Dr. Mihail: Bună ziua și bine ați venit la un nou Branch Bun Bine. Pentru cine nu e familiarizat cu aceste evenimente pe care le facem, acesta e un loc în care creem o conexiune sinceră, reală cu specialiști de top în domeniile lor și creăm un spațiu sigur pentru un dialog corect din punct de vedere științific, schimb de idei și de perspective. Și e un spațiu în care ne place să oferim oamenilor instrumente pe care credem cu tărie că le puteți folosi. Și asta vreau să vă sfătuiesc de la început: aveți niște agende în care puteți să vă notați lucrurile pe care le auziți astăzi și încercați să nu amânați punerea lor în aplicare. Nu le faceți mâine, nu le faceți luni, nu le faceți în ianuarie. Gândiți-vă la care, măcar notați-vă trei luni, lucruri de top pe care o să începeți să le faceți din momentul în care o să coborâți jos în pauză la la masă la branci de astăzi, la branci Bun Bine. Vorbim despre sănătatea noastră într-un mod integral, vorbim despre sănătatea noastră pe bune. De aceea se cheamă One Health. Când vorbim de sănătate, cred că cu toții ne dorim, fie că ne dăm seama de asta, fie că nu ne dăm seama, și astăzi o să realizați acest lucru, ne dorim să avem noi așa acel singur doctor, un doctor care să le știe pe toate, care să ne poată trata de toate lucrurile, la care să te duci și să zică: „Ok, asta e genetica ta, asta mănânci, așa te-ai născut, asta e intervenția ta chirurgicală pe care ai avut-o, uite, trebuie să iei pastila asta, trebuie să mănânci asta, trebuie să faci asta. La mine vii să te operezi și te operezi ținând cont de toate lucrurile acestea.” Din păcate, doctorul ăsta nu există. Noi toți sperăm să devenim un astfel de doctor și când intrăm la Facultatea de Medicină avem așa o și cred că colegii mei de aici pot să recunoască asta, avem așa o așteptare atât de inocentă și atât de puerilă. Vedem Facultatea de Medicină ca pe un castel al cunoașterii corpului uman și zicem: „Mamă, e un castel Disney, de abia aștept să-l cunosc pe tot.” Și te pierzi în prima cameră în care intri și după 12 ani îți dai seama că în camera aia în care ai intrat ai rămas în ea și sunt 1000 de cotloane, ușițe pe care intri, te duci în subsol și ajungi să cunoști o singură boxă din acel castel. Asta se cheamă supraspecializare și cei mai mulți, cei mai buni doctori în domeniile lor sunt supraspecializați pe boxa aia, știu pe de rost ce se întâmplă în boxa aia, dar habar n-au ce se întâmplă în alte în alte încăperi ale corpului uman. Și cred că singura șansă până să apară acel medic care să fie, nu știu, să aibă cipuri în creier și să fie bustat de inteligența artificială, singura șansă în care putem să avem acces la o astfel de Medicină este medicina 3.0 despre care o să vă vorbim imediat cu Roxana Voica, dar e medicina care te pune pe tine, îți dă ție puterea să înțelegi ce trebuie să faci nemijlocit, non negociabil, activ cu corpul ăsta pe care l-ai primit, astfel încât să nu ajungi să intri în acele cotloane în acel castel. Există însă o o discrepanță pe care o observăm din ce în ce mai mult. Suntem înconjurați de tehnologii, avem tot felul de gadgeturi. Eu am un ceas acuma care poate să măsoare în timp real tensiunea arterială, am un ceas care măsoară dacă pun degetele așa compoziția corporală, poate să-mi zică câtă grăsime sub cutană am, câtă grăsime viscerală am, câtă masă musculară am. Avem atât de multe podcasturi, conferințe, ne notăm lucruri, avem cărți pe care pe care le citim. Asta este una dintre cele mai bune, o să primiți cartea asta în goodie bag-urile pe care le veți primi când veți pleca de aici. Asta e probabil cea mai bună carte despre despre medicină și despre ce poți să faci tu cu corpul tău. Avem atât de multe informații, problema este că apare o discrepanță între ce știm și ce facem. Nu-i așa? E vorba aia, e o vorbă care pe mine mă scoate din mă scoate din minți când zice cineva: „E domnul doctor, dar cu cu cu teoria stăm bine, la practică avem avem probleme.” Mă enervează, mă enervează pentru că îmi dau seama că și eu mă regăsesc în vorba asta: asta știm că trebuie să facem și asta facem. E o e o prăpastie între cele două, e o mare prăpastie. Această prăpastie poate fi construită, cred, în două feluri sau poate fi remediată în două feluri: fie printr-un pod pe care tu îl construiești încă de mic copil prin disciplină fermă pe care o practici. Dacă ai a a plecat trenul și probabil că a plecat trenul că suntem toți adulți deja, eu cred că prăpastia asta poți s-o umpli cu o emoție și ăsta e primul instrument pe care vreau să vi-l dau astăzi și îmi cer scuze că lungesc această introducere, dar vreau să vă dau acest instrument pe care și eu l-am învățat de curând. Aș putea…
Dr. Mihail: Sănătatea este o loterie. Spune viața, sănătatea noastră este de fapt o adevărată loterie. E efectiv loterie în momentul în care spermatozoidul se combină cu ovulul, e o loterie. Dar nu trebuie să nimerești șase din 49, trebuie să nimerești sute de milioane din sute de milioane și când bilele alea, câteva dintre ele nu cad la locurile care trebuie, te naști și descoperi de mic copil sau din adolescență sau când ești adult cu ceea ce se cheamă boală rară. Există peste 7000 de boli rare pe pământ și chiar dacă ele se cheamă rare, ele afectează între 5 și 7% din populația lumii, adică 300 de milioane de oameni au o boală rară care majoritar este genetică, de cele mai multe ori este genetică. Acești oameni își dedică întreaga viață, iau tratament cronic, suferă în încercarea lor disperată de a avea măcar câteva zile de normalitate. Dacă ești unul din acei oameni, medicina 3.0 despre care o să vorbim te poate ajuta să ai o viață mult mai bună. Dacă nu ești printre acei oameni, dacă ești printre ceilalți 95% și nu ai nicio boală rară, n-ai nicio nicio modificare genetică, ai un corp care e capabil să fie în fiecare zi normal așa cum ceilalți se chinuie să aibă și de multe ori nu reușesc, eu cred că nu ai absolut nicio scuză, absolut nicio scuză să nu… Ok, suferi că te lași de fumat? Săracul de tine, e greu? Nu, să te lași de fumat, îți vine să tragi din țigara aia? Oamenii ăilalți i-ar da orice să poată să aibă o asemenea suferință ca să poată să fie normali. Suferi că nu mănânci acel cheesecake? Au fost bune prăjiturile de jos? Suferi? Da. Oamenii ăia ar da orice ca să sufere să nu mănânce să să aibă suferința asta să nu mănânce din cheesecake și să nu trăiască să sufere din cauza efectelor adverse pe care le au constant de la medicația cronică pe care o au. Cred că informația asta puteți s-o integrați dacă vreți, dacă e prea dură Îmi cer scuze pentru ea și uitați-o. Dar pe mine mă ajută să o integrez și să-mi dau seama că practicarea acestor lucruri, lăsatul de fumat de care m-am lăsat de curând, V Pam, dar m-am lăsat și de el, renunțarea la alcool, mâncatul la ceea ce este corect, suferința de a avea dureri musculare în urma unui SP corect făcut, analizele pe care trebuie să le facem ca să vedem dacă ceea ce facem într-adevăr e corect sau nu, sunt niște suferințe minime pe care chiar ar trebui să ni le asumăm într-un mod non negociabil. Acum, înainte de a prezenta invitatul meu, primul meu interlocutor de astăzi…
Dr. Mihail: Prezentarea invitatului: Dr. Roxana Voica.
Dr. Mihail: Putem să începem și o să vin cu doamna Doctor Roxana Voica. Probabil că mulți dintre voi o știți deja, cei care nu o știți vă spun eu cine este: este medic gastroenterolog, este medic primar în boli infecțioase și Roxana are foarte multe alte, să zic, pasiuni conexe. A studiat dietetica de fertilitate, a studiat nutriția clinică, a studiat nutrigenetica, are un foarte mare interes în ceea ce înseamnă microbiomul și cum putem să-l modelăm pentru sănătatea noastră. Și vreau să zic ce-mi place mie la Rox, printre, să zic, oricum puținii medici care practică longevitatea, Roxana este, cum ziceam, una dintre puținii medici care în domeniul ăsta, care este foarte vast, în care apar foarte multe artificii de care oamenii lor le place să se agațe, Roxana este cea care promovează doar ceea ce este dovedit științific și ador asta la tine, Roxana. Mulțumesc mult că ai venit.
Dr. Roxana Voica: Mulțumesc. Mulțumesc pentru invitație. Sunt onorată să fiu din nou, e a doua oară când bine vorbim despre medicina asta 3.0 și despre ce înseamnă lifespan și…
Dr. Mihail: Medicina 2.0 și durata vieții sănătoase, Health span, dacă vrei să le definim puțin ca să punem să ne ancorăm în niște termeni siguri.
Dr. Roxana Voica: Da. În primul rând, nu pot să vorbesc de medicina 3.0 fără să vorbesc de medicina 2.0 și poate chiar 1.0. Pentru că așa a fost definită și cu mulți mulți ani înainte, oamenii trăiau cât trăiau, până la 30 de ani era un maxim de Life span, ceea ce înseamnă durata vieții și evident că mureau prin diverse boli contagioase, adică comunicabile, mureau prin accidente și așa mai departe. Iar medicii sau oamenii supraspecializați să salveze vieți în zona respectivă, în perioada respectivă, se făceau mai degrabă experimente, era o chestie experimentală, foloseau ceaiuri, foloseau substanțe. Ei bine, am ajuns la medicina 2.0 care, după diverse descoperiri și nu de foarte multă vreme, să zic așa, 100-200 de ani, am aflat și despre antibiotice, am aflat cum putem să reparăm bolile prin studii și au început să se facă studiile și avem o grămadă de studii epidemiologice și definiția medicinii 2.0 este aceea în care avem o boală, mergem la medic, ne doare ceva, mergem la medic și medicul prin diverse unelte și o să-mi placă expresia asta și o s-o tot folosesc, unelte pe care le avem la dispoziție și acum medicina 2.0 are un spectru extraordinar de larg, le folosește în folosul nostru, iar dacă n-ar fi existat medicina 2.0, eu cu siguranță n-aș fi fost aici, ceea ce mă duce cu gândul că este foarte benefică. Acum, medicina 3.0 are acești doi vectori importanți…
Dr. Mihail: Medicina 3.0.
Dr. Roxana Voica: Health spanul și lif spanul care sigur într-o balanță diferită față de medicina 2.0. Această medicină 3.0 sau această medicină nouă încearcă să echilibreze într-un mod egal speranța de viață care-i Health spanul și o să vorbim de îndată de ea și durata, calitatea, pardon, care-i Health spanul și durata de viață care e lifespanul. Medicina 2.0 nu pune accent sau pune accent extraordinar de puțin prin câteva specialități pentru acest pentru această calitate. Și ca să vorbesc în română, vă duceți la medic și spuneți: „Mă doare nu știu burta, abdomenul, uite, am o problemă cu stomacul.” Medicul vă zice: „Ia pastilele astea.” În două vorbe vă spune: „Ai grijă ce mănânci, poate faci și niște sport, că uite, colesterolul mare.” Și cam asta a fost cu partea de prevenție. Ei bine, medicina 3.0 asta face, se bazează foarte mult pe prevenție, se bazează foarte mult pe predicția apariției unei boli și da, dacă vreți să vă fac mai clar, aș spune că face întâlnirea cu boala mult mai rară, boala să fie mai puțin severă și cât mai departe pe viață. Și dacă ne concentrăm pe Health spen, pe acest vector important, atunci cu siguranță creștem și lifespanul. E logic, concret, lifespanul este câți ani trăim, Health spanul e câți ani trăim sănătoși în această viață și de regulă media este, să zicem, să trăim un lif span de 80 de ani, dar majoritatea oamenilor se îmbolnăvesc cu boli cronice pe la 60 de ani din cauza vieții pe care o trăiesc și lucrurilor pe care le fac constant și 20 de ani ajungi să trăiești cu o boală cronică, fie diabet, fie sindrom metabolic, ficat gras, hipertensiune arterială, insistență renală și așa mai departe. 20 de ani, ultimii 20 de ani îi petreci suferind.
Dr. Mihail: Și știi cum î îmi place foarte mult cum ai cum ai definit medicina 2.0 și 3.0. De regulă când apare o versiune 3.0 pare că versiunea 2.0 poate fi lăsată deoparte și poate într o lume ideală e posibil ca 2.0 aproape să dispară și să fie cea mai puternică medicină 3.0. Dar de fapt medicina 3.0 e un fel de completare pe care ne o dorim care încă nu există a medicinei 2.0 în care într adevăr vine la tine. Adică eu îmi aduc aminte când lucram și lucram și în în policlinică și veneau la mine pacienți 70 de ani, doamnă cu obezitate cu diabet cu hipertensiune tot ce Puteam să fac într o consultație de 15 minute era să i zic ok mâncați vă rog legume Nu mai mâncați pâine faceți un pic de mișcare în jurul casei dar asta era tot îmi doream atât de mult să am un cabinet în care adică să i zic ok doamnă mergeți la următorul cabinet în care să fie nutriționist să meargă la următorul cabinet unde să fie un loc în care să i se facă Ei fix porțiile de mâncare pe care trebuie să le mănânce să meargă la următorul cabinet unde să se facă sportul pe care trebuie să l facă și asta Probabil că o să fie medicina 3.0 Când o s avem instituționalizată până atunci o putem practica noi prin inst el pe care le învățăm Astăzi. Da ideea asta de Vector e foarte simplă că de fapt…
Dr. Mihail: Longevitatea și calitatea vieții.
Dr. Mihail: Despre asta vorbim în longevitate. Oamenii își imaginează că durata vieții, nu știu, toți ne dorim să trăim 100 de ani. Problema e că ne dorim să trăim 100 de ani și să n arătăm ca la 100 de ani și să fim chiar mai tineri și mai puternici și să avem mai multă stamina, cum zic englezii. Ideea e că medicina 3.0 pune foarte mare amprentă pe această speranță de viață și calitatea vieții și cum s-o putem îmbunătăți. Și dacă vreți să vă imaginați două cercuri concentrice, în mijloc este medicina 2.0 fără de care nu se poate 3.0. Știi cum e o vorbă de asta românească? Din nou mă enervează, asta mă enervează foarte rău, de fapt nu știu dacă e românească, dar ori de câte ori te vede cineva mâncând o salată sau refuzând un pahar de alcool zice: „Hai frate, ce mamă, tu ești tare, tu o să mori sănătos.” Și asta pare o glumă, dar de fapt nu e o glumă, chiar îți dorești să mori sănătos, adică îți dorești să să trăiești cât de mult timp poți sănătos, să nu mori bolnav.
Dr. Roxana Voica: Da, da, să mor sănătos. Da, chiar chiar îmi doresc să mor sănătos. Știu că o să mor la 80 de ani, stau pe acolo, dar aș vrea să pot să rămân în putere și sănătos cât de mult timp pot, poate chiar până la 80 de ani.
Dr. Mihail: Și Roxana, cel mai important, prevenția în medicina modernă.. Logic lucru în a practica medicina 3.0 e acela de a ne concentra pe lucrurile care de fapt ne îmbolnăvesc și ne omoară și pe efortul de a evita acele lucruri în mod activ. Dacă vrei să vorbim despre ele.
Dr. Roxana Voica: Da, da, da, vectorul Health span ca idee față de lifespan care e un Vector simplu, trăiești, respiri, ești acolo, aia e lungimea, nu mai respiri, ai murit, deci se termină lifespanul. Heal spanul este un Vector foarte subiectiv și este influențat de foarte mulți factori. Ideea e că avem așa, mie îmi place să le pun în niște dulapuri sau în niște valize, cum vreți, și avem vreo cinci sau șase printre care aș spune așa: avem nutriție la dispoziție, avem partea de activitate fizică, tot ce înseamnă activitate fizică, avem o componentă de somn și fac o paranteză aici: toată lumea zice: „O să dormi suficient când o să mori.” Ei bine, dacă n-o să dormi, chiar o să mori repede. Ă avem o componentă emoțională și o componentă farmacologică despre care cu siguranță o fost să vorbim. Eu aș adăuga a șasea și aș spune că în cea de a șasea sunt toți factorii externi care înseamnă poluare, accidente, tot ce cu ce ne întâlnim, temperatură, expunerea la temperatură extremă a corpului și așa mai departe, adică factori habitu. Ei bine, la…
Dr. Mihail: Pilonii sănătății.
Dr. Roxana Voica: Fiecare parte din aceste șase cutii, cu siguranță facem ceva prost sau avem factor de risc care ne influențează acest Health span. Fumatul e un comportament habitual, aș pune în a șasea bucată, dar le influențează absolut pe toate celelalte cinci. Mâncatul, mâncatul, suntem într-o era ultra procesat, iar în America 70% din mâncarea de pe raft a devenit ultra procesată. O să vorbim puțin și despre de clasificare dacă vreți să știți cum se clasifică ultra procesat. Însă este o mâncare care nu ne aduce foarte multe beneficii corpului și sigur afectează Health spanul. Somnul, iară suntem într-o epocă a insomniei și se transmite transgenerațional pentru că nu prea știm exact cum se împarte în funcție de vârste somnul, astfel încât să ne gândim că adolescenții, spre exemplu, au nevoie de un somn total diferit, au un crono tip total diferit față de al nostru și ei trebuie să se culce foarte târziu și să se trezească târziu și noi catalogăm: „A, ești leneș, te trezești în weekend la 12:00.” Și când îl trimiți la școală la 7:00, el nu poate să aibă aceeași performanță cognitivă ca e ca și cum te-aș trezi la 3:00 și ți-aș spune: „Apucă-te de muncă, scrie mailul ăla pentru corporație.” Și atunci și somnul influențează foarte mult Health spanul în egală măsură suplimentele pentru că avem aceste unelte important să ne dăm seama, avem o multitudine de suplimente și trebuie să vedem câteva caracteristici acestor suplimente: când să le iau, cum să le iau? Și nu pentru că cineva, influencerul x a spus că e bine să iau suplimentul ăla fără să am o logică și de cele mai multe ori când pacienții vin în cabinet și l întreb: „Pentru ce luați pastila asta?” „Păi nu știu.” „Păi ok, hai să ne gândim unde acționează, ce face? Pentru ce boală concret sau e giro protector general sau ajută longevitatea sau ajută hsp ul?” Și atunci e foarte important și evident partea habitual de care povesteam, iar nu în ultimul rând emoțional despre care cu siguranță astăzi o să auziți foarte multe lucruri interesante pentru că e clar că emoțional contează să fii într-o neutralitate foarte bună cu tine însuți și această neutralitate de care îmi place foarte mult să vorbesc este ca așa cum spune Mihail ca să poți să nu negociezi lucrurile astea: mănânc sănătos, fac sport, dorm, trebuie să ajungi într-o neutralitate emoțională în care nu există ziua aia: „Astăzi n-am chef că plouă și eu nu mă duc la sală pentru că am o stare proastă.” Trebuie să integrezi atât de bine binele și răul care ți se întâmplă în viață încât traiectoria să fie una singură, nenegociabilă, aceea de indiferent de câștig sau de pierderea vieții respective, zilei respective, tu să faci lucrurile înspre conservarea și îmbunătățirea Hell spen ului. Dacă ți-a plăcut acest material, asta înseamnă că cert o să-ți placă la Bun Bine pe 9 martie unde vorbim despre armonie și…
Dr. Mihail: Insert Bun Bine | Armonie și Sănătate feminină.
Dr. Mihail: Un eveniment dedicat femeilor. Te aștept pe 9 martie la The Point. Bilete și mai multe informații găsești pe bunbine.ro.
Dr. Roxana Voica: Corect și cumva…
Dr. Mihail: Obiceiurile bune susțin sănătatea și starea de bine.
Dr. Roxana Voica: Non negoci non negocierea acestor activități de bază: nutriție, sport, somn, relații sociale pune o amprentă imediată în în ziua respectivă în care tu le faci corect și nu mi dau seama Dar câți dintre voi vă simțiți din când în când obosiți sau fără chef sau avem starea asta trenantă Și începem să ne întrebăm Ce trebuie să facem Aoleu trebuie să fac niște analize trebuie să mi iau suplimentul de magneziu trebuie să să iau adică Ne ducem cu gândul în tot felul de Locuri de astea îndepărtate când de fapt activitatea este fix Aici începe cu exact cu lucrurile cu care poți să începi fă ce trebuie să faci non negociabil repet și când cumva sănătatea noastră în special de la anumită vârstă pentru că corpul nostru știi cum ne obișnuim în anii Adică când avem 20 de ani 30 de ani ne obișnuim ca corpul nostru să facă față mâncării proaste pe care o mâncăm nopților nedormite pe care pe care le avem alcoolului pe care î consumăm corpul face față dar la un moment dat obosește nu mai face față singurul mod în care poți să te simți bine din nou este această non negocierea acestor piloni și îți propun să începem cu cu nutriția…
Dr. Mihail: Nutriția. Sistemul imunitar și tubul digestiv.
Dr. Roxana Voica: Și să vorbim despre ce care ar fi să zic trei principii alimentare care să fie potrivite pentru toată lumea și care trebuie respectate non negociabil. Aș fi zis inițial acum câteva luni că nutriția e preferata mea și mi-am dat seama că cu cât plec mai departe de mal și mă duc în profunzime cu atât e mai complicat și sunt o mulțime de oameni influenceri și specialiști care vorbesc despre nutriție însă sunt câteva aspecte despre care vreau să vă vorbesc și vreau să vă gândiți la tubul digestiv pentru că sunt gastroenterolog ca un organ exterior deși pare că e integrat în noi el Chiar este exterior pentru că are o legătură absolut directă dintr o parte în alta cu exteriorul este unul din cele mai importante organe relaționate cu exteriorul și ăsta este motivul pentru care sistemul imunitar se dispune de a lungul tubului digestiv în 80% procentual vorbind în totalitatea lui 80% stă în tractul digestiv Ei bine dacă ar fi să să spun…
Dr. Roxana Voica: 30 de plante diferite pe săptămână.
Dr. Roxana Voica: Niște principii concrete aș vrea să vă spun despre faptul că studiile pentru că doar pe studii mă bazez arată că pentru o funcționare foarte bună a acestui tub digestiv spun că e nevoie de plante și o să tot auziți aceste plante și mie îmi place să vorbesc despre plante 30 de plante diferite pe săptămână iar 30 pare un număr Magic dacă v v am zis pe săptămână plantele și plante înseamnă legume fructe leguminoase cereale integrale semințe nuci și condimente în ultimul rând și plante aromatice condimentele poate aș începe cu ele ca să pot să mai ridic puțin ștacheta pentru că uităm total de ele și 30 de g de fibre pe zi v am zis că 30 e un număr Magic acum fibrele sunt componente ale plantelor există fibre solubile și insolubile e ele sunt hrană pentru ceea ce noi numim microbiom sau bacteriile totalitatea bacteriilor care se se găsesc la nivelul acestui tract digestiv și pentru că am citit o expresie foarte de curând era o chestie cu vegasul că ce se întâmplă în Vegas rămâne în Vegas nu rămâne în intestin ce se întâmplă în intestin absolut deloc nu vă imaginați asta Ba Din contră corpul nostru știe exact prin niște celule absolut geniale tot ce se întâmplă în în fiecare moment tot ce mâncăm Imaginați vă că mâncați un măr și corpul creierul sistemul imun știe chiar absolut componența Mărului respectiv există niște celule descoperite de foarte curând se numesc…
Dr. Roxana Voica: Neuropsi.
Dr. Roxana Voica: Sunt niște celule ne senzoriale neurosenzoriale înceapă înseamnă că pleacă de la nivelul gurii și merg până la finalul colonului sau intestinului gros iar acești ce se întâmplă acolo cum există un singur strat de celule care desparte exteriorul adică tractul intestinal de sistemul nervos și de sistemul imun acest neuropatie așa niște prelungiri și bagă mânuța în intestin o amprentează inclusiv bacteriile pe care le ingerăm inclusiv aminoacizii adică proteinele zahărul avem receptor la neuropsi ăștia pentru zahăr și o să vă povestesc un lucru foarte grozav despre neuropsi…
Dr. Mihail: Legătura creier intestin. Neuropozii.
Dr. Roxana Voica: Ăștia și transmit semnalele către sistemul imun pe de o parte astfel încât sistemul imun să știe am de acționat apuc să lupt gata e ceva care a intrat acolo Sau stau liniștit și către sistemul nervos Cum prin depolarizare printr un glutamat care un neurotransmițător extraordinar se duce repede la nervul vag pentru că prin nervul vag Care e cel mai mare nerv din corp ajunge informația la creier și creierul spune ai primit zahăr ow super Dar mai vreau e atât de bun Dă l înc Și atunci suntem influențați în mod direct de acest neuropsi neuropat vă în esofag dacă Bem o gură de cafea care e un pic mai caldă decât temperatura corpului acești neuropat în câteva secunde vorbim de una două secunde fac ca temperatura acelei cafele până intră în în stomac să ajungă la temperatura fiziologică a corpului suntem geniali credeți mă au fost Studiați de curând și Au fost găsiți ca alte miracole pe lângă…
Dr. Roxana Voica: Receptorii de zahăr se găsesc pe toată lungimea tubului digestiv.
Dr. Roxana Voica: Microbiom și cumva au încercat să vadă dacă noi avem receptor de zahăr pentru că ne învârtim în jurul zahărului în nutriția modernă și o să vin cu un ultim principiu că mi ai cerut doar câteva însă acești Neuro sunt prezenți peste tot în tractul digestiv și s a încercat tăierea gustului de dulce și s a arătat că oamenii care au băut apă cu îndulcitor și apă cu zahăr deși Ei nu simțeau gustul de dulce După o vreme scurtă de 3 minute s au dus către apa cu zahăr și au vrut apă cu zahăr mult mai multă pentru că acești neuropat de zahăr Deci practic noi avem receptor de zahăr pe toată lungimea tractului digestiv Deci oamenii aceia din studiu s au dus către apa cu zahăr nu către cea cu îndulcitor nu Da pentru că cea cu îndulcitor nu stimulează partea de receptor de zahăr să ne înțelegem zahărul este o glucoză plus o fructoză două molecule diferite Unite și în principiu Cam tot ce i foarte dulce din punct de vedere natural miere și așa mai departe sirop de agave sirop de ștevie toate au o glucoză și o fructoză Ei bine acești receptori sunt stimulați în mod direct de Glucoză și de fructoză de nimic altceva și atunci ideea de bază este ca principiu Încercați să mâncați cât mai puțin zahăr și cât mai puțin ultra procesat pentru că prin activarea sau prin prin absorbția zahărului și prin ultra procesat pe care vă de care vă povesteam la început cu etichetă produsele cu etichetă știți noi prin ultraprocesate…
Dr. Roxana Voica: Alimentele ultra-procesate.
Dr. Roxana Voica: Mâncăm mâncare care a fost modificată procesată dar noi pe etichetă citim doar ingredientele noi nu știm exact cum a fost procesată noi nu știm procesul nu scrie niciunde a fost pus la ce temperatură a fost făcut după aceea Noi citim doar eticheta eticheta ne spune că conține niște stabilizatori emulsificatori și așa mai departe te de care sigur Noi am auzit în bucătărie și cu siguranță astea se numesc ultraprocesate și pe Scala Nova AC celor brazilieni deștepți care au pus o scală Nova pentru a clasifica tipul de alimente numărul unu avem cele naturale fără etichetă un măr din pom ăla e clar unu iar patru suntem la ultra procesați la doi suntem cele care suferă minime procese de procesare să zic așa că încălzim exact un măr congelat sau încălzim laptele și atât și treiul deja când începem să acționăm să punem lucruri care par naturale patru deja punem ce nu mai e natural patru e deja plăcintă de mere exact plăcinta de mere de la anumite restaurante sau fast food uri asta i patru clar ideea de bază este că…
Dr. Roxana Voica: Absorbția glucozei și fructozei.
Dr. Roxana Voica: Absorbția glucozei și fructozei pentru că suntem la zahăr are o traiectorie total diferită în corp glucoza crește în sânge așa cum bine știți există acele Spike uri de Glucoză care ne influențează în toate felurile posibile pe când fructoza se duce direct în ficat nu există alt organ Ea este impactat ficatul este impactat de fructoză iar această fructoză foarte interesant pentru că aici Vreau să ajung să am o relație și să vă fac să înțelegeți că toate cele șase găletușe de care vorbeam eu sau bagaje sunt interdependente fructoza Asta este dependentă Sau dacă vreți să zic procesul este dependent de doză și de timp dacă luați o sticlă de apă cu zahăr așa cum v am povestit e ca și cum puneți o cantitate extraordinar de mare de fructoză de ce Pentru că beau într un timp scurt ceva foarte dulce și am multă fructoză pe lângă glucoză o lăsăm un pic și fructoza se duce în ficat pur și simplu ficatul se simte bombardat se blochează puțin și apoi fructoza intră cu niște enzime pe un ciclu de Amino se numesc enzimele mai puțin important și fac niște face un compus care final se duce în acidul uric știți acidul uric e…
Dr. Roxana Voica: Acidul uric și consumul de zahăr.
Dr. Roxana Voica: Acela care când mergeți la medic vă zice să nu mai mâncați carne că vine din carne în general Ei bine există această reacție enzimatică care ne duce la acidul uric ce face acidul uric ca o consecință este inhibă o enzimă care dilată vasele de sânge Da se numește Ște Oxid nitric sintetaza ele această sintetaza Oxid nitric sau oxidul nitric dilată vasele să avem noi ideea aia când facem tensiune că uite se mai dilată și nu fac tensiune practic se face o rezistență dacă e inhibat această acest Oxid nitric acidul uric crescut în sânge a fost observat la copiii care beau foarte multe băuturi dulci dacă inhibă acest Oxid nitric și se întâmplă această treabă pe vasele de sânge se întâmplă și pe vasele coronariene se întâmplă și pe vasele din cap Deci dintr o dată vom avea impact pe partea cardiovasculară vom avea impact pe partea cerebrovasculară neurodegenerativă ei bine Asta este cu fructoza fructoza este vestigial în corp Noi nu avem nevoie de fructoză dacă de Glucoză avem nevoie pentru că orice celulă mai puțin colon citele adică celulele din colon ca energie folosesc glucoza și noi avem nevoie de Glucoză deși o putem crea și în corp dar o luăm din mâncare nu nicio problemă avem nevoie de eia de fructoză noi n avem nevoie deloc știți animalele care hibernează mănâncă multe…
Dr. Roxana Voica: Fructoza se depozitează.
Dr. Roxana Voica: Fructe tocmai în ideea să facă fructoză fac depozit ca apoi să l folosească ca energie Deci fructoza se depozitează fructoza e cea care ne îngrașă și dă obezitate abdominală fructoza se transformă în lipogeneza adică creează grăsime la nivel hepatic și acolo avem grăsime la nivel abdominal grăsime pe vasele de sânge dacă mai avem și un Factor de risc care se cheamă apolipoproteina b care ne dă modificare cu placă de ateroscleroză acolo suntem de sindromul metabolic pentru că înainte să încep de fact să vorbesc de factorii de risc vreau să vă spun că avem patru boli despre care patru categorii de boli…
Dr. Roxana Voica: Cele 4 categorii principale de boli.
Dr. Roxana Voica: Despre care am vorbit și cu altă ocazie și ăștia sunt pilonii bolilor în general Și prima ar fi bolile cardiovasculare și ateroscleroza a doua ar fi bolile neurodegenerative adică orice soi de demență sigur suntem tineri nu ne gândim acuma la demență dar credeți mă nu e chiar cea mai bună variantă avem cancerele și avem acest sindrom metabolic Dacă primele trei Ne omoară indiscutabil dacă se întâmplă un eveniment destul de Sever ultimul eveniment aceste boli metabolice când vă duceți la medic adică veniți la mine și vă fac o ecografie Și vă zic că aveți ficatul gras ziceți Ei bine sunt tânăr am timp să dau această grăsime jos din ficat Problema e că acest sindrom metabolic adică acest acid uric de care vă povestesc zic eu acest Spike de Glucoză care se întâmplă atunci când absorbim glucoza influențează e ca și cum torni gaz pe focul celorlalte trei boli categorii de boli influențează direct Health spul absolut indiscutabil revin la Spike ul de Glucoză doar să vă…
Dr. Roxana Voica: Creșterile glicemice și Inflamația.
Dr. Roxana Voica: Spun că este foarte neplăcut pentru corp pentru că produce inflamație și inflamația nu se produce neapărat ca multă glucoză pe lângă faptul că că glucoza în general îmbătrânește și că dă inflamație dar se produce și prin descărcare multă de insulină pentru că acolo există un Trigger când am glucoză crescută în sânge vine și insulina din pancreas insulina ca să înțelegeți nu este hormonul care ia glucoza și o pune undeva ci este hormon depozit el asta știe să facă el nu știe să facă altceva el Ia glucoza indirect nici nu se atinge de Glucoză se duce la receptorii de insulină și ca într o ușiță bate Bună ziua Eu sunt insulina trebuie să intre glucoza pe aice și face loc și intră asta Dacă n avem rezistență la insulină iar rezistența la insulină este o altă cauză a creșterii acidului uric și suntem într un cerc vicios continuu de boli metabolice legat de De ce ai povestit Vreau să fac câteva precizări fructoza e e dăunătoare când este în…
Dr. Mihail: Fructoza în exces. Consumul de fructe e sănătos.
Dr. Roxana Voica: Exces și în exces este atunci când o luăm din sucurile dulci ăsta este unul dintre motivele pentru care de acum încolo când o să puneți gura pe un suc acidulat sau neacidulat dar dulce o să înțelegeți procesul care are loc în corpul vostru prea multă fructoză fructoza aia într adevăr n are nicio utilitate nu e nicio celulă care să folosească fructoza dar ficatul nostru poate să ia fructoză adică el Ia fructoza și o transformă fie în grăsime care se depune fie în glucoză care poate fi folosită și de aceea fructoza poate fi utilă atunci când o consumăm din fructe e greu să consumi atât de multe fructe încât fructoza să ți dăuneze în general consumul de fructe este asociat peste tot în lume cu beneficii pentru sănătate nu mai ascultați prostii când auziți pe internet că fructele sunt fake că au fost făcute într-adevăr Ele au fost încrucișate și încrucișate până au devenit foarte dulci foarte mari dar chiar și așa fructele sunt sănătoase sunt o alternativă foarte sunt un desert ar trebui să fie singurul desert pe care să l mâncăm Deci fructele Sunt bune dar fructoza aia din sucul de acidulat jumate de litru unde ai zahăr jumate fructoză jumate glucoză e ca și cum ai mânca 2 kg de cireșe și mănânci 6 kg de cireșe într o zi aia e fructoza Care este dăunătoare și deja înțelegem acid uric Oxid nitric mai puțin vasel în S dilată da altfel spus eu aș zice că dacă cumva mi ar da cineva să bea o sticlă de suc de fructe aș bea o aș bea o numai că ar dura trei ore s o beau pentru că am spus că este dependentă de doză și de concentrație Deci cât o gură la 10 minute pentru că nu impacte ficatul ca să mi crească așa de tare acidul uric corect e e foarte cumva pare din nou o să zică lumea Uau Mă dar tu vrei să mori sănătoasă mă da da vreau să știi dar chiar chiar chiar ne dorim asta în realitate Ce ce mi a plăcut e că ai explicat prin acești neuropată directă între intestinul tău și creierul tău Deci creierul tău știe câ ai mâncat cheesecake dacă ai mâncat cheesecake tot corpul tău o să știe că ai mâncat cheesecake și ai vorbit despre cele 30 de plante Vreau să fac o precizare 30 de plante pe săptămână e pentru începători clar 30 de plante într…
Dr. Mihail: Cum să mănânci 30 de plante pe săptămână. Salata Dr. Mihail.
Dr. Mihail: O zi eu reușesc fără discuție 30 într o zi se poate 30 de plante într o zi și după aia să variezi între ele eu am povestit la ultimul nostru ultima noastră conferință de la branci despre levitate despre acel Shake pe care mi l fac vreau să zic că am evoluat de atunci și nu mai fac shake cu toate că este o variantă bună dacă n ai n ai timp și vrei să vrei să trișezi un pic vrei să mergi pe repede înainte poți să faci asta dar am transformat acel Shake într o salată tot fac fac Story uri cu salatele respective le puteți vedea la mine pe Story și soția a început să mi facă salatele alea și mănâncă și ea și soacr mai face salată știi că zice că e mai greu să facă o salată de aia decât o ciorbă sau decât o tocăniță poate fi pentru că sunt multe lucruri de tocat Dar salata pe care mi o fac eu are 30 de plante diferite pun 10 legume diferite pun cinci tipuri de mirodenii șase șapte tipuri de nuci alune și așa mai departe Am un borcan ai povestit tu de Acel borcan îl am și eu te duci la orice magazin supermarket hipermarket îți cumperi 10 tipuri de semințe diferite Crede mă credeți mă că le Găsiți de floarea soarelui de mac de in de cânepă de susan negru susan alb vă v o să vă mirați Câte semințe puteți să Găsiți toate într un borcan le amestecați l ați pus peste salată sunt deja 10 tipuri de plante și în felul ăsta poți să ai acele 30 de plante într un tip de mâncare pui și năut poți să pui și un piept de pui făcut la grătar poți să pui și un ou și aia nu mai e salată e jignitor să numești salată aia este aia este mâncare adevărată și reîntorcându-se…
Dr. Mihail: Ce înseamnă o dietă echilibrată?
Dr. Mihail: As Asta e recomandarea Generală de la Medicina 2.0 mâncați echilibrat faceți un pic de sport să cum cum am putea să definim acest mâncat echilibrat pentru că dacă ar fi să mă gândesc că mâncat echilibrat înseamnă că am mai mâncat o prăjeală Deep fried am mai mâncat niște sarmale acolo am sărit peste mic dejun am băut un suc că nu beau des domnule beau o dată la două trei zile am mai mâncat un desert jos Și mai mănânc o salată o dată la câteva zile care de fapt are trei plante și niște maioneză pe deasupra și se cheamă Caesar salad și e salată nu Dacă ar fi să ne gândim să să facem o transpoziție și să vedem cum ar arăta de exemplu în acest context un dialog echilibrat înseamnă că ne am întâlnit Ți am dat un pumn te am pus pe jos Ți am dat și un picior te am înjurat ți am luat Ți am dat mâna te am ridicat și i am zis ha ce faci Hai să te scutu ăsta e un discurs e un dialog echilibrat nu un dialog echilibrat înseamnă că ne am întâlnit Ne am salutat vorbim pe rând ne ascultăm punem întrebări ăsta e un dialog echilibrat…
Dr. Mihail: Fructele au fibre. Consumul de fibre.
Dr. Roxana Voica: Transpozabil că vreau să vă vând niște unelte sau să vă spun niște unelte importante mi a plăcut ideea cu fructe vă spun de ce fructele nu prezintă un real pericol chiar dacă au fructoză pentru că ele au fibre și revin la ideea de fibre pentru că ăsta este a doua al doilea principiu pe care vi l am spus de 30 de g de fibre pe zi suntem cu toții mâncăm foarte puține fibre la nivel general populațional studiile epidemiologice spun că mâncăm foarte puține fibre fibrele înseamnă acel Matrix din legume din tot ce înseamnă plante cerealele care care au fibre Da partea pe care nu o putem noi procesa ci o procesează mai degrabă bacteriile noastre de la nivelul microbiomului și de fapt aș vrea să vă imaginați că mâncați că mâncați pentru 100 su de trilioane de bacterii pentru corpul Dumneavoastră sunteți ca niște peturi să vă imaginați Copilului meu îi spun că are 10 cățeluși în burtă pentru ăia trebuie să i hrănească și e foarte important să le dați de mâncare iar ei nu se hrănesc cu altceva decât cu fibre aceste fibre Ei bine fibrele solubile fac ca o plasă de pește cele insolubile vin și acoperă și ochiurile iar la microscopia Electronică s a văzut la nivelul stomacului și duodenului intestinal această plasă de siguranță care Știți ce face cea mai mare calitate a ei este că încetinește viteza de absorbție a zahărului Deci dacă dumneavoastră veți mânca legumele la la masă primele salata întotdeauna această salată vorbim mereu despre salată veți fi destul de în siguranță Apropo de multe fructe dar recomandările să știți că nu sunt de a mânca multe fructe așa cum româ mănâncă mănânc ușor seara mănânc platoul de fructe pentru că într adevăr se absoarbe zahărul de acolo acest strat care se vede impactează foarte mult pozitiv acest Spike glicemic ajungem să nu mai facem Spike cu glicemică ajungem să avem o linie fluidă și nu mai descărcăm de fapt insulina pentru că insulina perse face și ea altă idee face o mitoză la nivelul vaselor de sânge printre multe alte lucruri pe care le face cantitatea mare de insulină proliferează Are niște citochine care fac rigidizarea vaselor de sânge și ne întoarcem că impactează celelalte boli adică acest sindrom metabolic impactează neurodegenerativa de sânge putem face demență putem face accident vascular cerebral putem face ă boli evenimente cardiovasculare vă mai spun câteva lucruri ca și pont e bine să beți apă întrebarea am primit…
Dr. Mihail: Hidratarea e importantă.
Dr. Roxana Voica: Foarte multe întrebări e bine să beți apă înainte de masă dar poate că mai concret de atât o să ziceți și mulți pacienți de ai mei îmi spune nu mănânc…
Dr. Mihail: Sarea îngrașă și crește tensiunea arterială.
Dr. Roxana Voica: Dulce eu mănânc Sărat și le spun sarea îngrașă există niște mecanisme foarte clare pe lângă faptul că îngrașă ajung la același acid uric despre care vă vorbesc printr un enzimatic foarte diferit să vă explic Cum sarea pe care o ingerăm crește osmolaritatea sau ca să vă explic înseamnă concentrația sodiului pentru că sarea e natriu clor crește concentrația osmolaritatea sodiului în sânge cu cât e mai crescută Spre exemplu și dou dou mil Small dacă crește tensiunea arterială poate să crească și știți că sarea e incriminată în a produce tensiune arterială crește cu 6 mm coloană de mercur doar ca să vă imaginați și aici o paranteză consumul crescut de fructoză doar dacă creșteți fructoza cu 10% Deci dacă mâncați mai mult zahăr cu 10% tensiunea arterială crește cu 2 mm coloane de Merc Păi dacă într o zi ați mâncat trei cheesecake uri trei bucăți credeți mă că ajungeți la cu nu știu de la 120 tensiunea poate Ajungeți la 130 tensiunea revenind la sare revenind la sodiu această osmolaritate face niște procese enzimatice care se întorc la o fructoză endogenă deci nu e suficient că noi absorbim fructoza din zahăr însă există o enzimă care transformă glucoza pe care o avem în noi cu toții și o stocăm în mușchi o transformă în fructoză și această fructoză impactează aceleași reacții enzimatice și se duce la acidul uric care acidul uric vă povesteam că face pe vasele de sânge rezistență și face tensiune arterială și atunci și sarea îngrașă Da deci sarea produce obezitate și e bine să le spunem pacienților ca regulă generală și oamenilor că un pahar de apă destul de mare înainte de ceva Sărat n o să crească această osmolaritate vă previne de tensiunea arterială și o să faceți o prezervare conservare foarte bună a funcției renale pentru că după ce crește molaritatea sării în sânge Săracul rinich se chinuie să elimine această sare și atunci îl hiperactiva doar cu un pahar de apă o să preveniți știți că se zice acele șase opt pahare de apă pe zi o să te țină slab era o vorbă la între noi medicii și chiar așa și e Cine bea apă înainte și după masă în general poate să ajusteze aceste procese metabolice care duc la modificările Metab ol care ulterior impactează toate celelalte revenind la microbiom aș vrea să i dau atenția cuvenită credeți mă vă spuneam că nu rămâne nimic din ce se întâmplă în…
Dr. Roxana Voica: Microbiomul și diversitatea alimentară.
Dr. Roxana Voica: Intestin acolo bacteriile noastre au nevoie de diversitate și de stabilitate doar dacă dați diversitate mâncând colorat pe lângă cele 30 de plante vă rog uitați vă la culori Alegeți culori diferite cât mai variată alimentația cu plante să fie și și cât mai multe Evident deja s a spus Mai am un singur asterisc aici vă rog Încercați să mâncați mâncare fermentată mâncarea…
Dr. Mihail: Mâncarea fermentată.
Dr. Roxana Voica: Fermentată se referă la mâncarea care conține culturi vi bacteriene și vă dau exemple avem o multitudine de exemplu cel mai frecvent e chefirul dintre lactate sau iaurtul natural mâncarea fermentată înseamnă varză murată înseamnă Cum zic murături în saramură dar atenție vă rog apă sare condiment și leguma respectivă nu altceva uitați vă și în supermarket ce găsiți Pentru că din nou ajungem la ultra procesate cei din UK au cei patru chei cei patru Ka care înseamnă kimchi kimchi sunt tot niște legume fermentate Da Deci tot în saramură al doilea chei este de la comua avem dispunem de comua în România puteți face acasă comua E e genială ca băutură ajută foarte mult l recomand și studiile arată că combu chiar diminuează simptomatologia din sindromul de colon iritabil următorul ar fi chefir și următorul spun ei crow care înseamnă varza murată De ce e atât de bună pentru că o să ziceți simplu iau un probiotic și am terminat cu mâncarea fermentată mai lasă mă Ei bine există o diferență majoră aici probioticul face un pasaj la nivel intestinal și pasajul nu Înseamnă colonizare nu înseamnă că și agață să rămână în echilibru Priviți microbiomul ca o ca un ecosistem tem al pădurii amazoniene Da Și ați văzut când a luat foc atunci era o problemă că a luat foc și nu numai asta orice specie care dispare modifică acest echilibru Ei bine probioticul Avem doar câteva bacterii în probiotice la dispoziție și am să vă și spun de ce la nivelul colonului Noi nu avem aer e foarte simplu și o să zicem cum o să facem oare colonizare cu niște bacterii pe care le Găsiți într o capsulă În condițiile în care la nivelul microbiomului a avem bacterii care nu suportă aerul Ei bine bifidobacterium și lactobacili sunt facultative anaerobi aerobi pardon sunt anaerobi facultativ aerobi adică suportă un pic de aer și atunci am mizat farmacologia am mizat pe lucrul ăsta am reușit să punem în culturi foarte multe și sigur contează și concentrația și folosim aceste bifidobacterium și în Practic în toate probioticele care există avem aceleași tulpini pentru că nu putem să punem achm Care este anaerobă care nu suportă Aerul este extrem de greu de cultivat și pus într o capsulă știi în timp ce vă povesteai acuma Soția care e în sală îmi scrie că deja îmi imaginez că o să facem comb buce începând de mâine da Și știi care e ideea partea ce a zis bărbatul meu soțul meu a zis o să facem și copcea și varză murată știi ce e Ce e interesant este că ăsta e un lucru care îți ușurează tot Acest parcurs pentru că poate nu faci nimic din tot ce auzi aici dar pe Pe măsură ce începi să ți Toci salata aia cu 30 de plante diferite și s o consumi ai îți faci varza murată acasă Te de ușor de făcut pui sare varză apă și pui orice fructe vrei tu acolo lași o săptămână și Aia e Aia e Mâncarea ta fermentată poate începi să ți faci comua măi după ce faci efortul ăsta și te simți bine și îți dă așa îți dă o…
Dr. Mihail: Obiceiurile bune se potențează unele pe altele.
Dr. Roxana Voica: Verticalitate efectiv începi să stai drept te simți bine și zici Mamă uite fac efortul ăsta îl fac pentru mine chiar dacă dore fază mă simt eu mai bine terapeutic pentru mine după aia ieși în oraș îți iei un pahar de alcool și zici ce fac aici de ce mi trebuie asta sau ți aprinzi o țigară și zici De ce atâta efort și l Strig cu asta cumva toate lucrurile acelea astea bune încep să se potențează știi că strategia asta este folosită la copii de a pune copilul să facă varză murată cu tine sau de a face combu și îi spui că e cu fructe și procesul ăsta este într o educație culinară și nutrițională nutriția clinică e folosit procesul în care implici copilul să vadă cum se face mâncarea și dintr o dată studiile spun că într un timp destul de scurt copilul începe să mănânce mult mai sănătos Da deci diferența între probiotice și…
Dr. Roxana Voica: Diferența între probiotice și mâncarea fermentată.
Dr. Roxana Voica: Mâncarea fermentată este că probioticul vine cu niște bacterii bacterii pe care deja le cunoaștem și face doar pasaj de aceea trebuie să luați multă vreme și frecvent ca să faceți pasaj pentru un echilibru al microbiomului însă mâncarea fermentată Vine cu o chestie foarte faină vine cu produșii de fermentație care se întâmplă și la noi în intestin atunci când mâncăm mâncăm fibrele Imaginați vă fibrele ca mâncarea pentru aceste peturi mici pentru acești pentru acești microbi da ei ei se hrănesc cu fibrele și ei fermentează fibrele și fac niște substanțe care se numesc post biotice mâncarea fermentată deja vine cu acizii grași cu lanț scurt aceste post biotice acest butirat și atunci știți pâinea mi a spus cineva Păi da dar pâinea cum ma ea e băgată la cuptor și de fapt eu nu mai am nicio bacterie acolo Ce aveți cum să aveți bacterii Nu dar rămân duși aceștia de fermentare butiratul și ca să vă spun doar…
Dr. Roxana Voica: Butiratul.
Dr. Roxana Voica: Și ca să vă spun în ce măsură e legat cu creierul și cum se întâmplă cu neuroplasticitatea butiratul pe lângă faptul descărcat la la nivel intestinal la nivel colonic pe lângă faptul că vă dă o stare de sațietate foarte bună Deci ați mâncat multe legume acea salată că o să revenim la salată și Sunteți foarte sătui o să vă dea sațietatea asta prin descărcarea GL glucagon like peptid glp ul 1 care este compusul asemănător ozempic ui că cu toți ați auzit de ozempic și atunci o să aveți această sațietate dar butiratul mai face un lucru foarte fain descărcat din fibre colon citele sunt singure celule singurele celule de la nivelul corpului nostru care se hrănesc cu acest butirat restul se hrănesc doar cu glucoză energia noastră la fiecare celulă vine din glucoză Ei bine colon citele folosesc butiratul ca și energie și butiratul impactează în într un mod direct creierul și neuroplasticitatea prin diverși mediatori prin nervul vag și ca să înțelegeți Cum influențează și…
Dr. Roxana Voica: Axa intestin-creier.
Dr. Roxana Voica: Starea de bine serotonina dopamina se întâmplă 90% în intestin de fapt iar Aici vine axa intestin creier și ca să înțelegeți că este bilaterală creierul influențează doar într o măsură de 20% intestinul intestinul influențând 80% creierul prin acești neurotransmițători care prin activarea nervului vag ne dau chiar Stare generală proastă depresie n am chef lipsă de energie un alt principiu ca să termin cu nutriția o să fie acela că masa de…
Dr. Roxana Voica: Micul dejun: proteine și fibre.
Dr. Roxana Voica: Dimineață a fost intens studiată și dacă am o clasă de mâncare sau o categorie de mâncare pentru care suntem nenegociabil cu ea sunt proteinele și o să înțelegeți De ce dacă cu carbohidrații ne mai putem juca Da deci dacă cu fibrele cu orice altceva Poate ne mai putem juca cu proteinele nu ne putem juca pentru că ele sintetizează masă musculară ajută la sintetizarea de masă musculară masa de dimineață a fost intens studiată și s a arătat că un mic dejun savuros zdravăn ca atunci când Mergeam la coasă cu proteine și fibre fără dulce în primul moment al dimineții știți mâncarea vestică paharul de suc de portocale plus croasant Ei bine în niciun caz mâncare zdravănă de dimineață impactează total numărul de calorii de peste zi și nu numărul de zahăr sau cantitatea de zahăr pe care o mănânci energia din acea zi Deci practic impactează toată ziua care urmează în față Deci e atât de important să avem important un mic dejun și o masă cu proteine și fibre foarte multe știi de abia am acoperit nutriția și deja ne am apropiat de final cred că o să mai avem nevoie de încă un încă un bun bine plus cu Regina Maria Cristiana să-ți notezi Notes în remindere.
