Ce este OSTEOARTRITA și cum o ții sub control?

Omule, te salut! Sunt doctor Mihail și vorbim astăzi despre osteoartrită, o problemă care afectează preponderent populația vârstnică, dar e o problemă de care trebuie să ne ocupăm încă din tinerețe, pentru că ce facem acum în tinerețe ne predispune la această osteoartrită. De ce ar trebui să ne intereseze? Păi, pentru că jumătate dintre persoanele trecute de 65 de ani, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, suferă de osteoartrită și acesta apare, să să zic, primele simptome pot să apară încă de la 40 de ani. Da? Adică dacă simptomele apar de la 40 de ani, înseamnă că lucrurile pe care le facem începând de la 25, 30 de ani încep să ne afecteze articulația. Pe scurt, osteoartrita este inflamația articulației noastre. Articulația începe să devină deficitară în funcție, dar nu doar articulația, o să vedem toate mecanismele care intră în fiziopatologia osteoartritei, dar pe scurt, osteoartrita presupune că la nivelul articulației ai durere, te doare inițial atunci când folosești articulația, după aia poate să te doară și atunci când n-o folosești, apare inflamația articulației însoțită de rigiditate articulară, adică nu mai poți să miști articulația cum trebuie. La genunchi de exemplu, simți că genunchiul este umflat, este rigid, te doare când calci pe el. Ce articulații sunt afectate și e foarte interesant de ce sunt afectate anumite articulații și altele sunt scutite. Cel mai des afectate sunt coloana cervicală și lombară, adică sus aici la cocoașă și jos, da? Te doare te doare mijlocul, șoldul este afectat, genunchii sunt afectați și prima articulație metatarsofalangiană. Metatarsofalangiană este prima articulație de la degetul mare de la picior. Ai degetul mare de la picior, da? Și cum se implantează degetul mare de la picior în picior, acea articulație începe să se umfle și să te doară. Da? Acolo apare des osteoartrita și la baza degetului mare de la mână. Atenție, de ce aceste articulații sunt afectate de osteoartrită? Explicația o găsim în acest tratat, da, în Harrison, în principiile medicinei interne, la capitolul osteoartrită, la pagina 2226. Autorul ne spune așa: „Astfel osteoartrita apare în articulații care nu au fost proiectate pentru sarcini umane, precum prinderea prin încleștare.” Da? Deci să prinzi prin încleștare, asta nu a fost proiectat pentru sarcina asta umană și articulația n-a fost proiectată pentru sarcina asta. Asta duce la osteoartrită de la baza degetului mare și mersul în poziție verticală, osteoartrita de la nivelul genunchiului și a șoldului. Ce interesant e că ne dăm seama că articulațiile noastre au fost proiectate pentru alte activități, pentru activitățile primatelor care merg în patru labe și atunci greutatea nu este pusă pe genunchi. Activitatea noastră n-a fost proiectată să prindem și să ținem chestii cu mâna, asta duce la uzarea acestei articulații. Aș adăuga la acest capitol faptul că articulațiile noastre sau mai exact coloana noastră vertebrală n-a fost proiectată să stăm toată ziua la televizor, la calculator sau la alte activități statice. Deci toate aceste lucruri și îmi place că prin în felul acesta ne dăm seama de cum a evoluat specia umană și cum cum se adaptează ea și ce lucruri rămân în urmă, dar putem să facem clar lucruri pentru a preveni aceste complicații. Îmi place că medicina e foarte pragmatică și vede vede aceste lucruri exact așa cum sunt ele. Bun, nu intrăm în aceste detalii, dar e un pasaj care mi-a plăcut în în această explicație. Dar înțelegem din asta și o să mergem spre fiziopatologie, adică cum care este fiziologia acestei osteoartrite, ne dăm seama că osteoartrita este un proces fiziopatologic normal. E aproape imposibil să-l eviți. Da? Statistica spune că jumătate din adulții trecuți de 65 de ani au osteoartrită. Posibil ca numărul ăsta să fie mai mare, iar prevalența o să fie din ce în ce mai mare în viitor. Ce se întâmplă de fapt? Și în tratat și în descrierile osteoartritei întâlnim mai multe lucruri care se întâmplă, dar principalul lucru, principalul factor care pare că duce la osteoartrită este microtraumatismul, adică uza constantă a anumitei articulații. Spre exemplu, articulația asta de prindere. Dacă prindem foarte des chestii cu mâna, lucrăm cu mâna, articulația asta nu e făcută ca tu toată viața să lucrezi cu mâna. Da? Nu așa a fost proiectată și asta uzează articulația sau articulația genunchiului. Da? Atunci când articulația genunchiului, adică os peste os, da, se lovește așa pe genunchi și aici avem niște cartilaje. Cartilajele astea când se micro când când apar microtraumatisme la nivelul acestor cartilaje, aceste microtraumatisme se transformă în fisuri, fisuri pe tot cartilajul. Cartilajul începe să se inflameze, se subțiază. Da? Deci el cartilajul este făcut pentru a absorbi șocurile pe care noi le avem când mergem, când alergăm, când sărim. Cartilajul devine mai subțire și nu mai absoarbe acele șocuri. Devenind mai subțire este și mai traumatizat și apare inflamația. Și atunci când apare inflamația scade secreția de lichid sinovial. Lichidul sinovial este uleiul cu care articulația este unsă. El este format din anumite glicopeptide și este format din acid hialuronic și alte substanțe care ung această articulație.

În momentul în care tu ai articulația traumatizată și apare inflamația scade secreția de lichid sinovial care oricum scade cu vârsta. Un alt lucru care se întâmplă la pacienții care au osteoartrită este că mușchii și ligamentele care traversează articulația devin mai slabe. Aici e foarte interesant dacă studiezi corpul uman și vezi cum sunt făcuți mușchii, ligamentele, terminațiile nervoase de la nivelul acestor țesuturi, realizezi că corpul nostru are reflexe pentru a-ți apăra articulația. Tu când calci pe un genunchi sau când sari, articulația are terminații nervoase în structurile din jurul ei care simt impactul pe care activitatea pe care o faci o aduce articulației. Când articulația simte acel impact, acel impact se simte în măduva spinării de unde se întoarce impulsul de a încorda anumite grupe musculare pentru a menține acea articulație. Deci există în permanență un feedback între ce simți în articulație, în ligamente, în tendoane, în mușchi care activează musculatura care protejează acea articulație. Mușchii și ligamentele care nu sunt exersate prin sport nu vor proteja articulația, iar articulația o să aibă de suferit prin microtraumatisme, cartilaje care se subțiază, inflamație, scăderea secreției de lichid sinovial care toate astea duc ulterior la osteoartrită. Acum hai să vorbim despre factori de risc și ce e important de precizat că e că o să vă dau lucruri la care vă așteptați și anume recomandări pentru gestionarea osteoartritei, fie pentru a a o evita, fie foarte atent pentru a ameliora simptomele osteoarritei chiar dacă deja ai osteoartrită și nu nu poți să regenerezi cartilaj, dar poți să faci lucruri care îți îmbunătățesc starea, îți scad simptomatologia și te fac să te simți mai bine. Bun, acuma hai să vedem despre factor de risc. În primul rând, vârsta înaintate e cel mai important factor de risc, dar e important de știut că 6% dintre persoanele trecute de 30 de ani statistic au simptomatologie, au osteoartrită simptomatică a genunchiului. Deci începând de la 30 de ani te pot dura genunchii pentru că deja poți să ai osteoartrită. Sexul feminin este un factor de risc. Nu se știe exact de ce. Faptul că îți cade protecția pe care ți-o oferă estrogenul la menopauză poate să fie o explicație. Faptul că la menopauză totul se usucă, pielea se usucă, mucoasa se usucă, mucoasa vaginală se usucă, mucoasa intestinală se usucă, probabil că se usucă și lichidul sinovial, mă rog, e mult spus se usucă, dar începe să secrete mai puțin. Asta e o posibilă explicație. În tratat se spune clar că nu se știe exact care e explicația pentru care femeile suferă mai mult de osteoartrită decât bărbații. Deci factor de risc dacă ești femeie. Traumatismele anterioare sau microtraumatismele sunt un factor de risc. Atenție foarte important, excesul ponderal. Adică dacă ai mai mult un BMI mai mare de 25, fiecare kilogram în plus este factor de risc pentru genunchii. Și vreau să vă explic următorul lucru din nou descris în tratat. Citez: „Sprijinirea pe un singur picior face ca greutatea corporală transmisă pe genunchi să fie de trei până la șase ori mai mare decât valoarea sa.” Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că noi atunci când mergem, da, când mergi tu nu poți să mergi pe ambele picioare că nu ești broască. Tu mergi pe un picior pe altul în care tu calci pe un picior. Când ai călcat pe un picior tu ți-ai pus toată greutatea ta pe acel picior. Dar pentru că fizica face ca greutatea să urce, da, când calci și după aia când te-ai pus pe picior să coboare și există forța gravitațională, de aceea greutatea concretă pe care genunchiul tău o suportă când calci pe picior când mergi este de trei ori mai mare decât valoarea greutății tale. Ce înseamnă asta în traducere? Dacă tu ai 100 de kg, în momentul în care tu mergi și calci pe un picior și-l ridici pe celălalt prin forța gravitațională, prin forța de accelerare și decelerare care înmulțesc greutatea ta, da, repet, tu ai 100 de kg și ai călcat pe picior, greutatea pe care genunchiul tău o va suporta o să fie de 300 de kg. Adică o persoană care merge și are 100 de kg are câte 300 de kg din când în când pe fiecare genunchi. Acum atenție, dacă tu ai 100 de kg și alergi, atunci când alergi tu sari mai sus, viteza ta este mai mare, decelerarea este mai puternică, greutatea ta se poate duce la x6, adică se multiplică cu 6. O persoană care are 100 de kg și aleargă o să aibă din când în când când calcă, de fapt de fiecare dată când calcă o să aibă până la 600 de kg greutate reală pe genunchi. Deci asta e atât de important de înțeles în lucrurile pe care le putem face și o să explicăm de ce slăbitul în greutate este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le faci împotriva osteoartritei este să înțelegem și așa înțelegem acest lucru că genunchiul nu suportă greutatea pe care tu o ai pe cântar, genunchiul suportă greutatea de trei ori mai mare decât ai de pe cântar când mergi și o greutate de șase ori mai mare atunci când alergi. Revenind la factor de risc, am zis că greutatea excesul ponderal este un factor de risc. Alți factori de risc țin de mișcări repetitive de-a lungul vieții, muncă fizică grea, sporturi de impact, fotbal, hochei, alergare. Alergarea este o mișcare repetitivă în care tu pui constant greutate pe genunchii tăi. De aceea foarte mulți chinetoterapeuți, foarte mulți medici sportivi nu recomandă alergarea în special în parc pe pe asfalt ca pe un sport sănătos pentru că faci sport cardiovascular de-ți distrugi genunchii și asta te va predispune la maimuțentarism fix atunci când ai nevoie de mișcare la bătrânețe. Un alt factor disc este istoricul familial de osteoartrită. Dacă bunicii au avut osteoartrită e posibil să ai și tu sau să fii predispus la asta. Intervenții chirurgicale anterioare pe articulații, nealinierea, adică faptul că ai picioarele în paranteză închisă, asta se cheamă genul valgum sau în exterior în paranteze așa se cheamă genul varum. Nealinierea asta pune mai multă presiune pe un singur punct din articulația genunchiului și asta duce la osteoartrită sau pas duc la osteoartrita genunchiului și lezarea proprioceptorilor neurologic. Atunci când avem o lezare a neuroceptorilor și asta se cheamă osteoartrita Charcot sau artropatia Charcot, ea se întâmplă atunci când avem o neuropatie periferică când din varii cazuri de diabet sau de cauză autoimună nervii periferici încep să amorțească și atunci tu nu mai simți propriocepția din genunchi, tu nu mai simți cât de tare calci pe el și iluzezi prea tare, îl traumatizezi prea tare și apare această osteoartrită care este rapid progresivă. Deci astea sunt ăștia sunt factorii de risc și acum vreau să vorbim despre recomandările concrete pentru gestionarea osteoartritei. În primul rând, prima recomandare, cea mai importantă este să-ți continui activitatea fizică. După vârsta de 30, 35 de ani, 40 de ani e normal să simți durere, e normal când faci sport să te mai doară spatele, să te mai doară piciorul, e normal să te mai accidentezi. Ideal este să faci sport cu mare grijă să nu te accidentezi, dar dacă te-ai accidentat este normal să te doară, e bine să protejezi zona care te doare, să nu continui să faci exercițiul care îți crește durerea, dar în niciun caz nu trebuie să te oprești pentru că în momentul în care te-ai oprit ai osteoartrită, te dor genunchii și tu te-ai oprit din activitate, mușchii tăi care îți mențin genunchiul încep să scadă, inflamația la nivelul genunchiului persistă, vascularizația și lubrefierea genunchiului încep să scadă. În schimb însă chiar dacă ai o steartrită și genunchiul te doare și tu faci exerciții aerobice sau faci exerciții de rezistență în apă, astea sunt recomandate, nu de impact, nu alergi, dar faci exerciții de rezistență în apă, articulația devine mobilă, articulația se lubrefiază corect, vine sângele la articulație și vindecă procesul de de inflamație sau îl ameliorează, mușchii din jurul articulației încep să se întărească. E foarte recomandat persoanelor cu osteoartrită să își facă însă un program personalizat cu ajutorul unui antrenor sau cu ajutorul unui chinetoterapeut. Se poate face chiar chinetoterapie la domiciliu care întărește tonusul muscular din jurul articulației și te ajută la ameliorarea simptomelor. Deci cel mai contraintuitiv lucru este să faci activitate când te doare, dar fix asta trebuie să faci. Ai osteoartrită și ai dureri, trebuie să faci sport, să fii și mai activ, sport cu cap, personalizat pentru a reduce acea durere. Un al doilea lucru pe care e absolut esențial să facem este să scădem în greutate. Da? Scăderea fiecărui kilogram, dacă ai scăzut 1 kg, ai slăbit 1 kg, când mergi genunchiul tău o să simtă o scădere a 3 kg. Dacă ai scăzut cu 10 kg, da, tu ești mai ușor cu 10 kg, dar când mergi greutatea pe care o pui pe genunchi este cu 30 kg mai mică sau când alergi greutatea o să fie cu 60 de kg mai mică. Și eu slavă Domnului n-am încă osteoartrită și am povestit în materialele anterioare cum am slăbit în ultima perioadă aproape 12 kg. Nu pot să-ți descriu cât de bine este să fii atât de ușor, cât de ușor urci scările, cât de ușor te pui pe jos să te joci cu copiii, cât de ușor te miști, cât de ușor te închei la șireturi. Este efectiv viața este mult mai plăcută când ești ușor sau când ai fost mai greu și devii mai ușor. Deci scăderea în greutate este un lucru foarte important pentru ameliorarea osteoartritei. Ce e foarte interesant este că în studii s-a observat că scăderea în greutate ameliorează inclusiv steoartrita de la nivelul mâinii, ceea ce pare ilogic pentru că la nivelul mâinii nu simți greutatea corporală, dar asta pare să fie legat de alți metaboliți care circulă în corpul persoanelor obeze. Persoanele obeze suferă de o inflamație cronică cauzată de obezitate care crește aceste simptome, le le intensifică simptomele osteoaritei care țin de inflamație. Ceea ce s-a observat este că persoanele care slăbesc în greutate și î reversează obezitatea scad simptomele inclusiv pe articulații care n-au legătură cu greutatea lor corporală. Un alt lucru important este dieta. Măcar acum când ai dureri mănâncă dieta antiinflamatorie, adică legume 80% din masa ta, fructe din abundență, evităm grăsimea animală în exces, suplimentăm cu omega 3, pește, nuci, semințe crude, nu prăjite. Somnul de calitate extrem de important. E important să dormi într-o cameră care este răcoroasă, bine aerisită, un pat foarte confortabil, pernă confortabilă, blackout, să fie complet întuneric în cameră, să fie liniște, să nu auzi pe nimeni, să ai un pat confortabil în care te simți bine, să dormi opt ore. Este atât de important, e atât de important în special la vârsta la care te apucă osteoartrita este vârsta în care creierul tău nu mai știe să genereze suficient somn. Al cincilea lucru pe care îl poți face în osteoartrită este terapia cu căldură sau cu frig. Pe unii îi ajută căldura, pe alții îi ajută frigul. Ce se întâmplă sau cum se face? Iei o compresă, fie că e caldă și o pui pe articulația care te doare, pe genunchi de exemplu, ții comprese calde, ții ceva cald. Căldura o să aducă mai multă vascularizație, o să facă vasodilatație și o aduce mai mult sânge care poate să hrănească articulația, să scadă durerea. Asta ajută în special atunci când ai luat un paracetamol, ai luat un antiinflamator și el trebuie să ajungă în zona respectivă. Sau pe alți oameni îi ajută frigul, o compresă rece care o pui sau ceva rece, ceva ce ții ceva rece pui pe articulație și acel rece scade inflamația din zona respectivă. Apoi putem să folosim medicamente. E foarte important să găsim o doză potrivită și cel mai prima linie de tratament în durerea osteoartritei este paracetamolul. Există multe concentrații de paracetamol, în mod cert e bine să vorbești cu medicul tău să vezi care-i concentrația care ți se potrivește în funcție de alte tare pe care le ai. Cert este că de regulă o doză între 500 de mg și 1 g este cea eficientă și de multe ori oamenii iau doze mici de 200 300 de mg de paracetamol și așteaptă să treacă durerea ori doza respectivă de multe ori este ineficientă. Se pot folosi și antiinflamatoare nonsteroidene: ibuprofen, diclofenac, nimesulid și alte antiinflamatoare care există. Se pot folosi antiinflamatoare topice, da, deci diclofenac, ibuprofen sau altceva ce găsiți și vi se potrivește se masează pe articulație și are un efect antiinflamator care poate să reducă durerea. Există suplimente cum ar fi glucozamina și condroitina care uite în tratatul ăsta se explică clar că nu s-a dovedit nicio eficiență a glucozaminei și a condroitinei în durerea în osteoartrită în studii controlate placebo. Adică unora li s-a dat condroitină glucozamină, altora li s-a dat placebo, niciun efect în ambele grupe. Totuși anecdotic sunt persoane care spun că acest supliment îi ajută. Dacă te ajută poate pe tine te ajută. Cred că e un supliment care are puține riscuri și dacă medicul ți-l recomandă l-ai putea lua. Și se pot face inclusiv injecții cu corticosteroizi sau cu acid hialuronic. Bineînțeles medicul ortopezi le face în articulație și injecțiile cu corticosteroizi ajută unele persoane mai puțin, la alte persoane injecția cu corticosteroizi poate să reducă durerea până pe la trei patru luni, adică eficiența variază foarte mult între pacienți, dar este o eficiență bună atunci când e nevoie de ea. Și bineînțeles e atât de important să înțelegi că poți să te folosești de alte tehnici pentru a reduce presiunea pe articulația respectivă, să eviți sporturile care pun presiune fix pe articulația respectivă. Da? Atenție revin la ideea că sportul pentru osteoartrită este ceva specific și e bine să ai un antrenor sau un chinetoterapeut care să te să te ajute să faci exerciții corecte care să stabilizeze tonusul musculaturii din articulația care te doare. Dar dincolo de asta putem să folosim bețe de mers, bețe din acelea de hiking. De ce să nu le folosim și în oraș? Te sprijini de ele și te ajută să faci mișcare. Da? În loc să stai pe scaun, să fii sedentar, să nu lași sângele să ajungă în articulație, s-o lași rigidă și inflamată, e bine s-o miști, dar dacă te doare poți să folosești un cadru, poți să folosești bețe de care să te sprijini. Ești nu știu, ești undeva la munte și te doare a început să doară genunchiul, ia un băț și sprijină-te în el. Da? Deci ne sprijinim. Putem să folosim tot felul de stabilizatoare în duși de care să ne ținem, da? Pentru a pentru a reduce durerea, putem să folosim și tot felul de atele și tot felul de de device-uri, dispozitive să le zicem așa ortopedice care mențin articulația și reduc din durerea. Și bineînțeles putem să ne poate ajuta corectarea alinierii despre care v-am vorbit mai devreme acei genuni care sunt în paranteză închisă sau în paranteză descrisă deschisă crăcănați. Există tot felul de dispozitive ortopedice care te pot ajuta la ameliorarea acestei sau la corectarea acestei alinieri. Un podolog bun în mod cert te poate ajuta cu tot felul de cu tot felul de soluții. So, astea astea sunt lucrurile pe care le poate face o persoană cu osteoartrită. Ăă din păcate mergem în direcția aia dacă nu avem grijă de articulațiile noastre din tinerețe mergem în direcția asta dacă nu ne menținem sănătatea și tonusul muscular dacă am ajuns acolo trebuie măcar atunci să ne apucăm de sport de întărirea tonusului musculare scăderea în greutate și restul de lucruri pe care le-am enumerat mai devreme ăsta e materialul despre ostoarrită dacă ai întrebări suplimentare lasă le jos în comentarii dacă vrei să povestești povestea ta cu osteoartrita dacă ai asta lasă ne jos în comentarii povestea ta suntem curioși s o auzim.