Hormonii TIROIDIENI | Cum funcționează METABOLISMUL? Hipotiroidism și Tiroidita autoimună HASHIMOTO

Omule, te salut! Eu sunt doctor Mihail și astăzi vorbim despre metabolism și vorbim despre glanda tiroidă. Așa că pregătește-te și ia-ți niște floricele și așteaptă-te la un material un pic mai lung, dar foarte detaliat, pe înțelesul oricui. Nu ai nevoie de niciun fel de pregătire medicală ca să înțelegi în detaliu cum funcționează glanda ta tiroidă și la finalul acestui material sper ca oricine o să vadă acest material o să demistifice ce înseamnă să ai probleme cu glanda. Și o să vedem că prevalența problemei cu glanda este din ce în ce mai mare și e destul de mare în Europa. Unele femei în special, ca și grupă de risc, femeile peste 60 de ani au o prevalență de 20% a hipotiroidismului. Adică una din cinci femei are o secreție inadecvată a hormonilor tiroidieni. Dar dincolo de asta, o să înțelegem cum glanda tiroidă ne reglează metabolismul, iar metabolismul o să-l explicăm și pe el, e ceva de care are nevoie toată lumea. Așa că dincolo de analizele pe care le poți face la doctor, ceea ce-ți dorești este să ai un nivel optim al hormonilor tiroidieni. Astfel încât în acest material o să înțelegi cum se secretă acești hormoni, cum se activează și care sunt elementele de care ai nevoie pentru a avea un metabolism ok, pentru că metabolismul reglează absolut tot ce se întâmplă în corpul tău, de la cum gândești până la cum te simți, până la cât de activ ești, până la cât cât de mult chef de viață ai, până la cum lucrează inima ta, cum digeri anumite lucruri, cum depozitezi grăsime sau arzi grăsime și așa mai departe. Toate astea sunt reglate de hormonii tiroidieni. Nu putem spune exact care sunt cei mai importanți hormoni, dar dacă ar fi să facem o clasificare, probabil că pe ei i-aș pune pe primul loc. Astfel în materialul de astăzi, care așteptați-vă să fie un pic mai lung, o să facem o definiție a tiroidei și o să arătăm anatomic unde se află ea. O să explic ce este metabolismul, astfel încât toată lumea să înțeleagă ce e metabolismul și la ce ne ajută. O să explic care este diferența între hormonii tiroidieni T3 și T4, pentru că poți să ai o secreție optimă de hormoni tiroidieni, dar ei să nu se activeze pentru că ai anumite lipsuri alimentare. O să vorbim despre simptomele hipotiroidismului, pentru că în mare parte asta o să acoperim, o să acoperim funcția normală a tiroidei și hipotiroidismul, iar simptomele sunt să zic foarte nespecifice, dar cele mai des întâlnite sau simptomele predominante sunt luarea în greutate, oboseală și letargie, constipație, piele uscată și o să ajungem mai departe și o să le descriem pe toate. Cu toate că simptomele astea nu sunt specifice, o să înțelegem ce înseamnă asta și de ce o să explicăm când trebuie să mergi la doctor, ce analize îți face doctorul și cum poate să ghideze tratamentul ulterior. Iar aici există foarte mult debate în lumea academică, în lumea medicală în general, nu neapărat academică, unde în majoritatea studiilor răspunsul final este că nu știm dacă se face tratamentul hipotiroidismului subclinic, adică atunci când ai puțini hormoni tiroidieni, dar nu ai simptome, dacă se face sau nu se face și cumva decizia finală este a doctorului. Și în final o să explicăm ce trebuie să facă fiecare dintre noi, astfel încât această axă hipotalamo-pituitară-tiroidiană, este o axă importantă hormonală care lucrează în buclă, care primește feedback și lucrează și secretă hormoni, o să explicăm axa asta în acest material și o să înțelegem ce trebuie să facem ca această axă hipotalamo-pituitară-tiroidiană să lucreze optim, astfel încât ea să simtă că avem deficit de hormoni, tiroida să secrete suficienți hormoni, iar hormonii respectivi să aibă tot ce le trebuie pentru a se activa. Și o să acoperim și subiectul iodului care nu pot să zic neapărat că este controversat, dar atenție, studiile arată și majoritatea studiilor confirmă că atunci când avem exces de iod, când consumăm prea mult iod, avem un risc mai mare de aproape 2,5 mai mare, de 2,5 ori risc mai mare de a face hipotiroidism autoimun, adică de a face boala Hashimoto.

Și aici e foarte esențial un echilibru pentru că deloc iod duce la hipotiroidism, prea mult iod crește riscul de a face hipotiroidism. E esențial să avem un echilibru și o să vorbim despre el și o să vorbim despre care este de fapt acest echilibru. Și înainte de a începe, o să vă arăt acum pe scurt sursele pentru această documentare. Bineînțeles am văzut și materialul lui Andrew Huberman despre metabolism și hormonii tiroidieni, de unde cred că o să ne inspirăm și în privința titlului acestui material. Totuși în materialul lui Andrew Huberman nu sunt acoperite multe aspecte care țin de funcționalitate, de diferența dintre cei trei hormoni și de cum funcționează de fapt tot acest feedback loop al axei hipotalamo-pituitară-tiroidiene pe care o să le găsiți în acest material. Dincolo de asta, articolul principal care stă la baza acestui material este acest articol publicat în The Lancet care se cheamă Hypothyroidism, este foarte foarte pe înțeles explicat. Nu cred că ai nevoie de o facultate de medicină ca să înțelegi un astfel de studiu. Deci cine vrea să intre în detalii poate să downloadeze acest studiu, este gratuit, linkul des îl găsiți în descrierea acestui material. Un alt material foarte bun este cel publicat în Primers care și acesta se cheamă Hypothyroidism, unde sunt explicate foarte m ș simptomele. Aici este o altă metaanaliză care ne arată prevalența hipotiroidismului subclinic care ajunge până la 12% în unele țări din Europa. Adică când n-ai suficienți hormoni tiroidieni, dar tu nu prea simți și o să vedem care este problema cu asta. Și aici este un umbrella review, este practic cel mai mare studiu posibil care discută dacă merită sau nu să facem tratamentul hipotiroidismului subclinic și se pare că merită, dar din nou asta e o discuție pe care e bine să o lași între tine și doctorul tău și să nu decizi asta după materialele acestea de pe internet. So, hai să începem și să vorbim acum despre tiroidă. Tiroida este o glandă endocrină care este situată în zona aceasta a gâtului. Acum pentru a o situa exact, ce trebuie să faci este să pui degetul pe mărul lui Adam. Mărul lui Adam este acest țesut cartilaginos pe care îl au ambele sexe. Da? Deci și femeile și bărbații au mărul lui Adam doar că la bărbați este mai proeminent pentru că este un țesut sensibil la testosteron și în perioada adolescenței la bărbați acolo unde secreția de testosteron este optimă mărul lui Adam se dezvoltă și practic proemină aici. Acuma sub mărul lui Adam este ismul tiroidei, este ca un pod care unește cele două cei doi lobi ai tiroidei și în stânga și în dreapta sunt practic cei doi lobi ai tiroidei. Dacă vrei să o vezi oarecum, ce poți să faci este să te uiți în oglindă în timp ce înghiți niște apă și când înghiți apă ceea ce se va mișca aici la nivelul acesta este o să fie cei doi lobi ai glandei tiroide care sunt dispuși în stânga și în dreapta și care se află sub celelalte țesuturi. Deci să o palpezi direct este destul de greu de aceea atunci când facem o analiza a tiroidei se recomandă o ecografie și între piele și țesutul tiroidian există undeva între 1 și 2 sau 3 cm în funcție de dispoziția grăsimii în zona aceasta, deci există ceva țesut pentru a ajunge la tiroidă. Deci teoretic nu prea poți să o simți, dar poți să-ți dai seama că este undeva în zona asta. Iar aici vreau să vă arăt sistemul endocrin. În cazul de față este un este o planșă anatomică a unei femei și după cum vedeți tiroida asta este destul de mare și acum vreau să vă explic de ce este cel mai mare organ endocrin și cumva asta din nou îl plasează în fruntea celorlalte organe endocrine cu toate că toate celelalte organe endocrine sunt la fel de importante. Tiroida este cel mai mare organ endocrin. Ce este un organ endocrin? Organ endocrin este un organ care secretă hormoni în corp. Noi avem și organe mixte care sunt și endocrine și exocrine. Exocrin înseamnă că secretă enzime care ajung în corp de exemplu sau care secretă tot felul de enzime cum sunt glandele salivare care secretă enzime, cum este cum sunt enzimele pancreatice, astea sunt organe mixte care sunt pancreasul de exemplu este un organ mixt care este și endocrin și exocrin și avem organe endocrine care secretă hormoni. Aici avem glanda pituitară, aici avem tiroida pe care am subliniat-o, aici avem timusul, aici avem glandele suprarenale care secretă adrenalină, aici avem pancreasul care secretă care secretă insulină ca și hormon endocrin și secretă enzime digestive ca și și secreție exocrină și în cazul femeilor avem ovare sau testicule la bărbați. Acuma după cum vedeți tiroida asta este destul de mare și ea are undeva la 30 g. Timusul o să aibă în medie 10 g, glandele suprarenale o să aibă și ele 10 15 g, pancreasul are 100 de g, dar în pancreas aproximativ 2% din celule sunt celule endocrine. Deci din 100 de g undeva 2 g de pancreas sunt de fapt țesut endocrin care secretă hormoni, iar ovarele pot să aibă undeva la 5 10 g, testiculele pot să aibă 10 15 g în funcție de cât de mari sunt testiculele unui anumit bărbat. Deci în medie putem să vedem că această tiroidă este cea mai mare glandă endocrină din corpul nostru și asta nu este de mirare dacă ne gândim la importanța hormonilor tiroidieni. Și până să ajungem la acești hormoni, haideți să înțelegem de ce e atât de important să avem o glandă tiroidă funcțională și din nou pe analize o să vedem de regulă hormonii tiroidieni liberi, free T3, free T4 care sunt o proporție foarte mică a totalului de hormoni tiroidieni circulanți, undeva între 0,02 și 0,05% din totalul hormonilor sunt cei liberi pe care îi putem doza în sânge. Adică putem să ne dăm seama care este nivelul acestor hormoni și avem niște marje de minim și maxim în care trebuie să ne încadrăm, dar ideal pentru fiecare dintre noi este să avem o funcționalitate optimă acestor hormoni tiroidieni pentru că acești hormoni tiroidieni ne reglează metabolismul. Acum metabolismul este un ansamblu al proceselor chimice care au loc în organism pentru a menține viața. Deci tot ce se întâmplă în corpul tău, respirația, transformarea oxigenului în energie, transformarea glucozei în energie, depozitarea lipidelor sau arderea lipidelor, a grăsimilor, sinteza de proteine sau desfacerea proteinelor pentru energie, toate aceste lucruri sunt sub această umbrelă mare denumită metabolism. Deci tot ce lucrează corpul tău este denumit metabolism. Și atenție, cum lucrează acest metabolism? Adică imaginați-vă că metabolismul este motorul mașinii tale. Cum lucrează acest metabolism este dat de pedala de accelerație. Hormonii tiroidieni sunt cei care apasă pe pedala de accelerație sau care iau piciorul de pe accelerație, sunt cei care te introduc în viteza întâi, a doua, a treia. De aceea persoanele care au un deficit de hormon tiroidieni sau care pe analize poate arată o valoare normală a hormonilor tiroidieni, dar nu este suficient cât el să meargă într-o viteză de croazieră, sunt persoane care merg în viteza întâi sau persoane care merg în viteza a doua, sunt persoane care au letargie, au o greutate de a gândi, au o oboseală, se trezesc dimineața obosiți, nu au chef să facă sport, iau în greutate pentru că atenție, hormonul tiroidian reglează inclusiv metabolismul lipidelor. Cu cât ai mai mulți hormoni tiroidieni, cu atât ai mai multă lipoliză, adică descompunerea grăsimilor și cu cât ai mai mult hormon tiroidian, din nou cu atât scade sinteza de lipide. Deci dacă ai un nivel optim de hormoni tiroidieni, grăsimile tale se ard așa cum trebuie. Dacă ai un nivel insuficient de hormon tiroidian, atunci metabolismul lipidelor scade și grăsimile se depun și-ți e greu să le arzi, ți-e greu să ajungi la ele pentru că motorul tău este funcțional. Tu ai putea să faci asta, ai mușchi, ai plămâni, inima ta este ok, totul pare ok pe analize, dar având insuficienți hormoni tiroidieni tu practic ai piciorul pus pe frână în loc să-l ai pus pe accelerație. Un alt metabolism important este metabolismul bazal, adică e rata de energie care este consumată de către corpul tău atunci când tu stai pe loc. Deci dacă tu te-ai trezit și ai sta în pat, metabolismul tău bazal e dat de nevoia de energie pentru a te ține în viață. Și atenție, cea mai multă energie atunci când tu stai în pat cu ochii deschiși și te gândești este consumată de creierul tău. Da? Deci indiferent dacă tu faci o activitate pe parcursul zilei sau tu stai în pat toată ziua, să presupunem un caz ipotetic în care te-ai trezit și ai rămas în pat până noaptea târziu când ți se ți-a făcut somn și ai închis ochii și ai stat doar în pat, n-ai făcut nimic, nu te-ai mișcat, acela este metabolismul bazal și el se duce în mare parte către creier și adică energia este consumată în mare parte de către creier. Și ăă hormonii tiroidieni reglează acest metabolism bazal. Adică dacă avem un nivel optim de hormoni tiroidieni, metabolismul bazal o să fie mai crescut. Adică o să consumi mai multă energie chiar și atunci când nu faci nimic. Când ai un nivel sub optim de hormon tiroidian, atunci metabolismul bazal scade. Și în același mod, hormonii tiroidieni reglează și metabolismul glucozei.

Ei stimulează gluconeogeneza, adică producția de glucoză din surse non carbohidrat și glucogenoliza, adică descompunerea glicogenului în glucoză. Adică concret, noi în mușchi avem și în ficat și în mușchi avem depozitat glicogen, da? Care este o formă de stocare a glucozei. Când ai hormoni tiroidieni suficienți, atunci corpul poate să folosească acel glicogen pentru a-l transforma în energie. Când nu ai suficienți, tu nu mai te atingi nici de acel glicogen, nici nu faci glucoză de novo, nici nu te duci la lipide să faci lipoliză, ci ți se face foame și ăsta este unul dintre motivele pentru care să zic simptomul principal al insuficienței tiroidiene, adică unui hipotiroidism este luarea în greutate. Da? Iei în greutate pentru că tu nu știi să folosești propriul glicogen sau ai un deficit în a-l folosi, nu știi să folosești propria grăsime, tu din contra prin prea puțin hormon tiroidian depozitezi grăsime, nu știi să faci proteine. Deci mușchii tăi nu se dezvoltă și pentru a folosi energie ție ți se face sau pentru a face rost de energie corpul tău îți dă senzația de foame și tu mănânci mai mult decât ar trebui și depi acel deficit în în organism. Un alt lucru pe care îl face metabolismul este termoreglarea, adică producerea de căldură pentru menținerea temperaturii corpului. Ăsta este un alt motiv pentru care oamenii cu hipotiroidism au o senzație acută de frig, sunt friguroși. Da? Deci acuma după ce am am ascultat toate aceste lucruri, înțelegem că metabolismul ăsta este toată energia pe pe care o consumăm pentru toate procesele pe care le facem și sunt câteva procese importante cum este metabolismul bazal, metabolismul lipidelor, al glucozei și metabolismul proteinelor. Și acuma înțelegem că toate aceste trei lucruri atunci când hormonul tiroidian scade și n-avem suficient, atunci metabolismul bazal scade, producția de energie pentru termoreglare scade și suntem friguroși, ne frig, nu mai consumăm acele lipide, acea glucoză și ea se depune, atunci luăm în greutate, avem această oboseală pentru că avem frâna pusă în loc să avem piciorul pus pe accelerație și toate aceste simptome pot să apară separat, pot să apară împreună sau pot să apară concomitent cu alte simptome despre care o să vorbim în curând. Deci iată așa pe scurt un tablou și o explicație a metabolismului în raport cu hormonii tiroidieni și acuma înțelegem cât de importanți sunt acești hormoni tiroidieni. Și acum hai să explicăm cum corpul nostru știe că trebuie să secrete hormoni tiroidieni. Și aici există această axă pe care o vedem aici aici care se cheamă hipotalamo-pituitară-tiroidiană. Deci este o axă care pleacă de la hipotalamus, o structură din creier unde în hipotalamus se secretă acest prim neurotransmițător hormon de altfel care se cheamă TRH. TRH ăsta este thyrotropin-releasing hormone. Deci este un hormon care este secretat atunci când hipotalamusul, o structură nervoasă aici în neuronii săi simte că avem puțin T3 sau puțin T4. Deci acest hipotalamus simte că avem puțini hormoni tiroidieni și spune: „Ok, hai să trimitem o telegramă la glanda pituitară și să-i spunem că avem puțini hormoni tiroidieni.” Da? Asta o să aibă mare legătură cu somnul pentru că somnul o să fie una dintre unul din unul din lucrurile care sunt esențiale într-o obținere a unui hormon a unei concentrații optime de hormon tiroidian. Da? Deci acest acest lanț hipotalamus și glanda pituitară trebuie să fie bine odihnite și ele se odihnesc bineînțeles când noi dormim. Dar revenind, avem acest hipotalamus care primește la nivelul neuronilor săi modulatori centrali primește informații despre T3 și T4 și el sesizează că avem puțin T3 T4 și se secretă din neuronii care secretă TRH se secretă acest TRH care este thyrotropin-releasing hormone, adică este hormonul care anunță glanda pituitară că trebuie să secrete hormon. Glanda pituitară produce pe lângă faptul că produce o enzimă despre care o să vorbim în curând și are are o mare legătură cu seleniul pe care îl obținem din alimentație, glanda pituitară secretă această enzimă care se cheamă deiodază care transformă T4 în T3. O să vedem diferența între ele imediat. Și pe lângă asta glanda pituitară secretă TSH. Acest TSH este secretat din glandă pituitară, el se duce în sânge și prin sânge ajunge la glandă tiroidă. Iar glanda tiroidă când avem semnal da de la creier că trebuie să secretă hormoni cu ajutorul acestui TSH, glanda tiroidă primește practic această a doua telegramă. Hai să zicem că TRH este o telegramă de la hipotalamus la glanda pituitară și după aceea glanda pituitară trimite un email cu acest TSH, iar glanda tiroidă secretă T4 cu precădere T4. Noi secretăm undeva la 90% din hormonii tiroidieni sunt T4 și secretă și puțin T3. Și pe lângă asta în celulele noastre cu precădere în ficat și în mușchi o să înțelegem din nou la final de ce exercițiul fizic este important pentru secreția optimă și transformarea T4 în T3 în mușchi de cele mai multe ori T4 din nou cu ajutorul acestei deiodază această enzimă în mușchi T4 se se transformă în T3. Și ceea ce se întâmplă este că acest T3 vine și apasă pe această pedală aici. Noi suntem într-o celulă da? Deci asta este o celulă musculară să zicem da? Și acesta este nucleul celulei. Și indiferent dacă e o celulă musculară sau orice altă celulă în orice celulă în toate celulele din corpul nostru în nucleu în interiorul nucleului există acest receptor pentru hormonii tiroidieni. Deci asta este uitați chiar arată ca o pedală da? Este un receptor pentru hormoni tiroidieni atunci când ai nevoie să accel ceva. Și în cazul de față în nucleu vedem că acest T3 se fixează de receptor și începe secvențierea acestui ADN. Tu practic în celulă în nucleu ai să zicem o genă care îți explică cum să folosești grăsimea, cum să arzi grăsimea, dar gena aia trebuie activată. Și practic ce am desenat aici cu roșu este pedala care activează gena respectivă. Da? Doar că pentru a activa acea genă tu ai nevoie de acest T3 care să apese pe pedală. Atât de simplu. Nu ai T3 atunci tu în organismul tău știi cum să formezi proteine, tu știi cum să arzi grăsimi, tu știi cum să arzi glicogen și să-l transformi în energie, tu știi că ai nevoie de mai multă energie pentru metabolismul tău bazal, tu ai nevoie de energie pentru a gândi. Și acele gene stau și așteaptă. Genele alea stau și așteaptă să-și facă treaba doar că genele alea au această pedală care este receptorul de T3, receptor pentru hormon tiroidian. Și dacă tu ai lipsă de hormon tiroidian, o să vedem ce se întâmplă când ai lipsă de hormon tiroidian pentru că și șeful creierul începe să țipe către glanda tiroidă să facă hormon, de ea nu mai face. Atunci tu nu mai ai acest hormon tiroidian care să apese pe acea pedală. Dacă însă îl ai și dacă îl ai într-o cantitate optimă, ori de câte ori ai nevoie de un proces de gândire, când ai nevoie de mai multă energie, când faci sport și crești în masă musculară, când n-ai mâncat de patru cinci ore și trebuie să arzi grăsimi și corpul tău știe să-ți ardă grăsimile depozitate de ieri când ai mâncat mai mult. Da? Corpul tău în loc să-ți dea senzația de foame el știe să folosească propriile tale grăsimi. Asta se întâmplă atunci când T3 se fixează de această pedală, apasă pe accelerație și în nucleu începe exprimarea genelor pentru funcția respectivă. Și aici este o celulă care poate să fie absolut orice celulă și în toate celulele noastre în nucleu există această pedală care așteaptă un T3 un hormon tiroidian să vină și să-și facă treaba. Dar acum această axă vreau s-o arăt și pe aceste desene anatomice și anume acesta de aici este hipotalamus și el secretă aici TRH. El simte de exemplu că avem puțin T3 da? Și avem puțin T4 și el atunci trimite acest TRH încoace către glanda pituitară. Apoi glanda pituitară răspunde prin secreție de TSH. Acesta este TSH care se duce către tiroidă. Iar ca răspuns final da tiroida secretă T4 T3 și transferă T4 în T3 le transformă și ajung aici în această celulă și practic ceea ce vedem aici sunt T3 și T4 secretați de către glandă tiroidă și ulterior acești hormoni se duc după cum vedem în tot corpul și ne țin o funcție cognitivă optimă, ne reglează bătăile inimii și o să vedem că oamenii care au hipotiroidism au o hipertensiune diastolică. Când ne luăm tensiunea arterială vedem tensiunea sistolică și diastolică. Sistolică e aia mare. De exemplu tensiunea normală este 120 cu 80. 120 este tensiunea sistolică și 80 este tensiunea arterială diastolică, adică în relaxarea inimii. Și cea diastolică în relaxare crește atunci când avem puțin hormon tiroidieni. Vedem că hormonii tiroidieni ne dau un sistem muscular sănătos pentru că ei activează sistemul muscular și vedem că hormonii tiroidieni participă la a avea un țesut articular sănătos. Acum e important de precizat că acest TSH este principalul hormon pe care îl testăm atunci când punem un diagnostic de hipotiroidism, adică funcție insuficientă a glandei tiroide. Și de ce se întâmplă asta este pentru că creierul tău sesizează că ai puțini hormoni tiroidieni și atunci hipotalamusul trimite direct către glanda pituitară și nu putem doza acest TRH, adică thyrotropin-releasing hormone. Iar glanda pituitară secretă mult TSH pentru a face hormon tiroidian. Doar că această secreție dacă nu este urmată de secreție de hormon tiroidieni T3 T4 dacă hormonii tiroid în continuare nu sunt cât trebuie atunci acest mecanism se va activa din nou și creierul va secreta și mai mult, mai exact glanda pituitară și mai mult TSH și mai mult TSH și de regulă când apare o disfuncție tiroidiană primul lucru pe care îl observăm este că ne crește TSH-ul. Acuma nivelul normal de TSH este situat undeva între 0,4 și 4 miliunități internaționale. N-o să mai vorbim acum despre unitatea de măsurare a acestui TSH. Reținem că sunt miliunități internaționale. Dar ca valoare înțelegem că TSH-ul trebuie să stea undeva între 0,4 și 4 miliunități internaționale. Iar în alte laboratoare poate să fie undeva între 0,5 și 5. Și în general acest TSH valorile normale și asta din nou este un debate în toate cercetările care țin de glanda tiroidă acest TSH el ca valoare de referință se măsoară în media populației. Adică luăm 100000 de cazuri de pacienți care au funcția tiroidiană normală și vedem care este media acelei glande acelui TSH și se pare că media este între 0,4 și 4. Dacă avem sub 0,4 înseamnă că e posibil să avem prea mult hormon tiroidian și să avem hipertiroidism care probabil că este un subiect pentru un alt vlog, n-o să vorbim despre asta acum. Dar când avem peste patru mili miliunități internaționale sau peste cinci înseamnă că undeva ne lipsește hormon tiroidian, dar nu neapărat pentru că acest TSH el este dependent de ritmul nostru circadian. Se pare că se secretă mai mult TSH între ora 9:00 seara și 5:00 dimineața. Din nou un element important pentru cei care vor să aibă o funcție optimă a tiroidei, cumva ideal este să dormi în acea oră ca creierul tău să lucreze corect și să secrete cât TSH trebuie și mai puțin TSH ulterior dimineața și spre prânz. Deci acest TSH se secretă uite așa pe parcursul zilei și se pare că există și o ciclicitate de să zic de anotimp acestui TSH. În anumite luni cum ar fi în lunile reci sau în anotimpurile reci, toamna, iarna avem o valoare mai mare a TSH-ului, iar primăvara și vara avem o o valoare mai mică a acestui TSH pentru că bineînțeles iarna avem nevoie de mai multă termoreglare avem nevoie de mai multă energie și atunci creierul ne stimulează mai multă secreție de TSH. Deci și în principiu am înțeles că acest TSH stă la baza diagnosticului pe care un medic ți-l pune când avem hipotiroidism și acest TSH am înțeles că trebuie să fie între 0,4 și 4 miliunități internaționale. Dar când depășește valoarea de 10, deci când valoarea crește peste 10, vorbim despre hipotiroidism și în cazul în care T4, adică hormonul să zic principal inactivat tiroidian T4 este la valori normale, vorbim despre hipotiroidism subclinic, adică un hipotiroidism pe care teoretic n-ar trebui să-l simți. În schimb când acest TSH este sus, da, adică creierul ne biciuiește tiroida zice „ha fă mai mult hormon fă mai mult hormon” și în special când depășește valoarea de 20 de miliunități internaționale, iar T4 scade sub valoarea normală, adică este sub valoarea normală pe buletinul de analize și din nou valoarea normală diferă de la buletin la buletin de la laborator la laborator, Deci când TSH-ul e mai mult prea mult, iar T4 e prea puțin atunci vorbim deja despre un hipotiroidism care ar trebui să fie clinic, el se manifestă clinic prin prea puțini hormon tiroidieni și de regulă se manifestă și prin simptomele pe care pacientul le are. Bun și acum hai să vorbim despre acești hormoni tiroidieni. Avem hormonul tiroidian T3 care este un hormon principal, este baza, este hormonul activ în tot metabolismul nostru și el se cheamă triiodotironina și observăm din titlu că el seamă se cheamă triiod și asta pentru că acest T3 are trei molecule de iod atașate de el. Și mai avem un alt hormon care se cheamă T4 care de fapt se numește tiroxină și acest hormon are patru molecule de iod atașate de el. Deci tiroxina este T4 și triiodotironina este T3. Acuma acest T4 el are foarte puțină activitate metabolică, aproape că n-are activitate metabolică deloc loc, dar glanda tiroidă secretă undeva la 90% T4 și doar 10% T3. Și o să te întrebi de ce se întâmplă asta. Și apropo de de tiroxină, probabil că vă sună cunoscut dacă aveți pacienți sau cunoștințe sau dacă voi luați substituție hormonală, o să ajungem și acolo și o să vorbim despre substituția hormonală cu hormon sintetic care se cheamă levotiroxina. Levotiroxina este acest LT4 este hormon sintetic pe care îl administrăm pacienților care au deficit de hormon tiroidieni. Da? După cum vedeți în analize pentru a pune diagnosticul unui hipotiroidism se se testează TSH. Da? TSH-ul este cel pe care glanda pituitară îl secretă și se testează T4 cu toate că forma activă este cea de T3. Și acum haideți să explicăm diferența între ele și cât de frumos și sublim a lucrat corpul acesta aceste pedale de accelerație pentru că na nu vrei să accelerezi aiurea când este roșu în față vaii vrei să ai mai multe mecanisme de control ale acestei accelerații. Acuma hai să vorbim despre T3. În primul rând T3 este considerat a fi hormonul tiroidian activ principal, are o activitate biologică de cinci până la 10 ori mai mare decât cea T4 și practic este hormonul principal al metabolismului. T3 reglează rata metabolică bazală prin creșterea consumului de oxigen și producția de căldură în celule. Deci T3 este cel care crește rata metabolică bazală. T3 este cel care reglează sinteza de proteine. Dacă acesta este mușchiul nostru, T3 intră în această pedală de accelerație și în nucleu începe activarea genelor care duc la sinteza de proteine. Da? Deci toate astea sunt făcute de T3. T3 este cel care influențează metabolismul glucidelor și al lipidelor, am explicat mai devreme. Este cel care face glucoză de novo, este cel care folosește glicogen și cel care face lipoliză. T3 este foarte important în dezvoltarea sistemului nervos, de aceea pe vremuri când nu aveam suficient iod și aveam gușă endemică apăreau sau era o rată mare de copii cu retard mintal, copii care nu se dezvoltau neurologic cum trebuie pentru că T3 este pedala necesară dezvoltării normale a creierului. Și T3 este responsabil pentru creșterea și dezvoltarea osoasă, stimulează creșterea și maturarea scheletului. Toate astea sunt făcute de către T3. Însă T3 are o perioadă de înjumătățire foarte rapidă. Asta înseamnă că atunci când avem T3 în sânge aproximativ într-o zi atât durează T3 aproximativ într-o zi T3 o să dispară din sânge. El fie se degradează fie se consumă și cumva este logic pentru că nu vrei pentru o activitate să zic mare să ai o secreție mare de de de trei care să persiste pe câteva zile vrei să ai acest dozaj fin al T3 ului al hormonului tiroidian activ care se activează atunci când ai tu nevoie de el. Astfel așa a apărut acest T4 care T4 este practic un T3 inactiv pentru că are patru molecule de iod, iar perioada de înjumătățire a acestui T4 este mai lungă și perioada lui de supraviețuire este de aproximativ șapte zile. Deci glanda tiroidă secretă în mare parte T4, secretă și T3 într-o proporție mai mică, dar în mare parte se secretă T4, iar T4 așteaptă să fie activat în T3. Deci tu ai în permanență o rezervă de T4 care este activat atunci când este nevoie de această rezervă și e transformat în T3. Ce o transformă? Ce transformă T4 în T3? Sunt acele enzime despre care am vorbit puțin mai devreme care se cheamă deiodază. Deci practic deiodaza vine la T3 și taie o bucățică de iod. Deci practic deiodaza este cea care transformă hormonul tiroidian inactiv într-o formă activă și asta se întâmplă aproximativ în orice țesut, dar cu precădere în țesutul muscular și în ficat. Și atenție aici, în această deiodază pentru a face deiodază tu ai nevoie de seleniu. Deci seleniu este o parte importantă a acestei deiodaze. Oamenii care nu au suficient seleniu, o să explicăm spre final cum poți să te asiguri că ai un aport suficient de seleniu, cei care nu au suficient seleniu au poate glanda pituitară activă care funcționează corect, au o tiroidă care secretă și T3 și T4, dar neavând seleniu n-au suficientă deiodază care să transforme și să activeze T4 și să-l facă să-l transforme în T3. Și tot așa oamenii care nu au suficient iod, ceea ce nu se mai întâmplă în România. În România avem posibil un exces de iod și o să vedem la ce riscuri ne presupune ne predispune asta, dar oamenii care nu au suficient iod din nou n-o să poată să facă hormoni tiroidieni cu toate că cum ziceam în România este foarte puțin probabil să să mai avem deficit de iod poate doar la persoanele care exagerează și efectiv înlătură orice sare iodată din propria alimentație. Bun și acum ca să facem o recapitulare, am înțeles ce este tiroida, ce funcție are, ce este metabolismul și care-i diferența între T3 și T4, principalii hormoni tiroidieni, adică singurii hormoni tiroidieni, T4 fiind principal pentru că e secretat în abundență, da, cu precădere secretă mi T4, iar T3 este și el la fel de principal pentru că este forma activă a hormonului, are o perioadă de înjumătățire de aproximativ o zi, deci rezistă mai puțin în sânge, dar este activat prin transformarea T4 în T3. Și am înțeles care este acest această buclă prin care lucrurile funcționează. Acum hai să vedem ce înseamnă hipotiroidismul. Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu mai secretă puțin, nu mai secretă suficienți hormoni tiroidieni și există mai multe faze ale hipotiroidismului. În primul rând există o primă fază în care creierul sesizează da? Creierul comunică cu glandă tiroidă și imaginați-vă creierul ca pe un șef da? Și șeful da din creier comunică cu angajatul tiroida și șeful îi zice angajatului: „Hei, mai fă te rog niște hormone astăzi!” și angajatul zice „ok” și și face treaba. Tiroida este sănătoasă, e o tiroidă care are suficient iod, nu prea mult nu prea puțin, e o tiroidă care are seleniu în organism pentru a activa hormonii de care are nevoie. Deci ai toate lucrurile astea la loc, da? Șeful zice „secetă hormoni”, angajatul astăzi a făcut hormoni și a îndeplinit treaba, la revedere, toată lumea fericită. Dar deodată acest angajat devine leneș. El devine leneș fie pentru că nu are suficient iod, fie pentru că are prea mult iod, fie că nu are seleniu sau se dezvoltă o tiroidită autoimună denumită și tiroidita Hashimoto când corpul tău atacă această tiroidită ns această tiroidă. N-o să intrăm în detalii astăzi despre tiroida Hashimoto deja sunt peste 40 de minute de material și încă mai urmează. Dacă vreți material despre troita autoimună Hashimoto în detaliu puteți să scrieți asta în comentarii și revenim cu un astfel de material. Dar revenind, creierul zice „fă hormon” dar tiroida nu mai face hormon pentru că este leneșă. Da? Fie că n-are iod, are prea mult iod, nu are seleniu, nu mănânci mâncarea pe care trebuie s-o mănânci, mănânci prea multe crucifere sau tiroida este atacată de propriul tău organism și tiroida devine leneșă și șeful ce face? Începe să țipe mai tare la ea dar îi zice „fă hormoni măi angajat! Ți-am zis de atâtea ori să faci hormoni și tu nu faci hormoni! Eu sunt șeful aicea! Eu dictez! Fă hormoni! Ți-am zis că te dau afară!” și aceste țipete se transferă se traduc prin prea mult TSH. Deci nivelul de TSH crește și tiroida totuși se sperie și reacționează la cel mult TSH și atunci avem o hipotiroidie subclinică când avem prea mult SH de regulă peste 10 mil unități internaționale pe litru sau peste 20 de miliunități internaționale pe litru în funcție de ce studi citești din nou e foarte mult debate în această zonă și atunci avem hipotiroidism subclinic, iar rata medie în Europa este de 5% între 4 și 5% în anumite studii și în anumite țări. Hipotiroidismul cronic în care avem prea mult TSH și hormon tiroidian T4 normal. Atenție nu se testează T3 pentru diagnosticarea hipotiroidismului pentru că acela fluctuează. T4 după cum au am văzut mai devreme persistă mai mult timp în sânge. Deci T4 normal și TSH prea mare este prima fază a hipotiroidismului. În timp și din nou studiile spun că incidența este de 2 3% adică dintre toți oamenii care au hipotiroidism 2 3% în fiecare an o să dezvolte hipotiroidism cronic adică la alte analize TSH o să fie prea sus iar T4 o să înceapă să scadă. Deci nu mai ai suficienți hormoni nu mai ai suficiente picioare care să apese în acele pedale din nucleul celulelor pentru a face proteine pentru a metaboliza lipide și pentru a-ți menține metabolismul vasal și așa mai departe. Procentul celor care au hipotiroidism clinic este undeva la 1%. Da? 1% adică unul din 100 de oameni de pe stradă au TSH-ul prea sus au T4 prea jos și c până la 10 12 persoane din 100 de pe stradă au TSH-ul sus Da dar T4 este normal adică au hipotiroidism subclinic nu au simptome sau poate au simptome și nu le cunosc că o să vedem ce înseamnă asta. Acum ce influențează riscul de a face hipotiroidism? Riscul de a face hipotiroidism este în primul rând dat de prea puțin iod și nu vorbim despre asta în România pentru că nu cred că mai avem gușă endemică. Gușa endemică este atunci când tiroida îți crește foarte mult pentru că tu nu ai iod. TSH-ul țipă creierul țipă la tiroidă tiroida începe să încearcă să compenseze să facă mai mulți spațiu ca să capteze iod crește în volum și nu reușește să facă suficient hormon tiroid. Apoi prea mult diod și aici avem un studiu care se cheamă More Than adequate iodine intake May increase subclinical hipotiroidism and autoimun tiroidian concentrația de iod din sângele pacienților din mai multe zone din China și o zonă avea o concentrație normală de iod 145 de mg pe l iar o altă zonă avea o concentrație prea mare de iod adică 261 de mg pe l. Recomandarea zilnică de iod este de 150 de mg. Atenție o să revenim la asta când o să vorbim despre măsurile conduita optimă pentru o secreție optimă de hormon tiroidieni dar studiul acesta ne arată foarte clar și a fost replicat în multe alte zone și toate articolele astea adică nu este o informație de asta de de de tipul ensat lipsa de iod și deodată Am exagerat Spre exemplu avem o concentrație normală de iod în sare dar noi mâncăm prea multă sare te-ai gândit la asta? Gândește-te sare noi avem nevoie de iod și în special iod e nevoie în zonele care sunt departe de mare pentru că sursele alimentare marine conțin iod algele conțin iod chiar și aerul de lângă ocean conține iod și persoanele care trăiesc lângă ocean nu au nevoie de substituție de adaos de iod de supliment de iod pentru că ei inhalează aer cu aerosoli care conține iod și astfel au aportul necesar de iod. În schimb persoanele care trăiesc pe pământ departe de mări departe de oceane pot să aibă o carență de iod și gândiți-vă că iodul este adăugat în sare ceea ce a fost una dintre cele mai ieftine și mai bune din punct de vedere medical măsuri de de igienă și de sănătate generale la nivel global da pentru a reduce acele gușe endemice și ceea ce s-a și reușit. Dar gândiți-vă că atunci când punem iod în sare și și consumăm prea multă sare adică nu iodul din sare e problema ci faptul că noi consumăm prea multă sare consumi de două ori mai multă sare ai de două ori mai mult iod și atunci îți crește riscul de a face tiroidită autoimună. Concret în studiul pe care l-am arătat mai devreme riscul de a face tiroid autoimună a crescut de la 1,9% la 5,03% adică a crescut de două ori și jumătate riscul de a face tiroidita autoimună Hashimoto prin din aportul a prea mult iod. Deci iodul este un factor de risc acuma deficitul de seleniu o să ajungem și acolo dar am văzut că această deiodază are în compoziția sa seleniu dacă nu avem seleniu nu mai avem deiodază și nu mai avem enzime care să convertească T4 în T3. Apoi există medicamente care îți pot dea foarte mult iod de exemplu amiodarona care se folosește în aritmi are iod în compoziție și predispune pacienții la a face hipotiroidism și a face tiroidită autoimună. Și atenție fumătorii fac mai rar tiroidită autoimună. Mecanismul nu este pe deplin înțeles dar s-a demonstrat din nou în multiple studii nu este un singur studiu sunt multiple studii și multiple metaanalize vorbesc despre asta le găsiți și în bibliografia acestui material în descrierea acestui video dar se pare că un fumător are un risc cu 40% mai mic de a face tiroidită autoimună și acest beneficiu începe să se șteargă când fumătorul se lasă de fumat și acest beneficiu nu există la oamenii care nu fumează. Deci cu cât se pare fumezi mai mult cu atât nivelul de TSH este mai jos și cu atât riscul tău de a face tiroidită autoimună este mai mic. În schimb fumătorii au un risc mai mare de a face hipertiroidism. Dar pentru că hipertiroidismul este mai rar cumva beneficiul acesta poate fi luat în calcul. Deci fumătorii au un risc mai mic de a face hipotiroidism și a dezvolta tiroidita autoimună. Atenție acesta nu este un motiv să fumezi sau un motiv să continui să fumezi pentru că dezavantajele fumatului sunt exponențial de 1 milion de ori mai mari decât avantajele fumatului în cazul de față să fumezi pentru a reduce tiroidita autoimună sau pentru a scădea riscul unei tiroidite autoimune este ca și cum ai merge cu 300 de km/h în oraș. Da? Putem să facem studii în care să arătăm că dacă mergi cu 300 km/h într-un în oraș ajungi mai repede la întâlnire dar asta nu înseamnă că o să mergem cu 300 km/h pe oraș pentru că e posibil să nu mai ajungi acolo. Același lucru este valabil și pentru fumat. Da? El scade riscul de a face o hipotiroidie de a face hipotiroidism de a face tiroidită autoimună dar e posibil să nu mai ajungi să te bucuri de faptul că ai o funcție normală a tiroidei pentru că o să mori din cauza fumatului. Atenție apropo funcția normală a tiroidei se cheamă eu eu tiroidism. Da? Deci există eu tiroidism când funcția este normală există hipotiroidism Când este prea mică și hipertiroidism Când este prea mare de asta se și cheamă levotiroxina se cheamă etix pentru că vrea să te ducă în zona optimă a hormonilor tiroidieni. Ok deci cam asta este treaba despre hipotiroidism și acuma totuși Hai să înțelegem care sunt simptomele hipotiroidismului adică atunci când dai prea mult TSH pentru că glanda ta tiroidă nu mai funcționează și hormonul tiroidian T4 începe să scadă. Deci ai prea mult SH prea puțin T4 și pot să apară probleme. Atenție însă e foarte e foarte caraghios între ghilimele faptul că toate aceste simptome nu sunt specifice adică nu poți să zici „Ok dacă ai simptomul ăsta ai hipotiroidism” pentru că simptomul ăsta pe lângă hipotiroidism se întâlnește în foarte multe alte locuri. Apoi 15% dintre persoanele care au hipotiroidism adică au TSH mare și T4 mic nu au deloc simptome. Da? Deci 15 din 100 persoane diagnosticate cu hipotiroidism n-au simptome ei se simt bine cu hormonii lor tiroidieni și acolo apare întrebarea dacă merită să tratezi acel hipotiroidism sau nu este o întrebare pe care trebuie s-o discuți cu medicul tău pentru că nici măcar în studii oamenii nu ajung la un consens foarte clar în această privință. Și atenție peste 70% din persoanele care au eu tiroidism adică dintre persoanele care au TSH normal T4 normal peste 70% o să descrie unul dintre simptomele despre care vorbim acum. Deci dacă ascultând aceste simptome ți se pare că te regăsești printre ele atunci nu înseamnă că ai hipotiroidism pentru că 70% dintre oamenii normali care au glanda tiroidă normal activă peste 70% găsesc în stările lor unul dintre aceste simptome. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că diagnosticul hipotiroidismului nu se pune pe internet nu se pune uitându-ne la un astfel de material. Trebuie doar să știm care sunt aceste simptome. Odată ce descoperi un astfel de simptom tu poți să devii o persoană eligibilă pentru analize de sânge pentru tiroidă. Acuma foarte pe scurt despre analizele de sânge ele nu sunt recomandate oricui. Adică dacă tu te simți bine ești perfect normal asociația europeană de endocrinologie nu recomandă testarea hormonilor tiroidieni. N-ai de ce să-i testezi efectiv N-ai de ce dacă în schimb ești o persoană în risc Adică ești o femeie însărcinată sau care intenționează să mână însărcinată ești femeie în vârstă mijlocie în special cele peste 60 de ani asta pentru că femeile peste 60 de ani au o prevalență de 20% de hipotiroidism adică una din cinci femei peste 60 de ani are hipotiroidism. Deci dacă ești femeie peste peste 60 de ani sau de vârstă mijlocie persoane cu antecedente familiale de boli tiroidiene persoane cu boli autoimune pentru că tiroidita autoimună se întâlnește des la persoane care au alte patologii autoimune persoane cu simptome sugestive de disfuncție tiroidiană adică persoane care au simptomele de mai sus cele despre care o să vorbim imediat persoane cu istoric de radioterapie la nivelul capului și gâtului și persoane cu colesterol crescut sau alte afecțiuni cardiovasculare astea-s persoanele care sunt eligibile pentru a face testarea de sânge pentru a vedea cât este TSH-ul dacă e normal Și cât este T4 TSH prea mare T4 prea mic înseamnă că ai hipotiroidism. Deci hai să ne întoarcem la acele simptome și să vorbim despre fiecare din aceste simptome în parte și să înțelegem de ce ele apar în hipotiroidism dar atenție cum ziceam pot apărea și în alte patologii. Și înainte de a ajunge la simptome o singură observație mai am am spus mai devreme că 15% dintre pacienții cu hipotiroidism sunt asimptomatici. Dar de multe ori ei sunt asimptomatici pentru că funcția glandei tiroide Dacă ea scade treptat în timp foarte treptat e posibil să nu apare să nu observi apariția anumitor simptome cum ar fi oboseala de exemplu. Da? Dacă secreția de hormoni tiroidieni scade de la săptămână la săptămână și tu ești cu 1% mai obosit în trei luni și în alte trei luni ești cu 1% mai obosit tu poți să crezi că acea oboseală este normală pentru vârsta ta înaintarea în vârstă te face să fii mai obosit ori asta poate să fie cauzat de un hipotiroidism nediagnosticat pentru că nu ți-ai făcut analize pentru că nu te vezi în această grupă de risc și pentru că nu știi că ai hipotiroidism și tu de fapt ai prea puțini hormoni tiroidieni și ai putea să nu mai fii obosit doar prin substituție hormonală. Deci mulți pacienți care sunt descoperiți la analize de sânge cu TSH prea mare T4 normal sau T4 prea jos și încep să facă substituție hormonală mulți din acei pacienți Descoperă doar atunci că au avut simptome până atunci Ei nu știau că acela este un simptom îl considerau o condiție normală a vârstei lor iar după inițierea tratamentului s-au simțit mai bine și și-au dat seama „stea un pic Mie nu mai mi-e frig ca înainte Deci era normal să am intoleranță la frig.” Acum principalele simptome ale hipotiroidismului sunt așa În primul rând oboseală pentru că metabolismul tău este jos da? Și ai o senzație de epuizare și de lipsă de energie Ai impresia că n-ai energie pentru că pedalele nu sunt accelerate n-are cine să le accelereze. Un al doilea simptom des întâlnit este letargia adică e o apatie și lipsă de motivație te scoli dimineața și parcă nici energie n-ai dar nici chef nu ai să faci absolut nimic cu viața ta n-ai chef să continui proiectul pe care le ai zici „Hai că mă joc” nici să te joci nu ai chef Ai o stare de asta letargică. Al treilea simptom cel mai des întâlnit în hipotiroidism este o intoleranță la frig ai o sensibilitate crescută la temperaturi mici adică intri în mall de exemplu Da sau intri la raionul de lactate în supermarket Unde este un pic mai frig și un corp normal Un corp care este are eu tiroidism adică o funcție normală a tiroidei e un corp care o să se încălzească de la sine n o să simtă o să simtă că este rece Da adică simți că este rece dar nu simți că ți este frig ăsta mi se pare un simptom foarte important pentru că oboseala putem s-o încurcăm deseori cu starea noastră normală letargia din nou lipsa de motivație poate să fie din tot felul de cauze psihologice și de cogniție de felul în care vezi lucrurile dar intoleranța la frig este un semn foarte ușor de observat în special în comparație cu alți oameni te duci la supermarket În raionul de lactat și ești cu un prieten și intri în raionul de lactate și el e perfect normal și tu zici „ce frig e mamă ce frig s-a făcut” sau ești într-o cameră nu știu pe timp de caniculă vara și dai drumul la aer condiționat și tu simți că e o temperatură normală și cineva care are intoleranță la frig intră ziceam „ce frig e” și se acoperă cu tot felul de cuverturi și nici alea nu fac față. Deci intoleranța la frig este un semn foarte des întâlnit în hipotiroidism și mi se pare un semn foarte ușor de recunoscut. Un alt semn des întâlnit este creșterea în greutate și aici vreau să dau dreptate oamenilor care zic „A ok Am o greutate în plus pentru că am probleme cu glanda.” Atenție dacă ai probleme cu glanda pe care nu le tratezi adică TSH-ul e sus L4 este jos și tu nu iei substituție hormonală nu iei Eutirox sau levotiroxina și nu tratezi Da faptul că tu nu ai pedale care să apese pe accelerație atunci da o să ai un metabolism bazal scăzut n-o să faci lipoliză o să depozitezi grăsimi n-o să-ți folosești propria ta glucoză și atunci o să depozitezi mai multă grăsime o să mănânci pentru energie și n-o să consumi toată energia o s-o depozitezi printr-un metabolism bazal scăzut și așa mai departe. Deci creșterea în greutate este un semn foarte des întâlnit. Un alt semn care e ușor de observat este constipația. Deodată ai devenit după nu știu în decurs a câteva luni devii constipat. Da? Pentru că creșterea în greutate din nou poate n-o observi poate ți se pare normal că Nu știu ești mai pofticios Și ai mâncat mai mult nu te-ai abținut dar constipația este frecvent un semn al hipotiroidismului prin scăderea frecvenței mișcărilor intestinale intestinele își scad acel peristaltism și nu se mai mișcă cum trebuie și scade și motilitatea colecistului. Un alt semn pe care îl întâlnim în hipotiroidism este pielea uscată. Ai o piele aspră și deshidratată de regulă când forma clinică devine mai severă. Apoi căderea părului, pierderea difuză a părului de pe scalp și de pe sprâncene. Atenție Deci atunci când îți cad sprâncenele este un semn că e posibil să fie un hipotiroidism. Unghiile devin mai fragile se rup ușor. Ai edem facial din nou asta se observă destul de des ai această față pufoasă. Dacă ai o față pufoasă da? În special în jurul ochilor nu neapărat atunci când te trezești și eu de exemplu am fața pufoasă la prânz Dacă dorm două ore la prânz mă trezesc cu o față pufoasă de ce nu știu dar se pare că e ceva normal atunci când dormi special la prânz e Dacă dacă ai în general o față pufoasă și ai edem facial fața este umflată e un semn al hipotiroidismului. Ai o voce răgușită modificările vocii care devine mai groasă și mai aspră se pare că se datorează anumitor substanțe care se depun în tot felul de locuri cum ar fi în piele în sprâncene în păr în corzile vocale care se depun atunci când avem puțini hormoni tiroidieni activi. Deci asta poate să ducă și la voce răgușită. Mialgie, dureri și slăbiciune musculară adică artralgii adică durere articulară. Poți să ai simptome de depresie adică sentimente de tristețe disperare sau anxietate pentru că din nou creierul tău nu mai are energie să facă ceea ce-i place Nu mai are energie să nu știu să facă un hobby nu are energie să termine lucrurile pe care vrea să le termine și în această oboseală și letargie apare și această demotivare și sentiment de tristețe disperare sau anxietate. Apar tulburări de memorie pentru că creierul nu are energie să depoziteze și să depoziteze ceea ce înveți. Bradicardie adică inima bate încet. Menstruații neregulate pot să apară scăderea libidoului. Și acum o să enumerăm simptomele mai rar întâlnite: anemie, hipertensiune arterială, niveluri crescute de colesterol, somnolență excesivă, pierderea gustului și a mirosului, sindromul tunelului carpian, mâini și picioare reci, iritație și scoci oculară, creșterea sensibilității la durere, infertilitate, umflarea glande tiroide și reducerea reflexelor. Deci absolut tot ce ține de metabolism de o activitate normală a corpului scade și astea sunt simptomele pe care le întâlnim. Eu m-aș axa pe această oboseală cu letargie acompaniată cu creștere în greutate intoleranță la frig constipație piele uscată căderea părului asta mi se par cele mai importante semne și simptome că ai putea să ai o problemă cu tiroida. Atenție 15% dintre persoanele cu hipotiroidism n-au niciun simptom și 70% dintre persoanele care au eu tiroidism au c puțin unul din aceste simptome adică poți să ai bineînțeles depresie fără să ai nicio problemă cu tiroida poți să grești în greutate fără să ai nicio problemă cu tiroida poți să fii obosit și avem un material despre oboseală cronică o să lăsăm link în descriere dar din nou poți să fii obosit fără să ai probleme cu tiroida poți să ai intoleranța la frig din nou pentru că ești mai friguros Deci foarte multe dintre aceste simptome sun întâlnesc și la persoanele perfect sănătoase. Acum când mergi la doctor? Mergi la doctor dacă ai unul din aceste simptome ai simptomele astea du-te la doctor doctorul posibil să-ți facă un panel din acesta de hormoni tiroidieni și să vadă care este TSH-ul și care este T4. În mod excepțional poate să îți ia și niște anticorpi împotriva hormonilor tiroidieni sau a celulele tiroidiene sunt anticorpi care se formează atunci când corpul tău începe să atace propria ta tiroidă și în funcție de cum sunt toate acele valori poate să te urmărească sau poate să te treacă pe tratament pentru substituție hormonală tiroidiană. Am enumerat persoanele care sunt în risc de a face hipotiroidism și care trebuie să meargă la doctor. Acum ca și recomandări generale american thyroid association Deci asociația americană a tiroidei recomandă testarea tuturor pacienților tuturor oamenilor indiferent dacă ești sănătos sau nu te simți bine sau nu începând cu vârsta de 35 de ani o dată la cinci ani și după aceea o testare periodică la atingerea vârstei de 60 de ani. În schimb societatea europeană de endocrinologie nu recomandă screeningul de rutină la populația generală. Dar din nou e foarte e atât de ciudat pentru că Ok nu recomand screen la populația generală Adică dacă ai venit la doctor nu faci imediat screening Dar dacă ai unul din acele 34 de simptome doar 30 am enumerat noi pe care le au 70% dintre persoanele care n-au probleme cu tiroida atunci merită să-ți faci analizele pentru tiroidă. Deci probabil că dacă te duci la doctor și-ți faci analize pentru tiroidă nu greșești cu nimic. Înțeleg însă recomandarea de a nu testa de rutină pe oricine pentru că valorile TSH și T4 pot să difere de la individ la individ noi le comparăm cu niște valori de referință medie dar e posibil ca tu să ai un TSH un pic mai mare și asta să fie normal pentru tine. Poate că acel TSH este legat de ritmul tău circadian poate dormi la alte ore poate ai mâncat ceva care ți-a stimulat un pic acel SH și atunci tu te duci la doctor și vezi un TSH mai mare Tu ești complet normal dar te sperii că e posibil să ai hipotiroidism. Deci pentru a evita astfel de diagnosticări greșite accidentale și care nu sunt adevărate probabil că nu merită să te duci să te testezi de rutină. Dar dacă ai unul din acele 30 de simptome enumerate care te supără atunci Probabil că merită să-ți faci testarea pentru hipotiroidie. Și acum hai să vorbim despre tratament pentru că doctorul dacă ai TSH-ul prea mare Și ai T4 mic doctorul îți poate recomanda substituție hormonală dacă ai TSH-ul prea mare T4 normal doctorul o să zică Ok probabil cel mai probabil din nou E decizia medicului o să zică Ok hai să te urmărim și o să-ți mai facă niște analize în două trei luni o să ți le repet. Dar de regulă dacă T4-ul tău se duce în jos Dacă ai și simptome asociate împreună cu medicul tău poți să deci să începi substituția hormonală. Substituția hormonală se face cu T4 sintetizat în laborator care se cheamă levo tiroxină. Deci avem T4 care este secretat de glandă tiroidă și e transformat în T3 când glanda nu mai secretă suficient hormon Tu iei levotiroxina iei T4 sintetic care persistă și el are o perioadă de înjumătățire de șapte zile Deci tu poți să ai o dozare îi dai corpului tău suficient hormon tiroidian inactiv care să și activeze atunci când are nevoie. Asta este frumusețea în substituția hormonală în boala tiroidiană pentru că tu nu dai T3 formă activă de hormon tiroidian și atunci tu dai T3 cu mă gândesc cum ar fi să dai te3 ca și subție tiroidiană dacă ai dat T3 el s-ar absorbi sub forma lui activă și ți-ar accelera foarte tare metabolismul Probabil că ai transpirația ar ieși ochii din orbite ți-ar bate inima repede Ai fi foarte agitat după care te-ai calma e pentru a nu se întâmpla asta medicul nu prescrie T3 nu avem din câte știu eu nu avem comprimate cu T3 cu forma activă a hormonului tiroidian dar se prescrie T4 levotiroxina e LT4 de fapt așa se prescurtează și acest LT4 practic îți încarcă rezerva de hormon tiroidian inactiv iar corpul ori de cât are nevoie merge la acea enzimă care activează T4 îl transformă în T3 și astfel ai hormon tiroidian activ Oricând ai nevoie pentru că ai rezerva suplinită. Acuma ca și dozaje se prescriu între 0,5 și 0,8 mg pe kg corp și de aceea Eutirox levotiroxina există sub mai multe gramaje există 25 de mg 50 75 deci mergem din 25 în 25. Deci dacă ai să zicem 80 de kg medicul Probabil că o să-ți prescrie un Eutirox de 50 de mg și după ce ți prescrie medicul Eutirox el o să te urmărească pentru că odată ce îți dă Eutirox sau levotiroxina noi ne așteptăm ca hormonul tău tiroidian te p să se normalizeze iar TSH-ul să scadă de aceea în momentul în care se induce o substituție hormonală cu levo tiroxină medicul o să te cheme la controale regulate Probabil o dată pe lună o dată la două luni o dată la trei luni după aia o dată la șase luni după aia o dată pe an până când o să Stabiliți împreună Care este doza ta optimă de Eutirox de levotiroxina pentru că noi avem absorbții diferite pentru că levotiroxina poate să poate să interacționeze cu alte tipuri de mâncare sau alte alte medicamente și pentru că există multe alte motive despre care o să vorbim imediat medicul o să ți dea rețete cu levotiroxina și o să te cheme la controale Pentru a stabili Care este doza optimă pentru tine. Atenție sunt însă pacienți care Indiferent De câtă levo tiroxină iau nu au o normalizare a TSH ului și există un procent de pacienți estimat de 10 20% care nu se simt complet recuperați chiar și după ce nivelul hormonilor tiroidieni sunt normalizate cu levo tirox Ina deci există și acest risc să ai anumite simptome să ți se pună diagnosticul de hipotiroidism să primești levo tiroxină hormon care să echilibreze TSH ul și T4 dar simptomele tale să nu se amelioreze atunci medicul trebuie să caute un alt diagnostic asociat poate ai o altă problemă o altă patologie care îți dă simptome asemănătoare cu hipotiroidismul și ți ai rezolvat hipotiroidismul dar simptomele nu le ai rezolvat pentru că ele stau la baza sau la baza lor stă o altă problemă. Acum există și cazuri în care pacienții iau hormon tiroidian și TSH-ul nu se normalizează el rămâne crescut aici Putem vorbi despre o dozare inadecvată a acestei medicații Da deci poate doza nu este potrivită pentru tine absorbție slabă a medicamentului Putem vorbi despre interacțiuni cu alte medicamente Putem vorbi despre afecțiuni coexistente cum ar fi anemia depresia sau alte tulburări endocrine sau la pacienții care au Helicobacter pylori boală celiacă sau atrofie gastrică au o absorbție scăzută a acestui medicament. Acuma acest această levotiroxina acest Eutirox se recomandă să fie luat cu 30 60 de minute înainte de mic dejun pe stomacul gol nu se ia cu cafea Nu se ia cu alte medicamente pentru că poate să interacționeze și să îi diminueze absorbția. Mai există o modalitate de a lua Eutirox seara și anume se ia seara cu două trei la două trei ore după masă Deci ai m ca să zicem seara la ora 7:00 și te culci la 10:00 poți să-l iei la ora 9:00 pe stomacul gol se pare că atunci complianța și absorbția sunt mai bune pacienții sunt mai complian la tratament. Și apropo de asta o cauză majoră a insuficienței tratamentului îl constituie lipsa complianței adică pacienții care din când în când iau din când în când nu iau pentru că la un moment dat ajungi la o doză normală de hormon tiroidian ți se pare că te simți normal și uiți să-l iei câteva zile și atunci doza devine insuficient insuficientă TSH crește și asta se întâmplă. Ok? Și acum că am stabilit ce se întâmplă în hipotiroidism care sunt simptomele și am stabilit ce-ți poate prescrie doctorul vreau să ajungem la să zic punctul cel mai important al acestui material și anume ce poți să faci tu pentru o secreție optimă de hormoni tiroidieni? Da? Chiar dacă ești situat bine pe analize ceea ce-ți dorești pentru a gândi mai bine pentru a avea arderi mai bune pentru a pentru a nu depozita grăsime pentru avea o stare de spirit mai bună îți dorești un nivel optim de hormon tiroidieni. Și atunci toată această axă hipotalamo-pituitară-tiroidiană trebuie să lucreze optim. Ai nevoie de aport optim de microelemente despre care o să discutăm și trebuie să faci anumite lucruri pentru a avea practic funcția glandei tiroidiene optimă. Am tot zis optimă de 1000 de ori. Ok? Hai să începem cu iodul. Iod în mod cert avem ient iod la noi în țară și legat de aportul de iod Organizația Mondială a Sănătății și Autoritatea Europeană pentru siguranța alimentelor recomandă ca fiecare om să primească 150 de mg de iod pe zi. Deci într-o zi ai nevoie de 150 de microg. Acum iod găsim și în pește în alge în produse marine. În general dacă stai lângă mare sau lângă ocean absorbi iod inclusiv prin respirația acelui iod, iar sarea care este îmbogățită cu iod, sarea cu iod cea cea mai obișnuită sare și majoritatea sării este îmbogățită cu iod în România sarea are 30 de mg pe g de sare. Deci noi trebuie să mâncăm 150 de mg și 1 g de sare are deja 30 de mg. Asta înseamnă că dacă ne limităm la a consuma 5 g de sare pe zi așa cum recomanda recomandă toate organizațiile medicale atunci o să avem un aport optim de iod. În schimb dacă tu mănânci 10 g de sare pe zi dacă tu mănânci 20 de g de sare pe zi și este posibil am făcut un experiment la medicul în sezonul trecut în care am presupus ipotetic că ai mâncat toate porcăriile într-o zi și ai mâncat și pizza și supă la plic și hamburger și cartofi prăjiți și ți-ai pus sare peste roșii poți să ajungi la 25 g de sare pe zi. Deci asta înseamnă că poți să mănânci de șase ori de cinci șase ori mai mult iod pe zi într-o zi iar excesul de iod îți dublează sau îți triplează chiar riscul de a face tiroidită autoimună Hashimoto. Deci iodul este important e important să nu mâncăm prea mult iod. Apoi importantă este el tirozina. Acesta este un aminoacid necesar pentru sinteza hormonului tiroidieni se găsește alimente precum carne pește ouă și produse lactate. Deci el tirozină în principiu ar trebui să avem cu toții din el tirozină se face hormonul tiroidian. Seleniu. Seleniul este important pentru conversia hormonilor tiroidian din T4 în T3 am explicat asta mai devreme în material Dar facem din nou un rezumat acum și explicăm că pentru a transforma T4 care este formă inactivă a hormonului în T3 care e formă activă a hormonului tiroidian ai nevoie de o enzimă care are În compoziția sa seleniu. Seleniu este o foarfecă care taie o o moleculă de iod și transformă T4 în T3. Dacă nu ai suficient seleniu atunci o să ai un deficit în conversia T4 în T3. Și acum ca și surse de seleniu le vom enumera imediat. Dar pentru adulți necesarul de seleniu este de 55 de mg pe zi femeile gravide au nevoie între 60 și 70 de mg pe zi iar femeile care răp tează au nevoie de până la 75 de mg pe zi. Acum cea mai bogată sursă de seleniu sunt nucile de Brazilia. Nuca de Brazilia conține între 68 și 91 de microg de seleniu. Deci teoretic cel mai bun supliment ca să te asiguri că ai suficient seleniu într-o zi este să mănânci o singură nucă de Brazilia pe zi. Deci dacă îți cumperi un pachet de nuci de Brazilia o nucă pe zi sau două nuci niciodată la două zile îți aduc suficient seleniu. Apoi tonul conține mult seleniu 100 de mg de seleniu într- 100 de g de ton. Vita în 100 de g de vită găsim 32 de mg de seleniu. Deci undeva la 200 de g de vită pe zi să zic pentru seleniu e suficient. Carnea de porc conține și ea 38 de de microg de seleniu în 100 de g de carne de porc. Apoi orezul brun o cană de orez conține 19 microg deci ar trebui să mănânci cam trei can căni cam mult. Produsele lactate o cană de lapte conține 8 mog de seleniu cam puțin un iaurt 7 mg un ou conține 15 mg de seleniu. Deci în principiu dacă combinăm mâncărurile astea tradiționale pe care le mâncăm de zi cu zi cam atingem necesarul de seleniu. Nucile de Brazilia rămân cea mai bună sursă de selenium și cei care știu că nu mănâncă nimic din toate astea Probabil că sunt pretendenți în a discuta cu medicul care le poate recomanda să ia supliment cu seleniu. Deci pentru o funcție tiroidiană optim am vorbit despre iod el tirozină și seleniu care e esențial pentru conversia hormonului inactiv în hormon activ pentru activarea hormonului tiroidian. Acum chiar dacă noi consumăm suficient iod e important să evităm excesul de alimente gait ogene și astea sunt cruciferele cum ar fi broccoli cum ar fi varză. Deci dacă mănânci non stop broccoli în fiecare zi Este posibil să inhibi secreția de iod și să ajungi la insuficiență de iod. Apropo de iod am vorbit mai devreme că excesul de iod duce la tiroid auto imună dar și riscul crește de două de trei ori însă insuficient iod te duce Categoric la insuficiență tiroidiană Adică dacă prea mult iod îți crește un pic riscul prea puțin iod te duce clar la insuficiență Hip la insuficiență tiroidiană Deci este esențial să rămânem undeva la mijloc cu iodul și astfel să nu consumăm prea multă sare iodată și Pe de altă parte să nu consumăm prea multe crucifere Cum este broccoli și cum este varza și un alt lucru care e important important este să evităm restricții alimentare severe nu e bine să fii nici Vegan 100% se pare că la veganii care sunt vegani 100% apare o anumită disfuncție tiroidiană dar nu e bine să fii nici carnivor sau să ții foarte lung timp o dietă ketogenică se pare că dietele ketogenice cresc afectează funcția tiroidiană și metabolismul.

Deci extremele nu sunt bune. E bine să mănânci de toate. Câte puțin din nou tot respectul pentru vegani nu despre asta este vorba în acest material dar atenție dacă ești Vegan 100% ai un risc În plus de a face o disfuncție tiroidiană. Apoi alt ceva ce trebuie să mâncăm este zincul și fierul pentru că deficiențele acestor minerale pot afecta funcția tiroidiană carnea roșie fructele de mare semințele de dovleac și legumele cu frunze verzi sunt surse bune de zinc și de fier. Un alt lucru care este important este reducerea stresului. Stresul este pro oxidativ și atunci când avem prea mulți oxidanți proxid ți în corp ne crește inflamația și ne crește riscul de a face tiroidită autoimună. Deci reducerea stresului este esențială și asta cumva ne afectează pe termen lung dar pe termen scurt un stres acut într-o anumită zi poate afecta funcția tiroidiană prin această axă hipotalamo hipofizară tiroidiană sau hipotalamo-pituitară-tiroidiană este o axă care lucrează într-un corp echilibrat dacă te stresezi prea mult e poate să nu mai lucreze nu mai secretă Cât trebuie TSH și ți scad nivelul de hormon tiroidian activat te3 și devii mai letargic obosit și așa mai departe. Ce poți să faci pentru a reduce stresul avem un material despre epuizare mintală o să lăsăm în descriere și poți să treci prin acest material e bine să eviți perturbatorii endocrini cum ar fi microplastic le se pare că microplastic pot interfera cu funcția tiroidiană e bine să faci exerciții fizice activitate fizică regulată poate ajuta la îmbunătățirea funcției tiroidiene pentru că stimulează metabolismul stimulează circulația și mușchii ăia vor transforma T4 în T3 în formă activă Și acel T3 formă activă te va ajuta inclusiv la cum gândești la metabolismul bazal și așa mai departe. Somnul de calitate din nou am vorbit despre la începutul materialului este esențial pentru că această axă hipotalamo-pituitară-tiroidiană funcționează optim când tu dormi opt ore și ai un somn odihnitor când tu nu dormi suficient n-o să ai o secreție optimă și evitarea dietelor restrictive am mai vorbit despre asta. So acesta este materialul de astăzi este un pic mai lung. Dacă îți place genul acesta de material și vrei să facem mai mult material de lung metraj în care să înțelegem cum funcționează un organ ce se întâmplă câ nu funcționează Care e etiologia care sunt simptomele Care sunt cauzele Cum poți să ai o funcție optimă organului respectiv scrie asta jos în comentarii.