MENOPAUZA nu este o boală | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Iosif Niculescu

Dr. Mihail: Omule te salut eu sunt doctor Mihail și mă bucur că suntem la un nou episod boabe de cunoaștere acum în acest episod o să vorbim despre perimenopauză și despre menopauză și mă bucur că am ocazia să repetăm acest subiect pentru că primul episod pe care l-am avut pe această temă a fost cu Ileana Bădiu care a prezentat experiența ei de pacient Și acel episod a depășit jumătate de milion de vizualizări asta ne arată foarte clar cât de important este acest subiect și Cât de multe dintre voi vă confruntați cu această problemă iar datele statistice pur și simplu ne confirmă aceste lucruri pentru că peste 40% dintre femeile active din România adică cele care muncesc sunt în momentul de față în perimenopauză sau în menopauză asta arată datele INS iar bolile cardiovasculare Osteoporoza insomniile și creșterea în greutate sunt doar câteva dintre problemele cu care ele se confruntă de altfel doar 10% dintre aceste femei n-au niciun fel de simptome și intră în menopauză fără să și dea seama altfel decât prin absența ciclului menstrual peste 60% dintre aceste femei însă au probleme în viața de zi cu zi și viața profesională și vreau să vă dau câteva exemple 75% dintre aceste femei au simptome vasomotorii adică migrenă bufeuri bufeuri care pot să ajungă până la 18 episoade pe zi ceea ce este extrem de deranjant 60% dintre aceste femei au simptome urogenitale atrofie uretrală atrofie vaginală sau disfuncții sexuale și 40% dintre aceste femei au simptome psihogene adică suferă de furie anxietate depresie și tulburări de somn și de concentrare de aceea mă bucur că putem să abordăm din nou acest subiect putem să răspundem la întrebările pe care voi le-ați pus în primul episod pe care l-am avut cu Ileana Bădiu și putem să abordăm de data aceasta acest subiect cu un profesionist un medic și de fapt vorbim cu unul dintre cei mai buni El este doctor Iosif Niculescu e medic primar în obstetrică ginecologie supraspecializat în uroginecologie și endocrinologie ginecologică cu peste 30 de ani de experiență este cum ziceam unul dintre cei mai buni profesioniști din domeniu dar și cel care a lansat prima a deschis prima clinică de menopauză în România în 2019. Iosif te salut!

Dr. Iosif Niculescu: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație.

Dr. Mihail: Mulțumesc eu că ai acceptat invitația și mă bucur că avem din nou ocazia să abordăm să abordăm acest subiect atât de important Și apropo De ce vorbeam puțin mai devreme înainte să intrăm în în rec povesteam cât de important este să închidem această verigă lipsă între studiile care există și ce se poate face din punct de vedere medical și veriga asta lipsă de a traduce informația pentru oameni unde sute de mii de oameni cum sunt cei care se uită acest acum la acest episod pot să afle informații valoroase poate chiar înainte de a intra în perimeno pauză.

Dr. Iosif Niculescu: Da, înainte de a intra în menopauză și chiar și în perimenopauză astfel încât să știe ce urmează, cum, ce și cum să facă ca să evite să zic o tranziție abruptă și neplăcută și practic să să înțeleagă esența și să să propovăduiască această educație care e atât de atât de necesară.

Dr. Mihail: Așa că mulțumesc că participi la acest la acest podcast. Am zis că ai deschis o clinică de de menopauză, prima de altfel în România în 2019. Poți să-mi povestești mai multe? Cum ai deschis-o și de unde ți-a venit, de unde ți-a venit acest, această pasiune în a plonja în rezolvarea acestei probleme?

Dr. Iosif Niculescu: E e e un provoci acuma, mă provoci să dau din casă. Povestea e puțin mai lungă. Sunt de mulți ani în meseria asta, sunt calificat în ’82 și niște ani mai târziu după revoluție am plecat din țară și locul unde mi s-a părut oportun să muncesc la momentul ăla era undeva în Africa, în Durban, în Africa de Sud. Și desigur, acolo lucrurile erau ca în Africa, cu multă muncă din punct de vedere al realităților obstetricale mai ales de acolo, multă, multă, multe nașteri și desigur cu patologie care depășea ceea ce văzusem și eram noi obișnuiți în țară. În acest context de boli grave, de obstetrică serioasă și cu probleme mari, am primit vizita în institut, academică, unde profesam, unde lucram, am primit vizita unui, unei personalități medicale specializate de asemenea în endocrinologie ginecologică, care lucrase cu mulți ani înainte în Durban și care era prieten cu profesorul nostru și care a ținut să ne spună câteva lucruri despre experiența lui în ceea ce privește ceva care nouă ni se părea aproape de suet. Era vorba de femeia matură, de femeia… El era inițiatorul și cel care pusese bazele unui, unui, unui, unor centre în Statele Unite de management, de tratament al femeilor mature. Chiar așa îi spunea, nu neapărat femei la menopauză, probabil că trezea tot felul de conotații și care se ocupa exclusiv de aspectele legate de această perioadă a vârstei a femeii și, bineînțeles, de posibilități terapeutice în a le ajuta pe cele care aveau nevoie. Și ajunsese să aibă vreo șase clinici. Bineînțeles că din punct de vedere financiar era foarte fericit și reușise una peste alta să-și vândă acele șase clinici pentru o sumă foarte mare unor instituții medicale, gen, nu știu, la noi cum avem și noi acuma, la momentul ăla desigur nu erau, gen, nu știu, Regina Maria sau… Da. Și care reușea și promova și umbla în toată lumea să încerce să… Mi s-a părut un lucru fascinant pentru că înțelegerea mea de practica obstetricală și ginecologică era exact la nivelul femeii în vârstă reproductivă. Asta se, asta de regulă se studia, nu? În asta se studia, pe asta se punea accent, sigur importanța socială era mare și poți să înțelegi până la un anume punct lucrul ăsta. Și mi-am dat seama că e ceva de care, unu la mână, eu nu eram ginecolog, mă ocupam de sănătatea femeii, dar erau atât de puține lucruri pe care le știam despre femeia dincolo de vârsta reproducerii. Și lucrul ăsta m-a, mi-a, mi-a trezit un interes. Desigur, preocupările din anii relativ mulți pe care i-am petrecut acolo m-au împiedicat ca să mă ocup în mod deosebit de de aspectele astea, dar ulterior, după ce am revenit în Europa și am, am început să investesc mai mult interes și desigur am aflat multe lucruri. Astfel încât, odată cu revenirea în România, am tot încercat să punem, să pun bazele, să înființez o asemenea clinică. Mi s-a părut fascinant modelul. A fost preluat desigur de mulți alții în străinătate și există nu numai în Statele Unite, dar și în Europa oameni cu interes preponderent pe îngrijirea femeii la menopauză, nu neapărat femei în vârstă, că nu e vorba neapărat de a înainta în vârstă. Există femei care intră la menopauză foarte devreme, există o menopauză precoce la 35 de ani, sunt fără ciclul menstruale, fără ovulație. Și importanța acestui subiect, desigur, e crucial cumva cu, din punct de vedere reproductiv, pentru că aceste femei, în primul și în primul rând, nu mai pot reproduce, nu mai pot avea copii. Și să te trezești dintr-o dată că nu-ți ai menstruații și în spatele acestui fapt se ascunde de fapt menopauză precoce este pentru multe, multe femei o o mare problemă. Iar în condițiile noastre reale, când foarte multe femei își împing perioada de a face copii, de a de a procrea, din motive de carieră, de conjunctură, de sociale și o și o împing către 40 de ani, ăsta e un fenomen pe care-l trăim cu toții, dintr-o dată apare a fi o problemă. E adevărat că numărul așa procentual nu e mare, dar 1-2% din toate femeile intră la menopauză înainte de 40 de ani și 7% intră înainte de 45 de ani. Deci dintr-o dată, cu sau fără a ne gândi neapărat la aceste femei în nevoie maximă de ajutor, se deschide, se deschide o o arie și un domeniu în care poți să practici o medicină decentă, corectă și cu ajutor gigantic în ceea ce privește femeile.

Dr. Mihail: Eu sunt curios de ce știința a rămas în urmă cu acest subiect. Pentru că îți povesteam mai devreme, am văzut într-un alt podcast la un alt medic ginecolog care dădea un exemplu al căutării personale, pe căutării pe care medicul respectiv a făcut-o pe PubMed. Dacă cauți pe PubMed articole despre sarcină, despre nașteri, găsești peste 1 milion de articole. Dacă cauți articole despre menopauză, găsești undeva la 94000 de articole. Dacă te duci mai departe și cauți despre perimenopauză articole științifice scrise, sunt doar 6000. Adică cu 1000, cu aproape 2000 mai puține articole decât găsești despre femei în vârsta reproductivă. Și întrebarea e de ce știința rămâne în urmă sau cel puțin până acum a rămas în urmă pe acest subiect? Erau înainte poate simptomele perimenopauzei sau ale menopauzei mult mai diminuate sau ieșeau femeile mai târziu la menopauză? E ceva diferit ce se întâmplă acum sau era pur și simplu un subiect în urmă, un în umbră?

Dr. Iosif Niculescu: Discuția e complexă și e greu s-o purtăm în afara, să zicem, oportunismului social și al interesului. Femeia, istoric vorbind, a fost văzută mult timp și probabil că în continuare văzută de, din punct de vedere social, ca fiind de o importanță fantastică, mare, în perioada reproductivă. Din păcate nu-i așa. Din păcate, femeile din punct de vedere social și profesional au început să joace un rol din ce în ce mai mare și cred că una din sarcinile sociale ale noastre, ale tuturor, este să încercăm să scoatem femeile din zona asta de de importanță doar reproductivă.

Dr. Mihail: Ai zis din păcate, cred că ai vrut să zici că din fericire nu-i așa, pentru că femeile sunt importante și după vârsta reproductivă.

Dr. Iosif Niculescu: Categoric. Din păcate, exact, din păcate pentru cum sunt privite femeile istoric vorbind și repet, pentru mulți dintre noi chiar și acuma. Eu sunt decizii politice în ultimă instanță, sunt, e vorba de bani care se investesc. Nu putem nega faptul că într-adevăr reproducerea umană este o mare problemă. Nu putem nega faptul că trăim în Europa cel puțin aproape o dramă din punct de vedere al al reproducerii.

Dr. Mihail: E o dramă, da.

Dr. Iosif Niculescu: În Europa e o e o dramă pentru că scade numărul de nașteri, scade dramatic numărul de nașteri, adică suntem la spor cu minus. Hm. Deci, deci Europa, dacă ar fi să ne referim strict la populația caucaziană europeană, ar trebui, într-un, sunt niște calcule, ar trebui în niște 50-60 de ani cumva să se înjumătățească populația dacă este să urmăm trendurile, da, trendurile actuale de natalitate. Și în ciuda faptului că sunt progrese remarcabile, mari, sunt progrese remarcabile în ceea ce privește media de vârstă și și sunt aspecte care cumva, e îmbătrânirea populației, adică femeile, inclusiv aspectele legate de menopauză, femeile ajung să trăiască mai mult, ajung să trăiască și mai mult timp la menopauză, pe de o parte, dar nu numai femeile și bărbații, vârsta medie de viață se duce continuu, crește. Iar pe de altă parte, tot mai puține femei nasc. Asta e legat mai degrabă de condițiile socio-economice, de alegerea cuplurilor sau femeilor de a nu avea copii sau de a întârzia o sarcină sau sunt probleme medicale care cresc, să zic, incapacitatea unor oameni de a avea copii. E e e greu să le despărțim. O realitate este faptul că la fiecare 10 ani, am citit asta niște timp în urmă, capacitatea bărbaților de a procrea scade cu un anume procent în în în general, cifre sunt cifre cumulate, da? Deci asta pe de o parte. Deci e clar că vorbim de o de o scădere a capacității procreative a speciei umane, cel puțin din punctul ăsta de vedere. Asta pe de o parte. Din punct de vedere al femeilor, eu cred că e o capcană în care femeile intră fiind din ce în ce mai importante din punct de vedere social, foarte multe dintre ele își împing vârsta la care se gândesc să aibă copil până niște limite când uneori e prea târziu. Hî. Aduce în, trebuie în jocul ăsta, desigur, e e important și faptul că știința și tehnologia și inovația a făcut progres și foarte multe din femeile acestea sunt convinse că dacă nu reușesc spontan, or să reușească medicina prin fertilizare, producere umană asistată și așa mai departe. Cred că joacă un rol. S-ar putea să fie și confortul nostru și faptul că suntem răzgâiați de viața asta pe care o ducem, cel puțin în condițiile europene, da? Lucrul ăsta nu se observă neapărat în în alte, în Asia sau, dar dar pe măsură ce oamenii sunt mai educați, devine o evidență. Deci educația vine la pachet cu întârzierea vârstei la vârste reproductive, la prima sarcină. E un e un fenomen pe care nu știm să-l combatem la momentul ăsta.

Dr. Mihail: Ok. Da, e interesantă perspectiva asta și alarmantă în același timp. Poate ne trebuie și mai multă educație ca să ajungem să creăm condițiile socio-economice ideale pentru ca orice femeie să poată să rămână însărcinată atunci când își dorește, fără să întârzie o sarcină pentru că vrea să devină, nu știu, să crească în funcție în firma ei în sau în la locul ei de muncă, să nu-și riște locul de muncă. Pentru că dacă te duci astăzi, cred că la 26 de ani și vrei să te angajezi undeva și zici că vrei să rămâi însărcinată într-un an, e posibil să-ți scadă șansele de a te angaja. Și ăsta poate să fie un, cum să zic, un un motiv în plus în a întârzia o sarcină. Bun. Mi-ar plăcea, pentru că am înțeles dinamica aceasta, mi-ar plăcea să vorbim, să începem cu perimenopauză. O să ajungem să vorbim și despre menopauză, dar aș vrea să mă concentrez mai exact pe perimenopauză. Dar știi ce propun? Înainte de a, înainte de a explica ce e perimenopauza, poți să-mi spui doar o definiție sau cum am putea noi să înțelegem menopauza? Cum pui diagnosticul de menopauză? Ce este aia?

Dr. Iosif Niculescu: Da. Din păcate sunt niște termeni destul de vag definiți, așa aflu. Deci, dacă este să respectăm etimologic noțiunile, premenopauză înseamnă ceva care există înainte, poate uneori să fie cu mulți ani înainte și o să explic. Echivalentul în termeni biologici este faptul că se apropie sau există deja momentul când sunt epuizate, când e epuizată zestrea genetică cu care te naști de ovocite… imperfect. Hm. E de, deci primele semne ale insuficienței ovariene legate de epuizarea rezervelor foliculilor se manifestă ca insuficiență de progesteron. Aici, aici nu de estrogen. Culmea e că estrogenii sunt la niveluri acceptabile mulți ani, de multe ori în premenopauză estrogenii sunt în regulă sau aproape în regulă, dar progesteronul e cel care lipsește, poate nu total, dar progesteronul e cel și lipsa, lipsa ovulației, aș spune, și lipsa și și insuficiența de progesteron sunt cele care determină multe din semnele premenopauzei. Ca să definim termenii, premenopauză e la fel ca și perimenopauză?

Dr. Mihail: Sunt, nu, nu.

Dr. Iosif Niculescu: Nu, perimenopauza este, tot etimologic, este ceea ce presupune ceva în jurul instalării menopauzei, instalării lipsei menstruației. Ca să ai definiția menopauzei, teoretic ar trebui să ai un an de lipsa menstruației.

Dr. Mihail: E corectă această definiție? Adică să nu…

Dr. Iosif Niculescu: Nu e corectă, dar e ceva care ne ajută să să ne încadrăm. Pentru că foarte multe femei o să mai aibă niște sângerări. Da. De, deci faptul că-ți vine o dată la trei luni e ceva tipic pentru premenopauză, respectiv perimenopauză. Da? Deci e semantic, trebuie trebuie un un pic de ordine. Este mai degrabă din nevoia de a avea același limbaj medical, e mai mai de, mai mai important pentru pentru practicieni decât pentru pacient.

Dr. Mihail: Dar asta ce înseamnă? Ca și pentru pacient, înseamnă că poți să fii în menopauză deja, chiar dacă ți-a mai venit din când în când o menstruație?

Dr. Iosif Niculescu: Da, în momentul când când ți-a lipsit un an menstruația și a revenit, desigur în spate poate să fie o problemă hormonală care cumva ovarele și-au mai adus aminte, a mai existat un ovocit acolo care a fost ovulat, sigur imperfect, bolnav, poate, incapabil să producă, să procreeze, dar poate să se ascundă și ceva rău. Mă gândesc la un cancer de endometru, mă gândesc la o hiperplazie de endometru. Da. De de, deci, deci lucrurile sunt relativ greu de definit, dar ce mi se pare important să înțeleagă femeile este că sunt cu atât, e cu atât mai important aspectul ăsta din punct de vedere al faptului că dacă definițiile sunt greu de stabilit și de înțeles, e cu atât mai important să te adresezi doctorului, măcar pentru a, nu nu neapărat pentru a fi încadrată într-o grupă sau alta de premenopauză, nici nu-i așa de important. Dincolo de de cum ești, dincolo de faptul că vine menstruația la trei luni, este important de știut că intri într-o etapă cu un oarecare potențial.

Dr. Mihail: Da. Ok. Ar fi corect să spunem, am văzut fraza asta tot la la cineva într-un alt podcast care spunea cumva, mi s-a părut foarte de înțeles, foarte ușor de înțeles pentru toată lumea, că menopauza pentru femeie ar fi pentru un bărbat echivalentul cu cu uscarea și căderea testiculelor la 30 de ani. E ca și cum…

Dr. Iosif Niculescu: E ca și cum, da.

Dr. Mihail: E ca și cum, bun, castrarea este cumva deodată, dar dacă s-ar, să ne imaginăm că la 50 de ani testiculele ți se usucă, ți se atrofiază și într-un an, doi, trei îți cad, este echivalentul menopauzei pentru femeie, doar că nu avem…

Dr. Iosif Niculescu: Nu avem de comparat. În principiu, cam ăsta ar fi echiv, ar ar ar putea cumva să să fie asimilat acestui lucru, abolirea funcției testiculare la bărbați. Sigur, există în termeni practici, fie că e boală, fie că e castrare chirurgicală, fie că e oncologie, sunt multe situații din astea și cumva poți să le să le asemeni. La femei, lucrurile de cele mai multe ori, instalarea menopauzei cu imposibilitatea producerii ovulelor, deci cu imposibilitatea ovulației, se întâmplă treptat. E adevărat, da, de cele mai, nu totdeauna. Există și femei la care se întâmplă deodată să nu mai vină menstruația, să nu mai existe ovulație și, dar ideea este că menopauza se suprapune peste ceea ce înseamnă lipsa ovulației, scăderea sau imposibilitatea, sfârșitul perioadei reproductive. Ăsta probabil că e termenul corect.

Dr. Mihail: Da. Ai spus că se termină rezerva de foliculi. Poți să descrii puțin, puțin ce sunt acei foliculi? Care e numărul, nu știu, mediu cu care o femeie se naște? Cât de mulți foliculi se pierd într-un ciclu menstrual și ce se întâmplă cu, adică de ce pierderea lor treptată și ajungerea la epuizare te induce în această perimenopauză care cumva până la urmă este dirijată hormonal? Nu, e ca un haos hormonal în corpul femeii. Ce simte? Ce simte femeia?

Dr. Iosif Niculescu: De cele mai multe ori sunt consecințele deprivării hormonale, deprivării de estrogen și progesteron. Da. Fiecare femeie, vorbind despre, încercând să răspund întrebării tale, fiecare femeie se naște conform geneticii cu o zestre de ovocite. În mod normal, media e de niște sute de mii. La fiecare ciclu menstrual, în momentul când încep să apară semne la pubertate, încep să se dezvolte sub impulsul tot unor stimuli hormonali de creștere genetici și se maturează sub influența creșterii estrogenilor se, dar nu numai, se se maturează un anume număr de ouă, de ovocite, la fiecare ciclu și se pierd dintre ele niște mii, da? Niște, cel puțin niște sute la fiecare ciclu menstrual. Dintre ele, unul va ajunge să se dezvolte, similar cumva cu spermatozoizii, care și ei parcurg o o niște etape de maturare și dintre ei ajunge doar unul eventual din niște milioane, zeci, de fapt zeci de, pe mililitru sunt între 40 și 60 de milioane de spermatozoizi, da? Un ejaculat are 4-5, între 2 și 4 ml. Ok. Da, deci e gigantic numărul. Da. Și dintre ei doar unul va ajunge să fecundeze. Cumva similar, deși este puțin altfel, doar un ovul va ajunge să fie matur și să fie expulzat și eventual să fie, să se întâlnească cu un spermatozoid. Deci ăsta este, mulți dintre ceilalți care ajung să se dezvolte vor pieri sau nu se vor dezvolta. Da. Deci la fiecare ciclu menstrual femeia pierde un număr mare. Sigur, speculativ te poți gândi cu cât, iar dacă o femeie se naște cu o rezervă mare de, pot să fie diferențe gigantice între oameni. Una este să ai 100.000, alta este să ai 300.000. Noi nu, noi nu știm neapărat care e zestrea genetică a fiecărei femei. Da. Sigur, poți să, speculativ cel puțin, mă gândesc acuma, poți cumva să găsești niște mijloace prin care să vezi cum a fost mama, pe de o parte, ce genetică are.

Dr. Mihail: Așa. Da. Ajută asta? Adică ajută să știi ca femeie cam la ce vârstă a ieșit mama la menopauză?

Dr. Iosif Niculescu: Da, da. Mama și bunica sunt factori importanți. Da. Este, sunt, sunt factori determinanți în a vedea cam pe unde te încadrezi. Bineînțeles, dacă este să te raportezi, trebuie să te raportezi și la factori de mediu. Fumatul, de pildă. Fumatul scade drastic, drastic, cu câțiva ani de zile aduce menopauza cu câțiva ani de zile mai devreme.

Dr. Mihail: Fumatul aduce menopauza cu câțiva ani mai devreme? Are nicotina, are efect antiestrogenic? Oare vorbim de doar de nicotină? Adică există diferențe între între fumat țigară convențională și vape, de exemplu?

Dr. Iosif Niculescu: Nu cunosc. Nu cunosc. Nu știu. Nu știu. Cred că există, teoretic ar trebui să existe, dar, dar uite e un subiect interesant, chiar merită de investigat. Vapingul apărând destul de curând, cred că trebuie să mai așteptăm câțiva zeci de ani ca să vedem femeile care…

Dr. Mihail: Vor, ani, deja sunt 10 ani de de când se vapează.

Dr. Iosif Niculescu: Nu-mi dau seama. Cred că în în Europa cel puțin sunt doar câțiva ani, cred că trei, patru ani de când se vapează la scară largă, adică se vând vape-uri în magazine cu tot felul…

Dr. Mihail: Da. Probabil e nevoie de mai mult timp să vezi…

Dr. Iosif Niculescu: E nevoie de mai mult timp să vedem femeile acestea versus cele care nu vapează dacă ies mai repede. Dar clasic, fumătoarele, mă rog, fumătoare și cu cât fumezi mai mult cu atât mai… Fumătoarele intră la menopauză cu cel puțin doi, trei ani mai devreme decât ar intra dacă n-ar fuma. În studii dovedite, nu, nu e dubiu.

Dr. Mihail: În, ține cumva de inflamație acest…

Dr. Iosif Niculescu: Poate să țină și de inflamație. Fumatul, desigur, lucrează rău de tot pe vase, până la urmă și ovarele au vascularizație.

Dr. Mihail: Poți să-mi zici, poți să ne zici ce alte lucruri, dacă tot am ajuns la la asta, ce alte lucruri pot să grăbească instalarea menopauzei?

Dr. Iosif Niculescu: Orice alt toxic, de droguri, da, care alterează la nivel molecular celulele, da? Desigur că pot să influențeze. Nu știu, există abuzurile de orice fel, inclusiv cocaină, da? Alcoolul lucrează, paradoxal, este foarte interesant cum lucrează alcoolul. Consumul de alcool crește aparent cantitatea de estrogen din sânge pentru că lucrează la nivel hepatic și împiedică metabolismul, metabolizarea…

Dr. Mihail: A, ok. Orice fel de alcool?

Dr. Iosif Niculescu: Orice, alcoolul în sine, da? Ajunge în sânge, ajunge alcool, că bei vin sau, mă rog, ceva cu altă concentrație, în sânge ajunge și la ficat ajunge tot alcool. Da? Deci ăsta este. Sigur, acuma pe pe termen lung, sigur că lucrează și din punct de vedere al multor altor metabolisme, apropo de neogeneză, de de de cum activează toate, tot, tot metabolismul carbohidraților, de cum te încarcă cu energia. Adică jocul și rolul alcoolului este mult mai complex, dar în ceea ce privește sindroamele alcoolice, clar că se asociază cu lipsa menstruației. Insuficiența hepatică iarăși se asociază cu lipsa… Da, deci deși de aia spuneam că e un paradox, deși concentrația de estrogen, inclusiv la bărbații care au o insuficiență hepatică o să aibă mastodinie, mulți dintre ei…

Dr. Mihail: Mastodinie, mărirea glandelor mamare, ginecomastie.

Dr. Iosif Niculescu: Exact, da, corect.

Dialog Podcast: Menopauza – Partea a II-a (minutele 30-61)

Dr. Mihail: Pentru că au prea mult estrogen, pentru că au prea mult estrogen. Da. Sau băutorii de bere. Hm, da, corect, exact. Există alți factori, de exemplu, putem să, există vreo corelație între obezitate și instalarea precoce a menopauzei sau grăbirea ei?

Dr. Iosif Niculescu: Obezitatea joacă un rol mare, foarte mare, în în ambele sensuri. La nivele, nivele medii de de, moderate de obezitate sunt asociate cu producții crescute de estrogen. Există un tip de estrogen, estronă, care se fabrică exclusiv în țesutul muscular și în țesutul gras, da? Și și care de asemenea domină în postmenopauză, mă rog, perimenopauză și postmenopauză. Obezitatea, formele importante de obezitate se asociază cu multe alte tulburări, printre care creșterea nivelului de cortizol, da? Și care se asociază de multe ori cu amenoreea. Hm. Acuma, și cu lipsa ovulației. Deci pacientele cu ovare polichistice, de pildă, la care există o triadă, da, de obezitate, de hiperandrogenism, de, au amenoree, nu au ovulație, de asta e, pentru că nu au ovulație. Au nivele crescute de estrogen, dar în același timp au și nivele crescute de androgen. E e un paradox. Sunt puține situațiile astea clinice când cineva e bombă de hormoni și de un fel și de celălalt fel.

Dr. Mihail: Acuma mă gândesc și explică-mi de ce acest lucru nu e corect, pentru că logic, dacă aș fi să s-o gândim matematic, ai spus că menopauza este, se instalează în momentul în care rezerva ta de foliculi este epuizată. Dacă o femeie este la amenoree, înseamnă că acea rezervă se epuizează mai mai puțin, mai puțin. Asta înseamnă că ar trebui să intre mai târziu la menopauză. N-ar trebui ăsta să fie un lucru de care să se bucure?

Dr. Iosif Niculescu: Da și nu, pentru că lucrurile nu se întâmplă în biologie matematic, din păcate. Da. Dar, pe de altă parte, acele femei care au mai multe sarcini, de pildă, nu intră neapărat și de perioade lungi de amenoree nu…

Dr. Mihail: Sau corect, nouă luni în care nu îți epuizezi…

Dr. Iosif Niculescu: Foliculi, nu au neapărat o întârziere a intrării la menopauză, pentru că ovulele alea, ele sunt programate să trăiască atât de mult. Că sunt sau nu sunt bombardate cu hormoni, că sunt sau nu sunt stimulate, asta pe de o parte. Pe de altă parte, să nu uităm că inclusiv în cazul femeilor care intră târziu la menopauză, calitatea ovulelor nu e garantată, ovocitelor, pardon, nu e garantată.

Dr. Mihail: Pentru sarcină te referi sau pentru…

Dr. Iosif Niculescu: Pentru calitatea produsului, pentru calitatea produsului de concepție, ca să vorbim în termeni eufemistici. Da. Deci există o asociere, dincolo de 40 de ani noi știm că există un risc crescut la malformații genetice, aneuploidii în speță, da? Care aneuploidii, altfel în populația generală să zicem că sunt undeva 1, a treia parte din toate riscurile, din toate malformațiile care sunt să zicem 3,5%, 1,5% din ele sunt sunt aneuploidii. Da? Dar cu cât înaintezi în vârstă, cu atât mai mare riscul.

Dr. Mihail: Hm. Ok. Deci logica e că nu e bine să ai amenoree cu cu scopul de a păstra rezerva foliculară.

Dr. Iosif Niculescu: Nu, nu neapărat ca scop primordial.

Dr. Mihail: Dar zi-mi te rog, și asta e ultima întrebare legată de lucruri care pot să influențeze instalarea menopauzei sau s-o întârzie sau s-o grăbească, anticoncepționalele au un efect în întârzierea instalării menopauzei?

Dr. Iosif Niculescu: Nu e dovedit. Ok. Nu e dovedit pentru că și acolo nu, tu practic împiedici, din ce înțeleg eu, atunci când o femeie e pe anticoncepționale, ea bruiază semnalul care vine…

Dr. Mihail: Da, da, se se inhibă axul hipotalamo-hipofizar, e corect?

Dr. Iosif Niculescu: Și atunci, și atunci organele genitale nu știu că trebuie să ovuleze și atunci nu ai ovulație. Deci ăsta e ăsta e principiul. Deci pilulele contraceptive orale, contraceptive, contracepția orală inhibă ovulația. Asta ăsta e efectul în ultimă instanță.

Dr. Mihail: E e interesant ce spui și uite, poate că e un subiect în sine, pentru că femeile care iau mult timp pilule contraceptive sau au mai multe sarcini, asta are un rol protectiv în ceea ce privește cancerul de, riscul la cancer de ovar.

Dr. Iosif Niculescu: Ok.

Dr. Mihail: Există de asemenea lucru care nu, nu, nu e foarte bine demonstrat și nu toată lumea e de acord, sunt, e puțin așa în conflict lumea medicală în din punctul ăsta de vedere. Aparent, stimularea din, în ceea ce privește obținerea unor ovocite pentru, în contextul reproducerii, tehnicilor de reproducere asistată, stimularea ar ovariană și a ovulației ar crește cumva riscul la cancer de ovar. Dar, dar acest lucru, acest lucru nu e neapărat sau cel puțin nu știu eu, nu e neapărat demonstrat că întârzia apariția menopauzei.

Dr. Iosif Niculescu: Deci care avea un un rol protectiv din…

Dr. Mihail: Dar sună interesant și cumva e plauzibil medical, pentru că atunci când folosești mult un organ, îi crești puțin riscul de a avea o mutație genetică neobservată care se transformă într-un cancer. Pe de altă parte, dacă nu…

Dr. Iosif Niculescu: Factor de creștere, stimularea factorilor de creștere, growth factors, sunt îngrozitor de importanți în oncogeneză.

Dr. Mihail: Corect, da. Ok, corect. Bun. Am înțeles că în linii mari cred că cel mai bun lucru pe care poți să-l faci pentru a întârzia menopauza sau a o lăsa, pentru a nu o grăbi, să zicem așa, este să te lași de fumat. Deci unul dintre ele. Îmi place că astfel de informații sunt importante nu doar pentru femeile care sunt la menopauză sau care se apropie de perimenopauză sau și este atât de important să știi lucrurile astea poate de la 30 de ani, nu? Pentru că deja dacă le știi, uite, cei care se uită sau femeile care se uită la acest podcast în momentul de față deja știu că ar trebui să-și întrebe mamele și bunicile când s-a instalat menopauza la ele ca să știe aproximativ unde se orientează și deja știu că renunțatul la fumat le dă trei, patru ani în plus până să ajungă la menopauză și din nou o condiție fizică bună și lipsa obezității le pot să ajute, pot ajuta. Legat de perimenopauză, aș vrea să mă întorc aici. Când se, deci practic ca s-o înțelegem, ca s-o înțelegem așa schematic, tu ai o vârstă reproductivă în care la fiecare ciclu menstrual creierul, să zicem așa, creierul țipă la glanda, nu, creierul îi zice glandei pituitare…

Dr. Iosif Niculescu: Hipotalamusul, da, sunt toți… da, există un GnRH…

Dr. Mihail: Corect. Da, deci hipotalamusul îi spune glandei pituitare: „Trimite semnal la ovare să înceapă ovulația”.

Dr. Iosif Niculescu: Hormonii tropi, LH, FSH.

Dr. Mihail: Glanda, da, glanda pituitară trimite mesageri la ovare, în să înflorească din acei foliculi unul ajunge la ovulație, este eliberat, dacă nu este, dacă nu este fecundat, vine menstruația și ciclul ăsta se reia mereu. Și practic corpul femeii este obișnuit cu acest carusel de hormoni de care, care e predictibil, el știe ce urmează.

Dr. Iosif Niculescu: Da, când crește estrogenul, când crește…

Dr. Mihail: Urmează o schemă prestabilită.

Dr. Iosif Niculescu: Schemă prestabilită genetic și de aceea cumva ciclul este bine să fie regulat și când este regulat corpul știe ce se întâmplă.

Dr. Mihail: În momentul în care ajungi la epuizarea acelor foliculi, hipotalamusul zice la glanda pituitară: „Hei, trimite mesaje”. Ăsta trimite mesaje, doar că nu prea se întâmplă mare lucru că tu nu mai ai rezerva bună. Și atunci hipotalamusul zice: „Hei, ce-ai făcut?”. „Păi am trimis mesaje”. „Păi hai atunci țipă, urlă!”. Nu? Și atunci glanda pituitară începe să urle la ovare: „Haideți odată!”.

Dr. Iosif Niculescu: Că da, crește LH-ul, crește FSH-ul, da, încearcă, e e feedback care, feedback-ul nu mai lucrează. Ovulația nu nu se întâmplă, foliculul nu mai știe să fabrice progesteron, va fabrica în continuare cu mare siguranță estrogen și de aceea primul care scade, de aceea crește, crește endometrul, de aceea femeile se simt cu sânii tensionați, pot să aibă stări de spirit ciudate din cauza bombardamentului cu estrogen, dar mai ales din cauza lipsei balanței între estrogen și progesteron. De fapt asta e cheia. În în sine nici nu contează foarte mult dacă o femeie are, noi ne uităm totdeauna la nivele de, nu știu, estriol, estradiol mai ales că ăsta este tipul de estrogen particular femeii în afara sarcinii și de acolo spunem că e mai mult sau mai puțin. Nu-i așa de important cât este în sine, este foarte important care e balanța cu progesteronul.

Dr. Mihail: Acuma, ținând cont de faptul că în timpul, să zic, unui ciclu menstrual normal ai aceste variații de estrogen, de progesteron, în momentul în care se instalează sau începe perimenopauza, aceste structuri încep să țipe unele la altele, anumiți hormoni cresc, alții descresc, există anumite analize pe care femeile le pot face și cam de la ce vârstă ar trebui să le facă astfel încât să prindă din timp instalarea perimenopauzei? Poți să vezi pe analize de sânge asta?

Dr. Iosif Niculescu: Destul de gregar, destul de primitiv. Suntem foarte la început. Există ceea ce se cheamă AMH, Anti-Müllerian Hormone, care cumva este un indicator, dar repet, gregar, primitiv, de al rezervei funcționale ovariene. Întotdeauna există excepții. În mod normal e raportat la vârstă. Un o femeie tânără va avea un AMH de 6-7, o femeie pe măsură ce înaintează în vârstă, AMH-ul, rezerva funcțională ovariană va fi corespunzător cumva vârstei. Există niște tabele. Principiul, în momentul când ai de-a face cu nivele ale AMH-ului de 0,0 ceva, menopauza e acolo.

Dr. Mihail: Ok. Deci e acesta AMH pe care medicul poate…

Dr. Iosif Niculescu: Dar ce nu putem noi spune foarte sigur este pentru cineva care are nivele evident scăzute de AMH, dacă mai durează încă șase luni sau încă doi ani. Și avem totdeauna și surprize când femei care ne vin și că am menstruații din an în Paști și sigur te duci și vezi și încerci să afli câte AMH-ul și-ți iese o valoare unde o descurajezi să mai gândească, nici măcar specialiștii în reproducere umană nici măcar nu vor tenta o o procedură de stimulare ovariană. Și-ți vine după trei luni sau după șase luni gravidă fără stimulare.

Dr. Mihail: Fără stimulare, spontan.

Dr. Iosif Niculescu: Dar sunt greu de înțeles lucrurile astea, sunt, nu chiar excepții, dar se întâmplă rar, e adevărat, dar se întâmplă. Și pentru ele desigur nu avem neapărat o înțelegere medicală, cel puțin…

Dr. Mihail: E interesant că medicina e, oricât de mult ți-ai dori să ca medicina să fie o știință exactă, ea niciodată nu este și ăsta este…

Dr. Iosif Niculescu: E biologie.

Dr. Mihail: Da, biologia, corect. Și ăsta e unul dintre motivele pentru care probabil că și la tine se întâmplă asta, pacienții vor certitudini, vor să știe: „Măi, pot sau nu pot?”. Eu când lucram pe secția de chirurgie, întrebarea era puțin dramatică, era: „Cât mai are de trăit?” sau „Rezistă sau nu rezistă? Este vindecabil sau nu este vindecabil?”.

Dr. Iosif Niculescu: Asta nu poți să spui. Și din păcate nu ai cum să dai un astfel de răspuns pentru că mereu există în mintea fiecărui medic acele excepții pe care nu le poți explica.

Dr. Mihail: Există și din ele trăim și din ele, din păcate ne bazăm de foarte multe ori activitatea, practica… iartă-mă, cred că ai vrut să spui ceva.

Dr. Iosif Niculescu: Dar mi se pare important de punctat. Noi practicăm medicina pe ceea ce se cheamă date statistice. Da? Din păcate. Din păcate, pacienții pe care noi îi vedem, îi tratăm, sunt un număr. Hm. E e foarte greu și eforturile noastre poate în sensul ăsta ar trebui cumva îndreptate, să scoatem acel pacient, pe domnul Popescu, să-l scoatem din acei 80% care știm că se vor vindeca și să vedem care sunt eventual particularitățile pentru care domnul Popescu trebuie încadrat în 80%. E e un exercițiu foarte fin, dificil, pentru care, sincer vorbind, noi nu suntem cu toții pregătiți. Iar felul în care se practică medicina în Europa la momentul ăsta, evidence-based medicine, ne împiedică să gândim după protocoale, după… Ăsta este un fel de lucru după protocoale. Acuma noi divagăm gigantic de la discuție.

Dr. Mihail: Da, da.

Dr. Iosif Niculescu: Lucrul ăsta după protocoale este cu bune și cu rele. Ne ajută să ne uniformizăm practica. Pe de altă parte, ne împiedică să gândim la fiecare caz în parte. Asta e o realitate. Sigur, noi nu putem practica altfel, nu nu practicăm, nu avem alte resurse și alte posibilități să facem bine oamenilor. O să facem bine acelor 85 sau 90 sau 75% care intră în în statistică, în statistică. Dar ceilalți… Eforturile noastre, după mulți, mulți ani, am fost la diverse momente de practică medicală când practic spunea șeful ceva că el a văzut atâtea cazuri, mă rog, cred că-ți spune multe ce încerc eu acuma să explic. Și sigur, noi ne, și mai trăiești și tu niște ani de zile și mai aveai un pic de experiență și te bazai practic. După aceea a apărut chestia asta cu evidence-based medicine, cu programul Cochrane, cu Biblioteca Cochrane, da? Și am am început să practicăm pe reguli de evidență statistică, pe recomandări de tip A, B, 1. Da. E, sunt situații în care clar n-ai altă soluție, pentru că făcând lucrul ăla ai o șansă de peste 90%, 95% să fie bine. Și atunci nu te mai gândești. Da. Dar poți să fii la fiecare pacient în în parte, ceva, poate să fie ceva care să te facă: „Măi, poate nu se încadrează în în în statistica pe care ai citit-o în mai știu eu ce studiu”.

Dr. Mihail: Da. Ok. Da. E din păcate așa este. Ne-ar plăcea cum ziceam să avem date matematice fixe, dar lucrurile în biologie sunt atât de variate și atât de multe lucruri nu știm. Dar acum întorcându-ne din nou, să zic, la statistică, am înțeles ce înseamnă intrarea în perimenopauză, am înțeles ce pot să facă femeile, să-și întrebe bunicile, să renunțe și mamele, să renunțe la fumat. Acum totuși, care e vârsta medie la care o femeie în România sau în Europa intră la perimenopauză? Adică pe la ce sau care e marja de vârste unde te aștepți să înceapă perimenopauza?

Dr. Iosif Niculescu: Instalarea menopauzei în, la caucazieni, există diferențe interrasiale, nu sunt mari, dar există, este undeva în jur de 52 de ani.

Dr. Mihail: Menopauza, vârsta medie.

Dr. Iosif Niculescu: Menopauză. Deci în momentul în care se instalează menopauza, la ăsta ne ne raportăm, în momentul în care menstruația lipsește măcar un an.

Dr. Mihail: Da. Cu câți ani înainte de instalarea menopauzei poate să înceapă?

Dr. Iosif Niculescu: Aici e o problemă. Aici e, deci premenopauza coincide cu acel moment în care ovulația începe să dea rateuri. Adică ciclul menstrual nu mai este atât de atât de regulat. E unul dintre primele semne.

Dr. Mihail: Da. Că vorbim de o întârziere sau de o, de amândouă?

Dr. Iosif Niculescu: De amândouă.

Dr. Mihail: Câte zile înseamnă, de exemplu, la o femeie la care…

Dr. Iosif Niculescu: O femeie care niciodată, la fel și totdeauna, poate să lipsească luni de zile. Da? Poate să fie și în contextul unor factori agravanți, cum ar fi o emoție puternică. Ok. Care care care aduce un pic, un pic ceva mai mult cortizon. Hm. Da? Și atunci poate să fie un diagnostic fals, fals pozitiv. Poate să fie, demonstrezi și după aia totul se reia, dar după doi ani de fapt se va întâmpla. Da. Dar ok. Asta e frecvent, se întâmplă foarte frecvent în practica noastră să vedem femei care vin speriate și spun, te uiți, faci un status hormonal și parcă n-ar fi chiar acolo și după aceea pleacă acasă, cumva se liniștește și nu mai, da, își reia ciclul și spune a fost tot ok. Mai sunt și alte semne, e adevărat, nu numai astea. Mai mai sunt, o femeie va simți totdeauna că e ceva, că e altfel.

Dr. Mihail: Ce trebuie să simtă? Adică ce înseamnă „altfel”? Ce ce simte de regulă o femeie care intră în această premenopauză sau perimenopauză?

Dr. Iosif Niculescu: Lista e lungă, sunt peste 70 de semne de ale menopauzei în principiu, iar multe dintre ele pot să apară cu mulți ani înainte de a se instala.

Dr. Mihail: Câți ani? Adică câți ani?

Dr. Iosif Niculescu: Putem, patru, cinci, patru, cinci ani înainte de menopauză poți să ai, pot să apară niște semne.

Dr. Mihail: Da. Deci tulburări în ciclul menstrual este, e e un aspect.

Dr. Iosif Niculescu: Vreau să te opresc aici, doar că aici vreau să clarific. O femeie care are ciclul menstrual de 28 de zile și vine pe ceas la 28 de zile, o întârziere de una, două zile sau mai…

Dr. Mihail: Nu e important. Cât, despre câte zile vorbim? Ce întârziere trebuie să avem?

Dr. Iosif Niculescu: Niște săptămâni și săptămâni, repetat.

Dr. Mihail: Săptămâni și repetat.

Dr. Iosif Niculescu: Repetat. Deci dacă-ți vine 28, 28, consistent.

Dr. Mihail: Consistent. Da.

Dr. Iosif Niculescu: Și la un moment dat, atâta vreme, asta iar e un aspect important ca mesaj, atâta vreme cât ciclurile menstruale sunt regulate, șansa ca o femeie să aibă ovulație și să aibă rezerve este gigantică, e peste 90%.

Dr. Mihail: Ok. Deci dacă sunt cicluri regulate…

Dr. Iosif Niculescu: Da. Deci atâta vreme cât ciclurile sunt regulate, nimeni nu are neapărat dreptul să se gândească că vine menopauza sau e premenopauză. Poate să fie în caz, dacă te uiți cumva așa foarte atent la status hormonal, poți să găsești acolo, poți să găsești un AMH care evident este jos, da? Dar nu, nu cred că cineva ar trebui, în afară de stil de viață, nu cred că cineva ar trebui să se gândească că trebuie să facă ceva în termeni reali medicali.

Dr. Mihail: Ok. Asta mi se pare foarte important. Deci o întârziere de câteva zile nu contează, vorbim de săptămâni.

Dr. Iosif Niculescu: Vorbim de săptămâni și consistent, repetat.

Dr. Mihail: Bun, bun. Ai spus de alte semne pe care o femeie, ai zis că o femeie simte că ceva e în neregulă. Asta mi se pare foarte important, să fii atent la tine și să-ți dai seama dacă ceva e în neregulă. Dar care ar fi, să zic, top 10 semne pe care, sau nu 10, care e topul de semne pe care femeia le le simte?

Dr. Iosif Niculescu: Oboseală. Ok. Deci oboseală, lipsă, lipa… adică musculare și articulare, da? Insomnia, ciclurile veghe-somn. Hm. Care și ele în sine trebuie cumva, pentru că există femei care au probleme cu somnul din motive de stres, de slujbă, de familie, da? Dincolo de aspectul ăsta, în momentul când măcar cinci, șase ore pe noapte nu le mai dormi continuu, trebuie să fie o problemă. Lucrează, lipsa, nu neapărat lipsa estrogenilor, dar cum am spus, balanța între estrogen și progesteron lucrează, lucrează sus pe serotonină, pe dopamină, pe adrenalină, pe noradrenalină. Influențează inclusiv secreția dopaminei și a serotoninei. Estrogenii joacă un rol în starea de bine, e dictată de dopamină. Ăsta e motivul pentru care femeile sunt depresive de multe ori.

Dr. Mihail: Asta ziceam la început, 40 până la 45% dintre femei la perimenopauză…

Dr. Iosif Niculescu: Depresia. Iară, de ce se întâmplă cu mine? Nu mai am încredere în mine, pentru că te gândești că e vorba de aparat urogenital, nu se mai produc hormoni reproductivi. Ei joacă un rol imens în în în etajele superioare. Cum am spus, dopamina este influențată dramatic, nu nu pot să spun procente acuma, dar e influențată de de de de estrogen și lipsa lui duce la mai, la, duce duce la jocuri și la lipsă de dopamină, care este hormonul fericirii, al răsplătirii. Avem nivele crescute de dopamină când suntem fericiți.

Dr. Mihail: Da, da. Când ne place ceva.

Dr. Iosif Niculescu: Egal că e o prăjitură sau o situație sau o persoană, nivelul de dopamină crește. Da. În momentul când estrogenii scad, cel puțin pe calea asta de producție crescută a dopaminei, nu vom mai avea satisfacții. Hm. Și atunci apare depresia. Sigur, are și conotații sexuale, în orgasm se fabrică mai mult, se elimină mai mult.

Dr. Mihail: Da. Ai spus oboseală, dureri, dureri… Brain fog, ceață în cap, da? Hm. Adică ceață…

Dr. Iosif Niculescu: Da, mental, așa sunt simptome, exact.

Dr. Mihail: Lipsă de concentrare.

Dr. Iosif Niculescu: Lipsă de concentrare, dar nu-ți mai faci treaba. Asta e o problemă mare, mare pentru femeile la menopauză din punct de vedere profesional. Există niște cifre în UK, se studiază mult chestia asta și în State, dar în în în UK se, 70-75% din toate femeile care intră la menopauză spun că au probleme la serviciu. De și lipsa de concentrare și de performanță e unul din motive. Lăsând la o parte bufeurile, valuri de căldură care te fac să te simți varză. Gândește-te, gândește-te că ai o prezentare, ești femeie la 50 de ani, ești în top de performanță profesională, egal că ești doctor, avocat sau manager, da? Te duci să prezinți ceva și dintr-o dată te roșești, da? Ești udă de sus până jos. Adică ai un bufeu.

Dr. Mihail: Ai un bufeu, da. Și ce faci? Că trebuie să prezinți în fața poate 100 de oameni.

Dr. Iosif Niculescu: Fix asta mi-a povestit o prietenă care este în premenopauză, perimenopauză și fix asta povestea, că s-a dus la o filmare și din senin, într-o cameră răcoroasă, a început toată să transpire și s-a, efectiv era toată udă.

Dr. Mihail: Da, da. Și deci bufeurile sunt un alt…

Dr. Iosif Niculescu: Ceață mentală, ai spus, și bufeurile sunt un alt simptom.

Dr. Mihail: De bufeu, valuri de căldură, da, transpirații nocturne, insomnie.

Dr. Iosif Niculescu: Da, exact. Asta povestea și Ana Bădiu în podcastul pe care l-am avut cu ea, despre faptul că era cumva în bordul companiei în care era, în în management, în conducere în compania în care lucra și deodată nu mai simțea că nu poate să mai gândească, nu se poate concentra, nu poate să, avea acest brain fog instalat deodată, pe care nu-l nu-l înțelegea.

Dr. Mihail: Acuma vreau să întreb de de de bufeuri și următoarea mea întrebare o să fie și despre schimbări în conformația fizică, dacă apar schimbări fizice pe care le poți vedea. Dar înainte de asta, zi-mi te rog de bufeuri, pentru că ai zis de, ai dat acest exemplu că ești într-o funcție de conducere, ai o prezentare și deodată ai, ai ai roșit și începi să transpiri. De ce apar aceste bufeuri?

Dr. Iosif Niculescu: Bună întrebare. Nimeni nu poate să spună sigur. Sunt speculații. Se pare că mai degrabă tropii, FSH-ul, tropii, LH și FSH joacă un rol în…

Dr. Mihail: E exact, exact.

Dr. Iosif Niculescu: Joacă un rol și se se se ajung la niște receptori, fiind în cantitate mare, ajung la niște receptori care, mă rog, obscuri, care dictează termo, termoreglarea și transpirația și deschiderea porilor și vasodilatația. Sunt simptome vasomotorii, le numim noi, de fapt. Da. Ele se traduc, asta înseamnă că se dilată vasele. Da. Poate să fie și adrenalina, poate să fie și noradrenalina, poate să fie serotonina, sunt descărcări de serotonină. Unii oameni au descărcări, unele femei au descărcări de serotonină așa, există chiar o boală, cred, alergie la…

Dr. Mihail: Da, ok. Deci practic corpul…

Dr. Iosif Niculescu: Dar e e e un pic obscur.

Dr. Mihail: Da, corpul crede din greșeală că ți-e foarte cald și vrea să te răcească.

Dr. Iosif Niculescu: Exact. O o încercare de a de a remedia bufeurile non-hormonală, dacă vrei, este cu niște substanțe care sunt anti re-uptake, serotonin uptake inhibitors, da? Care care pot să amelioreze bufeurile într-un număr relativ statistic.

Dr. Mihail: Cine le prescrie?

Dr. Iosif Niculescu: Poate și ginecologul să le să le să le prescrie. Ele, e vorba de un joc de doze și așa mai departe. Experiența e limitată, cel puțin la nivel european. În în în State cred că și sunt înregistrate, sunt două, trei medicamente care sunt înregistrate de FDA.

Dr. Mihail: Și zi-mi te rog dacă apar și modificări în compoziția corporală a femeilor.

Dr. Iosif Niculescu: Dramatice. Dramatice. Deci, în primul rând, în primul rând există o deprivare de masă proteică, da? Și masă musculară. Există ceea ce noi numim osteopenie, osteoporoză în ultimă instanță și sarcopenie. Nu știm exact dacă sarcopenia mai ales apare, apare oricum în condiții de vârstă înaintată, sarcopenia, oamenii în vârstă pierd din masa corporală.

Dr. Mihail: Că e o parte a procesului de îmbătrânire sau e o parte din ce se întâmplă cu mișcarea, în general?

Dr. Iosif Niculescu: Da, din cauza durerilor, din cauza chefului, din cauza faptului că nu mai ai, din cauza depresiei, desigur că te miști mai puțin. Automat îți cauți bucurii în alte părți, cum ar fi satisfacție, dopamina aia lucrează și atunci cauți să te bucuri de viață în altfel, mâncând. Da. Da. E o modalitate, e e e foarte ușor de stricat balanța. Noi practic, e ușor să mănânci, să aduci în sistem mai mult decât iese din sistem. În momentul când te miști mai puțin, că nu mai ai chef nici să urci două etaje pe jos, nici să te plimbi în parc, nici să te, să renunți la mașină pentru o scurtă plimbare, e foarte ușor și aduni calorii și atunci te îngrași și atunci crește rezistența la insulină, dacă nu ajungi chiar la diabet, dacă nu aveai cumva alterată. Persoanele mai puternice, obeze, desigur că au au balanța, o rezistență la insulină stricată. Noi putem afla asta în timp relativ util, indexul HOMA, există tehnici prin care putem afla asta, dar dar cam ăsta este filmul. Deci e ușor să-ți strici balanța între ce intră și ce iese din propriul tău corp.

Dr. Mihail: Apare o scădere a metabolismului?

Dr. Iosif Niculescu: Apare o scădere a metabolismului care se manifestă în primul și în primul rând prin lipsa nevoii de a face ceva. Pur și simplu îți vine să, ești obosit.

Dr. Mihail: Mă, mă, mă, ești obosit, nu dormi noaptea, da, ce ce vei face în timpul zilei? Poate nu dormi, poate încerci să dormi, dar oricum nu te vei mișca ca înainte. Ești depresiv, ce face un om depresiv? Stă și se uită pe pereți.

Dr. Iosif Niculescu: Înseamnă că apare probabil o luare în greutate.

Dr. Mihail: Iei în greutate automat. E unul din alte semne pe care le fem… Sunt femei care vin la noi în clinică și spun: „Ce mă fac că iau în greutate?”. Da. Avem în programul nostru, n-acuma dau din casă din nou, în programul nostru există un specialist în nutriție, există un psiholog pe care-l avem în echipă, apropo de de încercarea de a ajuta femeile.

Dr. Iosif Niculescu: Da. Cum se cheamă clinica la care lucrezi? Cred că e valoros să știi.

Dr. Mihail: MedicPlus. MedicPlus. MedicPlus. Asta e clinica de, asta asta e clinica în cadrul căreia funcționează Clinica de Menopauză.

Dr. Iosif Niculescu: Ok. Luarea asta în greutate, știi, mi se pare că este și poate fi și vizibilă, dar cred că poate fi și ascunsă pentru că în contextul scăderii metabolismului și a sarcopeniei, cred că unele femei pot să rămână la aceeași greutate, doar că pierd din mușchi și pun grăsime.

Dr. Mihail: Pierd din, din, din raport. Raportul se modifică între masa musculară și țesutul adipos. Da. Cumva semnele astea cred că sunt cele mai gălăgioase. Există și alte semne, să zic, la fel de evidente pe care o femeie, de care o femeie poate să țină cont ca să le recunoască ușor? Ai vorbit despre faptul că ai durerea asta musculară, e cumva o, e o fibromialgie?

Dr. Iosif Niculescu: Nu e greu de spus. Este mai degrabă la nivel osteoarticular, da? Și și poate să fie și la nivel muscular în condițiile în care pierzi masă musculară și în condițiile în care, nu știu, mergi să zicem la fel de mult ca înainte, lucru greu de înțeles pentru că exercițiul face masa musculară. Ăsta, ăsta e unul din elementele pe care te bazezi pentru profilaxie în atât al osteopeniei, cât și al osteoporozei, dar mai ales al sarcopeniei. Da, de, deci, deci mișcare, mișcare, mișcare. Noi, asta joacă un rol cel puțin la fel de important ca substituția hormonală, dacă e să ne referim strict la oase, da

Dialog Podcast: Menopauza – Partea a III-a (minutele 61-91)

Dr. Mihail: Ok, o să ajungem și la substituție pentru că e un e un subiect curios, din păcate încă controversat, cu toate că n-ar trebui să fie. Dar ca să enumerăm simptomele: vorbim de oboseală, dureri, insomnie, ceață mentală, bufeuri, schimbarea compoziției corporale în a depune mai multă grăsime, în pierderea masei musculare. Cam astea, să zic, sunt sunt cele mai importante.

Dr. Iosif Niculescu: Repet, ele pot fi multe. Asta dacă ne referim sistemic, dar dacă e să ne referim și la sfera genitală, lista se alungește cu uscăciune vaginală, sub aspect general scăderea libidoului, probleme de parteneriat, infecții în sfera genitală. Toate mecanismele astea locale de apărare în sfera genitală, microbiomul, propria floră microbiană, toate se modifică. Vaginul devine dintr-un mediu acid, devine un mediu bazic prin lipsa hormonilor și lipsa vascularizației. Simptome urinare, frecvență crescută a infecțiilor urinare. Deci repet, lista e așa de lungă și probabil e imposibil să fie exhaustivă dacă ar fi s-o discutăm acuma.

Dr. Mihail: Și simptomele astea pot să apară asociate unele cu altele? Poate să, pot să apară un singur simptom? Poate nu să fie numai unul?

Dr. Iosif Niculescu: Știi, asta ce, legat de ce ți-am mai povestit și vreau să-ți repet aici. Mi se pare că tabloul ăsta e foarte important să-l rețină atât femeile, cât poate și medicii care ne ne urmăresc. Pentru că mie mi s-a întâmplat următorul lucru: m-a sunat într-o zi o prietenă și mi zice: „Uite, Mihail, vreau să vin la tine la consultație”. Și eu zic: „Draga mea, eu nu mai consult. Deci nu pot să te mai consult. Ca să te consult trebuie să te primesc în cabinet, să-ți fac niște analize, să fac o anamneză, să văd despre ce e vorba. Ăsta e motivul pentru care nu mai consult, nu pot să te consult telefonic sau la mine în studio”. Și a insistat și a zis: „Da, dar nu e consult, vreau doar să-mi dai o părere. Îți arăt. Uite, am fost la un nutriționist, tot îmi caut de șase luni o dietă pentru că nu știu ce am, pare că mănânc normal și sănătos, dar iau în greutate și așa mai departe”. Și a venit până la urmă la o discuție și m-am uitat și pe analize, care erau ok, analize de bază, o hemoleucogramă, o biochimie, ionograma, erau analize în regulă. Ea a mai fost la câțiva medici, a fost la medicul de familie care i-a recomandat un RMN cerebral, tot felul de radiografii, ecografii. S-a dus la doi, trei nutriționiști care i-au schimbat dieta, mănâncă, ba mănâncă carbohidrați, ba încearcă paleo, ba încearcă asta. Și tot ce-mi spunea, zicea: „Mihail, nu înțeleg”. O femeie de 46-47 de ani. Și: „Mihail, nu înțeleg, sunt deodată obosită la birou, ajung, nu mă pot concentra, noaptea încerc să dorm, mă culc, mă uit la materialele tale, mă culc la ora 9:00, încerc să dorm 8 ore, dar nu, nu mă simt niciun, nu mă simt odihnită după somn și iau în greutate. Adică mănânc la fel ca până acum și iau în greutate”. Și asta a fost după podcastul pe care l-am avut cu Ileana Bădiu. Semnele astea de care vorbești tu, de care spunem aici, eu nu le-am învățat în facultate. Adică noi nu am învățat despre asta. Eu am știut să bănuiesc un diagnostic, n-am pus un diagnostic, am trimis-o la un specialist care i-a pus ulterior diagnostic de perimenopauză. Semnele astea le-am știut din podcastul pe care l-am avut cu, culmea, nu cu un medic, cu o pacientă care-mi povestea experiența. Prietena aceasta a mea a fost la alți trei medici care n-au știut să pună diagnostic pentru că n-au învățat despre asta, la fel cum nici eu n-am învățat despre asta. Și întrebarea pe care i-am pus-o și pe care niciun medic se pare că nu i-a pus-o a fost: „Dar zi-mi te rog”, adică după ce am ascultat-o 20 de minute, am stat și m-am gândit, s-a aprins un beculeț și i-am zis: „Hei, dar zi-mi te rog, ciclul menstrual cum este?”. Și asta mi-a zis: „Da, de vreo șase luni îmi întârzie câte două, trei săptămâni și e complet neregulat”. „Și înainte era regulat?”. „Da, înainte era regulat”. „Ok. Uite, notează-ți un număr de telefon și du-te la un medic ginecolog care are experiență în menopauză”. Și asta a făcut. S-a dus și i-a pus diagnosticul de perimenopauză și cred că a și început să facă tratament.

Dr. Iosif Niculescu: E asta, ăsta e the picture, așa se întâmplă, e model. Pentru că există, nu neapărat, în primul rând nu există interes. În al doilea rând, foarte mulți confrați, colegi, mai ales medici de familie, consideră că e un lucru normal să intri la menopauză și nu sunt de loc în afara normalității. E e corect ce, da, gândul și approach-ul. Nici noi nu încercăm să scoatem menopauza din contextul normalității. Da? Problema e că într-un număr foarte mare de cazuri, ca să nu transformăm acuma menopauza într-o boală, nu asta vrem. Menopauza nu-i o boală, pubertatea nu e o boală. Da? Sunt sunt momente în viața femeii când treci de la o etapă la alta. Da? Sunt, e marcată de perioada reproductivă, da? Și de existența sau nu a ovocitelor. Da? E, în momentul când intri la menopauză, lucrurile se pot schimba și se schimbă, pentru că ai 30-40 de ani în urmă în care ai fost plenară, te-ai simțit bine, hormonii ăștia te ajută să te simți bine, ne ajută pe toți. Sunt etape în viața unei femei care doar reprezintă trecere de la ceea ce înseamnă inactivitate la reproducere, perioada reproductivă și după aceea la sfârșitul vieții reproductive. Și scopul, cel puțin al celor care ne ocupăm, să zicem, de menopauză, care avem un interes în în aspectele astea, mai ales de a le înțelege și desigur, nu în al doilea rând, dar nu neapărat în al doilea, în a încerca să ajutăm aceste paciente, este unu, nu, nu, nu vrem s-o facem o boală, nu trebuie s-o facem o boală. Și într-un număr mare de cazuri nici nu e nevoie de făcut ceva în termeni reali. Statisticile noastre spun că probabil o cincime din toate femeile care intră la menopauză au efectiv nevoie de ajutor, adică de eventual substituție hormonală. Deci au simptome care le împiedică să-și desfășoare o activitate normală și aici trebuie să facem ceva, nu totdeauna hormonal, dar de cele mai multe ori, da. Asta o dată. Dar, pe de altă parte, și mă gândesc în mod cu totul și cu totul deosebit la realitățile românești unde programele de screening sunt cum sunt, nu e o idee rea să încercăm cumva oportunist și de a le spune femeilor că intră într-o etapă a vieții în care obezitatea, bolile cardiovasculare, problemele oncologice cresc substanțial.

Dr. Mihail: Dar din cauza menopauzei?

Dr. Iosif Niculescu: Nu neapărat, nu neapărat, nici pe departe doar din cauza… Ăsta este procesul firesc de îmbătrânire. Cu cât înaintezi în vârstă, cu atât… Unele dintre ele sunt legate de deprivare hormonală, cum ar fi bolile cardiovasculare. La câțiva ani după intrarea în menopauză, femeile au absolut aceeași structură, aceeași incidență a bolilor cardiovasculare, a mortalității prin accident vascular cerebral, prin infarct miocardic, ca și bărbații.

Dr. Mihail: Asta e interesant, pentru că femeile până la intrarea în menopauză sunt protejate.

Dr. Iosif Niculescu: Sunt protejate de estrogen, care este un hormon antiinflamator? Nu, nu numai, nu numai. Are rol, are un efect sau… De ce?

Dr. Mihail: În primul și în primul rând, ceea ce este foarte mult vehiculat și ceea ce se găsește în din literatură mai ales, este faptul că influențează structura colesterolului.

Dr. Iosif Niculescu: Aha.

Dr. Mihail: Deci noi avem două feluri de colesterol, bun și rău, HDL și LDL. Da? Și cifre normale, cifre de mari de HDL sunt asociate cu lipsa unor probleme vasculare. E destul de primitiv și aici, problema e mult mai complicată, inflamația de fapt joacă rolul cel mai important.

Dr. Iosif Niculescu: De acord cu asta, dar pe leziunile inflamatorii vin să depună plăcile de aterom.

Dr. Mihail: Și estrogenul protejează.

Dr. Iosif Niculescu: Și estrogenul protejează, nu neapărat depunerea în sine, dar depunerea acelei fracțiuni rele a colesterolului, LDL, pentru că pentru că-l scade. Deci balanța între HDL și LDL este în favoarea HDL-ului dată de estrogen. Și odată cu intrarea în menopauză, lipsa estrogenului face ca LDL-ul să crească și să aibă exact aceeași structură ca și a bărbaților.

Dr. Mihail: Deci practic femeile își…

Dr. Iosif Niculescu: Lăsând la o parte, iartă-mă, lăsând la o parte ceilalți factori de risc, cum ar fi metabolismul carbohidraților.

Dr. Mihail: Ok. Și atunci riscurile practic se sunt aceleași ca ale unui bărbat.

Dr. Iosif Niculescu: Absolut identice. Până la momentul instalării menopauzei, femeile sunt protejate și au o incidență clar mult scăzută a bolii cardiovasculare în general, infarct, accident vascular, tromboză, embolie și așa mai departe. Sunt niște aspecte, trebuie să scoatem din din modalitatea asta de înțelegere acele femei care au risc crescut la evenimente tromboembolice, așa-zisele trombofilii. Da? Deci acele femei care se nasc cu mutații în fabricarea, în genele care comandă fabricarea factorilor de coagulare și care îi fac să fie imperfecți și care fac ca sistemele de coagulare să fie hiperactive și fac sângele să fie mai ușor… Lista este din ce în ce mai lungă pe măsură ce trece timpul. Aceste femei au oricum un risc crescut și el crește și mai mult cu instalarea menopauzei.

Dr. Mihail: Și și crește și mai mult cu instalarea menopauzei în contex… Sau cu administrarea, de multe ori, iartă-mă, sau cu administrarea de hormoni. Și aici e un catch. De asta unul din motivele pentru care practic trebuie sub supraveghere hormonală medicală. Practic trebuie să faci niște analize înainte. Există unii care, oameni care propovăduiesc la acest moment în practica curentă, nu neapărat casele de asigurări, pentru că sunt costuri, ca și pacientele care iau pilule contraceptive să facă înainte screening-uri pentru boli, pentru trombofilii.

Dr. Iosif Niculescu: Pentru că le crește riscul de…

Dr. Mihail: Pentru că le crește riscul de a face tromboză, tromboză venoasă splenică, Budd-Chiari, astea sunt exemple, exemple clasice.

Dr. Iosif Niculescu: Stai să înțeleg. Deci există recomandări, spui, în momentul de față ca chiar și femeile, fetele, fetele, adolescentele care încep să ia pilulele contraceptive să fie măcar întrebate dacă au pe cineva în familie care a făcut accident vascular sau infarct la vârste tinere ca să depistezi un eventual risc genetic pentru trombofilie, de a avea trombofilie?

Dr. Mihail: Pentru că dacă ai trombofilie e o contraindicație orice suplimentare hormonală. Pilula contraceptivă îți aduce de 10 ori mai mulți hormoni în sânge, în în corp, decât substituția hormonală.

Dr. Iosif Niculescu: Serios? Astea-s dozele. Noi vorbim de 30 de micrograme pe pe într-o într-o pilulă contraceptivă și ce aducem în corp e 1-2 mg la substituție.

Dr. Mihail: Asta mi se pare super interesant. Și pe de altă parte, nimănui aproape nu-i e frică de pilulele contraceptive, sunt la ordinea zilei, dar oamenilor le e foarte frică…

Dr. Iosif Niculescu: E frică multora, din ce în ce, adică din ce în ce sunt mulți cărora le, există mituri și aici, dar asta este altă discuție.

Dr. Mihail: Tot așa cum nimeni nu știe, iartă-mă, dacă e să vorbim de efecte adverse, că obezitatea crește riscul la cancer de sân de opt ori, pe când substituția hormonală crește de la 6,5 la 8 la 1000, la cu 20-30%, poate 30%. Da, sunt cifre, apropo de confrați, da, pe care lumea nu le știe și desigur și cei care le știu, le știu parțial, incomplet.

Dr. Iosif Niculescu: Mi se pare foarte interesant pentru că cifrele astea într-adevăr, când zici „crește riscul de cancer de sân cu 20%”, 20% pare un număr, să zic, măricel, dar când îl compari în termeni absoluți…

Dr. Mihail: La mie. E vorba de la 6,5 la 8 la mie sau era, înțeleg din studiul acela care s-a făcut, că riscul era de la trei persoane la mie la patru persoane la mie.

Dr. Iosif Niculescu: Se poate pune și așa. E e puțin nuanțat. În populația generală, riscul la noi, la caucazieni, în Europa, riscul pentru cancer de sân e 6,3-6,4 la 1000.

Dr. Mihail: La mie. Ăsta este, de aicea plecăm.

Dr. Iosif Niculescu: Ok. Deci șase persoane la…

Dr. Mihail: Da, șase virgulă, da, la la mie, la mie. Da. Ăsta e riscul în populația generală pentru o femeie care trăiește 70…

Dr. Iosif Niculescu: Ok. Și și la ce procent se crește riscul ăsta dacă iei 20 de ani substituția?

Dr. Mihail: Dacă iei mai mult de cinci ani în substituție hormonală după ce a intrat la menopauză, deci de la 50 la 69 de ani, riscul ăsta se duce la 8,2 la 1000.

Dr. Iosif Niculescu: La 1000. Adică din șase persoane într-o 1000 se mai adaugă încă două persoane la…

Dr. Mihail: 30% să zicem, nu? 30%.

Dr. Iosif Niculescu: Da, asta zic, 30% e mult, dar când te referi la de la 6 la…

Dr. Mihail: Pentru că e la 1000.

Dr. Iosif Niculescu: Da, la 1000 e de fapt ăsta e numărul real care nu mai e atât de mare. Și asta mi se pare covârșitor, adică obezitatea crește riscul de…

Dr. Mihail: Alcoolul, alcoolul, obezitatea, fumatul, astea toate cresc de câteva ori, iar acumulate cresc de… Da, dar obezitatea, obezitatea este unul din marii factori de risc ai, pentru cancerul de sân, până la urmă. Obezitatea și cu genetica. Deci dacă ești purtătorul unei mutații BRCA1, 2 sau mai știu eu ce altă, că sunt multe deja acuma care se pot și pe fondul unui risc genetic crescut, mai e și obez, obeză, riscul e dramatic, nu scapi de cancer de sân.

Dr. Iosif Niculescu: Hm. Ok. Da, e foarte important să le punem în în perspectivă și în comparație ca să vedem unde unde e riscul substituției și unde este riscul factorilor de de de de viață.

Dr. Mihail: Este rolul nostru pentru a a încerca să aducem puțină lumină și în interpretarea acestor cifre. Noi, nu știu, poate o să discutăm puțin mai târziu când vorbim de substituție hormonală, dar eu am trăit niște, o o tragedie la începutul anilor 2000. Practicam undeva în nordul Germaniei și cutuma era ca femeile veneau la fiecare trei luni și prin casa de asigurări luau o prescripție pentru trei luni pentru suplimentare hormonală, că se simțeau bine, că era aproape toată lumea. Da. Medicii de familie la momentul ăla nu erau, nu nu aveau drept deplin, puteau să prelungească o rețetă pe care o dădea specialistul. Da. Și femeile veneau atunci la specialist, era ok, dădeai în mână, ce mai faceți, cum vă simțiți, nici nu era nevoie de consult de cele mai multe ori. Noi aveam paciente, era un win-win. Da. Și au apărut celebrele studii Women’s Health Initiative study cu despre faptul că hormonii fac prăpăd, cauzează cancer de nu știu câte ori, cancer de sân. Fix anul 2002-2003. Am trăit o tragedie. S-a preluat asta în media, în toată media, în Germania și consecința a fost că veneau femeile, emisiuni la radio, la televizor, ce dramă a fost, cum au administrat ginecologii, cum au omorât femeile ginecologii. Consecința a fost că veneau în cabinet: „Domnul doctor, ați vrut să-mi faceți rău” și-ți lăsau rețeta și cu restul de pilule cât mai avea și plecau din cabinet. Am pierdut nu știu câte paciente. Nu știa, toată lumea medicală, toată, toată, toți ginecologii, la nivel de societate. Deci a fost un dezastru din punct de vedere al reputației noastre. A durat luni de zile, spre unu, doi ani, până lucrurile au început să se lămurească și am început să înțelegem că într-adevăr crește riscul la cancer de sân, dar în proporția de care vorbim. Că, și mai grav, că e o creștere falsă pentru că procesul de oncogeneză pentru cancerul de sân cel puțin are opt ani. O femeie care ia acuma, începe să ia hormoni și face cancerul, se descoperă un cancer de sân în doi ani, n-are cum să fi fost cauzat de administrarea hormonilor. Că doi, hormoni administrați într-un anume fel cresc de fapt riscul, atât progestativele, anumite forme de de de forme preparate luate pe gură. Deci nuanțele sunt gigantice. Lăsând la o parte faptul, în ultimă instanță, că o femeie care ia hormoni și își descoperă un cancer de sân va avea totdeauna o recomandare fermă să facă mamografie, ecografie la perioade, într-un într-un ritm normal, se va descoperi cu un cancer care va fi totdeauna un stadiu unu, din care nu moare nimeni.

Dr. Iosif Niculescu: Asta mi se pare foarte interesant, că într-adevăr o femeie care ia substituție hormonală, cred că acum o să, adică o să o să vă întreb imediat și ce ia substituție hormonală, dar ca idee, o femeie care ia substituție hormonală este în urmărire medicală, este investigată și atunci de fapt riscul ei real chiar scade de a…

Dr. Mihail: Dramatic, față de o femeie care nu ia.

Dr. Iosif Niculescu: Exact. Lumea zice: „Aoleu, am făcut cancer”. Nu, zi mersi că l-ai descoperit în stadiul unu. Noi asta dorim. Noi n-avem alte mijloace de a lupta împotriva cancerului. Prevenție, nu, nu e, e depistare precoce. Asta e arma noastră la momentul ăsta când vine vorba de screening-uri oncologice. Nu avem altceva la îndemână. Stil de viață, dar mulți nu respectă. Asta e. Ok. Trebuie propagate, trebuie promovate atitudini corecte de viață, dar astea nu știm, nu știm nici să le măsurăm neapărat. Dar tot ce putem face este să descoperim cancerul în stadii precoce. Atât.

Dr. Mihail: Bun. Din nou, mi se pare, mi se pare atât de interesant cu mintea noastră, în încercarea de a ne face să înțelegem repede ceva și de a ne alarma fals. Pentru că dacă zici: „Obezitatea crește riscul de a face cancer de sân de opt ori” și spui că „substituția hormonală crește riscul de a face cancer de sân cu 20%”, 20 pare mai mare decât 8, dar de fapt de opt ori înseamnă 800%. Impactul cifrelor.

Dr. Iosif Niculescu: Da. Haideți să, modelez…

Dr. Mihail: Pre… Da. Haideți să vorbim despre substituție hormonală sau, de fapt, care sunt, da, ce e substituția hormonală și ce rol are ea? Când trebuie s-o începi? Cine trebuie să o înceapă?

Dr. Iosif Niculescu: E un subiect dificil. E un subiect dificil în lumea medicală în primul rând și a stârnit multe discuții, controverse, bune și rele. Și vorbeam puțin mai devreme fix de momentul de când a început să fie dificil. Până din anii ’90, începând, a fost așa un fel de liber la substituție hormonală pentru că, evident, femeile se simțeau bine. A început să apară o modă că trebuie să te simți bine până la adânci bătrâneți, ceea ce e perfect. Unul din din dezideratele vieții noastre este să ai o calitate bună a vieții, da? Să nu fii bolnav, să te simți bine, să fii activ, da? Să te bucuri de o pensie bună, rea, dar să te bucuri de ani de pensie. Pe de altă parte, nimeni nu s-a uitat neapărat la eventuale efecte adverse și la eventuale contraindicații. Nici nu existau neapărat atâtea cunoștințe medicale. Lucrurile au început să se să se clarifice și inclusiv acuma, fără cinism, ce s-a întâmplat cu studiile astea făcute în America, care au fost imperfecte, o grămadă de detalii, de nuanțe nu au fost luate în în în calcul. Ele au avut, au au au adus un beneficiu. Ne-au făcut să fim mai atenți și ne-au făcut să avem clar un abord mai, o abordare mai particulară, o abordare mai la subiect, o abordare centrată mai degrabă pe cerințele și pe dorințele pacientelor.

Dr. Mihail: Adică nu la liber substituția hormonală.

Dr. Iosif Niculescu: La liber, niciun caz la liber. Trebuie supravegheată și, în primul rând, indicația se stabilește plecând de la niște criterii. Unul din criterii este modificarea dramatică a calității vieții. Și astea sunt recomandările tuturor societăților de menopauză la nivel internațional, americane sau europene. Trebuie, dacă pacienta vine și spune: „Nu mă simt bine, e un dezastru cu mine, am o alterare dramatică a calității vieții”, asta e și întrebarea pe care, cât, care e impactul pe calitatea vieții? Păi, domnul doctor, dacă nu dorm, dacă… Și și închipuie-ți că cineva vine și spune: „N-am dormit de patru nopți”. Desigur că că că că viața e un dezastru. Da. Desigur că trebuie încercat măcar să îmbunătățești, pe perioadă mai lungă sau mai scurtă. De multe ori e nevoie de mai mult timp. 20% din toate pacientele, cum cred că am spus înainte, care intră la menopauză au nevoie de ajutor. Și acest ajutor, în cea mai mare parte a cazurilor, este substituție hormonală. Care înseamnă, pentru femeile care au uter, estrogen, anumite forme de estrogen, estradiolul de cele mai multe ori, plus progesteron, care apără, e protectiv pentru eventualul efect al estrogenului pe mucoasa uterului, care o, pe care o crește, o face să fie hiperplazică și eventual ar putea acolo să fie un trigger pentru un cancer de endometru, dar tot în în timp foarte îndelungat. Și progesteronul protejează pentru asta și e nevoie de el.

Dr. Mihail: Sunt pastile pe care le ia?

Dr. Iosif Niculescu: Aici e o nuanță. Deci toate studiile pe care noi le le-am avut cu efecte adverse și așa mai, efecte negative și le le-am avut cu medicamente luate pe gură, cu estrogen, care sunt, au primul pasaj hepatic, ajung în ficat, influențează producția factorilor de coagulare, celebrii factori. Opt, sunt vreo, cred că patru care care sunt fabricați în ficat și a căror fabricare, a căror producție o o influențează. E, pentru cineva care are deja o problemă, cum povesteam înainte, cum ar fi… Deci sigur că poate să fie o problemă de trombofilie. Acum 20 de ani nu vorbea aproape nimeni, noi noi nu știam lucrurile astea. Aveam doar incidente de genul accident vascular cerebral sau infarct la o femeie care era cu tensiune, avea niște probleme, dar pe care nu știam neapărat s-o investigăm și să-i spunem: „Nu luați, doamnă, că nu vă calificați să luați”. Și atunci poți să ocolești calea asta orală.

Dr. Mihail: Și poți să ocolești și…

Dr. Iosif Niculescu: Și calea transdermică este la momentul ăsta cea mai, are cel mai bun profil de siguranță.

Dr. Mihail: Asta înseamnă patch sau…

Dr. Iosif Niculescu: Patch, gel, spray, sunt multe.

Dr. Mihail: Și cum poți să dozezi? Cum poți să calculezi doza?

Dr. Iosif Niculescu: Se dozează prin puf, pur și simplu, prin matricea plasturelui, de pildă. Există plasturi.

Dr. Mihail: Ok. Și e interesant pentru că așa ajunge în circulația sistemică, ficatul…

Dr. Iosif Niculescu: Șuntezi primul pasaj, ajunge în ficat oricum, dar primul pasaj hepatic, ăla direct din tubul digestiv, e șuntat, ajunge pe cale sanguină și sigur cu efect mult redus.

Dr. Mihail: Ok. Deci și asta e o…

Dr. Iosif Niculescu: Sau transvaginal, Mihail, sau transvaginal. Lucrează de asemenea perfect. De multe ori manifestările sunt strict în sfera genitală. Cel puțin pentru această grupă de femei, calea transvaginală este de preferat.

Dr. Mihail: Ah, și cum e? Un gel sau ce este?

Dr. Iosif Niculescu: Un, poate să fie o cremă, poate să fie ovule.

Dr. Mihail: Aha, ok. Și se, cum se face administrarea? Se face zilnic, se face…

Dr. Iosif Niculescu: Se face zilnic, pentru că metabolismul presupune, timpul de înjumătățire și steady state level și așa mai departe sunt în așa fel încât trebuie zilnic. Se metabolizează relativ repede și rareori e nevoie de două ori pe zi. E un puf pe piele, sunt îngrozitor de simple aplicațiile.

Dr. Mihail: Și cât, cât durează o astfel de substituție? Adică la un moment dat scoți pacienta de pe substituție? Pentru că ai ai vorbit despre scăderea estrogenului care aduce femeia la aceleași riscuri pe care le are un bărbat, da, în ceea ce înseamnă, să zicem, boli cardiovasculare. Dar asta cumva mă duce cu gândul că logic ar fi să poți să dai estrogen femeii la long, toată viața ei, nu? Ca să să-i menții funcția protectivă. De ce nu se face asta?

Dr. Iosif Niculescu: Da, e vorba de cancerul de sân, care poate efectiv sub bombardament hormonal… Există forme de cancer de sân care au receptori la estrogen și progesteron. Sigur că trebuie să te gândești acolo. Și pe măsură ce înaintezi cu numărul de ani, cu de folosire, riscul acesta crește. Deci noi avem cifre până la 20 de ani. Există, există paciente care și-au asumat riscul. Cu procesul de îmbătrânire, pe de altă parte, mai presupune el în sine, dincolo de estrogen, progesteron și testosteron, presupune o alterare a acestui, inflamație, calitatea celulelor vasculare. Și pe o persoană care are deja niște probleme cardiovasculare, dacă mai dai și, este o problemă. Acele persoane care au de fapt o problemă vasculară au contraindicație pentru… Deci profilaxia secundară nu există din din punct de vedere al substituției hormonale. Există profilaxie primară. Hm. Dar pentru cineva care are un infarct, trebuie să te gândești de multe, de de foarte mult timp dacă chiar trebuie să, da, trebuie să-i dai hormoni.

Dr. Mihail: Da. Ce înțeleg eu din ce ai povestit e așa, că substituția asta hormonală se face sau e necesară undeva la una din cinci femei.

Dr. Iosif Niculescu: Da.

Dr. Mihail: Că există mai multe forme, poți să iei pilule pe gură, poți, dar există și aplicație topică cu patch-uri, cu spray-uri și sau cu gel, inclusiv intravaginal gel. Și ce ce înțeleg eu este, și asta îmi place, că prin această substituție nu încerci să întârzii un proces normal, o evoluție normală a corpului.

Dr. Iosif Niculescu: Super, așa, mesajul ăsta e, așa e, corect.

Dr. Mihail: E corect. Și nu practic nu nu punem menopauza sub umbrela unei boli, ci pur și simplu sunt femei care de la, să zic, vârsta fertilă și la menopauză, în loc să treacă lin, au o cădere, cădere care este zgomotoasă prin prezența acestor semne și simptome despre care mi-ai povestit. Și pentru a ameliora aceste semne și simptome, practic substituția hormonală, de la un profil hormonal corect în perioada fertilă până la menopauză, tu o faci lin, astfel încât simptomele astea să nu fie simțite. E corect?

Dr. Iosif Niculescu: În principiu e corect. Scopul nostru este să administrăm substituție hormonală, să zicem, cinci ani de zile. Avem studii suficiente care ne spun că nu e periculos. Pe termen mai lung nu știm sigur, nu înseamnă neapărat că e periculos. Am și eu paciente care au 80 de ani și care au rămas în continuare pe substituție, atât aici cât și prin alte părți, și care iau în continuare hormoni pentru că se simt bine și nu vor să renunțe.

Dr. Mihail: Aha. Și cât timp pot lua în continuare?

Dr. Iosif Niculescu: Repet, 84 de ani este pacienta cea mai în vârstă pe care o am, cu hormoni de peste 20 de ani.

Dr. Mihail: Da. Ok. Și mi se pare foarte important de precizat că este perfect normal să faci asta atâta timp cât ești sub supraveghere medicală și riscurile, din nou, e atât de, din nou, e atât de important să le pui în context și să le compari cu alte riscuri.

Dr. Iosif Niculescu: Corect. Să, pentru că nu poți să zici ca medic: „Dar nu există riscuri”. Ele există, dar tu ești supravegheat. Dar riscurile astea sunt aici, da, la substituția hormonală. Aici sunt riscurile la obezitate, la fumat, la alcool, la multe alte lucruri pe care noi le facem. Nu înseamnă, asta înseamnă, adică trebuie să vedem ce ne asumăm de fapt. Care e realitatea? Îți asumi niște riscuri, da, care sunt, e un proces complicat, e un, e e un proces care presupune o maturitate de gândire, o o o înțelegere a a riscurilor și contra beneficiilor. Iar dacă este să ne raportăm, Mihail, n-am vorbit de lucrul ăsta, la osteoporoză, da.

Dialog Podcast: Menopauza – Partea a IV-a (minutele 91-123)

Dr. Iosif Niculescu: Păi dincolo de 80 de ani, avem cifre, este este dramatic câte femei fac fractură de col femural pentru că merg și cad și se lovesc și pentru că au osteoporoză de care nimeni nu știe. Și câte nu reușesc să treacă peste incidentul ăsta.

Dr. Mihail: Corect.

Dr. Iosif Niculescu: Câte înțeleg și și se vor prăpădi. Mortalitatea este foarte… Lăsând la o parte, lăsând la o parte toată toată nebunia aia cu costurile pentru familie, pentru pentru casele de asigurări, spitale și așa mai departe. Ce probleme ridică această grupă de femei? De ce trebuie neapărat să avem lucrul ăsta? Dacă administrezi hormoni, poate reușești să depășești etapa asta sau s-o duci atât de mult și femeia, fără cinism, să nu trebuia să ajungă neapărat să facă fractură de col femural. Măcar din punctul ăsta de vedere putem să-i prelungim viața.

Dr. Mihail: Substituția poate să ajute la asta?

Dr. Iosif Niculescu: Substituția poate să ajute. Ok. Bun. Mi se pare…

Dr. Mihail: Substituția, desigur, nu singură. Mai sunt multe alte lucruri, cum ar fi bifosfonați administrați și pot să fie luate în considerare, care, mă rog, nu sunt hormonale, alendronat și așa mai departe.

Dr. Iosif Niculescu: Ce sunt ele? Ce sunt aceste bifosfonați?

Dr. Mihail: Niște substanțe care reușesc să aducă substanță în matricea osoasă. Alimentație corectă, mișcarea, vitamina D, calciu, suplimente.

Dr. Iosif Niculescu: Corect. Cred că toate astea intră într-un într-o conștientizare a propriei sănătăți care ajută și colateral, cred că iradiază și în alte sfere ale vieții. Pentru că probabil că o pacientă care în perimenopauză se duce la ginecolog, începe să se intereseze de statusul ei hormonal, este atentă la simptome și dacă este nevoie face substituție hormonală, cred că e o pacientă care o să rețină că trebuie să și aibă grijă la ce mănâncă, la cât sport face, la ce alte tipuri de îngrijiri practică și atunci tot tabloul ăsta o să te ajute și mai mult.

Dr. Mihail: Da. Eu Eu sunt puțin bulversat, am fost totdeauna și am o înțelegere limitată a noțiunii, limitată la, mă rog, cunoștințele mele, la noțiunea anti-aging. Da? Nu nu vreau să supăr pe nimeni, dar e e un fel de a vinde iluzii false. Hm. Da? Anti-aging înseamnă să trăiești corect în primul rând. Nu înseamnă că trebuie să, că dacă arăți bine ai făcut ceva împotriva bătrâneții, nici pe departe. Da? E e e fals. Nu înseamnă că dacă iei hormoni și iei doar pentru libidou, ceea ce se poate, există preparate special pentru îmbunătățirea sau, mă rog, refacerea libidoului. Există femei la 50 de ani care au nevoie de așa ceva, parteneriate noi, mă rog, viața totdeauna e complicată și e legitim, nu asta e problema. Dar asta nu înseamnă că e anti-aging. Anti-aging, din perspectiva mea cel puțin, atât cât pot eu să înțeleg, înseamnă să trăiești corect.

Dr. Iosif Niculescu: Și e, da, cred că e singurul cumva anti-aging. Eu sunt complet de acord cu cu tine și fix asta promovez eu pe acest canal și cumva și comunitatea care este aici și comunitatea Bun BINE înțelege aceste lucruri. Și ce încerc și eu să transmit mereu este că suplimentele și procedurile, da, te pot arăta, te pot face să arăți mai bine poate, dar nimic nu-ți dă anti-aging profund decât lucrurile cele mai simple: să dormi, să nu te stresezi, să eviți stresul sau să-l să-l gestionezi, să mănânci corect, să eviți abuzurile, să eviți abuzurile, să faci sport cu intenție. Și ăsta e de fapt, e, nu e anti-aging, e anti-îmbolnăvire aș numi-o eu, pentru că aging-ul oricum o să-l ai.

Dr. Mihail: Ți-e dat să… Dar măcar îl ai decent.

Dr. Iosif Niculescu: Da. Ți-e dat să mori la sau să trăiești, să zicem, până la 85 de ani, o să trăiești până la 85 de ani, dar dacă practici lucrurile astea te vei îmbolnăvi poate la 84 și o să mori rapid. Dacă nu le respecți, o să te îmbolnăvești la 60.

Dr. Mihail: Corect. Deci noi suntem o combinație între genetică și factorii de mediu. Nu putem influența genetica, dar putem influența factorii de mediu și acolo poate să fie singurul câștig pe care putem să-l aducem în ecuație. Da. Apropo de de șansa la viață și așa mai departe, asta asta putem să facem.

Dr. Iosif Niculescu: Apropo de anti-aging, am avut o ultimă, ultimul brunch Bun BINE, sunt niște evenimente pe care noi le organizăm în în, mă rog, în toată comunitatea asta largă care s-a format în jurul conturilor de social media Doctor Mihail. Și ultimul eveniment a fost despre longevitate. Longevitate, cred că e un mod mai corect de a spune sau, da, e un mod de, e un mod mai corect de a defini anti-aging-ul, pentru că nu promovează anti-aging-ul, ci promovează o viață lungă și corectă din punct de vedere al sănătății. Și și a doua conferință a fost cu domnul Horia Roman Patapievici, care ne-a spus: „Ok, la prima conferință ne-ați povestit ce trebuie să mâncăm, ce trebuie să, ce trebuie să facem, cum să dormim, dar nimeni n-a vorbit despre moarte. Haideți să avem curajul să vorbim și despre moarte și să vorbim despre bătrânețe, ce se întâmplă când îmbătrânești”. Și a avut un, aș putea să-i spun monolog, pentru că i-am pus o singură întrebare și dânsul a continuat să vorbească o oră. După acea oră, tuturora ni s-a făcut, cum să zic, ni s-a făcut poftă să îmbătrânim pentru a deveni mai înțelepți și pentru a trăi acele stări pe care dânsul le-a povestit. O să o să-ți trimit, o să-ți trimit acel…

Dr. Mihail: Este, sunt fan și eu.

Dr. Iosif Niculescu: Efectiv, toată lumea a văzut o altă perspectivă a îmbătrânirii și a devenit, cel puțin pentru mine, dar și pentru foarte mulți oameni care au participat live la conferință, a devenit așa o, cum să zic, nu mai este îmbătrânirea pentru mine cel puțin nu mai este un lucru de care mă feresc cu tot dinadinsul să scap de ea. E o e o e o transformare firească pe care o aștept să vină și să mă uimească cu ce cu ce o să aducă.

Dr. Mihail: Atât de de interesant. Da. Deci, da, substituția hormonală nu este anti-aging.

Dr. Iosif Niculescu: Este o ameliorare a acestui tablou neplăcut pe care hormonii…

Dr. Mihail: E o încercare de a ajuta femeile care au nevoie de ajutor în perioada asta dificilă.

Dr. Iosif Niculescu: Dificilă pentru ele. Pentru alte femei nu e dificilă. Dar dincolo de asta, mi se pare că e foarte important de subliniat că nu neapărat gândul că dacă mă simt bine și nu am nevoie de hormoni, nu trebuie să merg la medic. Dar este o fereastră de oportunitate pentru imensa majoritate a femeilor să facă un bilanț.

Dr. Mihail: Corect, corect. Asta, ăsta mi se pare, mesajul ăsta mi se pare mai important decât să mergi la medic să-ți prescrie…

Dr. Iosif Niculescu: „N-am nevoie de hormoni și bine, nu trebuie să mă duc”. Nu, fals. Este, ai 50 de ani, da? Dacă te uiți în spate, poate n-ai mai fost de niște patru, cinci ani la doctor că ai fost ocupată cu o grămadă de lucruri în viața ta. E bine să te gândești că poate e momentul oportun să faci un bilanț, să faci un bilanț, o evaluare medicală. E empiric ce spun și nu e sugestiv din, în cinci ani de zile noi am văzut în clinică probabil aproape, aproape 1000 de paciente care au venit adresându-se problemelor legate de menopauză. O pătrime până la o treime din pacientele astea au fost descoperite cu ceva.

Dr. Mihail: O treime?

Dr. Iosif Niculescu: Da. Sigur, e oportunism. Majoritatea au venit că în afară de menopauză mai aveau și sângerări abundente sau…

Dr. Mihail: Când zici „ceva”, la ce te referi? Ce era cel mai…

Dr. Iosif Niculescu: Cancerele nu erau cele mai frecvente, dar obezitatea, hm, probabil e prima pe listă. Da? Care e o problemă medicală.

Dr. Mihail: Adică probabil că multe dintre ele nu conștientizau.

Dr. Iosif Niculescu: Nu că nu conștientizau neapărat, sigur multe au venit și au spus: „Mă îngraș”. Da? Asta nu ține neapărat de menopauză, ține de faptul că efectiv mănânci mai mult decât consumi. În ultimă instanță, tot așa cum un alt adevăr e că nu poți să slăbești dacă nu faci foamea, dacă dacă nu trăiești foamea. Da? Adică încercând să-ți înșeli foamea e, intri într-un cerc vicios. Da? E, sunt două lucruri esențiale, așa de bun simț, mi se pare medical. Fiecare dintre noi suntem un sistem în care intră fix mai mult decât iese și atunci se acumulează. E energie, e joc de energie. Da? Mie mi-e foarte greu să trec peste înțelegerea asta. Voi slăbi dacă reușesc să arunc în afară mai mult decât aduc înăuntru. Hm. Felul ăsta de a înțelege poate să aibă impact. Aceste lucruri simple și poate să fie beneficial, cu beneficiu pentru o pacientă care până la urmă a venit doar să facă un bilanț. Dar dacă află și pleacă cu asemenea mesaje, este deja un lucru bun. Lăsând la o parte programele de screening care oricum la noi lipsesc sau sunt doar pentru două, trei entități. Dar mi se pare foarte important să o femeie să știe la 50 de ani că trebuie să facă o mamografie. Da. Mamografiile la noi sunt, screeningul mamografic pentru cancer de sân, care rămâne o problemă de sănătate publică gigantică, mai ales în contextul în care se descoperă dincolo de stadiul 1 cum e la noi. Pleacă măcar cu mesajul să facă o mamografie, e un lucru genial. Sau face un un Papa Nicolau și descoperă că are o modificare care în doi, trei ani de zile ar fi putut să fie cancer de de de col uterin.

Dr. Mihail: Da. Asta mi se pare un un mesaj foarte important, pentru că simplifică cumva decizia unei femei care se uită la acest material și se gândește: „Stai un pic, eu am simptomele astea sau nu am? Eu am nevoie oare de substituție hormonală sau nu am?”. Ok, dacă descoperi acele simptome și ai înțeles despre ce este vorba și le simți, clar te duci. Dar indiferent dacă le ai sau nu, cred că e bine să mergi la un medic, la un ginecolog care se pricepe în substituție și în menopauză doar ca să discuți cu el și să ai acest bilanț de început.

Dr. Iosif Niculescu: Da. Să descoperi, orice ginecolog poate să fie, deci orice ginecolog poate să facă un asemenea bilanț. Dincolo de necesitatea de a… Dar screening-urile, consultul, sunt… Lumea gândește altfel: „Păi eu n-am, nu mai fac copii, nu mai, mă rog, contact sexual am sau nu am. De ce să mă duc la ginecolog?”. E așa o cutumă, e un mit. Păi exact ăsta e momentul în care trebuie, pentru că se acumulează și crește incidența cancerului, tuturor afecțiunilor oncologice. Lăsând la o parte cancerul de sân, e vorba de cancerul de ovar, e apanajul vârstelor înaintate. E adevărat că-l observăm la vârste din ce în ce mai… Cancerul de endometru, de uter, sunt, e o listă interminabilă de… Colonoscopia, colonoscopia e un lucru pe care pleacă cu mesajul de la noi să facă o colonoscopie.

Dr. Mihail: Știi, mi-a mi-a venit o analogie acuma în minte cu o mașină. Că dacă dacă te gândești așa și compari aparatul genital cu o mașină și te gândești: „A, dacă am parcat mașina în garaj și n-o mai folosesc, înseamnă că nu trebuie să-i mai fac service niciodată”. Ceea ce poate fi adevărat, doar că o mașină care stă în garaj și n-o folosești se strică mult mai repede decât una pe care o folosești. Și din păcate, dacă mașina aia ruginește, începe să-ți ruginească casa, ruginește pentru că n-ai cum s-o scoți din garaj când vorbim despre aparatul genital.

Dr. Iosif Niculescu: Da, da. E o concluzie foarte, foarte valoroasă pentru oameni cea pe care ai tras-o acum.

Dr. Mihail: Și aș vrea să aș vrea să mergem mai departe și să-ți adresez câteva întrebări pentru că la podcastul cu Ileana Bădiu am primit o tonă de întrebări în comentarii. Am selectat doar câteva și dacă poți să oferi oamenilor câteva răspunsuri scurte la aceste întrebări. Prima întrebare sună așa: „Dar ce ne facem dacă tot mergem pe la cabinete medicale și ni se spune că trebuie să ne obișnuim cu ideea și cu starea de fapt de a avea menopauză?”. Adică doamna merge la cabinete medicale și doctorii le spun, cum ai povestit și tu mai devreme, că: „Doamnă, asta e vârsta, asta e situația, la revedere”.

Dr. Iosif Niculescu: Da. Cu tot respectul față de confrații care practică, care duc asemenea mesaje, pacienta va trebui să-și găsească omul potrivit.

Dr. Mihail: Mm. Deci să caute mai departe.

Dr. Iosif Niculescu: Omul potrivit, da. De, nu, mai ales dacă e simptomatică, mai ales. Nu, nu, nimeni nu trebuie să sufere. Nimeni nu trebuie să sufere. Lăsând la o parte, sigur, dacă te simți bine, te simți bine, nu te duci neapărat că trebuie să să facă cineva…

Dr. Mihail: Dar nu, că te simți rău.

Dr. Iosif Niculescu: Am povestit și mi se pare relevant să încerci să-ți abordezi ginecologul, mai ales din punct de vedere al aparatului reproductiv, măcar pentru un bilanț. Pot să fie o grămadă de lucruri de care nu ai habar. Asta o dată. Dar dacă, mai ales dacă nu-ți e bine, atunci chiar trebuie să găsești pe cineva care te înțelege.

Dr. Mihail: Bun. Deci cauți mai departe. Doamna a fost la la la câțiva medici, dar n-au fost suficienți. Cauți mai departe. Altă întrebare: „În contextul unor analize hormonale în parametri, un ciclu neregulat poate indica instalarea perimenopauzei? Am 45 de ani”.

Dr. Iosif Niculescu: Absolut, da. Da. Poate. Hormonii multă vreme, de asta nici nu trebuie neapărat să-i căutăm. O femeie la menopauză, cel puțin în perspectiva mea sau în contextul examinărilor care se întâmplă la la noi în cabinet, dacă femeia este definitiv la menopauză și a eventual a avut un status hormonal în urmă cu, să zic, un an de zile, nu mă mai interesează la acest moment pentru că sigur o să fie LH-ul mare, FSH-ul mare. Poate să ne uităm un pic la tiroidă, poate să facem un screening pe tiroidă, care e o problemă în sine, da? Dar dar strict de hormonii sexuali, estrogenii, toți sunt jos. Până se instalează definitiv menopauza, hormonii pot să fie la diferite momente. Noi ce facem când când căutăm hormoni, dozăm hormoni? Luăm o o o picture, o imagine la momentul ăsta. E ca și cum într-un film vezi o poză.

Dr. Mihail: Da, corect.

Dr. Iosif Niculescu: Da? Și asta, tu nu știi cum va fi mâine, nu știi cum va fi poimâine, nu știi cum va fi într-o lună sau în două săptămâni și spui că e bine, dar tu doar ai pus, ai prins poza, momentul din lună când e bine, în rest nu e bine.

Dr. Mihail: Exact, exact. De asta n-are mare relevanță și are în continuare, în context clinic, relevanță că nu te simți bine, că menstruațiile vin din an în Paști, că probabil în cazul acestei paciente, care acestei femei care a pus întrebarea, probabil că este fix în perioada aia când ovulațiile dau rateuri, da? Și progesteronul nu mai e. Ar putea teoretic beneficia de un pic de aport de progesteron, numai de progesteron. Este o metodă. Dar dacă sunt sângerări, sunt abundente, atunci beneficiul cel mare este pentru o terapie continuă cu progesteron. Poate să fie orală, poate să fie printr-un dispozitiv intrauterin, printr-un patch de progesteron.

Dr. Mihail: Știi, din răspunsul ăsta din nou trebuie să înțelegem cât de variată este această substituție hormonală prin hormonii și prin doze și prin regularitatea administrării lor, încât trebuie să înțelegem foarte clar că atunci când începi substituție hormonală nu ne referim la, nu ne referim la o pastilă pe care o iei din farmacie cum ar fi, nu știu, pentru durere de cap. E o umbrelă pentru foarte multe protocoale diferite pe care medicul care se pricepe trebuie să ți le…

Dr. Iosif Niculescu: Corect. Și poate să difere de la moment la moment. Altfel, o femeie care nu are uter nu are nevoie decât de un fâs de, eventual de estrogen și atât. Și nu mai dai progesteron ca să nu protejezi mucoasa, dacă nu ai nevoie. Și nu ai nevoie să aduci ceva. Sigur, te poți gândi la progesteron și în alt context, cum am spus, pentru libidou, pentru da, pentru stare de bine și așa mai departe. Dar încerci într-o primă instanță cu un minimum necesar.

Dr. Mihail: Ok. Mulțumesc. O altă întrebare: „Eu experimentez această perimenopauză. Vă rog, ce suplimente pot lua în primă fază?”.

Dr. Iosif Niculescu: Da, asta e o întreagă poveste. Eu nu sunt neapărat fan suplimente, dar ce este clar demonstrat este că stilul de viață este foarte important. Aportul caloric mi se pare important, dincolo de suplimente. Iar dacă este strict vorba de suplimente, cred că în condițiile în care, mă rog, ai un regim alimentar normal și nu ești vegan, vegetarian sau mai știu eu unde presupune că e o lipsă de fier, de vitamina, de acid folic și așa mai departe, care trebuie restaurate, vitamina D și calciu mi se par singurele lucruri foarte importante.

Dr. Mihail: Vitamina D și calciu, da.

Dr. Iosif Niculescu: Ok. Cred că pacienții se referă și la niște suplimente sau caută niște suplimente, colagen și așa mai departe.

Dr. Mihail: Da, probabil. N-am date, n-am date, nu știu. Nu, nici nu știam că, sincer, nici nu știam că se absoarbe colagen. Da, da, nu știu, sunt profan. Dar, dar se pare că ajută.

Dr. Iosif Niculescu: Da. Ok. Bun. Deci răspunsul e stil de viață și…

Dr. Mihail: Stil de viață înseamnă probabil mult sport, somn și mâncat sănătos.

Dr. Iosif Niculescu: Dar pentru oase, vitamina D, calciu, după 40 de ani e important. Stăm mai puțin la soare, mâncăm cum mâncăm.

Dr. Mihail: Ok. Bun. Mulțumesc. Altă întrebare: „Deja am fost diagnosticată cu osteoporoză și multe alte simptome neplăcute. Ce pot face ca să încetinesc această degradare, în mod special asupra oaselor?”.

Dr. Iosif Niculescu: Da. E, face parte din tabloul de care povesteam. Osteoporoza nu e o joacă. Osteoporoza presupune, dacă în principiu nu nu se apelează la… Deci există un ritm de demineralizare care este cam 6% pe an pentru o femeie care a intrat deja la menopauză. E dramatic, e mult. Asta în primul an, după aia parcă e ceva mai puțin, dar oricum e… În momentul când există diagnosticul de osteoporoză, abordarea trebuie să fie multidisciplinară și energică. Bifosfonați, mai multe, să zic, generații de care pot să ajute pentru osteoporoză. Terapia nu e simplă, trebuie sub supraveghere medicală. Sunt medicamente care se pot administra zilnic, cu efect mai, săptămânal sau lunar sau chiar o dată sau de două ori pe an. Repet, un endocrinolog va ști mult mai bine despre ce e vorba decât un ginecolog, așa ca noțiune generală. Dar poate să beneficieze, există și estrogeni modulatori de receptori de estrogen sau estrogeni care acționează mai mult și mai mult la nivelul oaselor și care eventual protejează sânii, de pildă, care pot să aducă beneficii. Dar de regulă o combinație între o, între substituție hormonală, mă rog, limitată sau poate cu adresă strict în categoria asta de medicamente, de estrogeni cu, da, se numesc modulatori de receptori de estrogen, da? Și cu bifosfonați, plus mișcare, mișcare, mișcare făcută sigur sub îndrumare medicală. Dacă osteoporoza e atât de gravă, atunci chiar e o problemă să te miști. Trebuie și asta sub supraveghere medicală, pentru că riști o fractură patologică.

Dr. Mihail: Asta e important de înțeles, că probabil că una dintre cele mai bune metode de a preveni osteoporoza este mișcarea din nou, cu intenție, sport, început de ridicat de greutăți încă de pe la 40 de ani, pentru că atunci când soliciți osul, el nu se va demineraliza. Dacă stai pe loc cu el, el crede că nu e nevoie de el.

Dr. Iosif Niculescu: Corect. E matricea proteică, plus alimentație corectă. Matricea proteică aia se pierde, nu neapărat că se pierde calciul. Da? E cumva fals, pierderea, adică e pierderea matricei, componentei proteice din, la fel ca la o, ca la mușchi.

Dr. Mihail: Da. De ce să folosești hormoni de sinteză când există plante, fito-progesteron, fito-estrogen și plante reglatoare hormonal?

Dr. Iosif Niculescu: Da, încă o discuție interesantă. Aici cred că trebuie un răspuns puțin mai elevat. Există în natură estrogeni, fitoestrogeni. Da? Semințe de in, semințe de soia, soia în sine se, fistic. Fisticul este genial, are o compoziție în fitoestrogeni care e cea mai mare dintre toate nucile. Da? Între ghilimele, nucile obișnuite de asemenea, susanul, semințele de susan. Lista, lista e lungă. Problema cu toți, rădăcini de cimicifuga sunt, repet, nu le știu pe toate sau le uit. Problema cu toate preparatele astea, mă rog, cumva bio-identice, este că nu știi precis cum sunt. Două feluri de receptori de estrogen în corp și ele acționează inconstant pe unul sau pe altul și noi nu știm. Ele nu există în mod normal, preparatele astea, felurile astea de estrogen nu există în corpul uman. Da? Deci noi practic aducem ceva despre care știm foarte puțin. Iar când vine vorba de a le și doza, ne lovim de de impactul pe care îl are pe, pentru că ei acționează parțial pe receptor, este și de asta avem niște acțiuni pe care noi nu le înțelegem, care sunt foarte variate de la persoană la persoană. Da? Și și nu nu le putem standardiza nici ca terapie, nici ca durată, nici ca efecte adverse, nici ca beneficiu. Da? În orice caz, niciunul din preparatele astea de fitoestrogen sau cel puțin în dozele pe care noi le le recomandăm nu sunt, sunt recomandate de instituțiile medicale cu societăți de, pentru că sunt nesigure și avem o mare doză de nesiguranță în primul rând în ceea ce privește efectul. Și asta vedem și în practica curentă. Există paciente, puține e adevărat, care se simt foarte bine, dar mai ales cele care sunt în premenopauză, când nevoia de supliment de estrogen sau lipsa de estrogen e mică, e e moderată. Da? Atunci astea pot, toate preparatele astea pot să aducă un un pic de ceva ce e doar puțin scăzut. Da? Dar în momentul când o femeie chiar e de privată de estrogen, de cele mai multe ori preparatele astea nu ajută. Da? Dacă chiar are nevoie de ajutor, da? Nu vor alevia nici bufeurile, nici valurile decât într-o măsură limitată. Da? Iar dacă e să ne referim și la efecte pe care nici nu le știm în totalitate, da? Dintr-o dată cădem într-o într-o capcană. Ele nu sunt neapărat de refuzat, dar trebuie puțină cauțiune. Nu există nici indicații foarte clare. În principiu, cred că trebuie un pic de de atenție și prevedere când vine vorba de preparate pentru care nu există nevoia prescripției medicale.

Dr. Mihail: Ok. Da, așa este. Adică ce vreți să spuneți este că nu recomandați neapărat, pentru că sper să nu se întâmple acest lucru, nu recomandați neapărat femeilor în premenopauză să mănânce mult fistic.

Dr. Iosif Niculescu: Nu, astea sunt alte lucruri. Să mănânce ceva mai mult fistic, da, da, sigur, nu foarte mult pentru că aduce calorii și cazi în capcana cealaltă. Dar nu neapărat preparate luate din farmacie care sunt cu fitoestrogen. Da? Aici este problema, de asta e vorba. Nu neapărat să nu mănânci semințe de in, de susan și așa mai departe, e ok, sigur o să te ajute, cel puțin un o o anumită, mai degrabă așa decât să iei niște niște suplimente care au fitoestrogen din farmacie, care alea, atenție, nu totdeauna sunt naturale, nu totdeauna sunt obținute din produse naturale și multe dintre ele de asemenea sunt sintetice.

Dr. Mihail: Asta am mai auzit, suplimente care se vând ca fiind naturale, dar de fapt sunt…

Dr. Iosif Niculescu: Dar ele de fapt sunt obținute industrial și de fapt este un fel de hormonoterapie sau substituție hormonală pe care o faci tu la indicarea…

Dr. Mihail: Exact, exact. Da, asta e o precizare foarte bună și e e foarte interesant că dacă poți practic să recomanzi până la urmă pacientului să mănânce produse naturale care pot conține fitoestrogen și că pot ajuta puțin, nu știam asta, dar e foarte valoros să știm asta. Acum, o altă întrebare interesantă care zice așa: „Ce nu nu nu înțeleg referitor la substituția hormonală este dacă, odată intrată la menopauză, să zicem de doi ani, se mai poate institui substituția hormonală?”.

Dr. Iosif Niculescu: Eu întrebarea e legitimă. Se pare că dacă n-ai avut nevoie doi ani, de ce ar trebui să ai nevoie dincolo de doi ani? Da, există paciente care au preferat să sufere din diferite motive, mituri, de care am vorbit, descurajate poate și de persoane cu pregătire medicală și care s-au săturat neapărat și se gândesc să… Niciodată nu este în principiu prea târziu, dar recomandările sunt că dacă au trecut niște ani după instalarea menopauzei, trebuie să te gândești mult de tot dacă chiar mai ai nevoie.

Dr. Mihail: Câți ani, când spuneți?

Dr. Iosif Niculescu: Trei, patru, trei, patru ani după instalarea… Cinci, da.

Dr. Mihail: Ok. Deci după trei, patru…

Dr. Iosif Niculescu: Pentru că corpul deja s-a obișnuit și tu reintroduci un hormon care cumva și după aceea mai mai e ceva, cel puțin dacă este vorba de substituție hormonală strict pe linia încercării de a crește libidoul sau de a te face cumva sexual mai activ, da? Se folosesc preparate cu efect androgenic. Ele sunt de fapt cele mai periculoase în momentul în care vrei să te, nu mai iei, pentru că îți aduc o stare așa de bună, da? Încât în momentul când nu le mai iei, ești cumva dependent.

Dr. Mihail: Aha. Și atunci riști să le iei pe termen lung.

Dr. Iosif Niculescu: Și atunci trebuie să le iei pe termen lung, că efectiv cazi în gol după ce nu le iei.

Dr. Mihail: Bun. Asta e important, adică trebuie să ții cont și de acest lucru.

Dr. Iosif Niculescu: Că o să fie greu să te oprești. Da, da. Deci, de, deci sunt foarte multe lucruri pe care, repet, dar e adevărat că felul ăsta de preparate sunt nu sunt neapărat prescrise de medicul de medicină generală sau de internist. De regulă sexologii se ocupă, știu și ei toate capcanele astea sau eventual ginecologi.

Dr. Mihail: Da. Uite, o altă întrebare este: „Aș vrea totuși să știu dacă sunt de șase luni intrată la menopauză, pot să mai fac substituție hormonală?”. Și într-adevăr, cred că aceste femei se referă fix la acest lucru, poate nu știau de substituție hormonală, poate nu…

Dr. Iosif Niculescu: Dacă e nevoie, da. Deci dacă e nevoie, au trecut de șase luni. Nevoie dacă simte că nu e, nu nu nu nu se, nu nu e corect, nu e corectă viața pe care o are, nu nu n-o satisface, că există o deteriorare a calității vieții. Ăsta ăsta este mesajul. Atunci da, sigur se califică, se califică.

Dr. Mihail: Asta e important de știut. De nici nu e șase luni de la intrarea în menopauză, adică tehnic vorbind, Mihail, nici nu e la menopauză. Nu, poate că sunt șase luni de când ea de, de când a trecut un an, poate.

Dr. Iosif Niculescu: Da. Ok. Aici cineva zice, cumva am abordat subiectul ăsta, dar mi-ar plăcea să răspundem la întrebare mai mai concis și scurt: „Puteți furniza mai multe informații pentru femeile care au trombofilie și cărora le este contraindicată terapia de substituție hormonală? Până în prezent nu am găsit un medic ginecolog care să recomande terapia cu hormoni în această situație”.

Dr. Mihail: Da, e e e corect abordarea, doar că sunt câteva lucruri de clarificat. Trombofiliile sunt de foarte multe feluri. Noi așa, generic, le clasificăm în majore, medii și minore. Pentru trombofiliile, factorul 5 Leiden homozigot, cu factor 5 Leiden asociat cu homozigot pentru protrombină, e o bombă, adică e foarte greu să nu scapi. Iar în momentul în care mai aduci un risc, un factor de risc, că sunt hormonii sau e obezitatea sau e statusul postoperator sau e sarcina, într-adevăr poate să fie prăpăd. Dar dacă ai o formă, ai fost diagnosticată cu o formă minoră de trombofilie, cum ar fi, nu știu, o mutație MTHFR sau ești heterozigot pentru proteina, pentru gena PAI, asta nu e o contraindicație absolută în niciun caz. Da? Poate să fie o nuanță, poate ai nevoie de un pic de Aspenter pentru a avea un, a fluidifica cumva, pentru a a proteja într-o oarecare măsură, dar nu neapărat. Și sigur, extrem, există și posibilitatea să iei terapie anticoagulantă profilactic, inclusiv antiplachetar ca Aspirina low-dose, Aspirină, și eventual să poți în condițiile date să iei și hormoni dacă chiar ai nevoie. Deci există multe tipuri de trombofilie și iar medicul poate să decidă pe ce cale s-o iei.

Dialog Podcast: Menopauza – Partea a V-a (minutele 123 – final)