Dr. Mihail: Omule, te salut, doctor Mihail aici, un nou episod Boabe de cunoaștere și fii atent, vreau să întreb, de câte ori nu ți s-a întâmplat să amâni un control medical doar pentru că te simți bine? Nu, bunicul și bunica n-au fost niciodată la medic și au trăit până la 90 de ani. Și dacă te simți bine, ce rost are să te duci la medic? Dar ce-ar fi dacă ți-aș spune că un simplu test de 10 minute ți-ar putea spune dacă ai steatoză hepatică sau nu și dacă trebuie să faci ceva în acel sens, dacă ai ceva care îți crește în ficat și ar trebui să intervii sau dacă ai un nodul de sân pe care trebuie să-l urmărești sau un nodul tiroidian care trebuie urmărit tocmai pentru a interveni în cel mai incipient stadiu al unei boli care poate avansa destul de serios sau că ai ceva la prostată sau că ai niște vase înfundate. Asta face ecografia. Este un simplu test care durează 10 minute, nu doare, nu este invaziv, nu iradiază și poate salva vieți. Și fix despre asta vorbim astăzi. Vorbim despre ecografie cu doamna doctor Ana-Maria Ciocârlie. Este medic primar medicină internă în cadrul rețelei Regina Maria care sprijină acest material și le mulțumim pentru asta. Ana are o experiență vastă în diagnosticul afecțiunilor interne și în utilizarea ecografiei ca metodă de prevenție și monitorizare. Ana, direct din Timișoara, la podcastul Boabe de cunoaștere. Bine ai venit.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Bine te-am găsit și mulțumesc pentru invitație.
Dr. Mihail: Eu mulțumesc și am foarte multe întrebări despre ecografie. Îmi fac ecografii des, care depistează tot felul de chestii cu care trebuie să trăiesc, dar prefer să trăiesc așa și să mă duc des la ecografie decât să nu știu despre aceste lucruri. Dar ca și, să zic, explicație și definiție foarte simplă, ce este ecografia?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Știi cum a apărut ecografia?
Dr. Mihail: Nu.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ecografia a apărut pe baza tehnicii dezvoltate în timpul celui de-al doilea război mondial pentru sonare.
Dr. Mihail: Sonare.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Sonare. Este pur și simplu un mic aparat cu care noi, medicii, ne facem o hartă a organismului. Așa, pe scurt, e o investigație imagistică ce folosește ultrasunete. Ultrasunete, adică unde sonore cu frecvență înaltă. Avem un mic dispozitiv pe care îl punem în contact cu zona pe care vrem s-o investigăm. Acesta transmite ultrasunetele.
Dr. Mihail: Bun. Deci, ai zis de sonare și sonarele erau acele aparate care practic scanau mările pentru a depista… pentru a face o hartă.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: E un fel de radar, de fapt, pentru că radarul asta face, el trimite unda și unda se întoarce la tine și practic ecograful face același lucru. Face o hartă.
Dr. Mihail: Ok. E foarte interesant pentru că poți să desenezi cu sunete practic, adică să vezi țesuturi cu ajutorul acelor sunete. Ce înseamnă sunete cu frecvență înaltă?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Sunete pe care urechea umană nu le mai percepe. Peste 20.000 de Hz.
Dr. Mihail: Ah, și ele practic au lungimea de undă foarte mică, nu? Se duc așa șerpuind și se întorc.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și se întorc. Da. Avem un dispozitiv mic pe care îl punem în contact cu zona pe care vrem s-o investigăm. Un transducer care transmite acele unde și apoi recepționează ecourile pe care țesuturile le reflectă în funcție de distanța la care sunt și de structura lor.
Dr. Mihail: Deci practic e interesant pentru că iei un dispozitiv… și e important de menționat că aceste ultrasunete nu iradiază. Da. Deci evident că nu sunt. Sunt sunete și poți să vezi în interiorul corpului… ce poți să vezi, ce organe poți să vezi cu ecografia și ce nu poți să vezi?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Poți să vezi tot ce înseamnă țesut moale. Ce nu poți să vezi este os, pentru că suprafața osului reflectă complet aceste unde și nu poți să vezi zonele unde este mult aer, cum ar fi plămânul. Acolo este limitată utilizarea ecografiei.
Dr. Mihail: Sau stomac…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Sau colon, de exemplu. În interior nu poți să vezi. Ok, dar poți să vezi ficat, splină… poți să vezi toate organele. Toate organele le poți vedea cu ajutorul ecografiei. Adică în ecografia de abdomen pot să văd vase, ficat, rinichi, splină, pancreas, vezică, ce nu ar trebui să fie acolo.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Dacă este o masă care crește. Și dincolo de abdomen poți să vezi tiroidă, cord, mușchi, ligamente…
Dr. Mihail: Vase…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și prostată.
Dr. Mihail: Și prostată, evident, în abdomen. E dureroasă? E o întrebare care poate suna stupid, dar unii oameni se pot gândi la asta, dacă e dureroasă sau care ecografie ar putea fi dureroasă? Pentru că în unele ecografii trebuie totuși să intri în corp pe un orificiu natural pentru a vedea mai bine organul respectiv.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Dureroasă nu este niciun tip de ecografie. La ecografia transvaginală, și probabil mai ales după menopauză, poate să fie, dar nu durere, un mic disconfort. Se poate simți o senzație de presiune, nu durere. Deci nu doare.
Dr. Mihail: De exemplu, dacă faci o ecografie, să zicem transvaginală, asta înseamnă că ai un… cum se cheamă? Un transductor.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Transducer.
Dr. Mihail: Un transducer.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da.
Dr. Mihail: Deci ai un transducer care trebuie să intre în vagin. Da. Și să facă ecografie. Dacă faci ecografie transesofagiană pentru cord, cum se face?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Se face cu sedare.
Dr. Mihail: Este o ușoară sedare. Da, da, da. Și există și ecografie care se face transgastric, nu? Adică poți să intri până în stomac.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Tot cu sedare.
Dr. Mihail: Tot cu sedare. Ok. Uite, vreau să te întreb care e cel mai frecvent lucru pe care îl vezi la pacienți asimptomatici? Vreau să începem discuția cu asta pentru că de multe ori oamenii sunt trimiși la ecografie ca recomandare când există niște suspiciuni, de multe ori oamenii vin la ecografie pentru că au simptome. Dar situația ideală este când te duci la ecografie fiind asimptomatic. Care sunt cele mai des întâlnite lucruri pe care asimptomaticii le descoperă la ecografie?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Cel mai frecvent cred că întâlnesc steatoză hepatică, ficatul gras, dat de un stil de viață nepotrivit sau nu neapărat. Sunt pacienți cu un stil de viață sănătos, dar care poate nu-și fac cum trebuie analizele de sânge și au valori ale colesterolului foarte mari, moștenite genetic. Și atunci, categoria asta de pacienți este cel mai greu de convins că are o problemă. Sunt și atleți care au valori ale colesterolului foarte mari, moștenite genetic, și nu înțeleg de ce. Iar la ecografie se poate vedea o ușoară steatoză hepatică în ciuda efortului fizic intens pe care îl fac.
Dr. Mihail: Și ce e această steatoză hepatică? Ficat gras… Adică tu vezi că ficatul are o altă intensitate de gri?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Aha. Față de normal.
Dr. Mihail: Ok. Și asta înseamnă că are grăsime în interior.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da, da, da, da. Grăsime viscerală.
Dr. Mihail: Și ce reacții are un pacient când el e atlet, mănâncă sănătos, vine la ecografie și-i spui că are o steatoză hepatică?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: De neîncredere… E greu de înțeles de ce. „Cum? Când eu mănânc foarte sănătos și fac nu știu câte ore de sport pe zi, cum să am ficatul gras?” Ei bine, din păcate, loteria genetică e loteria genetică, pe care nu o putem controla, dar putem să facem ceva în direcția asta.
Dr. Mihail: Corect. Și e important, pentru că afli că ai ficatul gras și poți să faci lucruri care să reverseze acel ficat gras, pentru că ficatul gras este reversibil.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Cu siguranță. Da.
Dr. Mihail: Ce alte lucruri întâlnești frecvent la pacienți asimptomatici? Ok. Ficatul gras e unul dintre…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Litiază, pietricele.
Dr. Mihail: Ok. Pietricele…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da. Litiază și renală…
Dr. Mihail: Și în rinichi.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ok.
Dr. Mihail: Și asta poate să fie asimptomatică. Poate să rămână asimptomatică până la un punct. Uite, m-aș opri aici, la litiaza biliară. În colecist. Adică ai această punguță, acest colecist care e atașat de ficat și acolo se formează pietre.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da.
Dr. Mihail: Care-i indicația? Când ai ajuns la medic, ți se face ecografie, vezi pietre în colecist, ce e de făcut mai departe? La pacient asimptomatic.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: La pacient asimptomatic, monitorizare. Bun. Discutăm puțin despre alimentație. Dacă ai pietre în colecist, oricum nu-i bine, dar poate cu atât mai puțin ar fi bine să mănânci foarte multe grăsimi. Monitorizare, pentru că dacă sunt asimptomatice, le lăsăm în pace, dar trebuie monitorizat anual, pentru că pot apărea în timp semne de inflamație cronică și atunci și asta este o indicație pentru a se scoate colecistul. Sau de frică de migrarea acelor pietre. Depinde, depinde de aspectul lor și încă o dată de simptomatologia pacientului, pentru că întreb pacientul evident de fiecare dată și îi spun ce ar trebui să simtă dacă nu-mi confirmă așa ceva. Dacă n-a avut niciodată niciun fel de simptom, durere… durere la scurt timp după ce a mâncat ceva mai gras.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Se monitorizează, se lasă în pace și se monitorizează.
Dr. Mihail: Ok. Și dacă ai pietre renale asimptomatice, ce faci?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Te hidratezi bine, îți faci examene de urină mai frecvent să vezi dacă ai cristale în urină, așa-numitul nisip la rinichi. Și sunt suplimente care se pot lua, care modifică pH-ul urinar și care le pot dizolva cu puțin noroc.
Dr. Mihail: Bun. Și astea-s, să zicem, cazuri benigne, dar poți să-mi dai un exemplu de caz în care o ecografie, să zic, a schimbat planul terapeutic sau a ajuns să salveze o viață numai pentru că ți-ai făcut o ecografie fiind asimptomatic?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Tumorile, din păcate. Nu se întâmplă foarte des, dar se întâmplă. Se întâmplă. Tumori hepatice, tumori renale, tumori de tiroidă. Se întâmplă și nu neapărat la vârste înaintate, se poate întâmpla și la vârste tinere chestia asta, să le găsim întâmplător.
Dr. Mihail: Da, nu neapărat, dar cu siguranță este mai important să le diagnostichezi mai repede la o vârstă tânără. Bun. Zi-mi te rog ce ecografie ar trebui să-și facă și cine și la ce interval. Adică, hai să facem așa un ghid de prevenție. Cineva care se uită acum la acest material și zice: „Băi, nu mi-am făcut nicio ecografie.” Cu ce ar trebui să înceapă și când și cât de des?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu e o chestie simplă. Ce-aș recomanda eu ar fi să te adresezi medicului periodic, o dată pe an. Și nu-i important să facem doar ecografie, important e să avem un tablou. Da? Adică să facem analize de sânge și investigații în funcție de analizele de sânge, în funcție de istoricul tău, în funcție de istoricul familiei. Și atunci ni se indică ce tip de ecografie să facem și la ce interval.
Dr. Mihail: Hm. Bun. Hai să dăm un exemplu. Bărbat, 40 de ani, care se duce la medic, i se prescriu analize ca și prevenție. Ce ecografie crezi că ar trebui să facă un bărbat de 40 de ani?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: O ecografie abdominală, o ecografie cardiacă, o ecografie de tiroidă ar trebui să le aibă făcute deja până la vârsta de 40 de ani.
Dr. Mihail: Ok. Deci până la 40 de ani. Ecografie abdominală, cardiacă și de tiroidă. Eu aș zice… tiroidă și abdomen până la 25 de ani, eu zic că ar trebui să ne facem toți.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ok, deci până la 25 de ani e bine să ai o ecografie abdominală și de tiroidă. Dacă ele ies OK, când le repeți?
Dr. Mihail: La ce intervale?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Pe cea de tiroidă nu trebuie s-o repeți foarte repede. Poate fi repetată și la cinci ani dacă analizele în timp rămân normale. Ecografia de abdomen, având în vedere că e o investigație sigură, rapidă, care nu doare, care nu-i invazivă, eu zic că nu e rău să o repetăm mai frecvent. Poate la 25 de ani nu anual, poate la 2-3 ani, dar după 30 de ani eu le recomand pacienților s-o facă anual. De ce nu?
Dr. Mihail: Ok, exact. De ce nu? Deci după 30 de ani, fie și femei și bărbați, e bine să-și facă ecografie abdominală în fiecare an. Ideea este că dacă ți-a ieșit bine acum, într-un an se poate întâmpla ceva, nu? Poate să-ți crească ceva care ar trebui să fie urmărit și atunci odată pe an e bine s-o faci. Bun. Ecografia tiroidiană cât de des ar trebui s-o facem? La 40 de ani, să zicem, nu ți-a apărut nimic. În cât timp e bine s-o repeți? Să zicem cinci ani.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: La cinci ani.
Dr. Mihail: Ok. Și ecografia cardiacă, de ce avem nevoie de ea și când ar trebui s-o facem?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Dacă la un consult ai fost consultat și ți s-a spus că totul este în regulă, ai făcut poate și un EKG care are aspect normal, nu se aude niciun suflu la consult, la vârsta de 40 de ani e bine totuși să o faci ca și screening. Pot fi minore modificări care să se vadă la ecografie.
Dr. Mihail: Ok, deci doar ca screening. Iar celelalte ecografii se fac, bănuiesc, la indicație, nu? Ecografia Doppler de vase, ecografie de prostată.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Exact. Da. Prostata este în abdomen și prostata se vede la o ecografie de abdomen general, pe care, din nou, haideți s-o facem până la vârsta de 25 de ani.
Dr. Mihail: Ok? Adică se vede pe ecografie abdominală generală. Ok. Ce alte boli sunt asimptomatice, dar pot fi descoperite la o ecografie?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Tumorile. Da, tumori, ateroscleroză, depunerea de plăci de aterom pe artere, anevrisme, dilatări ale arterelor, litiaza, cum am spus, pietricelele, un chist ovarian la o femeie iarăși poate să fie asimptomatic și se poate descoperi întâmplător.
Dr. Mihail: Cum se fac corelațiile între, să zic, analize și ecografie? Adică ce analize, să zicem, te trimit la o anumită ecografie și la ce ecografie mai exact? Dacă poți să ne dai câteva exemple.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Transaminazele modificate te trimit automat la o ecografie de abdomen unde să vedem ficatul, splina. Hemogramă modificată te trimite la o ecografie pentru a vedea dacă splina are aspect normal, gândindu-ne la o patologie hematologică. Examenul de urină cu modificări iarăși poate să te trimită la o ecografie de abdomen pentru a vedea rinichii, vezica. Modificările analizelor tiroidei evident te trimit la o ecografie de tiroidă. Un colesterol foarte mare la un fumător te trimite poate și destul de devreme la o ecografie de carotide pentru a vedea dacă sunt plăci depuse sau chiar modificări minore la nivelul carotidelor.
Dr. Mihail: Bun. Deci există analize care te trimit mai departe la ecografie și…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Sunt complementare. Adică dacă fac o ecografie abdominală pot să găsesc acolo niște modificări care să ducă la anumite recomandări, recomandări de analize sau de investigații suplimentare. Și invers, sunt analize de sânge care să mă trimită să fac o ecografie. Trebuie completate întotdeauna. Doar împreună, dacă facem și analize și ecografie, pot să am un tablou de ansamblu al sănătății pacientului.
Dr. Mihail: Când devine, să zic, ecografia insuficientă și ai nevoie de mai multe investigații? Adică, când faci o ecografie și trimiți mai departe la tomograf sau la RMN?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ecografia, de exemplu, nu diferențiază între un țesut benign și malign. Sunt caracteristici ecografice pentru tumoră malignă, tumoră benignă, dar nu ne putem baza pe asta de cele mai multe ori și atunci e nevoie de imagistică superioară pentru a determina caracterul benign/malign. Sunt situații… iarăși, ecografia nu poate vedea modificări foarte mici. Acum ecografele sunt tot mai performante și nu mai vorbim de centimetri, dar poate de la 3-4 mm poate scăpa o leziune sau nu poți s-o vezi cum trebuie. Pietricelele foarte mici la rinichi, adică pacientul este simptomatic, ți-e clar după simptome și după examenul de urină că probabil are o pietricică pe undeva, dar tu n-o vezi la ecografie. Se poate întâmpla și atunci trebuie făcută imagistică superioară.
Dr. Mihail: Hm. Ai vreun caz pe care-l reții sau care te-a marcat sau un caz interesant în care, să zic, o ecografie a schimbat traseul sau a trimis mai departe la investigații amănunțite și pacientul s-a întors la tine?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Uite, un caz care e un pic atipic pentru mine, adică eu ecografie de tiroidă fac, dar nu asta fac cel mai des. O pacientă care a pierdut o sarcină în trimestrul doi, o sarcină avansată, având deja copii.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și nu se știa de ce. Era investigată în momentul respectiv să vedem de ce s-a întâmplat treaba asta. Și analizele ei, făcute destul de multe, erau normale. Toate erau normale și nu se știa care e problema. La mine a venit, am făcut ecografie de abdomen, era normală, pulmonar era normal. Într-un final, m-am gândit s-o întreb și de tiroidă, pentru că știu că de multe ori tumorile de tiroidă sunt asimptomatice și analizele normale. Și întrebând-o… „da, parcă în adolescență am făcut o ecografie și atunci mi s-a spus că poate e ceva”. Era o tumoră imensă, avea cancer de tiroidă.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și chestia asta s-a văzut instant. Adică într-o secundă ai pus sonda și era atât de mare… mă rog, nu-l simțea sau…
Dr. Mihail: Nu simțea absolut nimic.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și asta a fost cauza și…
Dr. Mihail: Nu se vedea, nu se simțea.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Cel mai probabil că da.
Dr. Mihail: Hai să vorbim și despre sân. Zi-mi te rog când ar trebui femeile să facă ecografia de sân și ce poate să descopere.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ecografia de sân e bine să se facă undeva între 20-25 de ani, să se facă prima ecografie de sân. Important, iarăși, ca și indicație ideală ar fi în prima săptămână după menstruație.
Dr. Mihail: Prima săptămână după menstruație.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da. Prima săptămână după menstruație. Iar ulterior, la indicație. Eu așa recomand. După vârsta de 30 de ani, clar să se facă anual, cel puțin o dată pe an, dar la indicație, în funcție de aspect, în funcție de ce se găsește, medicul care mi-a făcut ecografia ar trebui să-mi spună când să revin. Mai des, mai rar. Până în vârsta de 30 de ani. Putem găsi și chisturi, dar tumorile sunt cele de care ne temem cel mai tare.
Dr. Mihail: Și cât de precisă este ea? Pentru că știu că este și o dezbatere în legătură cu când faci ecografie sau când faci mai bine mamografie, adică radiografia aceea de sân care și presează sânul.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da.
Dr. Mihail: Cum te poziționezi tu în raport cu cele două?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: La vârstă tânără se face ecografie, ulterior se modifică structura sânului și atunci, după vârsta de 40 de ani, se recomandă mamografie, completată unde este cazul cu ecografie.
Dr. Mihail: Bun. Zi-mi te rog dacă totuși, uite, o femeie face duș și descoperă un nodul la sân, cât de rapid ar trebui să meargă să facă o ecografie de sân?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu e o decizie pe care s-o amâni. Am descoperit un nodul la sân. Îmi fac programarea pentru o ecografie de sân.
Dr. Mihail: Deci nu e de amânat. Și cum faci diferența, și dacă poți să faci diferența, între acei noduli reactivi care pur și simplu după menstruație, din cauza ciclului menstrual, se umflă, sunt dureroși, după aia se dezumflă, și un nodul care te împacientează?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Cel mai bine e să nu încerci să faci singură diferența.
Dr. Mihail: Ok. Nu faci tu diferența. Ok.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu.
Dr. Mihail: Am o întrebare legată și de ecografia cardiacă. Când trebuie s-o facă și cine? Uite, eu n-am făcut niciodată ecografie de cord. Ar fi indicat să fac o ecografie de cord? Pur și simplu…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ai peste 40 de ani?
Dr. Mihail: Nu.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Atunci poți să mai aștepți puțin, atâta vreme cât ai fost consultat și ai… EKG ai făcut vreodată?
Dr. Mihail: Am făcut EKG acum cinci ani, cred.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da. Mai fă-ți EKG, mai fă-ți.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Atâta timp cât EKG-ul este normal, cât nu se aude nimic la consult, nu pare să fie ceva în neregulă. Nu-i neapărat să-ți faci o ecografie. La 40 de ani, da. De screening. E bine să se facă.
Dr. Mihail: Bun. Și ecografia Doppler, ea la ce ajută și ce presupune? Ce vezi la o ecografie Doppler?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ecografia Doppler ne arată fluxul sanguin, cum circulă sângele prin vase. Acolo indicația ar trebui clar dată de medic. În funcție dacă sunt suspiciuni sau dacă sunt simptome. Indicația trebuie să o dea medicul. Se pot găsi tromboze, adică cheaguri de sânge, anevrisme, dilatări ale vaselor, insuficiență venoasă, se vede cum funcționează valvele la nivelul venelor. Depuneri de plăci de aterom. Este utilă, dar la indicație.
Dr. Mihail: Zi-mi, te rog, de ecografia de țesuturi moi. Când se poate face, ce poate să vadă ecograful și ce informații poate să aducă în plus?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ecografia de țesuturi moi este o ecografie care se face pentru musculatura abdominală, dacă se găsește o leziune superficială, cum ai zis, un lipom. Pentru că e bine să fie… chiar dacă ți se pare că, nu știu, a avut și bunicul un lipom, mai bine te duci să-l verifice cineva. Adică în primul rând să se uite un clinician și să spună dacă e cazul să faci o ecografie, pentru că ecografia e suficientă pentru a-ți spune natura țesutului respectiv. Când vorbim de rupturi în musculatură, da, de hernia inghinală, de abdomen, de ombilic, iarăși ecografia de țesuturi moi poate să-ți pună diagnosticul, să se vadă ce e în neregulă acolo. Iar ecografia musculo-scheletală, la fel, în țesutul muscular poate să vadă dacă este o problemă acolo, o tumoră, un hematom, sau la nivelul ligamentelor, la nivelul articulațiilor, o tendinită. Ai fost la sală, te doare genunchiul, te doare cotul, poate să fie suficientă, să nu fie neapărat nevoie să faci imagistică superioară, RMN.
Dr. Mihail: Legat de tipurile de ecografie, știm că există ecografie 2D, 3D, 4D. Care e diferența între ele? Pentru că mulți oameni cred că dacă e 3D sau e 4D e mai precisă decât cea clasică. Care e mai exact diferența?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ecografia 3D este de fapt o serie de ecografii 2D, adică în două dimensiuni, pe care calculatorul ți le sumează și-ți face o imagine tridimensională.
Dr. Mihail: Deci el scanează 2D. Practic scanează așa, câte o fâșie, și le pune cap la cap și face o imagine.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și face o imagine 3D. Imaginea 4D… a patra dimensiune este timpul. Adică îți scanează și în timp și-ți redă în mișcare.
Dr. Mihail: Aha.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și chestia asta cel mai des se face la ecografia fetală.
Dr. Mihail: Te ajută în diagnostic sau e…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Poate să ajute în diagnostic. Da. Sunt diagnostice care în ecografia 2D nu se pot vedea sau pot scăpa. Vorbim despre sarcină, da? Despre ecografia fetală, cum ar fi despicătura labială sau la nivelul coloanei…
Dr. Mihail: Atunci nu poți să vezi…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: La 2D s-ar putea să scape, dar nu… se folosește în mod excepțional, adică nu se recomandă, nu are rost să se facă chestia asta de rutină.
Dr. Mihail: Hm. Nu aduce beneficii suplimentare decât în anumite cazuri.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Păi dacă vezi despicătura asta labială, nu poți să intervii intrauterin în niciun fel. Sau nu se recomandă. Nu este o problemă…
Dr. Mihail: Pentru asta nu se intervine.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Pentru asta nu.
Dr. Mihail: Că vorbim despre sarcină… pentru că ecografia este foarte utilă și se recomandă inclusiv la nașterea copilului. Și aici sunt curios de diferența între protocolul ghidului internațional și recomandarea medicului. Pentru că, uite, eu în experiența mea, la fiecare din cei doi copii am primit de la neonatolog recomandare de ecografie cardiacă la copil. Cu toate că înțeleg că, ca și ghid, ea nu se indică decât în anumite suspiciuni sau anumite cazuri. Cum e corect? E corect s-o facă fiecare copil? E corect s-o facem la o anumită suspiciune? Cum e corect?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ghidurile sunt făcute pe cost-eficiență. Ghidurile internaționale și naționale, da, nu sunt făcute pentru mine.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și atunci, tocmai fiind vorba despre o investigație neinvazivă, nedureroasă, sigură, de ce să n-o fac? E mai bine s-o fac și să mi se spună că totul este în regulă.
Dr. Mihail: Aha. Și ce poți să descoperi la o ecografie de cord la un nou-născut?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Malformații. Și aici se poate interveni intrauterin. Sunt situații în care se poate interveni.
Dr. Mihail: Vorbim de nou-născut, adică s-a născut și…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu, nu, intrauterin, în timp ce e în burtică la mamă. Sunt cazuri în care se poate face chestia asta.
Dr. Mihail: Hm. Știu că din nou aceleași ghiduri spun că totuși ecografia de șold e bine s-o faci la fiecare nou-născut. Ce poți să descoperi acolo și ce alte ecografii se fac, să zic, în primul an de viață?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ecografia de șold la un nou-născut este standardul pentru a vedea dacă articulația șoldului se dezvoltă corect.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Pentru că se întâmplă destul de des probleme acolo și atunci apar pe parcurs probleme la mers.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: De asta se indică să se facă și e suficientă o ecografie pentru a vedea că totul e în regulă, că articulația se dezvoltă cum trebuie. Și transfontanelar la bebeluș.
Dr. Mihail: Ce înseamnă ecografie transfontanelară?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Fontanela este acolo unde oasele nu s-au sudat încă la bebeluși, pentru că se dezvoltă încă creierul. Dar astea nu se indică tot timpul, doar acolo unde sunt probleme. La prematuri sau dacă sunt ceva probleme neurologice.
Dr. Mihail: Și știu că o poți face doar în primele șase luni, nu? Că după aceea se închide.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Deci este într-un moment în care tu poți să vezi ecografic creierul, pentru că după aia ai os și nu…
Dr. Mihail: Da, exact, și nu trece.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Dar, încă o dată, asta doar acolo unde este cazul, unde sunt probleme.
Dr. Mihail: Deci la nou-născut poți să faci ecografie de inimă, ecografie de șold, ecografie de abdomen…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Mușchi, ligamente, la fel ca la un adult.
Dr. Mihail: Bun. Acuma, revenind la adult, zi-mi te rog dacă ecografia poate și cum poate să facă diferența între un nodul benign și o tumoră malignă și cât de precis este diagnosticul dat de ecografie?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu este precis diagnosticul dat de ecografie. Sunt caracteristici ecografice, dar nu putem spune cu precizie, nu este un diagnostic pe care îl dăm prin ecografie. Diagnosticul se dă… se recomandă imagistică superioară, iar diagnosticul de certitudine este dat de biopsie.
Dr. Mihail: Bun. Și care-s acele caracteristici? Adică cum diferențiezi? Pentru că totuși tu faci ecografie și îi spui ceva pacientului, nu? Adică îi spui: „Măi, pare că este un nodul. Arată ca un adenom hepatic. Deci doar îl urmărim.”
Dr. Mihail: …Sau uite, în cazul de față pare invaziv, arată ca un hepatocarcinom. Nu, nu dai diagnosticul pe hârtie, dar ai o mare suspiciune și trimiți mai departe la investigații. Cum se face diferența asta ecografică?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Depinde de organul pe care îl investigăm. Cum ai dat tu exemplu, adenom sau hemangiom hepatic. Întâlnim frecvent și, în general, sunt bine delimitate, au aspect omogen, nu este invadat nimic țesut în jur. Chestia asta întotdeauna ar trebui integrată și din nou cu analize. Da, dacă vorbim despre un adenom hepatic, cum spui, trebuie întotdeauna să verificăm și analizele, să vedem funcția hepatică, markerii inflamatori și să urmărim. Sunt cazuri în care, într-adevăr, nu merită să recomanzi imagistică superioară. Dacă analizele sunt normale și n-ai nicio altă suspiciune în rest, atunci urmărim ecografic, chemăm pacientul la două-trei luni să vedem că imaginea a rămas la fel, aceeași dimensiune, același aspect.
Dr. Mihail: Bun. Și ce alte caracteristici ai, poate dacă vorbim despre alte organe? Adică știu că există caracteristica, dacă să zic nodulul sau tumora benignă este bine delimitată de rest sau este invazivă și crește în țesut. Sau dacă este vascularizată, adică are propria vascularizație și o vezi în interior. Știu că la nodulii tiroidieni, de exemplu, dacă nodulul are arteră în interior, înseamnă că e un semn de malignitate. Și dacă nu are… care sunt caracteristicile?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu neapărat. Pentru tiroidă nu neapărat vascularizația. Pentru tiroidă sunt… dispoziția nodulului. În general ei sunt ovali, orizontali. Chiar și asta contează cum este. Dacă este oval orizontal…
Dr. Mihail: …transversal…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: …este un semn. Omogenitatea lui, dacă are calcificări înăuntru sau nu. Și asta este tipic pentru tiroidă. O calcificare într-un alt organ poate să nu însemne nimic. Calcificări, dimensiunile lui, din nou, cât de bine este delimitat față de țesuturile din jur.
Dr. Mihail: Cum vorbești totuși cu pacientul? Sunt curios, pentru că…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Cu precauție.
Dr. Mihail: Cu precauție.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Cu precauție. Da. Nici nu vreau să sperii oamenii atunci când nu e cazul. Și în același timp vreau să înțeleagă atunci când… Orice om care aude „am o tumoră în ficat”… Încerc să evit…
Dr. Mihail: Corect. Uite, asta am putea să definim. Ce înseamnă o tumoră? Ca să înțeleagă oamenii ce e o tumoră, care e definiția?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: O masă, o formațiune care nu are ce căuta acolo. În mod normal nu ar trebui să fie acolo. O masă, o bucată de țesut. Doar atât.
Dr. Mihail: Adică o tumoră poate să fie, vreau să dau un exemplu, un lipom. Da. Un lipom este o bucată, e o gâlmă de grăsime care crește sub piele. Aia e o tumoră.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da.
Dr. Mihail: Da. Deci e o tumoră. De multe ori, pentru că „tumoră” e folosit și în cazul cancerelor, pentru că și cancerul e o tumoră…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da.
Dr. Mihail: …de multe ori când zicem „tumoră” deja ne speriem și ne e frică. Dar n-ar trebui să ne fie frică. Deci, tumoră înseamnă o bucată de țesut care crește într-un loc unde n-ar trebui să crească, dar asta nu o face malignă sau benignă. E ceva ce crește acolo. Cum abordezi mai departe pacientul? Bănuiesc că preferi să nu zici „aveți o tumoră”. „Ia uite, am găsit aici o tumoră.”
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Zic „formațiune”. Eu zic „formațiune”. Am găsit o formațiune, o investigăm. Depinde de suspiciune. Cât de mare sau de mică este suspiciunea. Acolo unde e mare probabilitatea, spun, mi se pare normal să spun și să încerc să ofer un tablou al situației respective. De exemplu, un cancer de tiroidă. Chiar dacă am suspiciune mare că este cancer, una este să am cancer de tiroidă, alta este să am cancer, eu știu, de cap de pancreas. Prognosticul este complet diferit. Da, e normal să mă sperii când aud de așa ceva, dar un cancer de tiroidă de cele mai multe ori se rezolvă fără probleme. Se scoate tiroida și trebuie să iau tratament de substituție toată viața. Nu e o bucurie, dar n-am să mor din cauza asta. Nici măcar chimioterapie…
Dr. Mihail: Nu…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: …nu va trebui să fac, cu cea mai mare probabilitate. Da.
Dr. Mihail: Care-s cele mai, să zic, nasoale tumori de care te ferești sau pe care n-ai vrea să le diagnostichezi? Ai zis de pancreas.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Pancreas. Mm. Sau metastaze, dacă le găsim.
Dr. Mihail: Mhm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: În ficat.
Dr. Mihail: Ce înseamnă? Cum se văd metastazele ecografic în ficat și de ce te sperie?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Au un aspect tipic, dar am și pentru asta o poveste, pentru că și o formațiune cu aspect tipic de metastază se poate dovedi a fi o chestie benignă. Nu de asta ecografic nu punem diagnostic de certitudine. Chiar am o poveste pentru asta. Un pacient care luni de zile a fost căutat și investigat, speriat că va muri de cancer, că are o metastază în ficat și nu se găsea un punct de plecare. Și până la urmă s-a dovedit a fi o formațiune benignă. Nu era cancer.
Dr. Mihail: Și, dar arăta ca și cum ar fi cancer.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Arăta ca și cum ar fi cancer. Da.
Dr. Mihail: Ok. Până s-a biopsiat, bănuiesc.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu, nu s-a biopsiat. S-a făcut din nou o ecografie, dar cu substanță de contrast.
Dr. Mihail: Ți se întâmplă să ai părinți cărora le e frică să facă ecografie la copii pentru că le e frică că iradiază sau că sunt efecte adverse ale ecografiei?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Eu nu consult copii, dar sunt convinsă că există. Sunt convinsă că există. Dar întotdeauna în situații de genul ăsta eu le recomand oamenilor să se informeze și să pună cât mai multe întrebări. Nu mă deranjează dacă lumea mă întreabă, chiar dacă… să nu se teamă de ridicol, prefer să mă întrebe pe mine decât să caute și să ajungă la concluzii greșite. Nu iradiază. Nu se întâmplă nimic.
Dr. Mihail: Dar nu te lovești de mitul ăsta că „ecografie, mai bine nu fac că mă iradiază la organe”?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Eu asta n-am auzit-o, „că mă iradiază”. Eu am auzit, din păcate, „nu vreau să știu” sau „mai bine nu știu”, ceea ce eu nu pot să înțeleg.
Dr. Mihail: Hai să exemplificăm pentru cineva care n-a făcut ecografie: ce presupune ea, ce simte pacientul, cât durează și care e pregătirea corectă pentru o ecografie. Să vorbim despre ecografia abdominală.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Pregătirea pentru ecografia abdominală este importantă. Nu trebuie să mâncăm înainte, să bem cafea. E important chiar și cu o zi înainte ce mâncăm, pentru a nu fi foarte multe gaze în abdomen, pentru că astea ne împiedică să vedem foarte bine. Pacientul nu simte niciun fel de disconfort. Se aplică doar un gel pe piele și se plimbă transducerul pe abdomen. Atâta tot. De câteva ori trebuie să tragă aer adânc pentru ca plămânul să împingă ficatul de sub coastă pentru a-l vedea mai bine.
Dr. Mihail: Aha. Niciun fel de disconfort. Și doar se plimbă… De ce puneți gelul ăla? De ce nu inventați o ecografie fără gel? Să se usuce, după aia să te ștergi…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Pentru că undele nu trec prin aer și atunci trebuie să fie ceva în contact. Dar e hidratant, nu pățești absolut nimic.
Dr. Mihail: Da, poate din greșeală se mai pătează câte o haină câteodată, dar atât. Uite, am o curiozitate. Am avut la un moment dat la Med-School, pentru exemplificare, un ecograf portabil. Așa, mi s-a părut super șmecher. Era efectiv de dimensiunea palmei, adică era doar transducerul. Pentru că ecograful ăla super performant de spital e mare, are monitor mare, are unitatea de procesare. Dar există ecograf portabil care e fix de dimensiunea unei palme. E fix transducerul ăla fără cablu, fără nimic. Îl conectezi la telefon sau la tabletă.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Așa este.
Dr. Mihail: Bang! Ai pus gelul ăla, l-ai pus pe abdomen și vezi. Ai ce să vezi. E o diferență mare între unul din acesta mare, de spital, și unul portabil?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Cu ecograf așa de mic n-am lucrat niciodată, dar am lucrat cu ecograf care e de dimensiunea unui laptop.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu… se vede bine. Chiar sunt performante. Se vede bine. Nu ajunge la performanța unui ecograf din cabinet. Dar se vede bine.
Dr. Mihail: Vezi în viitor aceste ecografe mici să înlocuiască ecograful mare și să fie ecograful un instrument portabil pentru mai multe specializări? Eu, de exemplu, ca și chirurg, trebuia să fac o supraspecializare, un curs special pentru ecografie, ca să-mi iau competență. Dar sincer, pe mine m-ar fi ajutat foarte mult, în special într-un spital din provincie unde nu pot, ca la Fundeni, să văd un pacient și să-i scriu „ecografie” în foaie și la prânz era ecografia făcută, pentru că aveam pe același etaj medic imagist. Într-un spital de provincie de multe ori nici nu ai cine să-ți facă ecografie și poți să te duci la patul pacientului și să vezi efectiv în timp real în interiorul abdomenului.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Ai nevoie de curs. Ai nevoie de curs și pentru a ști unde să pui sonda ecografului. Fără curs eu zic că nu se poate.
Dr. Mihail: Și ai avut cazuri în care, fiind o tehnică atât de facilă, pacienții să abuzeze de ea? Adică, din ipohondrie, să-și facă ecografii mult mai des decât ar trebui?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Mda, da, da. Au fost pacienți care am simțit că se supără puțin pe mine: „Și ne vedem peste o lună.” „Nu.” „Dacă aveți întrebări, sigur, puteți oricând să reveniți și să mă întrebați. Dar să facem ecografie peste o săptămână, peste o lună, peste două…” Dar încerc să înțeleg și asta. Încerc să înțeleg și asta și să le explic de ce nu este necesar să le fac atât de des. Chiar de curând a fost un pacient care a venit speriat pentru că în urmă cu câteva luni și-a făcut o ecografie și are în colecist un mic polip de 3-4 mm, care în sine nu înseamnă mare lucru, dar pacientul n-a înțeles. S-a gândit la o tumoră, s-a gândit la un cancer. Și pe la mine a venit pentru a-și reface ecografia, să vadă ce se întâmplă. Am făcut ecografia ajungând exact la aceeași concluzie, nu avea pacientul absolut nimic altceva decât un mic polip în colecist. Doar că i-am explicat ce presupune asta, ce înseamnă pentru el: mai nimic în esență. Adică… avea impresia că-l doare tot prin abdomen.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da. Se întâmplă.
Dr. Mihail: Ce înseamnă acest polip de colecist? Pentru că și eu am făcut recent ecografie și același lucru mi s-a spus, că am un polip în colecist. Dar cum explici unui pacient, fără ca el să se sperie cum s-a speriat pacientul tău, că „ok, ai un polip, nu e neapărat indicație de colecistectomie, nu în stadiul în care te afli, dar trebuie să vii la control la trei sau la șase luni ca să nu faci cancer”. Cum îi explici asta și cum poate pacientul ăla să stea după aia liniștit acasă știind asta?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Explic ce înseamnă un polip, nu știu, cât mai simplu, să-și imagineze ca un nev pe piele, să zicem așa, simplist. Ca să vizualizeze ce-i chestia asta. I-arăt și imaginea și explic riscul, da, se poate întâmpla chestia asta, dar într-o proporție extrem de mică și lent, foarte lent în timp. Și atunci, dacă pacientul vine la o ecografie periodic… eu nici nu recomand la șase luni să-și facă ecografia, poate în primă fază, dar apoi dacă își face o ecografie o dată pe an împreună cu analize, este suficient.
Dr. Mihail: Cât de important e rolul medicului care face ecografia? Trebuie să fie super specializat pe acea ecografie? Te duci la medicul din spitalul municipal care face și ecografii, dar face și alte lucruri, sau te duci la un medic care face doar ecografii? Cum ai recomanda tu?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Când vorbim despre o ecografie de rutină, nu cred că e important să căutăm o supraspecializare. Ulterior, dacă sunt probleme și unde sunt lucruri de finețe, acolo, na, poate discuția e alta, dar pentru ecografie de rutină, nu.
Dr. Mihail: Pentru că eu, ca pacient, când mi se face o ecografie, degeaba mă uit la ecran, că nu văd nimic, nu înțeleg nimic de acolo. Și mă uit la fața medicului. Adică ție ți se face ecografie și tu te uiți la fața medicului. Și medicul se uită, caută și face…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: …și se încruntă.
Dr. Mihail: …și stai și… Da. Face „hopa”.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: …și zici „Ce hopa? Cum adică hopa? Explică.”
Dr. Mihail: Sau mulți nu spun nimic și stau așa… „Ia să vedem.” Bac! Încep măsurătorile și vezi că începe, scoate rigla aia de pe ecran și măsoară și zice: „A…” Și mai nasol e când mai are și asistent care notează în calculator și zice: „Mariana, notează: formațiune în polul superior de 11 mm pe 7 mm.” Și tu mori acolo. Adică zici: „Stai așa, ce hopa, ce formațiune…” Cum faci? Te prefaci? Adică, atunci când vezi ceva suspect, dar nu știi încă, ce faci? Te prefaci că nu-l vezi sau îi spui direct?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: E, uite, surpriză. Nu, nu. Nu, nu, nu. Când văd ceva suspect, încerc să nu se vadă pe fața mea până când nu mă lămuresc cât de cât. Și mi se mai întâmplă să stau încruntată, dar sper că de cele mai multe ori le explic oamenilor, pentru că am constatat chestia asta, că se uită la fața mea și se sperie. Și le spun: „Nu e nimic în neregulă.” De cele mai multe ori problema este cu gazele în intestin. Nu vin pregătiți cum trebuie sau pur și simplu alimentația nu este cum trebuie. Și nu văd cum trebuie și atunci trebuie să apăs, trebuie să mă chinui să văd ceva, să trec de gaze. Și atunci le spun: „Nu e nimic în neregulă, stați liniștit, sunt gaze și nu văd cum trebuie. De asta mă încrunt.” Chiar le spun asta. „De asta mă încrunt, pentru că nu văd cum trebuie.”
Dr. Mihail: Cred că ar trebui făcut un paravan, să nu vezi medicul care îți face…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Nu, nu, nu. Și eu, cel puțin, îi încurajez pe pacienți să mă întrebe, să-mi pună întrebări dacă au nelămuriri, dacă e ceva în neregulă să mă întrebe. Că vorbeam despre multe gaze în abdomen: o pacientă care avea foarte multe gaze în abdomen și nu reușeam să văd aproape nimic. Dar întrebând-o, obiceiurile ei alimentare erau sănătoase. Și atunci, pentru că alimentația ei părea să aibă obiceiuri sănătoase și încă o chestie, ea nu simțea că e balonată, deci probabil că așa era tot timpul, era normalul pentru ea. I-am dat să facă teste suplimentare și avea boală celiacă. Un adult, peste 30 de ani, pur și simplu pentru că avea multe gaze în abdomen.
Dr. Mihail: Boală celiacă asimptomatică și descoperită pentru că erau în constant gaze în abdomen.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da.
Dr. Mihail: E absolut banală.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Aha.
Dr. Mihail: Și ce-a făcut? Bănuiesc că și-a reglat regimul, fără gluten.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Bun, fără gluten. Dar acolo se face colonoscopie, biopsie pentru diagnostic de certitudine. Trebuie făcută biopsie pentru asta.
Dr. Mihail: Și ai… adică ce s-a întâmplat ulterior cu pacienta? A mai fost la control?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da. Încă un caz în care ecografia a fost de ajutor: un pacient tânăr, 23 de ani, care a venit pur și simplu pentru o ecografie de rutină și căruia i-am găsit o splină mare, peste 15 cm. O splină mare și care avea leucemie.
Dr. Mihail: Leucemie?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Da. Leucemie.
Dr. Mihail: Dar în urma investigației… l-ai trimis la analize?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: L-am trimis mai departe la analize, la hematolog. Și e bine.
Dr. Mihail: Bun. A scăpat. Știi, aș vrea spre final, dacă poți, să transmiți un mesaj pentru cei care se uită și pentru cei care poate n-au făcut nicio ecografie sau care amână ecografia. Ce recomandări ai avea să le transmiți? Și dacă ai avea în centrul Bucureștiului un afiș imens pe care ai putea să scrii orice, ce ai scrie acolo?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Le-aș aminti că prevenția e cea mai importantă pentru a ne menține sănătatea. Cea mai importantă. Că vorbim despre o investigație sigură, care nu doare, neinvazivă, care e ușor accesibilă și care ne poate aduce extrem de multe informații, care poate diagnostica multe probleme la început, înainte ca ele să devină serioase și să poată fi tratate.
Dr. Mihail: Super. Îs curios. Tu îți faci singură ecografie sau te duci la…
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Asta-i tare. Adică să n-ai nevoie de un medic care să-ți facă…
Dr. Mihail: Da, chiar o fac singură.
Dr. Mihail: Cât de des?
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Probabil o dată pe an.
Dr. Mihail: O dată… Serios? Cred că mai des. Nu, sigur mai des. Sigur. Așa, din când în când.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Când mă gândesc la tiroidă, imediat. Da, da, dar serios.
Dr. Mihail: Bun, Ana, mulțumim mult de tot pentru toate aceste informații și pentru faptul că ai venit până în București să ne povestești despre ecografie. Și, nu-i așa? E o tehnică care poate să prevină, e o investigație atât de simplă care poate să prevină multe lucruri. Uite, eu de exemplu prefer să știu ce am în abdomen. Dacă pot să văd în abdomen, prefer să știu. Eu mă simt acum mult mai liniștit că știu tot ce am și știu ce trebuie să urmăresc. Eu, de exemplu, îmi planific ecografia… îmi fac în fiecare vară ecografie abdominală și-mi setez așa un timp, mă leg de un anotimp, de exemplu. Sau mulți oameni se leagă de ziua lor de naștere. Și eu fac… în apropierea zilei de naștere, astfel încât știi exact: „Băi, a venit acea perioadă a anului…”
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Exact. Îți faci acel ITP anual.
Dr. Mihail: E simplu, e rapid și trăiești liniștit și știi că ai făcut tot ce poți să faci în privința prevenției acesteia de screening, de a căuta, pentru a putea interveni la timp, pentru a nu lăsa lucrurile să degenereze. Pentru că tumora de ficat de multe ori nu doare. Poate să se dezvolte de la sine și să nu dea niciun fel de semn. Metastazele hepatice nu dor. Cancerul de pancreas, care din păcate e cel mai păcătos, doare când crește, dar în stadii incipiente poți să-l vezi asimptomatic. La fel la rinichi, la fel la vezica urinară, la fel la prostată. Deci sunt atât de multe lucruri care pot să crească asimptomatic fără să știi. E bine să le vezi din timp.
Dr. Ana-maria Ciocârlie: Și ficatul gras, steatoza hepatică… la 20 și ceva de ani. Sunt mulți pacienți, din păcate. Nu, evident că nu-i bine s-o ai nicicând, dar cu cât mai repede te duci, ești investigat și ți se spune de fiecare dată să încerci să faci un pic de sport, să-ți modifici un pic alimentația, să-ți faci analize, să vedem dacă ai moștenit ceva probleme metabolice… ajută. Și să știi că cei mai mulți pacienți răspund. Evident că n-or să schimbe drastic stilul de viață, marea majoritate, dar și o schimbare mică ajută.
Dr. Mihail: Corect, ajută. Așa că merită să te duci să-ți faci acea ecografie. Ana, mulțumesc din nou. Mulțumesc și ție că ai rămas până acum. Dacă ai întrebări, dacă sunt nelămuriri, dacă sunt lucruri la care n-am răspuns, scrie-ne jos în comentarii întrebarea ta, iar noi vom reveni în alte podcasturi cu răspunsuri la întrebările tale. Mulțumesc mult de tot. Mulțumesc Regina Maria care sprijină acest podcast. Ana, pe curând. Ciao!
