Dr. Mihail: Omule, te salut pe tine cel de acolo. Urmează un podcast foarte important pentru tine, în special dacă ești bărbat, dar cred că ar trebui să-l urmărești și dacă ești femeie și vrei să ai o mai bună grijă față de bărbatul tău. Pentru că, atenție, vorbim astăzi direct despre prostată, vorbim despre penis, despre igiena penisului, despre testicule și e foarte important să vorbim despre aceste lucruri pentru că, de regulă, nu vorbim despre ele, nu-i așa? Când ieșim cu prietenii în oraș, nu vorbim despre penis sau despre testicule. Uite tu, de exemplu, cel care ne urmărești acum, cum stai cu penisul? Dar testiculele cum sunt? Sunt la fel de elastice? Astfel de întrebări ar putea să trezească anumite reacții. Și tocmai pentru că aceste întrebări stârnesc anumite reacții, evităm să avem aceste discuții. Mai mult decât atât, nu mergem nici măcar la medic și, dacă medicul de familie se nimerește să fie femeie, cu atât mai mult ne e rușine să purtăm astfel de discuții. Și, în acest context, ajungem la probleme, pentru că atunci când apar mici simptome și mici semne, iar problemele pot fi rezolvate, noi le ignorăm și ajungem la adenom de prostată sau la cancer de prostată, la probleme de erecție sau la probleme de infertilitate. Așa că vorbim despre toate acestea: prostată, cancer de prostată, igiena penisului, HPV, pietre la rinichi. Mi-aș dori ca acest podcast să fie un mic ghid al tău pentru sănătatea bărbatului, să știi exact ce și când ai de făcut și, poate, să fie un început în a vorbi deschis despre aceste lucruri, pentru că eu cred că acesta este un prim pas înspre sănătatea noastră reală.
Dr. Mihail: Și vreau să mulțumesc celor de la Unicredit Bank care sprijină podcastul „Boabe de Cunoaștere” și, prin asta, sprijină aceste inițiative educative. Vorbim despre toate astea, nu-i așa?, cu dragul meu coleg și prieten Mihai Dobra, medic urolog cu competență în chirurgie oncologică, litiază urinară și transplant renal. Mihai, te salut.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Salut și mulțumesc mult de invitație, Mihail.
Dr. Mihail: Măi, eu îți mulțumesc. Efectiv despre asta vorbeam cu colegul meu Claudiu, nu-mi dau seama cum de nu ne-am gândit la tine ca invitat la podcast și de-abia acum ne-a venit ideea asta.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Lăsați, lăsați, mă măguliți. Cred că avem un subiect interesant de dezbătut astăzi.
Dr. Mihail: Abia aștept. O să fie manualul de sănătate al bărbatului. De ce crezi că, până la urmă, ne e așa rușine să vorbim despre asta? De ce e încă un tabu și de ce, când ne vedem la bere, nu vorbim despre lucrurile astea? De ce ne e rușine să mergem la medic?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Mihail, cred că nivelul de mândrie… și nu știu dacă din păcate sau din fericire, trăim într-o societate ușor patriarhală, până la un punct. Nivelul de mândrie al bărbatului este, aparent, mai ridicat decât al femeii și, nu de puține ori, la cabinet – fie că vorbim de spitalul public sau de cel privat – pacienții vin, de cele mai multe ori, cu soțiile, chiar și când vorbim de probleme aparent intime. Și nu mă refer neapărat la disfuncția erectilă, pe care eu nu o abordez în mod special, ci la patologiile oncologice ale organelor genitale externe. Vin cu soțiile. De ce? Pentru că sunt, oarecum, împinși, trimiși de soții, pentru că ei, din teamă, din rușine, din cauza impactului social pe care l-ar putea avea un diagnostic și tratamentul, evită. Spre exemplu, imaginează-ți, Mihail, o tumoră testiculară descoperită în stadiu incipient prin autopalpare, adică un gest simplu, făcut banal, la duș. Ai atins, ai găsit o formațiune. Sigur, patologiile conținutului scrotal pot fi de la non-oncologice – umflarea testiculului, hidrocel, infecție și așa mai departe – până la cele oncologice. Găsești o formațiune tumorală, un nodul palpabil, du-te la medicul urolog! Nu de puține ori mi s-a întâmplat, și chiar am acum în minte cazul unui pacient, șofer pe TIR, care a ajuns, din păcate, într-un stadiu atât de evoluat al bolii… Adică un cancer de testicul… Nu era un pacient cu o tumoră testiculară, era o tumoră testiculară cu un pacient, dacă înțelegi analogia ușor anecdotică. Și imaginează-ți că nu era o tumoră de cap de pancreas, nu era o tumoră renală, pe care nu o poți vedea sau palpa în interiorul tău. Era o tumoră testiculară gigant.
Dr. Mihail: Și de ce? Adică l-ai întrebat de ce n-a venit mai repede? Poți să întrebi asta un pacient?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Din teama de stigmatizare socială, din teama de a fi „pus pe bară”, de a nu mai putea munci pentru familie, din rușine. Impactul social al acestui gen de patologii poate fi destul de mare.
Dr. Mihail: Sigur că da. Sper din tot sufletul că astea sunt cazuri ultra-rare și că nu se ajunge să fie considerate o normalitate.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Dar îți spuneam că, de multe ori, pacienții vin împreună cu soțiile, ele fiind cele care îi împing. Dorm împreună și, în timpul nopții, pacientul se trezește de cinci-șase ori, are nicturie, se duce mai des la toaletă. Asta devine invalidant pentru calitatea somnului, nu doar a lui, ci și a soției. Cam pe acolo ne aflăm. Sigur că educația medicală contează foarte mult. Toate lucrurile astea au și o conotație educațională, de la pacient la pacient.
Dr. Mihail: Hm. Ce crezi că ar trebui să facem noi, medicii, sau oamenii, în general, pentru a putea discuta mai liber despre asta? Care ar fi rezolvarea acestei bariere de stigmatizare și rușine, care îl face pe pacientul descris de tine să amâne vizita la medic până când îi crește un cancer testicular atât de mare?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Ce putem face? Uite, podcastul tău este o manieră de a educa publicul larg. E foarte important ca, atunci când găsim ceva aparent modificat în zona medicală, să ne adresăm medicului și să nu începem un autotratament sau să amânăm vizita, sperând că lucrurile se vor rezolva de la sine.
Dr. Mihail: Dacă tot ai povestit despre testicul, aș vrea să rămânem în zona asta. Cât de frecvent se întâmplă, statistic, și în experiența ta, să ai pacienți cu cancer testicular? Și ce se poate face ca prevenție? E ceva ce poți face acasă?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, Mihail. Noi, la aproape 40 de ani, ne aflăm în vârful de incidență pentru tumorile testiculare. Sigur, de la 25-30 de ani, în funcție de tipul histologic (seminoame sau non-seminoame), dar cam acesta este intervalul de incidență maximă, între 25 și 40 de ani.
Dr. Mihail: 40. Adică mai rău de-atât nu poate să ne fie, vârful de incidență începe să scadă după 40 de ani, nu?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Exact, exact. Și apar formațiunile mai puțin agresive. Tumorile testiculare, odată depistate în stadiu incipient, au o rată de vindecare de aproape 95%.
Dr. Mihail: Ce înseamnă „incipient”?
Dr. Mihai Adrian Dobra: O formațiune nodulară, să spunem, de 1-2 cm, fără o evoluție clară, fără infiltrarea pielii… acelea sunt deja stadii avansate. Deci vorbim de un stadiu incipient. Aceste tumori răspund foarte bine, pe lângă chirurgie, și la chimioterapie sau radioterapie; sunt extrem de sensibile. Și, încă o dată, subliniez: teama și drama… ok, din păcate, natura, genetica, anatomia ta, un istoric de criptorhidie…
Dr. Mihail: Ce înseamnă asta?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Criptorhidia înseamnă că testiculele, care în viața intrauterină se formează în abdomen, nu coboară complet. Ele suferă un proces de coborâre prin canalul inghinal și ajung, în mod normal, în scrot. Din diverse motive, anatomice sau hormonale, ele pot rămâne blocate pe acest traseu. Acest istoric crește riscul de a dezvolta o tumoră testiculară.
Dr. Mihail: Bun. Și ce trebuie să fac pentru a o depista la timp? Există un mod de a palpa testiculul? Cât de des ar trebui?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Fie că vorbim de situația în care testiculul nu a coborât, fie de populația generală din intervalul 25-40 de ani, ce trebuie să facem? Să punem mâna, la duș, pe testicul, să-l palpăm, să vedem dacă o anumită zonă devine îndurată.
Dr. Mihail: Ce înseamnă?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Adică dură, ca o piatră. Ei bine, dacă se întâmplă asta, te duci la medicul urolog. El îți va face o ecografie. E simplă, se poate repeta, nu doare, nu e nicio dramă. Îți identifică formațiunea, îți recomandă și niște markeri tumorali. Uite, apropo de markeri, știu că ai copii.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Soția ta a făcut un test de sarcină, presupun.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Și a folosit beta-HCG.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Ei bine, beta-HCG-ul este un marker tumoral și pentru testicule.
Dr. Mihail: Aha, la bărbat.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, la bărbat, împreună cu alți doi markeri, alfa-fetoproteina și LDH. Uite cum putem urmări un cancer și pune un diagnostic adjuvant cu ajutorul unui marker.
Dr. Mihail: Ok. Și acest marker se face la indicația medicului, când există o suspiciune.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Ai o suspiciune clinică: am pus mâna pe testicul, e o formațiune tumorală. Ai o suspiciune imagistică: am făcut ecografie și am văzut formațiunea. Mă ajut și de niște analize de sânge.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Dacă lucrurile sunt mai complexe, fac și o tomografie, un CT, în care scanez de sus până jos și văd un bilanț oncologic, dacă există și alte depozite tumorale. Pe baza asta, urmează să scoatem testiculul. Înainte de asta, facem o crioprezervare spermatică.
Dr. Mihail: Adică, înainte de a-l scoate, pacientul poate dona spermă pentru a putea avea copii ulterior.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Exact, se congelează. Se duce la un laborator specializat, sperma se îngheață și se folosește atunci când pacientul dorește să procreeze.
Dr. Mihail: Poți trăi normal cu un singur testicul?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Poți trăi normal și fără testicule, Mihail. E castrare, dar…
Dr. Mihail: Corect, dar nu poți spune că trăiești absolut normal.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Ai nevoie de tratament de substituție cu testosteron.
Dr. Mihail: Dar cu un singur testicul? El poate prelua funcția celuilalt?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Cu un singur testicul poți avea activitate sexuală și o secreție normală de testosteron. Depinde de la pacient la pacient. Să nu uităm că mai avem și glandele suprarenale care, deși poate părea ciudat, produc testosteron și la femei.
Dr. Mihail: Hm. Bun. Deci e important să descoperi cancerul testicular la timp și să intri pe acest traseu medical unde, în 95% din cazuri, te vindeci complet. Ai spus că e importantă autopalparea. Cât de des ar trebui să o facem? Bănuiesc că e un gest conștient, nu doar că te speli și îți treci mâna pe acolo. Există o tehnică anume, ca la cancerul de sân? La ce ar trebui să fie atenți bărbații care, poate, nu au făcut asta niciodată? Mă gândesc că un testicul are și un epididim, și mulți pacienți se pot speria de el la prima palpare.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, foarte bună observația. Ai intrat într-o zonă în care, într-adevăr, pacienții, în urma autopalpării, își găsesc tot felul de alte probleme, unele nesemnificative. Vin la mine la cabinet speriați că au găsit un nodul, după ce au citit pe Google sau pe ChatGPT, într-o dramă totală, cu soția, iubita, prietena, cu tahicardie, transpirați… și, de fapt, era vorba doar de un chist de epididim, de o inflamație a acestuia sau de alte patologii non-tumorale, inclusiv hidrocelul, acumularea de lichid. Diagnosticul nu se pune tranșant doar prin palpare. Deci, dacă ai simțit că ți-a apărut ceva și te afli în acea categorie de vârstă, du-te la medic!
Dr. Mihail: Da.
Dr. Mihai Adrian Dobra: El îți va face diagnosticul diferențial și vom trata pacientul în funcție de patologia găsită.
Dr. Mihail: Hm. Bun. Deci, cert este că trebuie să-ți cunoști testiculele, să le palpezi activ, probabil o dată la câteva săptămâni, la duș, și să fii atent la ce simți.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Fără să exagerezi, să te palpezi în fiecare zi.
Dr. Mihail: Da, corect. Nu zilnic. Mă rog, e alegerea fiecăruia. Ai menționat „foițe vaginale” la bărbați. Într-adevăr, sunt multe terminologii care par feminine, dar țesuturile anatomice sunt similare în stadiul embrionar. Poți explica ce înseamnă?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, în dezvoltarea intrauterină, la un moment dat suntem similari. Ulterior, sub influența cromozomului Y, lucrurile se diferențiază. Dar da, e interesant că există formațiuni anatomice cu denumiri similare sau care sună feminin, dar sunt, de fapt, masculine.
Dr. Mihail: Apropo de asta, e periculos să te lovești la testicule? Implică un risc de cancer?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Nu neapărat un risc de cancer, ci un risc de orhidectomie, adică de scoatere a testiculului. Poți face un hematom sau o torsiune de funicul spermatic.
Dr. Mihail: Ce înseamnă torsiune?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Uite că poți să-ți pierzi un testicul și altfel decât prin cancer.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Poți să-l pierzi printr-o problemă anatomică. Imaginează-ți că testiculul atârnă ca un pendul. Torsiunea înseamnă că acest pendul se răsucește. Ce se întâmplă dacă vascularizația, odată torsionată, nu mai irigă testiculul?
Dr. Mihail: Face ischemie și moare.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Exact. Și asta trebuie rezolvată în primele ore.
Dr. Mihail: Ce anume?
Dr. Mihai Adrian Dobra: O durere bruscă. Trebuie să te duci la medic, necesită explorare chirurgicală.
Dr. Mihail: Asta mă sperie. Cum pot evita o torsiune?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Nu o poți evita. Te duci la fotbal, la baschet, sari la înălțime, încerci un slam dunk și, la aterizare, simți o durere bruscă, de intensitate mare, în testicul. Instinctiv, vei pune mâna și vei observa că testiculul nu mai e în poziția lui normală, e mai sus sau mai jos. Durerea e foarte puternică. Atunci trebuie să mă suni. Trebuie să facem o ecografie Doppler, să vedem dacă mai ai vascularizație. Trebuie să intrăm în sală, să detorsionăm, să salvăm testiculul și apoi să-l fixăm, să-i facem orhidopexie, adică să-l prindem în interiorul scrotului.
Dr. Mihail: Oricum, m-ai convins. Nu mă mai duc nici la fotbal, nici la baschet, nici să încerc slam dunk-uri. Ce alte probleme frecvente pot apărea la testicule?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Cea mai frecventă ar fi infecția testiculară, care poate fi secundară unei BTS (boală cu transmitere sexuală).
Dr. Mihail: Sau infecție cu transmitere sexuală, mai nou.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, nouă ne e mai simplu să spunem BTS. Un contact sexual neprotejat… Infecțiile pot urca pe epididim, se pot dezvolta și pot „mânca” inclusiv testiculul. O parte din pacienți se vindecă doar cu antibiotice, dar o categorie mai mică ajunge, din nou, la orhidectomie, adică la scoaterea testiculului. Patologia e complexă, de la ceva nesemnificativ, care trece cu tratament, până la cancere. Discuția pare fără sfârșit.
Dr. Mihail: Uite, am acoperit totuși o bună parte din cele mai frecvente patologii testiculare. Aș vrea să mutăm atenția spre prostată, pentru că e un subiect de mare interes. Știi cum îți dai seama că un subiect medical e de interes?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Cred că îmi imaginez.
Dr. Mihail: Dai drumul la televizor…
Dr. Mihai Adrian Dobra: Exact.
Dr. Mihail: …și te uiți la reclame: „Prosta-ceva”, „Prosta-altceva”… acesta e prefixul. Apoi urmează „vigor”, „XXL”, „Get Huge”, „Urinate Now”…
Dr. Mihai Adrian Dobra: Exact.
Dr. Mihail: Și alte terminații care sugerează testosteron sau nu știu ce supliment. E un marketing incredibil în zona asta de fitoterapie, care, sigur, are o reglementare destul de laxă din partea Agenției Naționale a Medicamentului. Nici măcar nu sunt considerate medicamente, ci suplimente nutriționale.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Exact.
Dr. Mihail: Și le găsești și la supermarket. Îmi place că formulările sunt foarte discutabile. Poți să spui că un supliment „sprijină sănătatea prostatei”. Păi, și podcastul „Boabe de Cunoaștere” sprijină sănătatea prostatei, pentru că te informezi. Nu poți contrazice asta.
Dr. Mihai Adrian Dobra: „Vei avea o urinare mai bună”, „Nu vei face cancer de prostată”. Uitați-vă la podcast, are un efect diuretic extraordinar.
Dr. Mihail: Bun, revenind la subiect, îți dai seama că e o problemă mare în populație, iar firmele farmaceutice au bani și înțeleg unde e piața. Acolo unde se bat mulți pe un segment, e clar că există un public larg. De ce se întâmplă asta?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Din păcate, acest public este încurajat să consume aceste produse. Eu nu sunt complet împotriva lor, le folosesc și eu în anumite circumstanțe, le dau pacienților, inclusiv ca placebo sau pentru a reduce inflamația. Dar, pe de altă parte, există o componentă comercială puternică, atât din partea farmaciștilor, cât și a medicilor. Să fim sinceri, sunt medici care beneficiază de anumite avantaje de la firmele de medicamente pentru că prescriu multe fitoterapice. La fel și farmaciștii. Ajungi la farmacie și, în loc să-ți dea o substanță activă cu adevărat eficientă, cum ar fi tamsulosin, îți vor da „prosta-whatever”. Concret, suplimentele au rostul lor, dar sunt foarte agresiv promovate din considerente comerciale.
Dr. Mihail: O să vorbim și despre substanțele care pot ajuta cu adevărat, dar aș vrea să începem cu începutul. Explică-ne, pe scurt și pe înțelesul tuturor, ce este prostata, ce rol are și de ce e acolo.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Anatomic, prostata se află sub vezica urinară. E o glandă cu un rol extrem de important în dinamica sexuală, în producerea lichidului seminal, care este apoi stocat în veziculele seminale și eliminat în timpul ejaculării. Deci are o importanță urogenitală.
Dr. Mihail: Adică produce lichidul seminal, care e o parte din spermă.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, este lichidul care transportă spermatozoizii și îi hrănește.
Dr. Mihail: Spermatozoizii sunt produși în testicule, nu în prostată.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Corect.
Dr. Mihail: Ei pleacă din testicul, ajung la prostată, se amestecă cu lichidul seminal și formează sperma.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Asta e partea genitală.
Dr. Mihail: Dar ai spus rol „urogenital”. De unde vine „uro”?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Prin mijlocul prostatei trece uretra, ca un pai. Prostata are, în mod normal, dimensiunea unei castane. Uretra transportă urina din vezică și o elimină.
Dr. Mihail: Deci prostata e aici, vezica deasupra, și uretra trece prin mijlocul ei.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Exact. Castana are o coajă, o capsulă. Din această capsulă, din zona periferică, se dezvoltă cancerul de prostată.
Dr. Mihail: Stai puțin, până la cancer, de ce trece uretra prin mijlocul ei? Nu putea să o ocolească?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Nu, natura e extrem de complexă. Acolo se află sfinctere, ducte ejaculatorii, o structură anatomică numită verumontanum. Dinamica e foarte complexă, de la ejaculare la urinare. Acest organ are o multitudine de afecțiuni, de la cele aparent nesemnificative, cum ar fi adenomul de prostată, până la cancer sau inflamații și infecții, acute sau cronice.
Dr. Mihail: Ca să înțelegem mai bine, ce s-ar întâmpla dacă un bărbat nu ar avea prostată? Să presupunem că ai putea să o „vaporizezi” fără operație.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Pacienții cărora li se scoate prostata din cauza cancerului (prostatectomie) nu mai au prostată. Sigur, nu vor mai ejacula, dar au o viață absolut normală. În timpul operației, legăm uretra direct de colul vezical.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Pacientul va avea în continuare continență și, cu noroc, poate avea și erecție.
Dr. Mihail: Ok, deci se poate trăi fără prostată în urma unei operații pentru cancer.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, pentru patologie malignă.
Dr. Mihail: Bun, am înțeles. Pe scurt, prostata e ca o castană prin care trece uretra, produce lichidul seminal și participă la dinamica urinară.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da.
Dr. Mihail: Adică la cum urinezi, cum te oprești…
Dr. Mihai Adrian Dobra: Cum urinezi, cum ejaculezi. Sunt sfinctere…
Dr. Mihail: E ca un sens giratoriu într-un oraș. Îmi place să compar corpul uman cu un oraș. Dacă mitocondriile sunt centralele electrice, prostata ar fi un giratoriu, nu?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, închide un sens, dă drumul la altul. Vezica se contractă, se deschid niște „ecluze”, trece urina. Apoi vrem să ejaculăm, se închide sfincterul intern, ejaculezi. Asta e prostata.
Dr. Mihail: Când ar trebui să merg prima dată la un control pentru prostată?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Pacienții vin la mine și spun: „Dom’ doctor, sunt foarte supărat, am prostată.” Nu trebuie să fii supărat, e natural să ai prostată.
Dr. Mihail: Ei vor să spună altceva.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, au auzit la televizor: „Am probleme cu prostata.”
Dr. Mihail: „Mă știu cu prostata.”
Dr. Mihai Adrian Dobra: Exact. Prima întrebare este: „Ce vârstă aveți?”, pentru că problemele diferă. La un pacient de 25-30 de ani, probabilitatea de a avea cancer de prostată e aproape nulă. La 50 de ani, sau dacă are un istoric familial de cancer de prostată, sau o soră cu cancer de sân…
Dr. Mihail: Hm, are legătură?
Dr. Mihai Adrian Dobra: Da, se corelează prin gena BRCA2.
Dr. Mihail: Serios? Interesant.
Dr. Mihai Adrian Dobra: Întreb pacientul: „Tatăl dumneavoastră a avut cancer de prostată? Aveți un frate, o soră cu cancer de sân sau pe altcineva în familie cu istoric de neoplazii?” Dacă da, pe la 45 de ani ar trebui să înceapă să-și facă un PSA, un marker specific al prostatei, dar nu specific al bolii.
