Sunt doctor Mihail. Aici avem un material despre PSA, acest antigen specific, prostatic, care este, nu i așa, un marker tumoral. Acum începem acest vlog direct fără să facem niciun fel de intro, niciun fel de teasing. N o să băgăm acel sunet și acel logo, Doctor Mihail, pentru că e foarte posibil să fi ajuns la acest material pentru că ți ai făcut analizele și nu așa ți a ieșit PSA ul mare și nu i așa. Nimeni nu ți a explicat ce trebuie să faci cu 48 de ore înainte de a face acest test și nimeni nu ți a explicat ce înseamnă un test pozitiv. Așa că facem această scurtă introducere și vreau să spun că dacă ți ai făcut testul PSA și ți a ieșit rezultatul pozitiv, statistic, atenție, nu este o garanție, dar statistic riscul tău de a de a avea cancer de de prostată este unul minim. Da. Deci riscul este unul minim, însă este un semn că trebuie să faci investigații amănunțite.
Și foarte pe scurt, tot pentru tine, să știi că acest PSA, acest antigen specific prostatic nu este ceva ce face cancerul, este ceva ce noi cu toții bărbații avem. Doar că acest PSA, această proteină trebuie să rămână pe canalul canalul urinar pe e el se iese afară odată cu sperma. Ok? El e acolo. Doar că în anumite circumstanțe prostata ta poate deveni permeabilă și atunci acest PSA ajunge în sânge. Cauzele sunt multiple, le discutăm astăzi. Un rezultat pozitiv la PSA nu înseamnă că ai cancer. Da, o să explicăm toate astea în acest material unde, atenție, vorbim, da, cum ziceam, despre PSA, de ce crește, dacă merită screening ul, când să l faci, de ce iese mărit. Da, o să vorbim despre Avem această hartă pe care o s o urmărim pe parcurs. Apropo, acesta este scriptul care este scris de mine și acestea sunt niște prezentări făcute de Notebook LM. Este un este un tool făcut de de Google Laps care ne ajută foarte mult în a avea această această poveste a acestui PSA. Scuze, acest microfon nu stă, dar asta asta este.
Și da, o să urmărim această hartă schematică, logică și o să înțelegem materialul de astăzi. Ce este PSA, când trebuie să l faci, cum să te pregătești pentru un test de PSA, ce înseamnă un rezultat pozitiv, ce investigații trebuie să faci în plus. Atenție, n o să vorbim despre cancer de prostată. O să facem un alt material în care o să vorbim despre cancer de prostată, pentru că asta e un topic complet diferit și este un addon la acest test de screening. So, hai să începem și să vedem ce este PSO ul. PSU, atenție, este o proteină pe care prostata ta o secretă. Prostată ta este ca și cum ar fi un propriu o fabrică proprie de ulei în motorul tău, dacă motorul tău este tot aparatul tău genital. Pentru bărbat, prostata este efectiv e ca un burețel. Este ca o mandarină prin care trece uretra în momentul în care tu să vedem aici un asta de aice este vezinară și uretra trat trece uite așa prin prostată. Doar că la prostată, prin prostată, tot așa, trec și ductele diferente prin care spermatozoizii ajung în această uretră și se varsă practic prin ejaculare.
Acuma să ștergem acest desen minunat ca să înțelegem ce se întâmplă în prostată. prostata secretă acest PSA pe care îl vedem aici. Bulinuțele astea sunt PSA ul care este secretat de prostată și acest PSA este o enzimă care are ca rol, atenție, lichefierea lichidului supermatic, lichidului seminal. Lichidul seminal vine pe ductul diferent, ajunge în uretră și pentru a lichefia acest lichid seminal, pentru a l ține lichid, prostata face acest PSA care este de fapt o enzimă care ajută la lichifiarea lichidului supromatic. Atât de simplu. În mod normal, acest lichid trebuie să rămână în uretră și pentru că uretra și prostata au membrane biologice care sunt permeabile, un pic din acest antigen specific prostatic se va absorbi în sânge. Da? Deci este absolut normal să ai un pic din acest PSA care se absoarbe în sânge și atenție care nu creează nicio problemă. Deci faptul că avem un pic de PSA în sânge nu avem nicio problemă. Un semn de întrebare și nu o problemă apare atunci când acest PSA începe să se absoarbă prea mult în sânge.
Asta înseamnă, deci deja știm ce am aflat din materialul ăsta și de abia au trecut cinci minute, că PSA ul e ceva absolut normal. Există în prostata oricărui bărbat, există în sângele oricărui bărbat. Singurul moment în care nu ai psea, ai psea, zeura este că n ai prostată pentru că ți a fost eliminată chirurgicală. În rest, e ceva absolut normal, ceea ce fiecare bărbat secretă și ajută la lichifierea lichidului seminal. Însă acest PSA se poate absorbi prin membrana prostatică, prin vasele de sânge prostatice, prin membrană prin uretră. El se poate absorbi în sânge și ceva face membranele alea mai permeabile. Da, nivelul de PSA crește din sânge atunci când bariera este deteriorată sau când prostata se mărește semnificativ. Bun, am înțeles acum de ce crește și hai să vedem posibilele scenarii în care această membrană prostatică devine permeabilă.
În primul rând, hiperplazia benignă de prostată, adenomul de prostată e acea situație în care pacientul vine la medic și zice, primește un diagnostic, mergi acasă, zice: „Domnule, am prostată nu toată lumea are prostată, dar pacientul în cauză are hiperplazia benignă de prostată. Uite că prostata cu vârsta la bărbații începe să crească. Este o mărire naturală a prostatei care vine odată cu vârsta. Mai multe celule produc firesc mai mult psea. Deci ai o prostată mai mare, acea prostată va produce mai mult PSA și el va absorbi mai mult în sânge. Avem hiperplazia benignă de prostată. Mai avem inflamație, infecție, traumă, manipulări medicale. Aice mi a arătat un j ejaculare și le vedem din nou pe acest grafic. Hai să revenim la graficul acesta. Avem inflamație sau traumă, da, infecții urinare, catetere care au fost introduse pe uretră din varii motive, medicale, bineînțeles, biopsie anterioare sau masaj prostatic. Ce înseamnă asta? că te ai dus la doctor și doctorul ți a făcut un masaj prostatic și tu te duci poate în câteva zile la medicul de familie, el îți recomandă un test PSA, faci PSA ul și odată el iese mare. E normal pentru că doctorul te a măsat la prostată.
Există și presiune mecanică. Presiunea mecanică înseamnă ejaculare recentă. Deci orice ejaculare recentă, atenție, da, orice ejaculare recentă poate să ți crească PSA ul, da, și îți sil va crește posibil chiar peste limita pe care buletinul de analize vrea s o vadă și convenția este să avem 4 n/ ml. Deci asta este limita pe care ar trebui s o ne o depășim. Când o depășim, atunci analiza apare, să zic peste limita superioară și ne alarmează. Da, revenind, ejacularea recentă este o cauză pentru care prostata face PSA, îl elimină și prin prin permeabilitatea membranei prostatei, acest PSA poate să se absoarbă în sânge. Ok, deci ejacularea recentă. Și acuma să ne gândim cât de des medicul care se uită pe analize zice: „Ce vârstă ai? Hai să facem și un PSA și l bifează.” Cât de des îți explică că cu 40 de ore înainte de a face acest această analiză, e bine să nu ejaculezi, domnule. Ajungem și acolo. Da, deci e bine să nu ejaculezi, am reținut, dar ajungem la protocolul pe care trebuie să îl ții înainte de testarea PSA.
Mersul intens pe bicicletă. Deci, din nou, mergi pe bicicletă, habar n ai că prostata ta este lovită constant. În special dacă mergi pe gropi și stai pentru că ți e lene, stai pe șa. Te duci și ți faci un test p sea, poate să iasă mărit. Echitație și sex anal, bineînțeles. Sex anal făcut ție. Da, pentru că vorbim de bărbat. Se testează PS ul la bărbat. Deci dacă ție ți s a făcut sex anal, în mod ceri sexul anal, presupune de fapt un masaj prostatic în scopul obținerii plăcerii. Deci și sexul anal este cel care îți poate crește nivelul de psea. Și atenție, orice fel de manevrare în zona prostatei. Da, există tot felul de masaje prostatice. Prostată este cunoscută ca fiind o zonă care provoacă o plăcere diferită de orgasmul clasic masculin și atunci orice fel de manipulare în zona prostatei o s o facă un pic mai permeabilă și o să mobilizeze acel PSA în sânge. Da. Bun. Și cauza finală pe care o căutăm este această tumoră malignă. structura normală la prostate este distrusă, permițând pseului să ajungă mai ușor în sânge. Deci o un cancer care crește în prostată și practic face prostate foarte permeabilă și o cantitate mare de PSA se eliberează și în spermă, dar și în sânge.
Bun, avem deja 10 minute de material. Deja am înțeles că PSA ul este o enzimă absolut naturală care poate să ajungă în sânge în tot felul de condiții. Doar că în anumite condiții, da, poate să semnaleze un cancer rar. O să vedem cât de rar, dar vreau să fac o paralelă. Din nou, paralela asta ar fi menită să te facă să înțelegi de ce n ar trebui să te îngrijoreze un PSA crescut, dar trebuie să mergi la medicul. Pe mine personal, dacă aș face și special pe tine ar trebui la fel în urma vizionării acestui material dacă ți ai face un test, uite acuma vorbesc cu tine omule aici camera asta este pentru informații mai oficiale. Camera asta este așa între noi doi, știi? Aici suntem noi doi la o bere și discutăm. Da, aici e o cameră mai oficială în care zicem, ok, povestim informațiile astea medicane, dar aici ne întoarcem la această cameră care e între noi doi. Da. Deci, fii atent. Eu dacă mi aș face un PSA acum și mi ar ieși mai mare, acest lucru m ar îngrijora la fel de mult sau m ar duce la fel de mult cu gândul la cancer cum m ar duce o durere de spate cu gândul la cancer de plămân. Ok?
Deci dacă te doare spatele, spatele te poate dura din foarte multe motive, că ai stat prost, că te a tras curentul, că ai o nevralgie, că ai o discopatie, dar spatele poate să doară și în cancer pulmonar pentru că a crescut mult, s a dus la pleură și te doare aici în spate, ai un junghi. Ok, dar pe tine când te doare spatele, tu nu te gândești la cancer pulmonar, dar tu te duci la medic. Asta e diferența între PSA și și durerea de spate. Când te doare constant spatele și ai luat un pic de ibuprofen, paracetamol, ai stat două zile fără efort fizic și tot te doare, zici, domnule, ceva e în neregulă, te duci la medic și medicul, printre altele, poate să și dea seama de lucruri, să ți recomande investigații în plus, doar că spatele te doare și te trimite la medic. În schimb, cancerul de prostată nu doare și nu dă semne. Uneori poate să dea semne, cum ar fi sânge în urină, în stadii avansate, dar la început el nu dă semne. Și atunci noi mergem și testăm acest PSA ca să vedem dacă ne doare spatele. Ok, bă, te doare spatele sau nu? Imaginează ți că spatele nu ar avea senzori de durere și noi am umblat cu spatele dureros fără să știm. Păi, am face teste de screening. Te ai duce la medic și te ai testa dacă te doare sau nu spatele. Același lucru. Da, este la PSA.
Deci există cazuri într adevăr și de astea se testează pentru că și în tumori maligne, precum și în hiperplazia benignă și în presiune mecanică și prin tot felul de jocuri pe care ți le poți face cu prostata, nu intrăm în detalii, tot felul de manevrări sau inflamație, traumă, toate astea pot să crească nivelul de PSA. Apropo de inflamație, poate să fie o infecție acută sau o infecție cronică cu cu tot felul de patogeni. Da, ai o infecție cronică prostatică care poate să fie subclinică. Prostata ta are o inflamație, da, sistemul tău imunitar lucrează acolo, secretă o tonă de PSA, îți faci analizele și zici why am cancer și o iei razna. Și asta se întâmplă. O să ajungem la la practic la pro și contra testării PSA ului pentru că nu există o recomandare fermă. Există multă controversă controversă în zona testării PSA ului tocmai din această cauză pentru că creează mai mult rău uneori decât bine la anumiți pacienți. Ajungem ajungem acolo.
Ce trebuie să știm însăși e atât de important? Ce faci ca și pregătire corectă? Da. Adică 48 de ore înainte de a face această testare trebuie să eviți lucrurile despre care am vorbit, lucrurile care pot să crească PSA ul în sânge și ți pot da un rezultat fals, eronat. Tot ce trebuie să faci este să îți iei prostata rece. Ok? Acuma să nu te pui pe piatră, să stai pe rece, să te tragă curentul, să răcești la ovare. N ai cum. Pentru că dacă ai prostată n ai o vare. Dar trebuie să ții prostata la rece, între ghilimele. Da, trebuie să nu i faci nimic, să nu te joci cu ea. Și atunci cum se încălzește prostata? Atunci când tu ejaculezi. Când ejaculezi, ea dă drumul la secreție de PSA ca să lifieze acel lichid seminal. Ok? Deci nu ejaculezi 48 de ore, nu se întâmplă nimic. Da. Nu, n o să fie nicio problemă. 27 48 de ore, pardon. Nu ejaculezi nici prin contact sexual, nici prin masturbare. Domnule, nu ejaculezi. N o să se întâmple nimic. N o n o să n o să pățești nimic. Stai liniștit. Potolește te. Stai liniștit. Potolește te 48 de ore. Ok. Ți a spus cineva asta până acum? Ți a zis medicul care ți a zis adică în mod cert asta i treaba. Cumva nu vreau să jignesc medicii care nu dau această recomandare pentru că urologul tău la care te duci a doua oară pentru a doua testare atunci când ai suspiciune o să spună clar toate lucrurile astea.
Dar scopul nostru este să prevenim această anxietate care este dată de un rezultat pozitiv pe care nu l înțelegem și care e dată rezultat pozitiv care de multe ori îl avem pozitiv tocmai pentru că nu știm lucrurile astea. Pentru că dacă tu ai ejaculat de două ori într o seară și la opt ore după acele două ejaculări te duci și ți dai analizele, e foarte posibil ca acel PSA să ți iasă mare. Și atunci chiar și medicul de familie, oricine îți recomandă acest PSA trebuie să zică aceste lucruri. Unu, nu ejaculezi 48 de ore. Doi, antrenamente fizice intense sunt interzise în special mersul pe bicicletă. Deci nu tragi o cu 100 la piept, nu ridici deadlift uri de 200 de kg, nu faci tratamente intense. 48 de ore, stai liniștit, potolește te, domnule, potolește te. 48 de ore, da? Și fără bicicletă. Sau dacă mergi pe bicicletă, mergi măcar așa în picioare. Da? Adică nu sta pe așa. Apoi interzis orice manipulare rectală. Atenție, masaj prostatic. Da? Deci nu te masa la prostată, omule. 48 de ore fără examinări medicale. Deci dacă te duci la doctor și ți face tușeu rectal, probabil că e mai important tușeu rectal decât analiza. Amână analiza încă 48 de ore. Fără examinări medicale, da, la procolog. Fără supozitoare, fără sex anal. Omule, nu face sex anal. 48 de ore. Scuze că am râs. Adică treaba fiecăruia ce face. E important să știi că e bine să nu faci sex anal 48 de ori pentru că și asta e o manipulare prostatică. În caz de infecție urinară, trebuie să ți o tratezi mai întâi și să efectezi analiză după aproximativ șase săptămâni după vindecare. Cred că o să ți iasă PSA ul mare. Nu te interesează PS ul în infecție în infecție urinară pentru că o să iasă clar mai mare și nu te interesează rezultatul ăla.
Bun, asta este pregătirea. Da. înainte de a merge la ăă analize. Apropo, dacă îți place acest material, dacă îți place ce vezi aice, ne ajută mult să dai un subscribe, să dai click pe butonul de subscribe de sub acest video. Ne ajută să vedem abonați și ne ajută să trimitem materialele sau tu să afli despre acest tip de material când le vom posta în viitor, să afli primul și de ce nu să înveți chestii noi. Așa că da, dacă n ai dat subscribe până acuma, ne ajută acest lucru. Înapoi la vlog, de ce se testează acest PSAI? Hai să luăm de aici pentru screening. Atenție, vorbim imediat despre pro și contra screening, atunci când există deja simptome, da? Simp urinări frecvente, sânge în urină sau în spermă, durere prostatică, faci un PSA ca să pui un diagnostic sau monitorizare atunci când pacientul deja are cancer, a fost operat, a fost tratat și vrei să vezi cum ții cancerul ăla sub control.
Acuma, argumentele pro, clare, evidente și cele două tabere, de fapt se contrazic pe lucruri diferite. Am zis că există două tabere de medici, unii zic: „OK, lasă pe Steaua, nu l mai face că face mai mult rău.” Și există alți medici care zic: „Hei, nu, principalul beneficiu e depistarea formelor agresive de cancer într un stadiu incipient. PSA ul a fost introdus ca metodă de screening în anii ’90, iar mortalitatea cauzată de cancerul de prostată a crezut scăzut semnificativ. Da, uite așa scade mortalitatea cancerului de prostată. N avem aici gradații, dar vorbim despre ani 1990 2020 și vorbim de oameni pe mia de locuitori și pacienți pe mia de locuitori și de ce să le scad mult, dar vin ăilalții din tabura contra testării PSA și zic „A nu, n a scăzut numărul de decese din cauza testării sau datorită testării. A scăzut datorită faptului că știm să operăm mai bine. Avem robot, avem tehnici, diverse tehnici de operare. Ok, dar în mod cert e lesne de înțeles că depistarea precoce e foarte importantă în asta. Da.
Riscuri sau argumente contra care țin de riscuri și delimitări. Vorbim despre alarme false, supradiagnosticare și complicații. Alarme false. Majoritatea bărbaților cu un PSA crescut nu au cancer. O spune știința. Deci dacă ți a ieșit PSA ul crescut, sunt șanse de 95%. Probabil așa simt eu. Nu știu numărul ăsta exact, dar și o să vedem că numărul ăsta posibil să fie mai mare de 95. Zic 95 ca să fiu să fiu safe. Sunt șanse de 95% să nu ai cancer de prostată. Da, dar acest lucru generează anxietate, stres și investigații medicale inutile. Uneori pot fi inutile dacă doctorul este foarte agresiv. Pe mine m a sunat un prieten recent. Eram în urcam în avion și zic: „Băi, nu pot vorbi, nu, nu, te rog. Am simt că mor. Am făcut analiză și mi a ieșit PSA ul mare. Zi mi te rog un doctor care se pricepe la cancer de prostată. Un băiat educat care s a dus și s a făcut testul PSA pentru că a fost bifat în lista de analize la analize de rutină. Adică el s a dus la analize de rutină, a zis: „Sărut mâna, doamnă, vreau și eu să fac analize de rutină și doamnă doctor i a bifat inclusiv PSA ul. El s a dus, nu știu ce a făcut el în alea 48 de ore. Nu știu ce a făcut. Din nou, o glumă proastă. Îmi cer scuze, oameni buni, pentru dar ceva o fi făcut și i a ieșit pe seaua mare și m a sunat foarte panicat că are cancer de de prostat.
Ajungem la supradiagnosticare imediat și la complicații, dar vreau să ți arăt schema asta. Din 1000 de bărbați care fac screening regulat pe parcursul mai multor ani se salvează una, două vieți. Doamne, sunt vieți importante, adică sunt vieți de luat. În calcul, dacă testezi mii de bărbați pe parcursul mai multor ani, salvezi una, două persoane. Da. Reduci trei cazuri de metastaze, adică revii, da, trei cazuri de metastaz, de metastazare. În fine, deci trei cazuri în care cancerul se poate metastaza. Cum? Pentru că tu nu faci screening, el rămâne acolo, crește, crește, crește, îți dă metastaze. E astea trei cazuri le reduci. Uite, sunt câțiva oameni de pe aici, câțiva oameni de pe aici, dar sunt sute de alarme false și zeci de cazuri de supradiagnosticare. Sute de oameni care se duc și fac testarea asta, le ies rezultatele pozitive și le cade părul din cap de la între ghilimele li se li se albește părul din cap. Pierzi ani din viață de atâta stres, îți nu ți mai faci lucrurile. Adică ți a ieșit pozitiv testul. Doctorul zice „Bine, hai să repetăm la două săptămâni. două săptămâni nu dormi. Cu toate că cancerul de prostată, chiar dacă e al treilea, cel mai frecvent cancer, este un cancer care odată cu înaintarea în vârstă nu este atât de agresiv.
Și apropo de asta, nu orice cancer necesită tratament imediat. Există cancere de prostată, forme ușoare, forme care nu sunt agresive, care nu necesită tratament, care în care medicul preferă să urmărească cancerul. Pentru că de multe ori și una dintre recomandări și o să ajungem și la recomandarea de testare, dar vreau s o arăt acum, peste 70 de ani de obicei screening ul nu mai este recomandat deoarece beneficiile sunt depășite de riscuri peste 70 de ani. Sau dacă speranța speranța de viață este mai mică de 10 ani. Deci concret dacă speranța ta de viață este mai mică de șapte de de 10 ani, să zicem că ai 70 de ani și nu speri să depășești 80 de ani, păi nu are rost să te cauți de cancer de prostată pentru că tu vei muri mai repede decât acel cancer ar putea să te omoare. Asta este realitatea acestui cancer. El se dezvoltă la o vârstă înaintată și nu ți mai face rău aproape deloc. De fapt, majoritatea dintre oamenii, bărbații trecuți de 80 de ani, cărora li se fac la deces autopsie au o formă de cancer de prostată. Atât de răspândit este. Doar că n ai vrea să l faci la 40 de ani și de aceea există această recomandare cu toate aceste reguli pe care le respectăm, da, înainte de a face testul.
Nu ești daculăm 48 de ore, fără antrenamente fizice intense. Orice manipulare rectală este interzisă și în caz de infecție urinară nu ți faci testarea. O poți face în următoarele situații. Între 40 și 45 de ani, dacă ai un risc ridicat. Da, discuția ar trebui să înceapă mai devreme pentru bărbații cu istoric familial de cancer de prostată. Ai 40 de ani, ai bunic, tată, frate, nepot cu cancer de prostată, te duci și vorbești cu medicul tău. Dacă are rost, îți faci acest test. Din nou, având în minte faptul că acest test este la fel de relevant pentru cancerul de de prostată, cum este durerea de spate relevantă pentru cancerul de plămân. Dar dacă ai durere, te duci și te cauți. Dacă îți iese pseua ul mai mare, te duci și te cauți să excluzi toate celelalte cauze care s cele mai posibile. Da. între 55 și 69 de ani, de fapt aici ar fi 55 de ani. Deci între 40 și 55 de ani. Și asta e este o comprimare a ghidurilor care diferă între ele. Deci între 40 și 55 de ani dacă ai istoric, te duci, vorbești cu medicul, îți faci această testare. Între 55 și 69 de ani, decizia este individuală. Se recomandă o discuție informată cu medicul despre balanța personală între risc și beneficiu. Frecvența testării poate fi de doi p ani și peste 70 de ani nu mai are niciun beneficiu să ți faci această testare.
Și aici avem societăți mari din toată lumea care au recomandări diferite. USA Preventive Service Task Force zice că persoane între 55 și 69 de ani, bărbații au o decizie individuală. Ei decid dacă se testează. American Urological Association spune că între 50 și 69 de ani p sea o dată la 2 ani. Da, nu e decizia ta, recomandarea e s o faci concret. În grup de risc, origine africană, familie cu cancer, mutații. Discuția începe de la 40 de ani, iar la rezultatul suspect trebuie să faci repetarea analizei și după aia un RMN. American Cancer Society, risk mediu, discuție la 50 de ani, risc crescut la 45 de ani, risc foarte mare, gen tată cu cancer de prostată în tinerețe, discuția începe la 40 de ani pentru această testare. Dacă speranța de viață e sub 10 ani, nu se testează.
Și acum hai s o luăm de la început, să zicem că ai înțeles ce este acest PSA, ce este această enzimă, de ce crește din cauze care nu țin de cancer, ce trebuie să faci înainte de testare, când și de ce se face această analiză? Avem argumente pro și contra. Avem, cum ziceam, aceste sute de alarme false, zeci de cazuri de supradiagnosticare și tratament și complicații inutile. Apropo, ajungem și acolo. Nu orice cancer se tratează totuși. Dacă ți a ieșit un rezultat pozitiv, ce faci? Repeți analiza. Da. Se face testul respectând cu strictețe regulile despre care am vorbit mai devreme. Nu eșculezi. Nu faci absolut nimic care să implice prostata. O ții la rece, între ghilimele. După ce ți a ieșit rearea pozitivă, deci dacă PSA ul a doua oară l a Deci l a repetat, iese din nou pozitiv, peste 4 n/ ml, te duci la urolog. Da. Da. O discuție detaliată cu examinare clinică și dușectal. Adică urologul va trebui să ți bage un deget în fund și să palpeze acea prostată pentru că cancerul inclusiv se simte. Da? Deci gândește te că există atât de multe cancere care nu se simt. Da. N ai cum să bagi mâna să palpezi ficatul sau pancreasul. Dar iată că poți să palpezi prostată. De ce n ai palpa o? Doar trebuie să bagi un deget în fund. Nu e mare lucru. Pare pentru prima dată pare ceva ciudat, da, neplăcut, dar e atât de simplu. Adică ești doar tu în cabinet cu medicul, își pune o mănușă, își pune un gel și fără să ți dai seama ți a băgat degetul în fund. Tu te pui într o poziție normală și el poate să palpeze prostata, să și dea seama și să și să ți dea atunci un răspuns. După aia poate să și facă să și facă ecografie transrectală. Adică transductorul acela de ecografie se bagă și el în rect și poate să se uite cu ecograful pe acea prostată.
Dacă are suspiciuni în plus, da, dacă suspiciunea continuă și deja am restrâns grupul, da, din ăia 1000 de pacienți testați, 1 2 sunt ăia care sunt descoperiți cu cancer de de prostată. Se face se face RMN multiparametric de prostată. Da, e pasul cheie care vede exact cât este acel cancer dacă e acolo. Îți pune un diagnostic, îți spune nivelul de evoluție și îți cumva în funcție de acel rezultat și tabloul clinic, medicul poate să decidă dacă doar o să urmărească acel cancer, dacă îți dă un tratament, dacă te trimite la radioterapie sau dacă te operează. Discuția despre cancerul de prostată o s avem într un alt material. Și înainte totuși de operație se poate face biopsia prostatică. Se recomandă doar dacă RMN ul arată leziuni suspecte. Se realizează țintit, ghidat de imaginile RMN. Deci așa procedezi dacă ai rezultate pozitive în lanț. Dacă însă al doilea test psea îți iese negativ, uiți de el. Vorbești cu urologul, îl repezi la doi ani. Dacă îți iese și al doilea test pozitiv și îți face un tușeu rectal și ecografie și e curată prostata sau poate descoperi o inflamație, o prostatită infecțioasă, ai rezolvat problema. Dacă vede ceva pe ecografie și ți face tușu și ți face RMN, RMN ul e curat, gata, ai rezolvat problema. Sunt multe, sunt mulți pași și pe parcursul acestor pași tu poți să ieși din schemă.
Uite și tu. Am uitat să pun lumina asta. Am uitat să pun și ăsta aici. Hai să l pun acuma. La final vreau să ți l pun. Altfel se vede acuma. Altfel se vede. Bun. De ce însă ar trebui și totuși ca să continuăm în acest tandem pro contra la ce trebuie să fii atent? Pentru că există da acest această problemă. Da. Și asta sunt argumentele criticilor contra PSA. Cum a zis, multe alarme false. 6 7% din cei care fac testul prima dată au PSA mare, dar sunt sănătoși. Da. Deci dintr 1000 de bărbați spre 100 o să aibă PSA crescut fiind complet sănătoși. Majoritatea biopsiilor după PSA mare sunt negative. Adică te înțeapă în perineu, se intră cuacul prin perineul până la prostată. E dureros și poate avea complicații. Majoritatea biopsiilor sunt negative. supradiagnosticarea 20 50% dintre cancerele găsite nu ar fi devenit problematice. Adică poți să ai un bunic de 70 de ani, are cancer de prostată bine mersit, n are nicio problemă cu el. Atenție, mi ar plăcea ca acest discurs al meu să nu fie folosit împotriva tratamentului recomandat de medic, dar medicul uneori poate fi foarte agresiv și poate să l opereze pe bunicul și bunicul să aibă complicații din cauza acestei operații când nu avea nevoie de ea.
Ce înseamnă asta? Asta nu înseamnă că iei acest material și l folosești ca pe o armă de negare a diagnosticului. Nu. Asta înseamnă că într o astfel de situație eu personal aș cere sfat la doi sau poate trei urologi. Primul urolog care mi a descoperit cancerul și mi a pus diagnosticul ce că trebuie să mă tratez. Mă duc la al doilea, întreb dacă e corect. Mă duc și la al treilea. Măcar tratamentul să știu pe care să mi l aleg. Pentru că în ziua de astăzi eficiența e aproape la fel de mare între chirurgie și radioterapie. Efectele adverse sau complicațiile sunt și pot fi diferite. Deci e bine să vorbești cu medicul tău despre asta. Complicațiile biopsiei, sângerări, infecții, 1% necesită spitalizare. Complicațiile tratamentului, disfuncție erectilă, incontinență, incontinență la o parte, deci una din o parte din pacienți au o incontinență. Și pentru cancere cu risc mic se recomandă monitorizare activă, nu? intervenție.
Deci am vorbit despre asta, am vorbit despre cine face testarea, cine merge mai departe și da, ăsta este lucrul la care trebuie să fii atent. Dacă, din nou, dacă ai ajuns la acest material pentru că ți ai făcut, omule testare PSA și ți a ieșit pozitiv, e foarte probabil să fii unul din acești pacienți ăștia de aici din schema asta. E posibil să fie aici cel mai probabil. Statistic e foarte puțin probabil să fii aici, dar faptul că ți a ieșit pozitiv și dacă ai fi de aici te poate salva. Uite de cazuri de cancer metastatic și poți să fie o viață salvată. Deci oricum ar ieși e bine. E bine pentru că posibil să fii cel mai probabil să fii în zona asta și dacă ești aice înseamnă că te duci pe zona de tratament. Asta asta e asta e toată logica despre cancerul de despre PSA, despre cancerul de prostată.
Trei concluzii de final. Decizia este individuală. Du te și vorbește cu medicul tău. Nu trebuie să facem cu toții screening sau ți se poate recomanda acest screening, dar în final decizia trebuie să fie a ta individuală și trebuie să fie informată. Da. împreună cu medicul tău, ținând cont de vârstă, de ce ai făcut cu acel protocol de 48 de ore, tu ești cel care decizi asupra propriei tale sănătăți și cred că oricine face testare PSA pentru cancerul de prostată ar trebui să vadă acest material. Un PSA crescut este doar un semn. Nu este un verdict. Este un motiv de investigații în plus. Este un motiv de analiză. Dar ce ai făcut tu, domnule, în alea 48 de ore de ți a ieșit mai mare? Da, să ne gândim. Și există un plan de acțiune. Clar. În loc de anxietate trebuie să urmezi acești pași logici. Repeți analiza, vorbești cu doctorul, se face tușeu rectal ecografie, se poate face RMN, se face poate face biopsie. Sunt mulți pași până la a pune diagnosticul de cancer și până la ajunge la tratament.
Bun, ăsta e materialul despre PSA. Sper că am calmat apele. Sper că ai înțeles despre ce e vorba. Sper că îți place acest material un pic mai scurt. Avem vreo 30 de minute. Nu mai avem material de oră jumate ca duminica trecută. Dacă ai întrebări, lasă le jos în comentarii. Dacă vrei să bei o cafeluță super șmecheră, intră pe zor.ro și comandă ții. Comandă ți acest pachet. Caută pachetul roșu Zor Resolutions cu nuanțe de ciocolată cu lapte afine, Tofi Mure. Trezește te dimineața, bea espresso sau fă ți l cappuccino. E un mod excelent de a ți porni motoarele ziua de a porni cu o cafea de specialitate care îți bucură toate toate terminațiile nervoase, toate papilele gustative, toate toți senzorii olfactivi care miros aceste nuanțe. Și știi ce aș fi curios? Zi mi te rog, ce nuanțe simți? bea cafeaua asta și scrie mi în comentariu în acest în acest vlog sau dacă o comanzi o să ți vină cerere de recenzie, lasă ne acolo o notă și zi mi ce ai simțit. Ai simțit ciocolata cu lapte sau afine sau Tofi și Mure la final. Așa, un after taste.
Bun, asta e treaba cu vlogul de astăzi. Mersi pentru atenție. Mersi pentru faptul că ești abonat. Dacă nu ești abonat, te rog abonează te. Dă i subscribe dacă îți plac materialele pe care le facem aici. Ne ajută foarte mult să dai un subscribe și nu uita să dai join. Avem această zonă de membri pe YouTube unde dincolo de subscribe poți să dai join. Dacă dai join ai acces la materiale pentru membri. Ai acces la astfel de materiale cum e ăsta de acum, puțin mai devreme decât momentul în care ele devin publice. Ai acces la podcasturi cu o săptămână înainte, le poți vedea înainte și ai acces la materiale pentru membri. În secțiunea de membri deja avem ceva vloguri. Avem vlog despre alimente, carențe și obiceiuri care duc la anxietate doar pentru membri. De ce nu slăbești cinci cauze posibile conform studiilor? Material pentru membri. Ce nu știai despre somn? Cinci lucruri surprinzătoare, material pentru membri. În curând iese material despre lucruri pe care nu le știai despre telefon și cum altfel decât ai fi crezut până acuma, îți face telefonul rău. Avem Ce nu vezi pe Instagram? Cum arată o zi din viața mea filmată de dimineața până seara cu medicool, cu filmări aici, cu podcast, cu tot. Și avem vlogul despre testosteron, terapie sau dopaj. Ăsta este vlogul pentru membri, varianta extinsă. Da, avem câteva informații în plus, vreo 30 de minute în plus despre terapia cu testosteron și ciclurile cu steroizi anabolizanți, versiunea pentru membri. Bun, ăsta a fost materialul de azi. Mersi că ai dat subscribe, mersi că ai dat join. Ciao! Pe curând!