel mult TSH. Și atunci avem o hipotiroidie subclinică, când avem prea mult TSH, de regulă, peste 10 miliunități internaționale pe litru sau peste 20 de miliunități internaționale pe litru, în funcție de ce studii citești, din nou e foarte mult debate în această zonă.
Și atunci avem hipotiroidism subclinic, iar rata medie în Europa este de 5%. Între 4 și 5% în anumite studii și în anumite țări, hipotiroidismul cronic în care avem prea mult TSH de an T4 normal, atenție, nu se testează T3 pentru diagnosticarea hipotiroidismului, pentru că acela fluctuează. T4, după cum am văzut mai devreme, persistă mai mult timp în sânge. Deci T4 normal și TSH prea mare este prima fază a hipotiroidismului. În timp, și din nou studiile spun că incidența este de 2-3%, adică dintre toți oamenii care au hipotiroidism 2-3% în fiecare an o să dezvolte hipotiroidism cronic. Adică la alte analize TSH o să înceapă să scadă. Deci nu mai ai suficienți hormoni, nu mai ai suficiente picioare care să apese în acele pedale din nucleul celulelor pentru a face proteine, pentru a metaboliza lipide și pentru a-ți menține metabolismul bazal și așa mai departe. Procentul celor care au hipotiroidism clinic este undeva la 1%.
Adică 1 din 100 de oameni de pe stradă au TSH-ul prea sus, au T4-ul prea jos. Și 5 până la 10-12 persoane din 100 de pe stradă au TSH-ul sus, da, dar T4 este normal, adică au hipotiroidism subclinic. Nu au simptome sau poate au simptome și nu le cunosc, o să vedem ce înseamnă asta. Acum, ce influențează riscul de a face hipotiroidism? Riscul de a face hipotiroidism este în primul rând dat de prea puțin iod și nu vorbim despre asta în România pentru că nu cred că mai avem gușă endemică. Gușa endemică este atunci când tiroida îți crește foarte mult pentru că tu nu ai iod, TSH-ul țipă, creierul țipă la tiroidă, tiroida începe să încearcă să compenseze, să facă mai mult spațiu ca să capteze iod, crește în volum și nu reușește să facă suficient hormon tiroidian. Apoi, prea mult iod. Și aici avem un studiu care se cheamă „More than adequate iodine intake may increase subclinical hypothyroidism and autoimmune thyroiditis”.
Este un studiu care a analizat concentrația de iod din sângele zonă din China și o zonă avea o concentrație normală de iod, 145 de micrograme pe litru, iar o altă zonă avea o concentrație prea mare de iod, adică 261 de micrograme pe litru. Recomandarea zilnică de iod este de 150 de micrograme, atenție, o să revenim la asta când o să vorbim despre măsurile, conduita optimă pentru o secreție optimă de hormoni tiroidieni, dar studiul acesta ne arată foarte clar și a fost și toate articolele astea, adică nu este o informație de tipul conspirațională, toate articolele astea vorbesc despre asta, că atunci când avem prea mult iod, când s-a compensat lipsa de iod și deodată am exagerat, spre exemplu avem o concentrație normală de iod în sare, dar noi mâncăm prea multă sare. Te-ai gândit la asta? Gândește-te. Noi avem nevoie de iod și în special iod e nevoie în zonele care sunt departe de mare, pentru că sursele alimentare marine conțin iod, algele conțin iod, chiar și aerul de lângă ocean conține iod și persoanele care trăiesc lângă ocean nu au nevoie de substituție, de adaos de iod, de supliment de iod, pentru că ei inhalează aer cu aerosoli care conține iod și astfel au aportul necesar de iod.
În schimb, persoanele care trăiesc pe pământ, departe de mări, departe de oceane, pot să aibă o carență de iod. Și gândiți-vă că iodul este adăugat în sare, ceea ce a fost una dintre cele mai ieftine și mai bune din punct de vedere medical măsuri de igienă și de sănătate generale, la nivel global, pentru a reduce acele gușe endemice și ceea ce s-a și reușit. Dar gândiți-vă că atunci când punem iod în sare și consumăm prea multă sare, adică nu iodul din sare e problema, ci faptul că noi consumăm prea multă sare, consum de două ori mai multă sare, ai de două ori mai mult iod și atunci îți crește riscul de a face tiroidita autoimună. Concret, în studiul pe care l-am arătat mai devreme, riscul de a face tiroidita autoimună a crescut de la 1,9% la 5,03%. Adică a crescut de două ori și jumătate riscul de a face tiroidita autoimună Hashimoto prin aportul a prea mult iod.
Deci iodul este un factor de risc. Acum, deficitul de seleniu, o să ajungem și acolo, dar am văzut că această deiodinază are în compoziția asta seleniu, dacă nu avem seleniu, nu mai avem deiodinază și nu mai avem enzime care să convertească T4 în T3. Apoi, există medicamente care îți pot da foarte mult iod. De exemplu, amiodarona, care se folosește în aritmii, are iod în compoziție și predispune pacienții la a face hipotiroidism și a face tiroidită autoimună. Fumătorii fac mai rar tiroidită autoimună. Mecanismul nu este pe deplin înțeles, dar s-a demonstrat din nou în multiple studii, nu este un singur studiu, sunt multiple studii și multiple meta-analize, vorbesc despre asta, le găsiți și în bibliografia acestui material, în descrierea acestui video, dar se pare că un fumător are un risc cu 40% mai mic de a face tiroidită autoimună. Și acest beneficiu începe să se șteargă când fumătorul se lasă de fumat și acest beneficiu nu există la oamenii care nu fumează.
Deci, cu cât, se pare, fumezi mai mult, cu atât nivelul de TSH este mai jos și cu atât riscul tău de a face tiroidită autoimună este mai mic. În schimb, fumătorii au un risc mai mare de a face hipertiroidism, dar pentru că hipertiroidismul este mai rar, cumva beneficiul acesta poate fi luat în calcul. Deci fumătorii au un risc mai mic de a face hipotiroidism și a dezvolta tiroidita autoimună. Atenție, acesta nu este un motiv să fumezi sau un motiv să continui să fumezi. Pentru că dezavantajele fumatului sunt exponențial de un milion de ori mai mari decât avantajele fumatului în cazul de față. Să fumezi pentru a reduce tiroidita autoimună sau pentru a scădea riscul în tiroidita autoimună este ca și cum ai merge cu 300 de km pe oră în oraș. Da, putem să facem studii în care să arătăm că, dacă mergi cu 300 de km pe oră într-un oraș, la întâlnire.
Dar asta nu înseamnă că o să mergem cu 300 km la oră pe oraș, pentru că e posibil să nu mai ajungi acolo. Același lucru este valabil și pentru fumat. Da, îl scade, riscul de a face o hipotiroidie, de a face hipotiroidism, de a face tiroidită autoimună, dar e posibil să nu mai ajungi, să te bucuri de faptul că ai o funcție normală a tiroidei, pentru că o să mori din cauza fumatului. Atenție! Apropo, funcția normală a tiroidei se cheamă eutiroidism. Deci există eutiroidism când funcția este normală, există hipotiroidism când este prea mică și hipertiroidism când este prea mare. De asta se și cheamă levotiroxina, se cheamă Euthyrox pentru că vrea să te ducă în zona optimă a hormonilor tiroidieni. Ok, deci cam asta este treaba despre hipotiroidism și acum totuși hai să înțelegem care sunt simptomele hipotiroidismului. Adică atunci când ai prea mult TSH, pentru că glanda ta tiroidă nu mai funcționează și hormonul tiroidian T4 începe să scadă.
Deci ai prea mult TSH, prea puțin T4 și pot să apară probleme. Atenție însă, e foarte caraghios, între ghilimele, faptul că toate aceste simptome nu sunt specifice. Adică nu poți să zici, ok, dacă ai simptomul ăsta, ai hipotiroidism. Pentru că simptomul ăsta, pe lângă hipotiroidism, se întâlnește în foarte multe alte locuri. Dintre persoanele care au hipotiroidism, adică au TSH mare și T4 mic, nu au deloc simptome. Deci 15 din 100 persoane diagnosticate cu hipotiroidism nu au simptome. Ei se simt bine cu hormonii tiroidieni și acolo apare întrebarea dacă merită să tratezi acel hipotiroidism sau nu. Este o întrebare pe care trebuie să o discuți cu medicul tău, pentru că nici măcar în studii oamenii nu ajung la un consens foarte clar în această privință. Și atenție, peste 70% din persoanele eutiroidism, adică dintre persoanele care au TSH normal, T4 normal, peste 70%, o să descrie unul dintre simptomele despre care vorbim acum.
Deci dacă, ascultând aceste simptome, ți se pare că te regăsești printre ele, atunci nu înseamnă că ai hipotiroidism, pentru că 70% dintre oamenii normali care au glanda tiroidă normal activă, peste 70% găsesc în stările lor unul dintre aceste simptome. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că diagnosticul hipotiroidismului nu se pune pe internet, nu se pune uitându-ne la un astfel de material. Trebuie doar să știm care sunt aceste simptome. Odată ce descoperi un astfel de simptom, tu poți să devii o persoană eligibilă pentru analize de sânge pentru tiroidă. Acum, foarte pe scurt despre analizele de sânge, ele nu sunt recomandate oricui. Adică dacă tu te simți bine, ești perfect normal, Asociația Europeană de Endocrinologie nu recomandă testarea hormonilor tiroidieni. N-ai de ce să-i testezi. Efectiv, n-ai de ce. Dacă, în schimb, ești o persoană în risc, adică ești o femeie însărcinată sau care intenționează să rămână însărcinată, ești femeie în vârstă mijlocie, în special cele peste 60 de ani, asta pentru că femeile peste 60 de ani au o prevalență de 20% de hipotiroidism.
Adică una din 5 femei peste 60 de ani are hipotiroidism. Deci dacă ești femeie peste 60 de ani sau de vârstă mijlocie. Persoane cu antecedente familiale de boli tiroidiene. Persoane cu boli autoimune, pentru că tiroidita autoimună se întâlnește des la persoane care au alte patologii autoimune. Persoane cu simptome sugestive de disfuncție tiroidiană. Adică persoane care au simptomele de mai sus, cele despre istoric de radioterapie la nivelul capului și gâtului și persoane cu colesterol crescut sau alte afecțiuni cardiovasculare. Astea sunt persoanele care sunt eligibile pentru a face testarea de sânge, pentru a vedea cât este TSH-ul dacă e normal și cât este T4. TSH prea mare, T4 prea mic, înseamnă că ai hipotiroidism. Deci, hai să ne întoarcem la acele simptome și să vorbim despre fiecare din aceste simptome în parte și să înțelegem de ce ele apar în hipotiroidism, dar atenție, cum ziceam, pot apărea și în alte patologii.
Și înainte de a ajunge la observații, mai am, am spus mai devreme că 15% dintre pacienții cu hipotiroidism sunt asimptomatici, dar de multe ori ei sunt asimptomatici pentru că funcția glandei tiroide, dacă ea scade treptat în timp, foarte treptat, e posibil să nu observi apariția anumitor simptome, cum ar fi oboseala, de exemplu. Dacă secreția de hormoni tiroidieni scade de la săptămână la săptămână și tu ești cu 1% mai obosit în 3 luni și în alte 3 luni ești cu 1% mai obosit, tu poți să crezi că acea oboseală este normală pentru vârsta ta. Înaintarea în vârstă te face să fii mai obosit. Ori asta poate să fie cauzat de un hipotiroidism nediagnosticat, pentru că nu ți-ai făcut analize, pentru că nu te vezi în această grupă de risc și pentru că nu știi că ai hipotiroidism și tu de fapt ai prea puțin hormon tiroidian și ai putea să nu mai fii obosit doar prin substituție hormonală.
Deci mulți pacienți care sunt descoperiți la analize de sânge cu TSH prea mare, T4 normal sau T4 prea jos și încep să facă substituție hormonală, descoperă doar atunci că au avut simptome. Până atunci ei nu știau că acela este un simptom, ci îl considerau o condiție normală a vârstei lor, iar după inițiarea tratamentului s-au simțit mai bine și și-au dat seama, stai un pic, mie nu mai mi-e frig ca înainte. Deci era normal să am intoleranță la frig. Acum, principalele simptome ale hipotiroidismului sunt așa. În primul rând, oboseală. Pentru că metabolismul tău este jos, da? Și ai o senzație de epuizare și de lipsă de energie. Impresia că n-ai energie, pentru că pedalele nu sunt accelerate, n-are cine să le accelereze. Un al doilea simptom des întâlnit este letargia, adică e o apatie și lipsă de motivație. Te scoli dimineața și parcă nici energie n-ai, dar nici chef nu ai să faci absolut nimic.
Cu viața ta n-ai chef să continui proiectele pe care le ai. Zici, hai că mă joc, nici să te joci nu ai chef, ai o stare de-asta letargică. A treilea simptom cel mai des întâlnit în hipotiroidism este o intoleranță născută la temperaturi mici. Adică intri în mall, de exemplu, sau intri la raionul de lactate în supermarket, unde este un pic mai frig, și un corp normal, un corp care are eutiroidism, adică o funcție normală a tiroidei, e un corp care o să se încălzească de la sine. O să simtă că este rece, adică simți că este rece, dar nu simți că ți-e frig. Asta mi se pare un simptom foarte important, pentru că oboseala putem să o încurcăm deseori cu starea noastră normală, letargia din nou, lipsa de motivație poate să fie din tot felul de cauze psihologice și de cogniție, de felul în care vezi lucrurile.
Dar intoleranța la frig este un semn foarte ușor de observat, în special în comparație cu alți oameni. Te duci la supermarket în raionul de lactate și ieși cu un prieten și intri în raionul de lactate și el e perfect normal și tu zici, ce frig e, ce frig s-a făcut. Sau ești într-o cameră, nu știu, pe timp de caniculă, vara și dai drumul la aer condiționat și tu simți că e o temperatură normală și cineva care are intoleranță la frig intră și zice, bă, ce frig e! Și se acoperă cu tot felul de cuverturi și nici alea nu fac față. Deci intoleranța la frig este un semn foarte des întâlnit în hipotiroidism și mi se pare un semn foarte ușor de recunoscut. Un alt semn des întâlnit este creșterea în greutate și aici vreau să dau dreptate oamenilor care zic, ok, am o greutate în plus pentru că am probleme cu glanda.
Atenție, dacă ai probleme cu glanda pe care nu le tratezi. Adică TSH-ul e sus, T4 este jos și tu nu iei substituție hormonală, nu iei Euthyrox sau levotiroxină și nu tratezi faptul că tu nu ai pedale care să apese pe accelerație. Atunci da, o să ai un metabolism bazal scăzut, nu o să faci lipoliză, o să depozitezi grăsime, nu o să-ți folosești propria ta glucoză și atunci o să depozitezi mai multă grăsime, o să mănânci pentru energie și nu o să consumi toată energia, o să o depozitezi printr-un metabolism bazal scăzut și așa mai departe. Deci creșterea în greutate este un semn foarte des întâlnit. Un alt semn care e ușor de observat este constipația. Deodată ai devenit, în decurs de câteva luni, devii constipat. Pentru că creșterea în greutate, din nou, poate nu observi, poate ți se pare normal că ești mai pofticios și ai mâncat mai mult, nu te-ai abținut, dar constipația este frecvent un semn al hipotiroidismului prin scăderea frecvenței mișcărilor intestinale, intestinele își scad acel peristaltism și nu se mai mișcă cum trebuie a colecistului.
Un alt semn pe care îl întâlnim în hipotiroidism este pielea uscată. Ai o piele aspră și deshidratată de regulă când forma clinică devine mai severă. Apoi, căderea părului, pierderea difuză a părului de pe scalp și de pe sprâncene. Atenție, atunci când îți scad sprâncenele este un semn că e posibil să fie un hipotiroidism. Unghiile devin mai fragile, se rup ușor, ai edem facial, din nou asta se observă destul de des, ai această față pufoasă. Dacă ai o față pufoasă, special în jurul ochilor, nu neapărat atunci când te trezești. Și eu, de exemplu, am fața pufoasă la prânz. Dacă dorm două ore la prânz, mă trezesc cu o față pufoasă. De ce? Nu știu. Dar se pare că e ceva normal atunci când dormi special la prânz. Dacă ai în general o față pufoasă și ai edem facial, fața este umflată, e un semn al hipotiroidismului.
Ai o voce răgușită, modificările vocii care devine mai groasă și mai aspră. Se pare că se datorează anumitor substanțe în tot felul de locuri, cum ar fi în piele, în sprâncene, în păr, în corzile vocale, care se depun atunci când avem puțini hormoni tiroidieni activi. Deci asta poate să ducă și la voce răgușită, mialgie, dureri și slăbiciune musculară, adică artralgie, adică durerea articulară. Poți să ai simptome de depresie, adică sentimente de tristețe, disperare sau anxietate, pentru că, din nou, creierul tău nu mai are energie să facă ceea ce îi place, nu mai are energie să facă un hobby, nu are energie să termine lucrurile pe care vrea să le termine și în această oboseală și letargie apare și această demotivație și sentimente de tristețe, disperare sau anxietate. Apar tulburări de memorie, pentru că creierul nu are energie să depoziteze ceea ce înveți. Bradicardie, adică inima bate încet.
Menstruații neregulate pot să apară, scăderea libidoului. Și acum o să enumerăm simptomele mai rar întâlnite: anemie, hipertensiune arterială, niveluri crescute de colesterol, somnulență excesivă, pierderea gustului și a mirosului, sindromul tunelului carpian, mâini și picioare reci, iritație și uscăciune oculară, creșterea sensibilității la durere, infertilitate, umflarea glandei tiroide și reducerea reflexelor. Deci absolut tot ce ține de metabolism, de o activitate normală a corpului, scade și astea sunt simptomele pe care le întâlnim. Eu m-aș axa pe această oboseală cu letargie acompaniată cu creștere în greutate, intoleranță la frig, constipație, piele uscată, căderea părului, asta mi se pare cele mai importante semne și simptome că ai putea să ai o problemă cu tiroida. Atenție, 15% hipotiroidism, n-au niciun simptom și 70% dintre persoanele care au eutiroidism au cel puțin unul din aceste simptome. Adică poți să ai, bineînțeles, depresie fără să ai nicio problemă cu tiroida, poți să crești în greutate fără să ai nicio problemă cu tiroida, poți să fii obosit și avem un material despre oboseală cronică, o să lăsăm link în descriere, dar din nou poți să fii obosit fără să ai probleme cu tiroida, poți să ai intoleranță la frig, din nou, pentru că ești mai friguros.
Deci foarte, foarte multe dintre aceste simptome se întâlnesc și la persoanele perfect sănătoase. Acum, când mergi la doctor? Mergi la doctor dacă ai unul din aceste simptome. Ai simptomele astea, du-te la doctor. Doctorul posibil să-ți facă un panel din acesta de hormoni tiroidieni și să vadă care este TSH-ul și care este T4-ul. În mod excepțional poate să îți ia și niște anticorpi împotriva hormonilor tiroidieni sau a celulelor tiroidiene. Ele sunt anticorpi care se formează atunci când corpul tău începe să atace propria ta tiroidă și în funcție de cum sunt toate acele valori, poate să te urmărească sau poate să te treacă pe tratament pentru substituție hormonală tiroidiană. Am enumerat persoanele care sunt în risc de a face hipotiroidism și care trebuie să meargă la doctor. Acum, ca și recomandări generale, American Thyroid Association, deci Asociația Americană a Tiroidei, recomandă testarea tuturor pacienților, tuturor oamenilor, indiferent dacă ești sănătos sau nu, te simți bine sau nu, începând cu vârsta de 35 de ani, o dată la 5 ani și după aceea o testare periodică la atingerea vârstei de 60 de ani.
În schimb, Societatea Europeană de Endocrinologie nu recomandă screening-ul de rutină la populația generală. Dar din nou, e foarte, e atât de ciudat pentru că ok, nu recomand screening la populația generală, adică dacă ai venit la doctor nu faci imediat screening. Dar cele 34 de simptome, doar 30 ce am enumerat noi, pe care le au 70% dintre persoanele care nu au probleme cu tiroida, atunci merită să-ți faci analizele pentru tiroidă. Deci, probabil că dacă te duci la doctor și îți faci analize pentru tiroidă, nu greșești cu nimic. Înțeleg însă recomandarea de a nu testa de rutină pe oricine, pentru că valorile TSH și T4 pot să difere de la individ la individ. Noi le comparăm cu niște valori de referință medii, dar e posibil ca tu să ai un TSH un pic mai mare și asta să fie normal pentru tine, că acel TSH este legat de ritmul tău circadian, poate dormi la alte ore, poate ai mâncat ceva care ți-a stimulat un pic acel TSH și atunci tu te duci la doctor și vezi un TSH mai mare, tu ești complet normal, dar te sperii că e posibil să ai hipotiroidism.
Deci, pentru a evita astfel de diagnosticări greșite, accidentale și care nu sunt adevărate, probabil că nu merită să te duci să te testezi de rutină, dar dacă ai unul din acele 30 de simptome enumerate care te supără, atunci probabil că merită să-ți faci testarea pentru hipotiroidie. Și acum hai să vorbim despre tratament. Pentru că doctorul, dacă ai TSH-ul prea mare și ai T4 mic, doctorul îți poate recomanda substituție hormonală. Dacă ai TSH-ul prea mare, T4 normal, doctorul o să zică, ok, probabil, cel mai probabil, din nou e decizia medicului, o să zică, ok, hai să te urmărim și o să-ți mai facă niște analize în 2-3 luni, o să ți le repet. Dar de regulă, dacă T4-ul tău se duce în jos, dacă ai și simptome asociate, împreună cu medicul tău poți să decizi să începi substituția hormonală. Substituția hormonală se face cu T4 sintetizat în laborator, care se cheamă levotiroxină.
Deci avem T4 care este secretat de glanda tiroidă și e transformat în T3. Când glanda nu mai secretă suficient hormon, tu iei levotiroxină, iei T4 sintetic care persistă și el are o perioadă de înjumătățire de șapte zile. Deci tu poți să ai o dozare, îi dai corpului tău suficient hormon tiroidian inactiv ca el să-și activeze atunci când are nevoie. Asta este frumusețea în substituția hormonală în boala tiroidiană, pentru că tu nu dai T3, formă activă de hormon tiroidian, și atunci tu dai T3. Mă gândesc cum ar fi să dai T3 ca substituție tiroidiană. Dacă ai dat T3, el s-ar absorbi sub forma lui activă și ți-ar accelera foarte tare metabolismul. Adică ai transpirație, ar ieși ochii din orbite, ți-ar bate inima repede, ai fi foarte agitat după care te-ai calma. E pentru a nu se întâmpla asta, medicul nu prescrie T3, din câte știu eu, nu avem comprimate cu T3 cu forma activă a hormonului tiroidian, dar se prescrie T4, levotiroxină, e LT4 de fapt, așa se prescurtează, și acest LT4, practic, îți încarcă rezerva de hormon tiroidian inactiv, iar corpul, la nevoie, merge la acea enzimă care activează T4-ul, transformă în T3 și astfel ai hormon tiroidian activ oricând ai nevoie pentru că ai rezerva suplinită.
Acum, ca și dozaje se prescriu între 0,5 și 0,8 micrograme pe kilogram corp și de aceea Euthyrox, levotiroxina există sub mai multe gramaje, există 25 de micrograme, 50, 75, deci mergem din 25 în 25. Deci dacă ai, să zicem, 80 de kilograme, medicul probabil că o să-ți prescrie un Euthyrox de 50 de micrograme. Și după ce îți prescrie medicul Euthyrox, el o să te urmărească pentru că odată ce îți dă Euthyrox sau levotiroxină, noi ne așteptăm ca hormonul tău tiroidian T4 să se normalizeze iar TSH-ul să scadă. De aceea, în momentul în care se induce o substituție hormonală cu levotiroxină, medicul o să te cheme la controale regulate, probabil o dată pe lună, o dată la două luni, o dată la trei luni, după aia o dată la șase luni, după aia o dată pe an, până când o să stabiliți împreună care este doza ta optimă de levotiroxină.
Pentru că noi avem absorpții diferite, pentru că levotiroxina poate să interacționeze cu alte tipuri de mâncare sau alte medicamente și pentru că există multe alte motive despre care o să vorbim imediat, medicul o să-ți dea rețete cu levotiroxina și o să te cheme la controale pentru a stabili care este doza optimă pentru tine. Atenție, sunt însă pacienți care, indiferent de câtă levotiroxină iau, nu au o normalizare a TSH-ului și există un procent de pacienți estimat de 10-20% care nu se simt complet recuperați chiar și după ce nivelul hormonilor tiroidieni sunt normalizate cu levotiroxina. Deci există și acest risc. Să ai anumite simptome, să ți se pună diagnosticul de hipotiroidism, să primești levotiroxină, hormon care să echilibreze TSH-ul și T4, dar simptomele tale să nu se amelioreze. Atunci medicul trebuie să caute un alt diagnostic asociat. Poate ai o altă problemă, o altă patologie care îți dă simptome asemănătoare cu hipotiroidismul și ți-ai rezolvat hipotiroidismul, dar simptomele nu le-ai rezolvat pentru că ele stau la baza lor, stau la altă problemă.
Acum, există și cazuri în care pacienții iau hormon tiroidian și TSH-ul nu se normalizează, el rămâne crescut. Aici putem vorbi despre o dozare inadecvată a acestei medicații, deci poate doza nu este potrivită pentru tine. Absorpție slabă a medicamentului. Putem vorbi despre interacțiuni cu alte medicamente. Putem vorbi despre afecțiuni coexistente, cum ar fi anemia, depresia sau alte tulburări endocrine. Sau la pacienții care au Helicobacter pylori, boală celiacă sau atrofie gastrică, au absorpție scăzută a acestui medicament. Acum, acest levotiroxina se recomandă să fie luat cu 30-60 de minute înainte de mic dejun, pe stomacul gol. Nu se ia cu cafea, nu se ia cu alte medicamente, poate să interacționeze și să îi diminueze absorpția. Mai există o modalitate de a lua Euthyrox seara, și anume să iei seara la 2-3 ore după masă. Deci ai mâncat, să zicem, seara la ora 7 și te culci la 10, poți să le iei la ora 9 pe stomacul gol.
Se pare că atunci complianța și absorpția sunt mai bune, pacienții sunt mai complianți la tratament și, apropo de asta, o cauză majoră a insuficienței tratamentului îl constituie lipsa complianței, adică pacienții care din când în când iau, din când în când nu iau pentru că la un moment dat ajungi la o doză normală de hormon tiroidian, ți se pare că te simți normal și uiți să le iei câteva zile și atunci doza devine insuficientă, TSH crește și asta se întâmplă. Ok, și acum că am stabilit ce se întâmplă în hipotiroidism, care sunt simptomele, și am stabilit ce prescrie doctorul, vreau să ajungem la, să zic, punctul cel mai important al acestui material și anume ce poți să faci tu pentru o secreție optimă de hormoni tiroidieni. Chiar dacă ești situat bine pe analize, ceea ce îți dorești pentru a gândi mai bine, pentru a avea arderi mai bune, pentru a nu depozita grăsime, pentru a avea o stare de spirit mai bună, îți dorești un nivel optim de hormoni tiroidieni și atunci toată această axă hipotalamo-pituitară să lucreze optim.
Ai nevoie de aport optim de microelemente despre care o să discutăm și trebuie să faci anumite lucruri pentru a avea practic funcția glandei tiroidiene optimă, am tot zis optimă 2000 de ori. Ok, hai să începem cu iodul. Iod, în mod cert, avem suficient iod la noi în țară și, legat de aportul de iod, Organizația Mondială a Sănătății și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor recomandă ca fiecare să primească 150 de micrograme de iod pe zi. Deci într-o zi ai nevoie de 150 de micrograme. Acum, iod găsim și în pește, în alge, în produse marine în general. Dacă stai lângă mare sau lângă ocean, absorbi iod inclusiv prin respirația acelui iod. Iar sarea care este îmbogățită cu iod, sarea cu iod, cea mai obișnuită sare, și majoritatea sării este îmbogățită cu iod în România, sarea are 30 de micrograme pe gram de sare. 550 de micrograme și un gram de sare are deja 30 de micrograme.
Asta înseamnă că dacă ne limităm la a consuma 5 grame de sare pe zi, așa cum recomandă toate organizațiile medicale, atunci o să avem un aport optim de iod. În schimb, dacă tu mănânci 10 grame de sare pe zi, dacă tu mănânci 20 de grame de sare pe zi și este posibil, am făcut un experiment la MediCOOL în sezonul trecut în care am presupus ipotetic că ai mâncat toate porcăriile într-o zi și ai mâncat și pizza și supă la plic și hamburger și cartofi prăjiți și ți-ai pus sare peste roșii, poți să ajungi la 25 de grame de sare pe zi. Deci asta înseamnă că poți să mănânci de șase ori, de cinci, șase ori mai mult iod pe zi, într-o zi. Iar excesul de iod îți dublează sau îți triplează chiar riscul de a face tiroidită autoimună Hashimoto. Deci iodul este important, e important să nu mâncăm prea mult iod.
Apoi, importantă este L-tirozina. Acesta este un aminoacid necesar pentru sinteza hormonului tiroidian. Alimente precum carne, pește, ouă și produse lactate. Deci L-tirozină în principiu ar trebui să avem cu toții, din L-tirozină se face hormonul tiroidian. Seleniu. Seleniul este important pentru conversia hormonului tiroidian din T4 în T3, am explicat asta mai devreme în material, dar facem din nou un rezumat acum și explicăm că pentru a transforma T4, care este formă inactivă a hormonului, în T3, care este formă activă a hormonului tiroidian, ai nevoie de o enzimă care are în compoziția sa seleniu, foarfecă care taie o moleculă de iod și transformă T4 în T3. Dacă nu ai suficient seleniu, atunci o să ai un deficit în conversia T4 în T3. Și acum, ca și surse de seleniu, le vom enumera imediat, dar pentru adulți necesarul de seleniu este de 55 de micrograme pe zi, femeile gravide au nevoie între 60 și 70 de micrograme pe zi, iar femeile care alăptează au nevoie de până la 75 de micrograme pe zi.
Acum, cea mai bogată sursă de seleniu sunt nucile de Brazilia. Nuca de Brazilia conține între 68 și 91 de micrograme de seleniu. Deci teoretic, cel mai bun supliment ca să te asiguri că ai suficient seleniu într-o zi, este să mănânci o singură nucă de Brazilia pe zi. Deci dacă îți cumperi un pachet de nuci de Brazilia, o nucă pe zi sau două nuci odată la două zile, îți aduc suficient seleniu. Apoi, tonul conține mult seleniu, 100 de micrograme de seleniu într-o 100 de grame de ton. Vită, în 100 de grame de vită găsim 32 de micrograme de seleniu, deci undeva la 200 de grame de vită pe zi, să zic, pentru seleniu e suficient. Carnea de porc conține și ea 38 de micrograme de seleniu, 900 de grame de carne de porc. Apoi, orezul brun, o cană de orez conține 19 micrograme, deci ar trebui să mănânci cam 3 căni, cam mulți.
Produsele lactate, o cană de lapte conține 8 micrograme de seleniu, cam puțin. Un iaurt, 7 micrograme. Un ou conține 15 micrograme de seleniu. Deci, în principiu, dacă combinăm mâncărurile astea tradiționale pe care le mâncăm de zi cu zi, cam atingem necesarul de seleniu. Nucile de Brazilia rămân cea mai bună sursă de seleniu și cei care știu că nu mănâncă nimic din toate astea, probabil că sunt pretendenți în a discuta cu medicul care le poate recomanda să ia supliment cu seleniu. Deci, pentru o funcție tiroidiană optimă am vorbit despre iod, L-tirozină și seleniu, care e esențial pentru conversia hormonului inactiv în hormon activ, pentru activarea hormonului tiroidian. Acum, chiar dacă noi consumăm suficient iod, e important să evităm excesul de alimente goitrogene și astea sunt cruciferele, cum ar fi brocoli, cum ar fi varză. Deci, dacă mănânci non-stop brocoli în fiecare zi, este posibil să înhibi secreția de iod și să ajungi la insuficiență de iod, de vreme ce excesul de iod duce la tiroidită autoimună, dar și riscul crește de două, de trei ori, însă insuficient iod te duce categoric la insuficiență tiroidiană.
Adică, dacă prea mult iod îți crește un pic riscul, prea puțin iod te duce clar la insuficiență tiroidiană. Deci este esențial să rămânem undeva la mijloc cu iodul și astfel să nu consumăm prea multă sare iodată și pe de altă parte să nu consumăm prea multe… Și un alt lucru care e important este să evităm restricții alimentare severe, nu e bine să fii nici vegan 100%, se pare că la veganii care sunt vegani 100% apare o anumită disfuncție tiroidiană, dar nu e bine să fii nici carnivor sau să ții foarte lung timp o dietă chetogenică, se pare că dietele chetogenice afectează funcția tiroidiană și metabolismul. Deci extremele nu sunt bune, e bine să mănânci de toate câte puțin. Din nou, tot respectul pentru vegani, nu despre asta este vorba în acest material, dar atenție, dacă ești vegan 100%, ai un risc în plus de a face o disfuncție tiroidiană.
Apoi, altceva ce trebuie să mâncăm este zincul și fierul, pentru că deficiențele acestor minerale pot afecta funcția tiroidiană, carnea roșie, fructele de mare, semințele de dovleac și legumele cu frunze verzi sunt surse bune de zinc și de fier. Un alt lucru care este important este reducerea stresului. Stresul este prooxidativ și atunci când avem prea mulți oxidanți, prooxidanți în corp, ne crește inflamația și ne crește riscul de a face tiroidită autoimună. Deci reducerea stresului este esențială și asta cumva ne afectează pe termen lung, dar pe termen scurt, un stres acut într-o anumită zi poate afecta funcția tiroidiană prin această axă hipotalamo-hipofizară tiroidiană sau hipotalamo-pituitară tiroidiană. Este o axă care lucrează într-un corp echilibrat. Dacă te stresezi prea mult, ea poate să nu mai lucreze, nu mai se crede cât trebuie TSH și îți cade nivelul de hormon tiroidian activat, T3 și devii mai letargic, obosit și așa mai departe.
Ce poți să faci pentru a reduce stresul? Avem un material despre epuizare mentală, o să-l lăsăm în descriere și poți să treci prin acest material. E bine să eviți perturbatorii endocrini, cum ar fi microplasticele, se pare că microplasticele pot interfera cu funcția tiroidiană. E bine să faci exerciții fizice, activitatea fizică regulată poate ajuta la îmbunătățirea funcției tiroidiene pentru că stimulează metabolismul, stimulează circulația și mușchii ăia vor transforma T4 în T3 în formă activă și acel T3 în formă activă te va ajuta inclusiv la cum gândești, la metabolismul bazal și așa mai departe. Somnul de calitate, din nou am vorbit despre el la începutul materialelor, este esențial pentru că această axă hipotalamo-pituitară tiroidiană funcționează optim când tu dormi 8 ore și ai un somn odihnitor. Când tu nu dormi suficient, nu o să ai o secreție optimă. Și evitarea dietelor restrictive, am mai vorbit despre asta.
So, acesta este materialul de astăzi, este un pic mai lung. Dacă îți place genul acesta de material și vrei să facem mai mult material de lung metraj în care să înțelegem cum funcționează un organ, ce se întâmplă când nu funcționează, care e etiologia, care sunt simptomele, care sunt cauzele, cum poți să ai o funcție optimă a organului respectiv, scrie asta jos în comentarii. Te rog, înainte să dai un comentariu, dă un subscribe, pentru că subscribe-ul ne ajută foarte mult, echipa noastră crește din ce în ce mai mult, ne mutăm în curând la un birou nou, o să începem proiecte noi pe care o să le vedeți, o să avem un site nou, încercăm din ce în ce mai mult la a face o bază de date, un fel de knowledge pe care să-l poată accesa oricine și care este gratuit pentru oricine. Așa că un simplu subscribe din partea ta este absolut suficient pentru noi și ne ajută enorm în progresul pe care îl facem.
Și da, cam acesta este materialul de astăzi. Mulțumesc pentru atenție. Dacă ai alte sugestii, lasă-le jos în comentarii. Dacă ai orice observație, lasă-o jos în comentarii. Dacă ai întrebări sau dacă ești medic endocrinolog sau dacă te pricepi la acest subiect și ai o corectare pe care vrei să o aduci acestui material, lasă-l jos în comentarii și o să revin cu această corectare în următorul material pe care îl facem. Mulțumesc și ai grijă de tine! Pe curând!
