Doctor Mihail: Bine ați venit la o nouă ediție a emisiunii noastre dedicate sănătății. Astăzi, avem o temă extrem de importantă și de actualitate pentru toate femeile: sănătatea feminină după vârsta de 35 de ani. Alături de mine se află un invitat de excepție, doctorul Călin Todoran, medic primar de obstetrică-ginecologie, cu multiple supraspecializări în ginecologie estetică, medicină integrativă, medicină regenerativă, ginecologie oncologică și anti-aging. Doctorul Todoran este, de asemenea, membru în bordul Asociației Europene de Menopauză și Andropauză și este foarte activ în mediul online, educând oamenii despre menopauză și terapia hormonală. Călin, îți mulțumesc mult că ai acceptat invitația noastră.
Doctor Călin Todoran: Mulțumesc tare mult pentru invitație. Și, chiar dacă astăzi este 9 martie, vreau să urez tuturor femeilor un călduros „La mulți ani!” și să le reamintesc că ar trebui să fie mândre de ele în fiecare zi. Noi, bărbații, suntem cu adevărat mândri de dumneavoastră și de fiecare femeie din viața noastră.
Doctor Mihail: Absolut de acord. Și apropo de vârsta de 35 de ani, ai menționat ceva interesant, că de fapt după această vârstă începe viața adevărată, iar prima parte ar fi o minciună. Poți să ne explici puțin la ce te refereai?
Doctor Călin Todoran: Da, este o perspectivă pe care am preluat-o de la domnul Patapievici, care a explicat foarte frumos că în prima parte a vieții, ni se spune că suntem tineri, avem tot viitorul în față, putem face orice. Dar, în realitate, a doua parte a vieții, după ce am acumulat înțelepciune, după ce știm ce ne place, ce contează, ce ne bucură, este de fapt cea mai frumoasă și mai savuroasă. În prima parte, avem o energie exuberantă care adesea se risipește. În a doua parte, avem claritate și putem să ne bucurăm cu adevărat de ceea ce am construit. Este păcat să rămânem în acea minciună că anii frumoși au trecut deja.
Doctor Mihail: Este o perspectivă foarte interesantă. Și într-adevăr, în prima parte a vieții, avem un ghid foarte clar de la toată lumea: trebuie să mergem la creșă, la grădiniță, la școală, să ne alegem un partener, să ne facem prieteni. În a doua parte, parcă nimeni nu ne mai spune ce ne așteaptă, și apar schimbări în corpul nostru, poate ne simțim mai obosiți, pot apărea obstacole. Despre aceste lucruri vrem să vorbim astăzi. Și pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă fiziologic în corpul femeii după 35 de ani, l-am invitat pe doctorul Călin Todoran. Călin, te rog să ne spui, ce se întâmplă de fapt?
Doctor Călin Todoran: Cu ce ar trebui să rămâneți de la început este că, după ce ne naștem, intrăm într-un proces de tranziție care poate fi mai rapid sau mai lent, depinzând în mare măsură de noi. Uneori avem nevoie de mai multă energie, iar procesul se accelerează, consumând mai multe resurse. Alteori, avem nevoie de repaus pentru a ne regenera. Scopul final este să trăim cât mai sănătos posibil până la o vârstă înaintată, ideal 100 de ani, cu cât mai puțini factori agresivi. Și pentru asta, trebuie să conștientizăm anumite lucruri. Vrei să enumerăm zonele principale pe care trebuie să ne concentrăm?
Doctor Mihail: Da, te rog, ar fi foarte util să avem o imagine de ansamblu.
Doctor Călin Todoran: În primul rând, având în vedere că vorbim despre femeia după 35 de ani, este super important să ne gândim la prezervarea fertilității. Calitatea ovocitelor scade semnificativ după această vârstă, uneori chiar mai devreme, din cauza factorilor agresivi externi. De aceea, recomand o analiză, hormonul anti-Müllerian, care ne arată rezerva ovariană și calitatea ovocitelor. În secolul XXI, avem posibilitatea să recoltăm ovocite de bună calitate și să le congelăm, ceea ce poate reduce un stres psihologic enorm după 40 de ani, când poate ne dorim să facem copii.
Doctor Mihail: Așadar, ne spui că, dacă o femeie își dă seama că și-ar dori un copil mai târziu, ar trebui să ia în considerare recoltarea ovocitelor? Ce presupune exact acest proces?
Doctor Călin Todoran: Ideea este ca pacienta să meargă să facă o analiză de sânge, care se efectuează în ziua a 3-a sau a 5-a a ciclului menstrual. Aceasta ne indică rezerva ovariană. Dacă valoarea este sub unu, ar trebui să ne punem un semn de întrebare cu privire la calitatea ovocitelor. Până la vârsta de 42 de ani, putem influența epigenetic factorii externi care afectează calitatea ovocitelor prin diverse acțiuni, inclusiv analize uzuale și eliminarea factorilor agresivi, cum ar fi xenoestrogenii.
Doctor Mihail: Am o întrebare. Dacă o femeie își recoltează ovocite la 30 de ani și le prezervă, dar la 37 de ani concepe natural, cu ovocitele ei din acel moment, care sunt mai bune: cele prezervate sau cele proaspete?
Doctor Călin Todoran: În general, cele prezervate la 30 de ani sunt de o calitate mai bună. Alegerea depinde de prioritățile fiecărei paciente. Dacă rămâne însărcinată natural la 37 de ani, este minunat. Însă, având ovocite recoltate la 30 de ani, de calitate superioară, stresul psihologic scade, pentru că există o variantă de rezervă. Stresul și cortizolul ridicat sunt factori agresivi care afectează calitatea ovocitelor.
Doctor Mihail: Deci, este un backup valoros. Ce altceva impactează sistemul hormonal în general?
Doctor Călin Todoran: Nivelul de cortizol, care este considerat un hormon solitar și dezechilibrează ceilalți hormoni. De aceea, managementul stresului este extrem de important. Un control eficient al stresului ne ajută să ne utilizăm obiceiurile zilnice la capacitate maximă. Fără un management adecvat, lucrurile pot deveni prea accelerate, ca și cum am conduce constant cu viteză maximă, iar frânarea bruscă poate cauza probleme.
Doctor Mihail: Deci, managementul stresului este crucial. Bun, asta a fost despre fertilitate. Este interesant că ai început cu acest aspect, subliniind importanța de a lua în considerare prezervarea ovocitelor la această vârstă. Să mergem mai departe și să vedem care este următoarea schimbare sau la ce trebuie să fie atentă o femeie în această a doua jumătate a vieții.
Doctor Călin Todoran: În a doua jumătate aș pune accentul cel mai mare pe sistemul digestiv, pentru că avem ceea ce numim estrobolom, o specie de bacterii din intestin care modulează nivelurile de estrogen. Aceste procese trebuie să se întâmple cât mai repede, deoarece determină ce se va întâmpla după vârsta de 45 de ani și chiar la menopauză. Un estrobolom sănătos poate reduce riscul de endometrioză, fibroame, chisturi și chiar patologii maligne. Trăim într-o lume în care mâncăm ultraprocesat și suntem expuși la mulți factori agresivi, cum ar fi zahărul și glutenul, care, chiar dacă nu avem intoleranțe diagnosticate, ne afectează cronic organismul.
Doctor Mihail: Ai menționat estrobolomul. Poți să ne explici mai exact ce este și cum funcționează?
Doctor Călin Todoran: Estrobolomul este o specie de bacterii care se găsește în intestin și este influențată de o enzimă numită beta-glucuronidază. Această enzimă este implicată în procesul de excreție a estrogenului. Când ingerăm estrogen, fie el produs de corp, din contraceptive sau din terapia hormonală, acesta intră într-un proces de excreție și hidroxilare. Beta-glucuronidaza modulează acest proces. Dacă este dezechilibrată, în loc să eliminăm estrogenul prin tractul digestiv, îl reingerăm, ceea ce duce la o dominanță a estrogenului. În compensație, nivelul de progesteron rămâne scăzut, creând un dezechilibru hormonal care poate favoriza apariția chisturilor, fibroamelor, endometriozei etc.
Doctor Mihail: Ai menționat enzima beta-glucuronidază. Cum putem să ne dăm seama dacă este în regulă și cum o putem menține într-un echilibru optim?
Doctor Călin Todoran: Putem testa nivelul acestei enzime. Există analize specifice, inclusiv markeri epigenetici. Dar, dacă nu o testăm, este important să avem o dietă care să nu conțină alimente ultraprocesate. Avem nevoie de o alimentație diversificată, bogată în plante, deoarece această enzimă este alimentată de acestea. Există și suplimente, cum ar fi calciul glucurat, care pot modula activitatea acestei enzime în excreția estrogenului. Este un punct cheie în eliminarea dominanței estrogenice.
Doctor Mihail: Ai vorbit despre dominanța estrogenică. Cum se corelează aceasta cu ciclul menstrual?
Doctor Călin Todoran: În primele 14 zile ale ciclului menstrual, femeia secretă mai mult estrogen decât progesteron, estrogenul atingând nivelul maxim înaintea ovulației. După ovulație, nivelul de progesteron crește, în detrimentul estrogenului. După ovulație, femeia se simte diferit, este mai conservatoare, își protejează ovulul. Se inversează raportul dintre estrogen și progesteron, ambele ajungând la un vârf similar. Este ca și cum am sta pe două picioare: dacă ne accidentăm la un picior, ne dezechilibrăm.
Doctor Mihail: Apropo de dieta cu 30 de plante pe care ai menționat-o, de fapt nu este o dietă, ci un mod de a mânca. Poți să ne spui mai multe despre asta?
Doctor Călin Todoran: Recomandarea de bază în nutriție este să mâncăm 30 de plante diferite în fiecare săptămână. Eu am încercat să condensez această recomandare și să le includ pe toate într-o zi, ajungând să am 30 de plante în farfurie, sub formă de legume, mirodenii și semințe. Am numit-o, între ghilimele, „salata 30 de plante a doctorului Mihail”. Ideea este că aceste plante diferite au fibre diferite care hrănesc bacterii diferite, creând un echilibru în microbiomul nostru.
Doctor Mihail: Înțeleg că de asta trebuie să avem mai multă grijă începând de acum. Dacă la 25 de ani mergea să mâncăm doar burger și pizza, acum nu prea mai merge.
Doctor Călin Todoran: Exact. Și intoleranțele alimentare apar mai frecvent la femei după 35 de ani, din cauza dezechilibrului hormonal dintre estrogen și progesteron. Nivelurile hormonale devin fluctuante, ca pe un drum cu multe curbe. Dar, depinde cum privești lucrurile. Poate că ajungi mai repede la destinație pe autostradă, dar pe un drum cu curbe te poți bucura mai mult de peisaj.
Doctor Mihail: Corect. După 35 de ani, de fapt, începe viața. Să vorbim despre perimenopauză, care este primul lucru care vine cu zgomot și înțeleg că este chiar mai mult zgomot decât în menopauză. La ce ar trebui să fie atente femeile în această perioadă și cum își dau seama că a venit?
Doctor Călin Todoran: Perimenopauza este mai greu de diagnosticat prin analize decât menopauza. La menopauză, hormonii sunt la un nivel foarte scăzut și menstruația dispare. În perimenopauză, este o perioadă de tranziție cu fluctuații hormonale extreme. Știința nu recomandă testarea hormonilor în această perioadă, ci să fim atente la tabloul clinic. În fiecare zi, trebuie să ne analizăm, să fim prezente și să conștientizăm ce se întâmplă cu corpul nostru. Creând un pattern, un obicei, ne dăm seama când ceva se modifică. Simptomele pot fi diverse, inclusiv uscăciunea ochilor, anxietate crescută, cicluri menstruale abundente sau reduse, polipi endometriali. Multe femei caută ajutor psihologic, dar problema de bază este dezechilibrul hormonal, cu fluctuații mari de estrogen și niveluri scăzute de progesteron, cauzate de ovulații ineficiente.
Doctor Mihail: Dar de ce este greu să testezi hormonii în perimenopauză?
Doctor Călin Todoran: Pentru că sunt extrem de fluctuanți. Un nivel de cortizol ridicat din cauza alcoolului sau lipsei de somn poate influența rezultatele analizelor. Rezultatele pot varia de la o zi la alta, în funcție de starea noastră. De aceea, este mai important să ne observăm clinic, să ne cunoaștem corpul și să notăm eventual simptomele, pentru a le discuta cu medicul.
Doctor Mihail: Ai vreun ghid? Adică, sunt anumite lucruri pe care trebuie să le analizăm și cât de mult? Dacă ne analizăm prea mult, ni se pare că avem toate bolile.
Doctor Călin Todoran: Nu există un ghid standard pentru perimenopauză. Orice poate fi un semn de dezechilibru hormonal. Nu pot să vă spun să urmăriți anumite simptome specifice, pentru că pot apărea schimbări de la lună la lună. Important este să observați dacă schimbările se repetă succesiv, ceea ce ar indica o problemă. Trebuie să fim atente, să avem timp și liniște pentru a ne evalua și a vedea dacă ceva se schimbă. Dacă observăm un pattern de fluctuații hormonale puternice care ne afectează, atunci trebuie să acționăm.
Doctor Mihail: Există vreun mod natural în care putem să reechilibrăm măcar un pic acest dezechilibru hormonal?
Doctor Călin Todoran: Da, există. Din nou, ne uităm la alimentație, pentru că de acolo se modelează nivelurile de estrogen și fluctuațiile hormonale din perioada 35-42 de ani. Dacă nu avem o digestie eficientă și ne confruntăm cu intoleranțe, acestea se manifestă mai intens când nivelurile de estrogen sunt scăzute, deoarece estrogenul reglează enzimele și mucoasa intestinală. Este ca și cum nu ar ploua pe câmp timp de trei luni, normal că apar fisuri. Același lucru se întâmplă și cu mucoasa digestivă și vaginală. Corectând alimentația și făcând sport, putem prelungi această perioadă și face tranziția mult mai lină.
Doctor Mihail: Este ceva anume ce putem mânca, ceva care să conțină poate estrogen natural sau să ne dea un boost de estrogen natural?
Doctor Călin Todoran: Există anumite suplimente care pot potența sau echilibra nivelurile de estrogen. Am observat că populația japoneză, care are un procent de grăsime corporală mai scăzut și o dietă diversificată, bogată în izoflavonoide și fitoestrogeni, are o tranziție la menopauză mult mai lină. Nu vreau să recomand suplimente specifice, deoarece studiile arată că multe suplimente de pe piață nu conțin ceea ce scrie pe etichetă sau sunt în cantități infime. Esența este tot la alimentație: să scoatem factorii agresivi, glutenul și zahărul, care ne modifică rezistența la insulină și profilul metabolic încă din perimenopauză.
Doctor Mihail: Deci, o dietă echilibrată, bănuiesc, plant-based. Dacă mănânc edamame, de exemplu, mă ajută?
Doctor Călin Todoran: Edamame conține estrogen. Am avut un caz cu o pacientă care consuma edamame în fiecare seară, iar nivelurile ei de estradiol erau foarte ridicate. Deci, este un caz anecdotic. Nu avem date științifice care să demonstreze că edamamele ajută în perimenopauză, dar exemplul populației japoneze, cu dieta lor bogată în fitoestrogeni, este relevant. Nu recomand suplimente specifice, deoarece nu sunt reglementate eficient.
Doctor Mihail: Asta e partea cu perimenopauza. Hai să mergem mai departe și ajungem la menopauză. Ce soluție există? La ce trebuie să fie atente femeile care intră la menopauză și ce soluție există aici?
Doctor Călin Todoran: La perimenopauză vreau să mai adaug ceva referitor la masa musculară și la sportul cu greutăți. Dacă nu se întâmplă aceste lucruri în perimenopauză, vă determină ce se va întâmpla în menopauză. Sportul este esențial, dar sportul cu greutăți și masa musculară câștigată în perimenopauză, până la 42-43 de ani, sunt greu de recuperat după 45 de ani. Se poate întreține, dar nu se mai construiește la fel de ușor. Sportul cu greutăți în perimenopauză ajută la o calitate musculară mai bună și o masă musculară bine definită, care vă vor fi de ajutor în menopauză. În această perioadă, pe lângă lipsa hormonilor, ne confruntăm cu osteoporoza. Studiile arată că peste 50% din populația americană va avea osteoporoză, iar în România probabil va fi și mai mult. Din persoanele care fac osteoporoză și ajung la chirurgie, 50% nu își mai revin complet, iar 30% mor. De aceea, este important să avem o masă musculară bine reprezentată care să ne protejeze oasele.
Doctor Mihail: Acum, dacă tot suntem la partea de osteoporoză, este super important să ne dăm seama dinainte dacă s-ar putea să avem un pattern de osteoporoză, mai ales dacă avem antecedente în familie.
Doctor Călin Todoran: Exact. Estrogenul joacă un rol extrem de important în sănătatea oaselor. Când nivelul de estrogen este scăzut, osteoclastele, celulele care resorb osul, devin mai active, iar osul devine mai poros. Când nivelul de estrogen este ridicat, osteoblastele, celulele care formează osul, sunt mai active. Putem diagnostica osteoporoza prin osteodensitometrie (Dexa scan), care ne spune și procentul de masă musculară și grăsime. Chirurgia ortopedică pentru fracturile osteoporotice este dificilă, iar recuperarea este adesea incompletă. De aceea, este important să intervenim din timp.
Doctor Mihail: Ai dreptate. Am făcut un material recent despre osteoporoză și am realizat cât de important este sportul pentru sănătatea oaselor. Se pare că atingem un vârf al densității osoase în tinerețe, în jurul vârstei de 20-22 de ani. De aceea, este crucial ca și copiii să facă sport. Osteoporoza poate fi considerată o boală a copilăriei, pentru că efortul și sportul din acea perioadă influențează sănătatea oaselor pe termen lung. După aceea, din păcate, lucrurile tind să se deterioreze, dar putem încetini acest proces prin activitate fizică constantă.
Doctor Călin Todoran: Exact. După menopauză, în primii cinci ani, organismul pierde os într-un procent de peste 20% din cauza lipsei hormonale. De aceea, este esențial să facem exerciții de forță pentru a menține masa musculară, care susține oasele.
Doctor Mihail: Deci, este bine să avem mușchi puternici pentru a avea oase puternice. Dar, dacă ne întoarcem la mușchi, de ce este bine să ne menținem masa musculară?
Doctor Călin Todoran: Masa musculară are un impact extrem de benefic asupra rezistenței la insulină. Și, dacă tot suntem aici, să vorbim despre partea cardiovasculară. Estrogenul, la nivel cardiovascular, modulează producția de oxid nitric, o substanță care menține vasele de sânge flexibile, facilitând circulația sângelui și reducând riscul de hipertensiune arterială. Dacă avem și anumite predispoziții genetice, cum ar fi trombofilia, iar sângele nostru este mai gros, ajungând la menopauză, când vasele devin mai rigide din lipsa de oxid nitric, riscăm să facem accidente vasculare, tromboze etc., care sunt principala cauză de mortalitate în lume. Substituția cu estrogen ajută și la crearea de noi vase, mai ales în masa musculară. Dacă avem masă musculară și facem sport și în menopauză, zahărul din sânge ajunge mai ușor în mușchi, scăzând rezistența la insulină.
Doctor Mihail: Înțeleg. Deci, masa musculară este importantă nu doar pentru mobilitate, ci și pentru procese biochimice esențiale în corp. Și este bine că toate acestea se întâmplă încă înainte de menopauză, chiar și în perimenopauză. Dacă nu am făcut aceste lucruri până atunci și simțim că suntem în perimenopauză, acesta este momentul să începem.
Doctor Călin Todoran: Absolut. În perimenopauză, vasele sunt încă flexibile, nu au depuneri de plăci de aterom. După menopauză, dacă se întâmplă prea târziu, vasul devine rigid, și atunci apar riscurile substituției hormonale, cum ar fi dislocarea plăcilor de aterom. De aceea, se discută tot mai mult despre identificarea obiceiurilor sănătoase și începerea substituției mai devreme, în perimenopauză, pentru a menține nivelurile de estrogen peste o anumită valoare care să ofere protecție cardiovasculară și osoasă.
Doctor Mihail: Ai vrea să vorbim puțin despre substituția asta hormonală? Poți să ne spui foarte pe scurt ce este și care e beneficiul, cum îmi dau seama că am nevoie de substituție hormonală și de când se poate începe?
Doctor Călin Todoran: Până acum, toată lumea era contra substituției hormonale, crezând că dă cancer la sân și crește riscul de tromboze. Însă, moleculele noi folosite în substituție sunt bioidentice, adică au aceeași structură ca hormonii noștri endogeni. Există terapii pe piață care înlocuiesc exact același tip de hormon prin diferite căi de administrare: transdermică, orală, vaginală etc. Este super important să menținem nivelurile peste o anumită valoare pentru a asigura protecția. Cel mai important simptom în menopauză sunt bufeurile, simptomele vasomotorii care afectează calitatea vieții. Substituția vine și înlocuiește exact același tip de hormon pe care îl avem noi efectiv. Studiul din 2002, Women’s Health Initiative, care a creat această panică, a fost un studiu prost făcut. Acum, substituția hormonală este considerată benefică.
Doctor Mihail: Există totuși riscuri? Vrei să le menționăm?
Doctor Călin Todoran: Ca în orice, există riscuri. În general, riscul major este de tromboză, mai ales în cazul substituției orale. Există și anumite tipuri de substituție hormonală sintetică care pot crește riscul de cancer la sân. De exemplu, substituția cu contraceptive în menopauză prezintă riscuri. Însă, problema nu este estrogenul în sine, ci produșii de excreție ai acestuia. Important este să nu avem un dezechilibru hormonal, prea mult dintr-o parte și prea puțin din cealaltă. De aceea, se acordă tot mai multă atenție intestinului, deoarece acolo se excretă orice lucru. Dacă nu avem un tract digestiv funcțional, substituția hormonală poate fi ineficientă, deoarece reabsorbim produșii de excreție. Important este de știut că substituția hormonală se face sub supraveghere medicală.
Doctor Mihail: Tu prescrii substituție hormonală și urmărești pacientele. Lucrezi la Regina Maria.
Doctor Călin Todoran: Da, la noi avem o echipă multidisciplinară în Regina Maria și un centru de menopauză în Cluj-Napoca, unde avem cardiologi, hematologi, specialiști în imagistică, totul sub același acoperiș.
Doctor Mihail: Poți să ne descrii așa, foarte pe scurt, care este traseul unei paciente care necesită substituție hormonală și vine la voi?
Doctor Călin Todoran: În primul rând, pacienta se adresează fie unui endocrinolog, fie unui medic ginecolog. În funcție de patologiile asociate, poate fi nevoie de un consult de interne sau cardiologic pentru a evalua riscurile, deoarece substituția este contraindicată în anumite afecțiuni cardiovasculare. Se face și o evaluare imagistică a sânului, mamografie și ecografie mamară anual fiind esențiale pentru prevenție. După aceea, pacienta revine la ginecolog, care efectuează o ecografie endovaginală, screening pentru cancerul de col uterin și analize paraclinice. Dacă totul este în regulă, se poate iniția substituția hormonală.
Doctor Mihail: Și cum se administrează substituția hormonală? Sunt pastile, geluri, creme?
Doctor Călin Todoran: Există pastile, geluri și creme. Unele paciente preferă pastilele pentru că sunt mai ușor de administrat, deși prezintă un risc mai mare de tromboză. Altele preferă substituția transdermică, cu geluri sau creme. Există și patch-uri cu estradiol, combinate cu progesteron oral. Substituția se personalizează în funcție de fiecare pacientă, de nevoile individuale și de rezultatele analizelor.
Doctor Mihail: Pacienta care începe substituție hormonală își dă seama de efectele ei? Adică, este normal să simți că ai început substituția și te simți mai bine?
Doctor Călin Todoran: Da, pacientele se simt de obicei mult mai bine. Este ca și cum ai regla un televizor: după primele două săptămâni, imaginea devine clară în proporție de 70%, iar apoi se face un fine-tuning până la o imagine Full HD. Calitatea vieții se îmbunătățește semnificativ.
Doctor Mihail: Bun, este foarte tare că avem asta la dispoziție, substituția hormonală. La ce altceva ar trebui să fim atenți? La ce alt sistem sau organ care poate are de suferit și putem să îl îngrijim? De exemplu, ai zis de intestin, ai tot vorbit de intestin, dar ce se întâmplă de fapt? Adică, de ce intestinul are de suferit la menopauză?
Doctor Călin Todoran: La menopauză, intestinul suferă efectiv din lipsa de estrogen. Pacientele devin mai intolerante la anumite alimente. Estrogenul este ca uleiul pentru mașina dumneavoastră. Fără estrogen, mucoasele se usucă, inclusiv mucoasa vaginală, ducând la atrofie vaginală și scăderea libidoului. La fel se usucă și mucoasa intestinală, apar fisuri și permeabilitate intestinală crescută (leaky gut). Tubul digestiv nu mai este integru, bacteriile dependente de estrogen sunt dezechilibrate, apare disbioza, cu balonări, crampe, constipație etc. Primul lucru înainte de substituția hormonală este să avem o digestie cât mai bună, pentru că, dacă nu eliminăm eficient, ne intoxicăm.
Doctor Mihail: Asta mi se pare super interesant, pentru că la asta nu m-aș fi gândit niciodată. Deci, lipsa de estrogen usucă pielea, mucoasele, apare uscăciunea vaginală, dar și tubul intestinal este mucoasă. Dacă am întinde toată suprafața de absorbție a intestinului, ar acoperi un teren de fotbal. Aceasta trebuie să fie umectată, iar estrogenul ajută la asta. Când avem puțin estrogen, devine uscată și începe să crape, afectând absorbția și digestia. Deci, inclusiv simptomatologia digestivă, dacă deodată la această vârstă încep să apară intoleranțe, balonări, constipație, dureri abdominale, este un semn că mucoasa intestinală suferă.
Doctor Călin Todoran: Exact. Și cum îi dăm irigație? Adică, cum o irigăm înainte de a ajunge la substituție hormonală? Nu prea ai cum, pentru că estrogenul este driverul. Pentru a reface disbioza, putem folosi probiotice, prebiotice, anumite tipuri de magneziu care favorizează digestia, o alimentație echilibrată, dar dacă nu ai suprafața eficientă, degeaba încerci să joci fotbal pe un teren uscat. Important este să ne dăm seama de la bun început dacă apar manifestările clinice și să mergem la medic, pentru că focusul este clar pe lipsa de estrogen sau fluctuațiile mari de estrogen în minus.
Doctor Mihail: Asta mi se pare foarte important. Știi, ai spus că soluția este să mâncăm echilibrat, dar chiar dacă avem un microbiom bun, dacă terenul se usucă, apare disbioza ghidată de această uscăciune. Este important de știut acest lucru, pentru că unele femei ar putea spune: „Eu mănânc super sănătos, dar tot am aceste probleme.” Problema nu este doar ce mănânci, ci și acest dezechilibru de estrogen. Și nu pot să slăbească. Spun: „Nu mi-am schimbat nimic în alimentație, dar nu slăbesc sau mă îngraș.” Pentru că lipsa de estrogen la nivelul mucoasei digestive duce și creează insulinorezistență.
Doctor Călin Todoran: Așa este. Și de acolo este problema, de fapt, de la nivelul mucoasei intestinale, pentru că este super permeabilă. Mănânci ceva, zahărul trece rapid, nu este nimic care să îl blocheze, și după aceea apar spike-uri de insulină, iar organismul depune efort să le scadă, și atunci te simți obosit. Deci, focusul este clar pe tractul digestiv, și de acolo trebuie să fie punctul de plecare.
Doctor Mihail: Ok, super important. Și gândiți-vă că partea asta de niveluri de estrogen, pe lângă că afectează mucoasele la nivelul tractului digestiv, afectează și mucoasele la nivel vaginal. Ce se întâmplă?
Doctor Călin Todoran: Apar anumite fisuri în vagin, lângă uretră. Femeia se confruntă cu sindrom genitourinar de menopauză, merge și își face 10 examene de urină și ies negativ, și se îndopă cu antibiotice, când de fapt problema este din cauza uscăciunii și lipsei de estrogen la mucoasa vaginală. Apar microfisuri, bacteriile se cantonează, și de fapt asta doare. Putem folosi geluri vaginale, ovule care recreează mucoasa, proceduri de medicină regenerativă care refac structura de colagen a vaginului. Și în vagin există specii de lactobacili care mențin vaginul curat. În unele situații, trebuie să eviți dușurile vaginale, pentru că vaginul are un sistem de autocurățare. Avem nevoie de un echilibru bun din punct de vedere al lactobacililor. Sunt anumite specii care luptă inclusiv cu infecția virusului HPV sau cu anumite bacterii. Dacă creezi un dezechilibru acolo, apare durerea la contact, uscăciune vaginală, disbioză vaginală, vaginite, sindrom genitourinar de menopauză, adică uscăciune care se confundă cu infecțiile urinare. Și pionul principal este tot estrogenul.
Doctor Mihail: Pare dubios. Adică, peste tot în organism e vorba numai despre estrogen. Principalul driver. Ai cum să îl livrezi local acolo, prin creme?
Doctor Călin Todoran: Da, se poate. Ajută super mult și partea locală. Este super important dacă s-ar face atât sistemic, pentru că ai nevoie de un echilibru și înăuntrul organismului, și local, funcționează mult mai bine. Dar funcționează și local pentru o perioadă limitată. Este ca și cu crema pe mâini: cât te dai, funcționează; când nu te mai dai, nu funcționează. Ideea este că trebuie să refacem structura aia de colagen care este peste tot în piele.
Doctor Mihail: Zi-mi, te rog, asta poate să fie una din cauzele scăderii libidoului, dar probabil că există și alte cauze, și aș vrea să vorbim despre ele și de ce la vârsta asta multe femei se plâng de această scădere a libidoului.
Doctor Călin Todoran: La fel, din cauza nivelului de estrogen scăzut. La 30 de ani, în perioada preovulatorie, nivelurile de estrogen sunt foarte mari și te simți cel mai bine. Acesta se contrabalansează după ovulație cu nivelul de progesteron. Inclusiv nivelul de testosteron, și femeia secretă testosteron. Această triadă – estrogen, progesteron, testosteron – are niveluri super bine echilibrate la 20 de ani, nu ai probleme. Dar, după 40 și ceva de ani, inclusiv în perimenopauză, apărând fluctuațiile, scade partea asta de libidou. Plus că cortizolul, fiind hormonul solitar, dezechilibrează în dinamică toți ceilalți hormoni după el. Dacă ai un cortizol ridicat și nu îl echilibrezi, adică nu știi cum ar trebui să funcționeze cortizolul (dimineața este mare și scade pe parcursul zilei), nu ai voie să ai spike-uri de cortizol seara, pentru că îți scade nivelul de melatonină și nu mai dormi. Este important să avem o rutină a somnului, să facem aceleași obiceiuri, pentru că hormonii și organismul se vindecă pe parcursul nopții, când ai niveluri scăzute de insulină și niveluri crescute de hormoni care te regenerează.
Doctor Mihail: Bun, deci totul pare să plece de la estrogen. E altceva ce se mai întâmplă? Ce ai vrea să mai punctezi până să te rog, pentru că o să te rog la final să ne dai niște sfaturi. Ce crezi că ar trebui să facă pentru libido femeile?
Doctor Călin Todoran: Păi, inclusiv da, de ce nu? Noi, bărbații, suntem o problemă. Adevărul e important să ne asumăm lucrurile respective, pentru că și noi suntem un trigger în a declanșa niveluri mari de cortizol la femeie, ceea ce induce un stres. Și atunci, dinamica asta sexuală a femeii și partea de libidou este cumva mult mai completă. Pe lângă că tu îi reglezi nivelurile hormonale, știi, ea nu mai e la fel de dornică ca și la început, are nevoie de anumiți stimuli, și stimulul pe care trebuie să i-l oferim suntem noi. Noi trebuie să facem stimulul ăla, să-l creăm și să nu le creștem cortizolul. Pe lângă tratament, adică tratamentele locale – acum, dacă pacienta e echilibrată local și în regulă din punct de vedere al atrofiei vaginale, îți dai seama că dacă te doare, nu-ți vine și n-ai chef. Dar lucrurile respective se pot rezolva.
Doctor Mihail: Are legătură scăderea asta de estrogen și cu anxietatea pe care multe femei o simt?
Doctor Călin Todoran: Da. Cum spuneam, există receptori de estrogen peste tot în corp, inclusiv în partea cerebrală. Multe femei în perioada de menopauză se confruntă cu insomnii, atât cu insomnii, cât și cu simptome vasomotorii. Cel mai frecvent sunt bufeurile și transpirațiile, care le afectează viața. Spuneam, în fiecare oră, ba transpir, ba mă înroșesc. Gândiți-vă și din punct de vedere economic de câte ori trebuie să facă duș și câte haine trebuie să schimbe. Important! Și atunci, din punctul ăsta de vedere, pe lângă partea asta de – adică se echilibrează nivelurile de estrogen, adică substituția, din nou, este benefică. Avem nevoie și de niveluri de progesteron la fel de ridicate, pentru că există anumiți receptori și neurotransmițători care acționează la nivel cerebral pe niște receptori și secretă alfa și beta pregnadiol, care cumva liniștesc femeia. Adică, noi recreăm ciclul circadian și ciclul hormonal dinainte de a intra la menopauză, adică refacem din nou echilibrul între cei doi hormoni, și atunci femeia cumva își reia obiceiurile vechi pe care le-a avut, dar le-a pierdut datorită lipsei de lipsă hormonală. Deci, esența e că tot substituția vine și cumva e punctul de pe i în situația respectivă. Chiar dacă pacienta ajunge la medicul psihiatru care tratează, îi tratează simptomele efectiv, că dă anumite substanțe care până la urmă tot te culcă. Da, ideea este că cauza principală este tot nivelul de estrogen, nivelul de estrogen și partea de progesteron. Și există anumite teste care identifică lucrurile respective. Se pot face din salivă sau din urină sau din sânge, și noi știm că la anumite doze pacienta reacționează rapid referitor la aceste lucruri și da, influențând partea asta cerebrală din start îți influențează inclusiv partea de anxietate, nivelurile scăzute. Ideea este că pacientele care sunt pe substituție efectiv, când vin la consult, le simți energia că e mult mai pozitivă. Și într-adevăr, le schimbă viața.
Doctor Mihail: Ideea este că există și anumite tipuri, și e foarte important de luat în calcul, există și anumite tipuri de paciente care nu pot să facă substituție, pentru că, nu știu, au un cancer sau au avut un cancer dependent hormonal înainte și nu pot să folosească anumite tipuri de estrogen sau nu pot să folosească substituție hormonală. Există inclusiv medicamente de generație nouă care sunt niște antagoniști de receptori care la nivelul creierului există niște neuroni, cam din neuron se numesc, care-s contrabalansați de niște nivele de receptor și ni de estrogen. În momentul în care scade nivelul de estrogen, receptorii ăia se supraînmulțesc. Supraînmulțindu-se, provoacă o hipertrofie, adică crește neuronul. Crescând neuronul, el transmite femei că trebuie să se încălzească și se încălzește, și asta-i asta-i rezumatul, rezumatul ăsta-i finalul, că femeia devine și are transpirații și bufeuri, sindroame vasomotorii. Ideea este că există anumite tipuri de medicamente intrate și în România care blochează receptorii. Blocând receptorii, atunci chiar dacă nivelul e mic de estrogen, blochează receptorul respectiv, pacienta n-are simptome vasomotorii. Deci, nu estrogen, e un medicament care blochează pe direct acei receptori, acel termostat, să zic, îl repară un pic.
Doctor Mihail: Nu, medicamentul blochează receptorii, dar estrogenul nu. Estrogenul rămâne mic. El e mic. Deci, asta zic, e o substanță care nu nu e estrogen, e pur și simplu un antagonist de receptor pentru. Exact. Pentru. Și are, sunt curios, are efecte adverse? Adică, poți să, dacă îți blochezi acei receptori, nu riști să intri, nu știu, în saună și să nu te, să nu, să nu transpiri, să nu te adaptezi la căldură sau nu?
Doctor Călin Todoran: Ok, nu, nu. Și atunci, inclusiv pe neuronul respectiv scade, neuronul respectiv își reduce volumul, cumva redevine la normal, știi? Și se folosesc, îs tratamente de generație nouă care da, sunt funcționale și sunt alternativa la substituția hormonală la pacientele care nu vor să facă sau au contraindicație majoră pentru substituție. E super important de știut pentru dumneavoastră.
Doctor Mihail: Da, eu n-am știut de acest tratament și mă bucur că am aflat că există. O să trecem în curând la întrebări din partea publicului. Dar, înainte de a ajunge la întrebări, aș vrea să te întreb care ar fi un sfat? Dacă ar fi să dai un sfat femeilor peste 35 de ani, 35, 45, 50, dacă ar fi să le dai un singur sfat, și ăla te rog să nu fie „faceți-vă substituție hormonală cu estrogen”. Deci, nu pe acesta l-am înțeles. Care ar fi acel sfat?
Doctor Călin Todoran: Faceți sport, aveți grijă de alimentație. E super important să investim în calitatea mâncării și în rutina somnului. Și acești trei, acești trei pioni principali reglează procesele dinspre 35 de ani până după 40 și ceva de ani. Astea-s super importante, pentru că cel mai important lucru în aceste trei situații este mindsetul. E super important să fim conștienți de lucrurile respective, pentru că schimbarea este la noi.
Doctor Mihail: Bun. Mulțumesc, Călin. Pe tine oamenii te găsesc la Regina Maria?
Doctor Călin Todoran: Da, Regina Maria în Cluj.
Doctor Mihail: Și vreau pe calea asta să mulțumesc celor de la Regina Maria care sunt alături de noi în această ediție și care pun preț pe prevenție, pe educație, pe informațiile pe care le livrăm aici, și asta o dovedesc și prin susținerea evenimentelor noastre și altor inițiative de acest fel, dar și prin susținerea prevenției prin centrele acestea de longevitate, centre de menopauză pe care le dezvoltă. Le mulțumesc că sunt alături de noi. Vreau să mulțumesc și celor de la UniCredit Bank care sunt cu noi. UniCredit sunt cu noi de la prima ediție, prima ediție „Bun Bine” până la aceasta, la fiecare ediție au venit UniCredit și susțin și evenimentele „Bun Bine”, cum susțin și podcastul nostru „Boabe de cunoaștere”. Și prin asta își reafirmă mereu interesul constant pentru educație. Aqua Carpatica, partenerii noștri care ne hidratează. Card Blanch care ne fac mâncare foarte bună. The Point, Editura Herald sunt alături de noi astăzi cu o carte pe care o s-o primiți în goodie bags, dar v-o descriu la următoarea conferință. Aceștia-s partenerii noștri și acum vreau să-ți mulțumesc pentru pentru tot ce ne-ai povestit și o să o să punem întrebări. Dacă aveți întrebări, vă rog să ridicați mâna și colega noastră o să ajungă la voi cu microfonul. Bună ziua. Vă mulțumim foarte mult pentru informațiile valoroase pe care ni le-ați transmis și pentru atitudinea dumneavoastră. Cum spuneați și vorbeați despre mindset, spuneați așa: „că nu facem terapie de substituție hormonală doar de dragul de a o face, ci țintim anumite nivele de estrogen”. Acuma e o întrebare personală: de astă vară fac terapie de substituție, chiar din perioada de perimenopauză, cu hormoni bioidentici pe care îi prepară o dată pe lună la o anumită farmacie și mă simt extraordinar de bine, într-adevăr. Iar analizele arată că estrogenul este între 60 și 70. E o țintă terapeutică cu care să fiu mulțumită?
Doctor Călin Todoran: Da, limita de jos este 60. Adică, și din punct de vedere, studiul respectiv este un studiu destul de vechi, care are cred că vreo 15 ani, în care limita pentru a avea un os bun și a nu pierde calitatea osului și adică a a preveni partea de osteoporoză este 60. Limita de jos. Trebuie să aducem pacienta undeva între 60 și 100, 100 și ceva. Ideea este că unele paciente, și aici e super important de reținut, unele paciente s-ar putea să aibă nivele hormonale mult mai mari pentru că ele au fost obișnuite cu un nivel mult mai mare de estrogen și s-ar putea să nu se simtă bine pe valori mai mici. Ideea este că dacă ai nevoie, la fel, e super important partea clinică, să ne uităm la ceea ce se întâmplă cu organismul nostru, să simțim lucrurile respective și într-adevăr și din punct de vedere al analizelor de laborator. Ideea este că prima și prima dată ne uităm clinic, să vedem clinic unde simțim și dacă ne-au trecut simptomatologia, că noi tratăm pacientul personalizat, individualizat, nu tratăm după șablon. Dacă noi am tratat lucrurile respective și ne facem valorile de analiză sau ne dozăm pe estradiol, s-ar putea să-l vedem că-i mai mare sau în limita de sus sau peste. Asta nu înseamnă că e un lucru rău. Pentru că aia e valoarea la care noi ne simțim bine și cel mai important este calitatea vieții.
Doctor Mihail: Da, care s-a refăcut cam în două luni și ceva. S-a refăcut 100% calitatea vieții. Bravo! Mă rog, bine, adică așa durează, nu, până îți durează, durează în funcție de fiecare pacientă, dar durează o perioadă de acomodare, unu până la unu până la trei luni. Deci, durează, dar din start, lucrurile super important, adică clar organismul își revine pentru că recunoaște tipul respectiv de hormon care el l-a pierdut efectiv. E și acuma vin și și vă zic o chestie banală: mașina merge cu ulei. Ideea este că mașina merge cu ulei și la nivel minim și la nivel maxim. Nu merge mașina mai bine. Nu merge mai bine. Corect. Așa e. Da. E adică e un e un minim și un maxim și e optim să te situezi oriunde între acest minim și maxim. Ideea este nici să fii în partea de jos și cam așa e ideea pentru că în unele situații partea de jos înseamnă că ești la limita de jos și mai un pic până în prăpastie. Ideea este să fii ca la vot, 50% plus 1.
Doctor Mihail: Bună ziua. Întrebarea mea este legată de tractul tractul digestiv. V-ați spus că e foarte important ca înainte să poată o pacientă apela la substituția hormonală să îi se reechilibreze intestinul ca să poată avea un efect benefic tratamentul. Cum poate efectiv să își regleze nivelul de estrogen din intestin sau să-l să și repare mucoasa înainte de această substituție?
Doctor Călin Todoran: Ideea este că lucrurile nu există un tratament, ăsta e standard, nu există. În momentul respectiv, dacă pacienta este, nu știu, are anumite simptome clinice din punct de vedere digestiv, există anumite teste care se fac din materiile fecale, gen beta-glucuronidază sau calprotectină, care ne determină nivelul de inflamație de la nivel intestinal. Rezolvând treaba asta prin administrare de suplimente, se poate inclusiv în același timp cu partea hormonală, lucrurile își revin de minune. Inclusiv putem să folosim anumite tipuri de magneziu care cumva ne cresc peristaltica intestinală și ne ajută sau anumite specii de lactobacili care pot să ne potențeze sau să ne ajute până recreăm din nou balanța balanța respectivă. Dar lucrurile cumva merg personalizat pentru fiecare pacient în funcție de necesitate. Ideea este că la unele paciente poate ai nevoie numai de probiotice sau de magneziu sau de calciu glucurat sau de anumite sau de un aport hidric mult mai mare ca să echilibrezi lucrurile respective, ca pacienta să nu mai fie, nu știu, constipată, balonată sau trebuie să excludă, nu știu, gluten, lactoză, zahăr și așa mai departe. Și unele poate au nevoie în același timp și de substituția hormonală. De aia dorim să facem o medicină personalizată, individualizată, nu o medicină cumva a la grup.
Doctor Mihail: Și dacă aș putea să vă întreb și substituția substituția hormonală se centrează pe rezolvarea nivelului de estrogen și atât sau sunt mai multe ținte?
Doctor Călin Todoran: Substituția hormonală, în momentul în care tratezi sistemic pacienta și ai un nivel de estrogen suficient de mare care să-ți ofere beneficiu, estrogenul respectiv pe care îl administrezi se leagă de niște receptori. Ai niște receptori la care el îi răspunde. Ideea este că receptorii respectivi există peste tot și inclusiv se pot analiza la examenele histopatologice în diferite piese, pentru că la tumorile de sân ne uităm la receptori de estrogen, progesteron. Primul lucru, că prima linie de tratament este inhibiția hormonală și în anumite tipuri de cancere. Întrebarea este dacă faci un cancer pe un nivel scăzut, ce se întâmplă atunci? Sau pot să apară anumite tipuri de cancer care sunt non-hormonal dependente, de exemplu, un cancer de sân. Ideea este să avem nivel suficient de estrogen ca receptorii respectivi să devină sensibili și să trimită informații la neurotransmițători și peste tot în corp ca să ne ofere o stare bună a vieții și o calitate bună a vieții.
Doctor Mihail: Mulțumesc mult. Bună ziua. Că tot a fost și ziua mamei în România, eu sunt curioasă, de exemplu, pentru mama mea și persoanele mai în vârstă din jurul meu care deja au intrat la menopauză și care poate n-au avut acces la substituție hormonală, dacă se mai poate interveni după o anumită vârstă și care este tratamentul pentru a le îmbunătăți sănătatea în general.
Doctor Călin Todoran: Bună întrebare și o să vă rog să puneți cât mai multe întrebări pentru că vă dați seama în discuțiile cu Mihai îmi scapă unele lucruri pe care poate vreau să vi le împărtășesc și nu-mi vin chiar atunci pe moment și atunci cumva cu intervențiile dumneavoastră și cu întrebările pot să vă zic mult mai multe lucruri. Da, există o fereastră de oportunitate în partea de a iniția substituția hormonală între cinci între cumva până la 10 ani. Ideea este că în momentul de față se militează și dacă mama dumneavoastră a intrat câți ani de câți ani mers?
Doctor Mihail: Da, cred că a intrat de vreo șapte ani deja.
Doctor Călin Todoran: Deci, poate să facă substituție. Trebuie evaluate riscurile și beneficiile. E super important. Și până când? Că și asta e o întrebare. Până când poate să facă substituție hormonală? Poate să facă până cât dorește, adică până la sfârșitul vieții. Ideea este, și e super important, beneficiile tot timpul trebuie să fie în detrimentul riscurilor. Întrebarea mea are mai mult legătură cu creierul, ați spus în legătură cu receptorii. La momentul acela v-ați exprimat căci neuronul crește, se poate atrofia. Oare estrogenul poate avea legătură cu faptul că în ultimul timp s-a observat mai multe situații de demență, chiar prematură, Alzheimer? Da, bună întrebare și am uitat să menționez chestia asta că substituția previne apariția bolii Alzheimer și a demenței și femeile care nu fac sau care nu știu poate au și anumite deficiențe riscă să facă mai mult demență decât cele care nu fac substituție. Da, într-adevăr așa este și am omis să vă spun lucrul ăsta, dar este o protecție pentru acest lucru. Din punct de vedere neuronal, partea de substituție previne și cumva încearcă să îmbunătățească apariția demenței și a Alzheimerului.
Doctor Mihail: Mulțumim mult pentru toate informațiile.
Participanta din public: Nouă ani și jumătate n-am ratat niciun simptom de și le-am avut pe toate și dacă se putea cam 50 pe zi. Bufeuri, bufeuri, insomnii, momente de euforie, explozie, dașa, tot ce se putea bifat din nu știu 50 și ceva de simptome găsite în nu știu ce studiu. S-au rărit, sunt puține. Mă bucur că nu există arme la liber pentru că în perioada asta probabil că aș fi cumpărat de la supermarket tot ce s-ar putea găsi. Acum ideea este că deși s-au mai liniștit multe dintre ele, aș putea spune că s-au pierdut așa. Mă întreb ce șanse mai am eu la 9 ani și jumătate de la începerea menopauzei? La fel, dați-mi o șansă măcar.
Doctor Călin Todoran: Da, nu înseamnă. Nu înseamnă. Asta e. Nu înseamnă. Există inclusiv studii care spun că substituția peste 65 de ani se poate începe. Adică, nu există, chiar dacă ghidurile și ghidurile sunt pentru a ne ghida, substituția cea mai benefică este normal înainte să ca organismul să aibă un pattern, adică să-și creeze un obicei. Își creează un obicei fără a avea hormoni. Ideea este că după ce vii după o perioadă lungă de timp în care tu n-ai avut nivele hormonale, vii și începi cu partea de substituție. Ideea este că ai nevoie de doze mici, să crești treptat, pentru că în fiecare, adică administrând hormonii în doze mici, tu sensibilizezi receptorii, adică creezi niște receptori pe zi ce trece tot mai mulți care sunt responsabili de substituție, adică cumva corespund cu partea de substituție. De aia la un moment dat sunt unele femei care fac substituție și au bufeuri. Ce fac substituție și iarămi apar bufeurile și transpirațiile? Zice: „Nu se poate, nu-i bună substituția.” Când de fapt, datorită substituției, ea creează mai mulți receptori și are nevoie de niște doze mai mari până se stabilizează. Deci, se poate face tratament și după vremea asta, după perioada asta. Și inclusiv există studii și inclusiv în ghidurile americane a societății de menopauză, un ghid ieșit destul de recent, spune că nu-i nevoie să întrerupem substituția cât facem cu doze mici și beneficiile depășesc riscurile. De aia substituția și fiecare persoană trebuie tratată individual și putem face la long partea asta pentru că ăsta-i driverul important, uleiul în mașina dumneavoastră ca la noi.
Participanta din public: Ce mi s-a refuzat? Eu am fost 10 ani asigurată în Austria și toți medicii au refuzat să-mi ofere orice fel de tratament și când am văzut că în România se petrec lucrurile am renunțat la asigurarea din Austria și am venit în România. Poate că aici nu știu câte persoane da sunt asigurate în altă parte, dar vă spun în nivelul România e mult mai ridicat și o spun cu toată responsabilitatea din punctul ăsta de vedere. Oricât ar blama cineva sistemul românesc de sănătate, vorba unui mentor de-al meu care spunea că în România tratamentele sunt poate și mai bune și mai bine de contate decât în afară, avea dreptate. Adică și e pe pielea mea și am avut o asigurare foarte foarte foarte bună și lucrurile respective, acces la o grămadă de informații de calitate și medici de calitate. Mie mi s-a refuzat complet.
Doctor Mihail: Da, mulțumesc mult. Bun. Mulțumim. Mai avem o întrebare. Uitați acolo avem o întrebare.
Participanta din public: Mulțumim foarte mult de informațiile dumneavoastră. Este o întrebare strict personală. Am 56 de ani. La 48 de ani am fost diagnosticată cu o glandă tiroidă nodulară plină, operată la 48 de ani și imediat după, două luni s-a instalat menopauza. Credeți că este una din cauzele care a dus la menopauza prematură sau nu? Că totuși era o vârstă de. Și acuma face substituție cu Euthyrox, nu? Da, exact. Bun. Care este tot o substituție hormonală. Nu vi-e frică că faceți cancer? Pot să trăiesc. Nu vi-e frică că faceți cancer?
Doctor Călin Todoran: Să sperăm că nu, pentru că este substituție hormonală. Da, este o substituție, ăsta-i Euthyrox în fiecare zi. Problema care a fost acum 20 de ani, știi, care cumva substituția duce la patologii maligne, și în momentul de față toată lumea vrea să scoată secția din apă. Toată lumea se luptă să scoată securia din apă referitor la substituție, știi? Și când ai o problemă din punct de vedere al tiroidei, știi, faci substituție pentru că nu poți să trăiești fără partea asta de tiroidă. Știi? Corect. Doar că nu faci menopauză de tiroidă. Adică, îți dau ai toată viața, știi? Menopauza e un proces fiziologic normal, dar e foarte, adică mă gândesc că există riscuri un pic mai mari la substituție hormonală estrogenică față de tiroidiană, dar ce, ce e important să ne întoarcem mereu la ideea că o facem sub supraveghere medicală și e important de știut chiar că există studii în care se pare că cu această supraveghere, cu prevenție constantă, riscul de a suferi din cauza bolii este mult mai mic decât la femeile care nu fac substituție și nu sunt urmărite. O să și spun, 43% scade incidența și mortalitatea din orice boală la pacientele care fac substituție, pentru că ele fac prevenție mult mai repede. Pentru că există studiul vechi care este implementat foarte adânc în capul medicilor, a colegilor, a tuturor care a persoanelor, a că substituția dă cancer și atunci femeia se duce și se caută mult mai repede, adică își face controale, își face prevenția, își face ecografia. Drept urmare, chiar dacă este diagnosticată cu o problemă, nu știu, malignă, este în stadiu incipient care este rezolvabilă. Și atunci, una la mână, calitatea vieții este mult mai bună, doi la mână, ea răspunde la tratament și trăiește mult mai mult. Deci, întrebarea era dacă o cauză faptul că m-am operat poate să fie și cauza respectivă, pentru că cumva comunică partea de tiroidă comunică cu sistemul gonadal și cu ovarele și atunci în momentul în care pac îl omori pe șef se duc și angajații, știi? Adică pleacă și angajații.
Participanta din public: Mulțumesc.
Doctor Călin Todoran: Ăă, îi foarte importantă pentru că partea asta de exemplu de și partea asta de tiroidă sau anumite probleme tiroidiene care apar majoritatea pot să apară și cumva sunt mult mai frecvente în perioada de perimenopauză când apare imbalance ul ăsta hormonal în partea pelvină a femeii.
Participanta din public: Da, vă mulțumesc foarte mult.
Doctor Mihail: Super. Păi, mulțumesc și eu. Îți mulțumesc din nou, Călin. Vă mulțumesc vouă pentru atenție, pentru întrebări și da, asta a fost prima conferință.
