Sigur, iată transcriptul aranjat sub formă de text continuu, păstrând exact conținutul și exprimarea originală, fără modificări sau rezumate, doar eliminând timestamp-urile și formatarea de subtitrare:
Aș fi vrut să știu asta la 20 de ani! – Transcript
Băi, chiar dacă nu crezi în lucrurile astea, pentru că ești tânăr, ai impresia că totul ți se cuvine. Chiar dacă nu crezi în ele, domnule, respectă le exact cum zic, lucruri pe care mi ar fi plăcut să le știu sau să le știu mai bine sau să le și pun în practică la 20 de ani. Consecvența bate intensitatea în 90% din situații, din viață și mi ar fi plăcut să știu de atunci cât de important este somnul și cât de important este să ți întreții creierul prin somn. Energia mea este o resursă limitată, nu regenerabilă la infinit. Și mi ar fi plăcut de fapt să înțeleg la 20 de ani cât de prețios este timpul infinit pe care crezi că l ai la 20 de ani. Relațiile nu se strică neapărat dintr un motiv mare, ci relațiile se strică din microneglijențe. Doamne, e bine să nu i mai convingi pe toți că tu ai dreptate, chiar dacă tu știi că ai dreptate, pentru că este așa o pierdere de energie. Dacă ar fi să mă teleportez acum 20 de ani, asta mi aș fi spus. Dude, ai mai mult curaj. Nu aștepta momentul ăla să fii gata. Ai curaj. Fă o acum.
Am, te salut pe tine. Bine ai venit în noul an 2026. Vlogul ăsta poate să funcționeze ca o punte între ani pentru că acum e 2025 când înregistrez acest vlog. Tu îl vezi în 2026 și chiar vreau să te întreb cum a fost anul 2025 pentru tine? A fost un an bun? A fost un an șmecher, a fost un an plin de realizări? A fost un an greu? Ai muncit prea mult? Zi mi, scrie mi în comentarii cum a fost anul ăsta pentru tine. Și zic și eu, pentru mine a fost un an plin. Efectiv am avut lucruri bară la bară. Nu, n am avut niciun moment în care să pot să zic băi mă plictisesc, n am ce să fac. Din păcate, pentru că plictiseala se pare că e o chestie șmecheră. Plictisea e o chestie care ne dezvoltă. Dar vorbim despre asta într un alt material.
Materialul de astăzi vreau să vorbesc despre lucruri pe care mi ar fi plăcut să le știu sau să le știu mai bine sau să le și pun în practică la 20 de ani. Eu mă apropii de vârsta de 39 de ani. În martie, 30 martie o să fie ziua mea, 39 de ani. Trimite mi cadouri. Trimitem mi cadouri chiar și aice pe YouTube. Scrie mi în comentarii la mulți ani, boss. Dar mi ar fi plăcut să știu lucrurile astea și dacă aș putea să mă teleportez undeva în timp, știi mema aia e un E un om de la sat întrebat dacă ar s ar putea teleporta unde s ar teleporta și el zice ceva Galați sau Tulcea. Așa. Și eu dacă m aș putea teleporta și aș putea călători în timp, m aș teleporta în timp acum 20 de ani m aș fi dus la mine și mi aș fi dat lista asta și mi aș fi zis băi chiar dacă nu crezi în lucrurile astea pentru că ești tânăr, ai impresia că totul ți se cuvine, că lumea o să se deschidă în fața ta, chiar dacă nu crezi în ele, domnule, respectă le exact cum zic. Da, mi aș fi permis să mi zic mie pentru că mi se potrivesc mie, dar cine știe, poate dacă ai 20 de ani și te uiți la acest material, poate ai putea să împrumuți unele lucruri de aici și la 39 de ani să te întorci aici și posibil sper să mulțumești, să mi zici: „Mulțumesc, boss! Mersi că mi ai zis toate lucrurile astea.”
Bun. Primul lucru pe care aș fi vrut să l știu la 20 de ani este că corpul nostru nu se strică brusc. El se strică în timp, se dereglează încet prin mici incongruențe, mici diferențe între membrele noastre ca lungime, mici unghiuri care se tasează și că e atât de important dincolo de sala pe care am făcut o, dincolo de sporturile pe care le am făcut, pentru a arăta bine, pentru a sta drept, pentru a putea să faci lucrurile pe care vrei să le faci, să ai grijă de corpul tău prin talonete și chinetoterapie. Am trecut printr o lună de chinoterapie recent. Am documentat materialul. O să avem un vlog despre asta în curând. Am povestit pe Instagram că mi am pus și talonete, dar dacă aș putea de primul lucru pe care l aș face acum 20 de ani să mă teleportez cu tot cu talonetele de acuma și să zic boss, ia talonetele astea și poartă le că o să te ajute. Fii atent la ce te ajută. În primul rând, picioarele noastre sunt inegale. Fiziologic e normal. Nu poți să ai un picior egal cu alt picior. Foarte rar oameni care au picioare egale ca lungime. De regulă, picioarele noastre sunt inegale și ale mele sunt inegale. Ghici ce? Și piciorul meu stâng are cu 5 mm, pardon, mai mult decât ăla drept. Deci ăla stâng e cu cinci. Uite, ăla stâng e mai lung așa un pic cu 5 mm decât ăla drept și zici mare lucru. Ce înseamnă 5 mm? Dar dacă ar fi să calculeze aia 5 mm la fiecare pas, da, dacă la fiecare pas faci 10000 de pași într o zi și pui câte cinci aduni 5 mm de 10000 de ori pentru că asta compensează piciorul drept 5 mm la fiecare pas și i aduni într o zi o să ți dea 50 de m. Și acuma fii atent, gândește te câți ăia 50 de m câți în câți kilometri se traduc în 20 de ani. Uite, pune pauză la acest material. Du te în comentarii și comentează mi câți Dar gândește te doar aproximează. Nu face calculul. Da? Deci nu nu l gândi. Aproximează. Care crezi că e diferența de kilometraj între piciorul drept și piciorul stâng? Pune pauză. Du te la comentarii și zi.
Ok. Bun. Sper că te ai dus în comentarii și mi ai scris câți pași, câți kilometri crezi că are piciorul meu drept mai mult decât ăla stângc. Dar fii atent. 50 de m zamă 18 km într un an. Înseamnă 365 de km în 20 de ani. Deci piciorul meu drept are 365 de km în plus față de ăla stângul pentru că atâta a trebuit el să compenseze. Deci 365 de km. Adică e ca distanța de la București până pe la Iași. Deci eu sunt aice și piciorul meu a plecat singur la Iași. Piciorul meu drept este la Iași. Salut Iași. Salutare Iași. Dacă ești din Iași, hai să ne salutăm. Ciao! Și toate astea s ar fi putut corecta cu niște talonete. În schimb, musculatura s a dezvoltat diferit. Unghiul lombar este cumva diferit. Stau mai în față. Deci tot ce înseamnă biomecanica corpului meu, ea e un pic diferită și un pic dereglată. Dereglată mai mult cât a început să mă încurce aproape. Ce e bine că am făcut este că am ajuns la chinetoterapie din nou și am zis o asta în vlog. Am ajuns la chinetoterapie pentru că aveam un proiect, trebuia să prezint o sală de chinetoterapie sau un centru de chinetoterapie și mă bucur că am ajuns acolo și că am avut inspirația să fac această transformare de o lună și doar după aia am realizat cât de mult bine mi a făcut. Dacă n aș fi avut proiectul ăsta, probabil că n aș fi făcut kineto și n aș fi știut ce înseamnă kineto. Deci da, m aș fi întoarc în timp și mi aș fi zis: „Domnule, pune țialonete și fă kinetoterapie.”
Al doilea lucru pe care mi l aș fi spus este că trebuie să mi dezvolt creierul în fiecare zi. Ce mi aș fi dorit de fapt să fac dacă aș da timpul înapoi este să iau să mi iau câte o carte, domnule, și să citesc măcar o pagină pe zi pentru că am avut prostul obicei de a citi doar atunci când știam că am timp. Adică dacă plecam în vacanță sau că era dacă era vacanță de la școală sau de la facultate sau știam că am câteva ore pe zi libere în care să stau, cumva vedeam cititul ca pe o activitate care necesită mult timp și e mișto să ai mult timp să iei o carte s o citești. Uite, carte care pe mine cred că m a carte care mi a deschis viziunea spre analogii, ceea ce mă ajută foarte mult în ceea ce fac acum și ceea ce fac la medicul și ceea ce fac în discuțiile medicale, să iau procese complexe din tratate medicale și să le transpun prin niște analogii foarte simplu de înțeles. Cartea asta m a ajutat să înțeleg aceste lucruri sau poate de asta mi a plăcut această carte pentru că eram predispus la aceste analogii. Ăsta este Herman Hesse și cartea se cheamă Jocul cu mărgelele de sticlă. Mamă, am și prețul pe ea. Fii atent. Pentru oamenii tineri, prețul acestei cărți, ăsta a fost 310000 RON. Cartea asta e de pe vremuri când încă nu aveam Leu nou. Cartea asta este tipărită la editura Rao în 2002. În 2002 e cartea asta tipărită și cumpărată de mine cu 314000 RON. 314000 RON. Adică 314000 RON erau 31 RON. Da. Adică 31 RON i am dat pe ea, dar ea era 314000 RON. Așa vorbeam noi. Noi vorbeam în RON și milioane. Hai să mi dai și mie 100000 până mâine. 100000 însemna 10 RON. tare. Cartea asta am citit o fix la 20 de ani când mi aș fi dorit să mă întorc să mai povestesc alte lucruri. E, citeam cărți de genul ăsta, dar mi a mi ar fi plăcut să știu că e bine să mi dezvolt creierul în fiecare zi, măcar cu o pagină, două pagini, trei pagini, pentru că au fost zile foarte multe în șir din care nu am citit și nu am citit pentru că mi am imaginat că n am timp. Ori ai timp, ai timp în pauză, ai timp când stai la semafor, ai timp când mergi cu metroul, ai timp seara înainte de culcare, în loc să stai în loc să te uiți la un singur re. Dar uită te, dude, pe telefon, uită te pe social media, dar în loc să te uiți la două trei ril uri, citește o pagină și pagina aia se poate transforma în 10 și pagina aia o să ți dezvolte treptat creierul. Da. Nu e bine. E bine să nu ai așteptarea ca tu să devii deodată deștept prin niște revelații. O să vină la un moment dat un timp când o să devii bun la ceva. N o să vină timpul ăla. O să devii bunar făcând în fiecare zi un pic câte un pic câte un pic. Asta mi aș fi dorit să știu.
Apoi ce mi ar fi plăcut să știu, al treilea lucru pe care mi ar fi plăcut să l știu este că mersul este suficient și consistența sau consecvența bate intensitatea în 90% din situații, din viață, chiar și în sport. Am alergat Am alergat mai mult, n am alergat decât am alergat, dar am și alergat în parc ca și metodă de a face sport. Dar mi ar fi plăcut să știu în toate acele zile în care am preferat să n alerg că mă dărea piciorul sau că n aveam chef sau că eram obosit, mi ar fi plăcut să știu că și dacă aș fi făcut o tură de parc în mers, nu în alergat, beneficiile ar fi fost aproape același. Da, mi ar fi plăcut să știu acest lucru și să merg mai mult. Mersul când l am descoperit, după ce l am descoperit m a dezvoltat. Mi a dezvoltat imaginația. Mi au venit foarte multe idei super benefice mie și probabil comunității pentru că s au transferat în această în toate aceste materiale pe care le facem. Foarte multe idei mi au venit în mers. Mi ar fi plăcut să descopăr acest mers la 20 de ani și nu acum vreo opt ani când l am descoperit.
Bun și al patrulea lucru pe care mi ar fi plăcut să l știu la 20 de ani este că somnul nu se recuperează. Somnul și cât de benefic e să dormi și cât de nașpa e să nu dormi, nu prea nu prea erau cunoscute aceste concepte. prin anii 2000, 2002, 2003, 2005, 2006 amat la facultatea de medicină. În 2012 am terminat facultatea de medicină, am intrat la rezidențiat, am început să fac rezidențiat, am început să fac gărzi și am avut foarte multe nopți nedormite, fie că mă duceam la petreceri, fie că aveam gărzi, fie că stăteam până târziu să învăț și mi ar fi plăcut să știu de atunci cât de important este somnul și cât de important este să ți întreții creierul prin somn. Probabil că mi aș fi modelat un pic altfel seriile, mi aș fi modelat un pic altfel timpul, n aș mai fi lăsat lucrurile pe ultima 100 de metri ca să învăț noaptea până târziu și să dorm trei ore înainte de examen fără să înțeleg ce învăț și fără să rețin ceea ce învăț pentru că dormeam puțin. Mi aș fi făcut un program în așa fel încât să am suficient somn.
Bun. Al cincilea lucru pe care mi ar fi plăcut să l știu la 20 de ani ar fi acela de a nu mai bea alcool ca să aparțin. Mi ar fi plăcut să mă antrenez cum se antrenează mulți tineri în ziua de astăzi, să pot să mă distrez, să merg în oraș și să ies la control, să stau până târziu. Control e un club în care ieșeam când eram rezident și student. Adică, mă rog, e clubul control din centru, unde mă mai duc din când în când, dar unde ieșeam destul de des când eram mai tânăr și unde aveam acest obicei să să beau. În special marți erau băturile la jumate de preț, ieșeam cu prietenii și puteam să beau câte cinci pahare într o seară până să mă amețesc. Mi se părea amuzant, era mișto, dar dacă m aș întoarce în timp, mi aș fi explicat cât de rău faci asta creierului și probabil că aș face o mult mai rar. Da. Ok. Și acum mai beau din când în când, dar acum cred că beau o dată la șase luni pot să ies și să beau în așa fel încât să nu știu să simt că că m am amețit. Deci asta asta aș face. Mi aș explica cât de cât de rău îmi face alcoolul și aș încerca să beau mai rar și mult mai puțin să nu fac acest binge drinking ocazional pe care î făceam înainte.
Bun, acuma al șaselea lucru pe care mi l aș transmite este aceea că energia mea este o resursă limitată. Da. nu regenerabilă la infinit și aș fi avut grijă de mic în ce investesc și aș face o cu toată pasiunea. Da, sunt lucruri pe care le am făcut în gol și care nu mi au adus niciun bine. Mi aș fragmenta energia pe parcursul fiecărei zile în așa fel încât să reușesc să citesc, să cânt la un instrument, să mă dezvolt într o anumită zonă, să mă văd cu prietenii, să mă joc. Am am avut foarte mult timp, de exemplu, în care m au jucat jocuri și unele jocuri sunt super șmechere. Mi a mi a plăcut super mult să mă joc. Uau! De exemplu, am îmi aduc aminte de o vară întreagă în care am stat și m am jucat de dimineața până seara și nu regret niciun pic vara aia. A fost formidabil, a fost foarte șmecher, dar au fost și alte lucruri pe care le am jucat sau le au făcut care au fost cumva pierdere de timp, pierdere de energie din această optică greșită în care credeam că energia se poate regenera la infinit. Acuma, știi, mi ar fi plăcut de fapt să mă duc la vârsta de 20 de ani și să să mi arăt la 20 de ani cum o să fie viața mea acum și să să înțeleg la 20 de ani cât de prețios este timpul infinit pe care crezi că l ai la 20 de ani. Cât de preț cât de prețioase sunt acele ore în care nu ai niciun fel de responsabilitate, nu trebuie să ieși cu copilul afară, nu trebuie să faci aia, nu trebuie să lucrezi, nu trebuie să livrezi un proiect și să realizezi de fapt cât de șmecher este să ai tot timpul ăsta la dispoziție și faptul că este atât de abundent la 20 de ani, la 19, la 18 ani, faptul că în tinerețe e atât de abundent, asta nu l face mai puțin valoros. este din contră și mai valoros. Este șmecher. Ia timpul ăla și folosește l șmecher. Fă chestii șmechere. Chiar dacă nu ți par șmechere, poate atunci citește, aprofundează subiecte. Du te, dude, la o bibliotecă, ocupă te de lucrurile care îți plac. Joacă te un joc, dar joacă l perfecțiune. Enjoy it. Adică fă lucruri cu timpul ăla pentru că este mai șmecher decât E și mai șmecher decât banii pe care la vârsta aia nu i ai și ți i dorești. Este mult mai șmecher să ai timpul ăla decât banii pe care nu i ai, ți i dorești și pe care o să i ai, dar n o să mai ai timpul acela.
Un alt lucru pe care mi l aș fi spus ar fi o această zicală pe care am auzit o la un prieten și care cumva m a frapat și ă a fost așa ca un moment de luciditate și zicala asta este cum faci un lucru o să faci fiecare lucru în viața ta. Da. Așa poți să ți dai seama dacă un om ăă e de încredere sau nu, dacă un om este serios sau nu, pentru că așa faci, cum faci un lucru simplu, cum îți ții bucătăria, cum îți speli vasele, cum îți faci patul. seriozitatea cu care te speli pe dinți, seriozitatea cu care îți faci sarcinile, o să te definească în seriozitatea cu care abordezi lucruri serioase. Și dacă vrei să reușești și dacă vrei să ți iasă lucrurile și dacă vrei să duci la bun sfârșit proiectele pe care în care te angajezi și dacă ai o viziune de viitor mediu și îndepărtat înțelegând că din proiect în proiect o să crești și o să ajungi într un loc pe care ți l dorești și parcursul ăsta o să ți placă și dacă dacă ai toate aceste lucruri în minte atunci ține cont că așa cum faci cele mai mici lucruri care pot părea neimportante, așa o să le faci și pe alea mari. Deci dacă vrei să ai seriozitate în lucrurile mari care contează cu adevărat, aplică seriozitatea în lucrurile mici. Da, cât de organizat este telefonul tău, cât de organizată e galeria de fotografii sau cât de des treci prin ea și ștergi pozele și le organizezi, cât de consecvent ești în a ți duce promisiunile sau responsabilitățile care nu ți plac, atenție, atât de consecvent vei fi în a face lucrurile care îți vor aduce ulterior avantaje. Da, ăsta e un lucru pe care mi aș fi dorit să l știu de la 20 de ani și chiar dacă am avut cumva o seriozitate în lucrurile pe care le fac, mi ar fi plăcut să exersez acest skill mult mai bine și în lucrurile foarte mici.
Apoi, un alt lucru pe care mi ar fi plăcut să l știu este că relațiile nu se strică neapărat dintr un motiv mare. Da, nu te cerți cu prieteni doar pentru că ți a făcut o nedreptate și zici ok, las o pe baltă, gata, nu mai vreau să discut cu tine niciodată. Și relațiile se strică din microneglijențe, din faptul că ai uitat să i să dai un telefon, da? Ai uitat să i dai un mesaj, ai uitat să l inviți la o cafea, ai uitat să i pui o întrebare reală, ai uitat să l întrebi cum se simte. Lucrurile astea ajung să răcească niște relații care după aia nu mai pot fi reconstruite. Degeaba îți mai sun prietenul din liceu și te vezi cu el. Acuma e complet alt om. N o să n o să vă mai înțelegeți. Iar relațiile sunt extrem de importante și relațiile se fac din ce în ce mai greu cu vârsta. Ăsta este un adevăr, dar relațiile alea autentice pentru că da, la adică la vârsta asta poți să ieși și în oraș și singur. Adică eu pot să ies în oraș singur acuma să mă duc la un bar și să mă apuc să vorbesc cu o persoană random și să mă înțeleg bine cu ea și după aia o să plec și n o să mai am nicio legătură cu acea cu acea persoană. E foarte greu să faci în felul ăsta să ți faci o relație autentică, dar la 20 de ani când ai plin de timp, când ai plin de când ești înconjurat de pasiuni, când cauți și întâlnești oameni, asemenea ție, ți e mult mai ușor să legi acele relații. Și ce mi aș transmite mie la 20 de ani este să caut mai multe astfel de relații, să dedic din acel timp mult pe care îl am în a întreține acele relații și mi aș fi sugerat să fiu mai iertător. Adică lucrurile nesemnificative pe care oamenii aceia le fac și care mi se par nedrepte, să încerc cât de cât să nu neapărat să închid ochii, dar să le înțeleg și să le iert și să prefer să păstrez o relație decât să întrerup o relație dintr o neînțelegere care mie mi se pare o nedreptate. Asta mi aș fi, ăsta ar fi un gram de inteligență pe care mi ar fi plăcut să l transmit mie celui de la 20 de ani.
Un alt lucru pe care mi l aș fi transmis este că nu trebuie să ai o părere despre orice. Dude, nu trebuie să ai o părere despre orice. Nu, dacă n ai o părere nu înseamnă că nu ești inteligent. Din contră, dacă e e bine să n ai păreri, e bine să ai să n ai păreri și să ai curiozități. Da, reținerea de multe ori e o formă de inteligență, pentru că să fii inteligent înseamnă să ți dai seama cât de multe lucruri nu știi și că e mai bine să te reții. Și mai mult decât atât, chiar și în lucrurile pe care le știi, Doamne, e bine să nu i mai convingi pe toți că tu ai dreptate, chiar dacă tu știi că ai dreptate, pentru că este așa o pierdere de energie. Cred că singurul moment în care ar merita să să ți cheltui această energie pe care o ai, pe care Atenție, din nou, revenind la punctul pe care la punctul unde este unde am vorbit despre șase. La punctul șase, da? Ce mi aș fi transmis este că energia ta e o resursă limitată. Energia ta e o resursă limitată. În momentul în care cineva te contrazice și încerpi începi să explici foarte gălăgios așa și nervos că nu are dreptate și că tu ai dreptate, tu îți cheltui energia. Dar pentru ce? Ce o să câștigi dacă o să zică ăla cu care te contrazici o să zică „Da, bă, ai dreptate, bă, dar chiar vaccinurile chiar ajută, chiar merită să ți faci vaccin antigripal. Ce rost are? Deci, în primul rând, n o să câștigi nimic dacă o să și atenție, nu e un exemplu bun, pentru că dacă ai reuși să l convingi pe un om că un vaccin din acesta clasic este bun, zic clasic ca să nu intrăm în polemici, dacă ai reușit să l convingi că e bun, păi dar ăsta chiar ar fi un lucru bun pentru că s ar vaccina și s ar proteja. Da, dar sunt atât de multe alte domenii în care te poți contrazice fără niciun sens. n o să câștigi nimic nici tu, nici omul respectiv dacă o să l convingi. Iar adevărul este că în 99% din cazuri tu n o să i convingi pe oameni de lucrurile pe care le știi ca fiind adevărate. Singurul moment în care merită să începi să te contrazici și să depui acest efort este când omul cu care te contrazici vine la tine și zice: „Uite, eu asta cred, asta am fost învățat, dar cred că e posibil ca tu să știi diferit și aș vrea să ți aud părerea că poate o să învăț ceva din asta și poate o să am de câștigat. Ceea ce mi s a întâmplat de cred că câteva ori, de trei ori în viața mea, să vină cineva care să se contrazică cu mine într un mod productiv, dorindu și să învețe ceva. Și atunci nu merită să te contrazici cu oameni. Ba mai mult decât atât, cred că merită să le auzi părerile chiar dacă sunt complet contradictorii și absurde. Merită să Ok, dacă omul zice că Pământul e plat, n are sens să i explici că Pământul e rotund. este pentru tine, adică pentru beneficiul tău. Dacă î convingi că Pământul e rotund, n ai câștigat nimic. Dar n o să l convingi, doar o să ți pierzi timpul argumentând cu el. Cred că mult mai util pentru tine ar fi să înțelegi de ce crede că Pământul e plat și de unde vine această convingere și cum și a făcut această convingere și cât de ușor i a fost i a fost să aibă așa o convingere radicală din atât de puține informații neverificate. Și lucrurile astea o să ți dea de gândit, o să o să ți arate cum funcționează lumea de fapt și cât de creduliți sunt oameni oamenii și cât de ușor este să i păcălești pe oameni. De fapt, poate că acest lucru când o să l înțelegi o să te facă să îți dai seama cât de cât de firavă este o minte umană și cât de cât de manipulabilă este ea și poate o să te ajute să dezvolți mecanisme care să împiedice aceste lucruri, care să i informeze pe oamenii mai bine, să te împiedice pe tine să fii credul și să pici în astfel de plase în care și eu am picat de foarte multe de foarte multe ori. Deci da, nu trebuie să ai o părere despre orice. Cred că este mult mai șmecher să nu ai o părere și să ceri o părere decât să ai tu o părere.
Apăi, și asta cred că e cel mai greu de înțeles lucru, dar odată ce l înțelegi cred că este foarte melefic și anume faptul că nimeni nu vine să te aleagă. Da, foarte mulți tineri și eu inclusiv am avut această acest sentiment, dar mi am dat seama că este un sentiment nereal. Acest sentiment că ești predestinat spre ceva mare. Acest sentiment că nu e ok liceul ca liceu, notele proaste în liceu sunt altceva. n ai reușit să intri la facultatea care trebuie, dar lasă că merge și așa. Hai că până una alta te angajezi la o corporație pe un salariu minim sau așa, dar la început, dar urmează să vină ceva mare. Cineva o să descopere că eu de fapt sunt genial. O să vină o revelație care o să mă ajute să schimb lumea. O să fiu cel mai tare într un anumit domeniu. Această așteptare, dacă este doar așa un mic vis care nu ți schimbă felul în care interacționezi cu lumea, e ok. Dar atunci când așteptarea asta se transformă pur și simplu în starea ta de fapt și tu doar aștepți să vină cineva să te aleagă, ăsta poate să devină un lucru nociv. Da. Și e foarte greu să te descotorosești de asta, dar adevărul e că nimeni nu vine să te descopere, să te valideze, să spună că băi, ești tare, acum este momentul tău. Iar viața reală se construiește prin expunere repetată. Da, nici măcar prin talent. Chiar dacă ai un talent, de multe ori oamenii care sunt talentați performează mai slab decât oamenii care nu sunt talentați. Cred că dacă ai un talent, ți se pare că lucrurile îți sunt date, că ești entitled să primești anumite lucruri. Ai pur și simplu talent și asta te predispune la a nu munci pentru a avea meritele respective. te ai născut cu ele. Da, dar adevărul este că indiferent de talent sau nu, oamenii buni într un anumit domeniu, vârfurile domeniului sau oamenii care țin cumva un anumit ating un anumit un anumit un anumit nivel de performanță într un anumit domeniu, sunt oameni care ă au experiența acumulată, au o expunere constantă la a lucra la ce vor să lucreze și au o asumare constantă zilnică în domeniul respectiv. Deci nimeni n o să vină să te aleagă. Tu trebuie să să te expui. Nu, nu cred că mi a lipsit acest lucru. Adică eu am avut cumva senzația că o să reușesc, dar pe de o parte î era atât de frică să nu reușesc încât mă străduiam să fac lucruri care nu mi plăceau, să învăț pentru examen, să învăț pentru medicină, să mă duc la examene grele, să nu dorm noaptea și așa mai departe. Dar ce mi ar fi plăcut mai mult este să am cumva mai mult curaj.
Dacă ar fi ă dacă ar fi să mă transeportez acum 20 de ani, asta mi aș fi spus. Dude, ai mai mult curaj. Da. Adică nu aștepta momentul ăla să fii gata. Da. Nu, nu aștepta gata, uite mai exersez, mai fac. Nu, nu aștepta în momentul ă să fii gata. Ai curaj, fă o acum. Învață să greșești, învață să failuiești. Nu era ușor să fii chirurg la Fundeni în toată regula și să operezi și să eram chirurg și la la Curtea de Arge și să mi pornesc canalul meu de YouTube și să vorbesc despre cum poți să slăbești sau cum trebuie să mănânci. Ce era aproape ridicol. Era efectiv ridicol. Ce ești? Chirurg sau ești o un păpușar din ăsta care stă la televizor și stă pe internet și povestește toate tâmpeniile. Bagă ți mințile în cap. Bagă ți mințile în cap. vino în sală să operezi că asta ești chirurg. Frica să primesc aceste critici m a ținut o perioadă pe bancă. Da. Adică înainte să ies la suprafață și să mi asum tot ridicolul pe care î puteam pe care puteam să mi l asum, am stat pe bancă și m am pregătit să fiu gata. Și probabil că dacă începeam lucrurile mult mai devreme, eu cred că am început contul ăsta de YouTube undeva în 2018, dar dacă î începeam în 2015, aveam trei ani avans. Aveam trei ani avans aici și asta asta mi aș fi transmis. Mi aș fi mi aș fi transmis să nu aștept să vină cineva să mi zică: „Dude, ești super șmecher. Trebuie, uite, te am ales să faci asta.” și mi aș fi transmis să am mai mult curaj să încep lucrurile astea mult mai devreme.
Și un alt ultim lucru pe care mi l aș fi transmis pentru că mi era foarte greu mereu să fac alegeri când eram în fața unei alegeri și una dintre cele mai mari alegeri pe care le am avut a fost la examenul de rezidențiar când a trebuit să mi aleg specializarea și aveam de ales între ginecologie și chirurgie și pe lângă astea erau alte zeci de specializări pe care le puteam alege. Efectiv nu știam cum să fac alegerea. Efectiv nu știam care este care este specializarea potrivită pentru mine și ce mi aș fi transmis dacă aș putea să călătoresc înapoi în sala de de examen unde primeam notele și alegeam specializarea, mi aș fi transmis că niciuna nu era potrivită pentru mine. N aveam cum să știu care e potrivită pentru mine fără să le încerc. Și atunci mi aș fi transmis să take it easy, să nu regret alegerile pe care le fac, să nu ezit și să fac ce am chef. Efectiv ce ai chef alege. Alege. Vrei chirurgie, alege chirurgie că poți s o schimbi. Ai o viață lungă în față, poți să schimbi chirurgia pe altceva. Poți să echivalezi anumite anumite cursuri și să te duci să alegi altceva. Adică poți să faci absolut orice, dar fără să mai ai acea ezitare și reținere, având impresia că asta o să faci și toată viața. Pentru că poftim, nu faci asta toată viața. Ai ales chirurgie, ai făcut rezidențiat în chirurgie, ai profesat doi ani, te ai apucat de YouTube și faci complet altceva. Bine, tot în domeniul medical, ceva ce presupune o pregătire constantă și o documentare constantă mult mai activă decât o aveam în chirurgie, dar poate nu neapărat mult mai activă, dar mult mai diferită și mult mai largă așa. Adică n aș fi visat să fi văd să să învăț atât de multe lucruri cât învăț singur în documentările pe care le fac. Dar iată că am ales chirurgie și altceva n a fost și vreau să fac bani din asta, altfel n are rost. Da, am ales chirurgie și am ajuns să fac YouTube și cine știe în ce altă zonă să mă poarte viața în următorii 10 ani. Așa că asta mi aș fi transmis, să nu mai fiu atât de crispat când fac o alegere, pentru că ele de cele mai multe ori sunt reversibile și te poartă în zone în care nu ți închipui.
Și un alt lucru pe care l aș face și asta regret, ăsta într adevăr e un regret că n am făcut asta și anume faptul că nu am fost prin alte țări să învăț. Am fost la un curs în în Italia, am fost la un curs de la proscopie în India, dar dacă aș da timpul înapoi aș face mult mai mult schimb de experiență încă din facultate. Mi ar fi plăcut să plec prin Franța, să plec prin Germania, prin UK să fac câteva cursuri acolo, poate să învăț un an, doi acolo în facultate în rezidențiat. mi ar fi plăcut să mă duc tot așa să și e de fapt atât de simplu și ceea ce mă reținea e probabil faptul că nu știam cât e de simplu de fapt să faci asta pentru că dacă ești de exemplu rezident pe chirurgie și ai un stagiu de nu știu de pneumologie să zicem tu poți să scrii în Franța la un spital de stat la un profesor de pneumologie că vrei să vii și să faci stagiul de pneumologie acolo, iar el dacă te accepta pur și simplu te duceai acolo dacă aveai I noroc ca acel spital să aibă un campus. te și cazai într un campus și stăteai și învățai pe secția de pneumologie timp de trei luni, după care te întruceai în România și vedeai cu totul alți oameni, cu tot cu totul alt mod de a aborda pacienți, de a aborda probleme, de a trata, de a gândi lucrurile și asta e ăsta e un lucru care te poate propulsa foarte mult, în special când te întorci înapoi în România și pui în practică lucrurile pe care le ai văzut acolo.
Deci cam astea sunt lucrurile pe care mi ar fi plăcut să le știu la 20 de ani. care rezumat. Mi ar fi plăcut să port alunete, să fac chinetoterapie din când în când, să înțeleg că creierul meu nu se dezvoltă prin revelații, ci prin învățare zilnică. Și măcar două trei pagini, dacă aș fi citit în fiecare zi, aș fi fost mult mai câștigat acum. Mi ar fi plăcut să știu că mersul e aproape la fel de eficient ca alergatul, dacă n am chef să alerg, să merg mai des și mai mult, că somnul nu se recuperează și e bine să ai un program de somn, că alcoolul și bingi ocazional nu ți fac bine și ar fi bine să mi găsesc alt mod de a mă distra, că energia mea este limitată, chiar dacă am impresia că am o grămadă de energie și de timp în tinerețe, că așa cum fac un lucru, o să fac orice lucru în viața asta și să abordez cu seriozitate, absolut orice, chiar și lucrurile care nu se văd și care nu par importante, că relațiile se strică dintr un motiv, din microneglijențe și nu dintr un motiv mare. că nu trebuie să am o părere pentru orice și nu trebuie să mă contrazic cu oricine pentru a mi dovedi dreptatea, că nimeni n o să vină să mă aleagă, că trebuie să îmi asum, să mă expun încă de la început și că mă pot reprofila oricând, că nu trebuie să fac alegeri crispate și pot să le fac cu ușurință pentru că oricând viața te poate purta într o altă direcție și trebuie să înveți să te descurci în direcția respectivă, nu să rămâi foarte strâns. Uite așa de de un lucru pe care crezi că ți l dorești.
Bun, asta a fost vlogul, primul vlog din 2026. Apropo, 2026 am chef să fac mai multe lucruri pentru că ceea ce facem aici și avem o echipă mare și avem un flow destul de bine pus la punct în care filmăm aceste vloguri, le postăm în fiecare duminică și intră pe site în zona în profunzime, avem podcast urile pe care le filmăm și le postăm în fiecare miercuri. Ceea ce mi ar plăcea să fac este să avem o conexiune un pic mai directă și cel puțin oamenii care sunt în core public, care sunt publicul central, care stați, care intrați, care faceți primele view uri, materiale pe care le postăm aici, mi ar plăcea să ne conectăm. Nu doar așa unidirecțional doar eu să arunc informații încolo. Mi ar plăcea să ne conectăm și cel mai bun mod de a ne conecta este să fac live uri și asta o să fac. Am tot felul de scule pe care mă așteaptă de ceva timp. Stai să ți arăt. Uite, ăsta e un Elgato deck stream deck. Bang, bang, bang. Aici pot să mi pun, de exemplu, screen uri și să mi le setez și pac, pac, pac, le apăs și le schimb. Aici am OBS ul instalat pe Mac, am tableta pe care pot s o desenez, am două camere și încă lucrez la setup, dar în curând este gata și o să începem să facem și live uri și cred că o să le facem random, știi? Cred că o să păstrăm miercurea și duminica pentru postările pe care le avem înregistrate, dar live urile cred că o să le facem random și o să rămână unele disponibile pe pentru toată lumea. Unele o să fie disponibile doar pentru membrii acestui canal. Apropo, numărul de membri crește. Vă mulțumesc foarte mult pentru cei care sunteți membri. Asta asta ne aduce un venit constant pe care ne putem baza ca echipă și asta ne dă curaj să facem tot felul de lucruri care ne plac și care probabil că o să vă placă și vouă. Indiferent dacă acele materiale sunt sau nu remunerate prin colaborare. Deci este un mare lucru pentru noi. Vă mulțumim pentru asta și da, ne pregătim în 2026 de materiale poate un pic mai complexe, materiale tip documentar, materiale despre scam uri, cum este ozonoterapia, de exemplu, transmisiuni live în care să poți intra, în care să poți lăsa comentarii, în care să poți pune întrebări și să avem conversații cumva mult mai naturale decât acestea care sunt înregistrate și editate. Bun, mulțumesc că ai rămas până acum. Sper din tot sufletul să ai un an nou bun. Dacă ai materiale pe care vrei să le fac, dacă ai subiecte pe care vrei să le abordez, let me know. Lasă mi în comentarii niște sugestii. Trecem prin ele și ne apucăm de treabă. Mulțumesc. Ciao! Pe curând!
