Gazda, Dr. Mihail: Omule, te salut și bine ai venit la acest podcast – Boabe de Cunoaștere! Sau, mai exact, dragă doamnă, pentru că acest podcast îți este dedicat ție. Acum, noi la Boabe de Cunoaștere am tot vorbit despre menopauză, am vorbit despre bufeuri, despre insomnie, despre brain fog și toate aceste schimbări care vin odată cu înaintarea în vârstei. Dar nu am vorbit până acum despre piele. Și despre asta o să vorbim astăzi: despre piele. Pentru că aspectul pielii este primul care începe să sufere și care prevestește instalarea unei menopauze. Devine mai uscată, începe să își piardă elasticitatea, ridurile devin mai vizibile chiar dacă ne dăm cu aceleași creme în continuare, iar fața și gâtul nu mai au aceeași fermitate. Așa că, dacă ai trecut de 40 de ani și începi să observi aceste lucruri, acest episod îți este dedicat ție, pentru că vorbim despre soluții reale și recomandări validate științific. Acum, ce se întâmplă cu pielea ta? Despre asta o să discutăm. De ce colagenul începe să scadă atât de repede? Ce ingrediente chiar funcționează și ce produse sunt doar o iluzie și ar fi bine să le eviți? Și, înainte de a-ți prezenta invitatul meu de astăzi, vreau să le mulțumesc celor de la Vichy, care sprijină acest episod din Boabe de Cunoaștere. Vichy este un brand folosit și recomandat de foarte mulți dermatologi. Acum, Vichy este alături de femei în fiecare etapă a vârstei și iată că Vichy este alături de femeile la menopauză prin această gamă Neovadiol, despre care discutăm astăzi. Neovadiol ajută la diminuarea ridurilor, la redobândirea fermității pielii și a luminozității pielii. Practic, te ajută să te simți bine în pielea ta. Dacă ești curioasă de Neovadiol, poți să te adresezi în farmacii sau poți să găsești produsele din gama Neovadiol și online. Și acum, hai să începem să vorbim punctual despre pielea aflată la menopauză sau pielea femeii la menopauză cu invitatul meu de astăzi, doamna doctor Diana Plăcintescu, medic primar dermatovenerolog cu peste 20 de ani de experiență. Diana, bine ai venit la Boabe de Cunoaștere!
Dr. Diana Plăcintescu: Bine te-am găsit! Mulțumesc pentru invitație. Un subiect pe care nu mă așteptam să-l abordez acum 10 ani, dar iată că la menopauză și pielea necesită o îngrijire, să zic, specială.
Gazda, Dr. Mihail: Așa este. Ce poți să ne explici ce se întâmplă cu pielea de fapt la menopauză? De ce apar toate aceste schimbări?
Dr. Diana Plăcintescu: Este o perioadă specială și, cumva, ca să vă pot explica mai bine tot procesul, țin să reamintesc așa, să punctez, că științific ea e împărțită în două. Avem momentul menopauzei, pe care îl declarăm la un an de la oprirea menstrelor. Toată perioada de după este postmenopauză, iar perioada de dinainte este perimenopauză. Și, dacă până de curând credeam că perimenopauza este doar acel an de tranziție și că toate relele, să zic așa, încep și se produc atunci, de fapt, așa cum spuneai, pielea ne avertizează cu ani înainte. Este de fapt primul organ care ne avertizează că în interior estrogenii nu își mai fac efectul pentru femeie. Estrogenul, estrogenii că sunt mai multe molecule, sunt de fapt hormonii tinereții, sunt cei care mențin activitatea la maxim a tuturor organelor, promovează diviziunea celulară, atrag apa în țesuturi. Dacă este vorba despre piele, asta este foarte, foarte important. Momentul în care ei încep să scadă, toate funcțiile pielii încep să scadă și pielea. Primul semn este că începe să se lase. Primul strat care suferă de fapt este stratul de grăsime subcutanată și atunci observăm acel fenomen de alunecare practic al pielii de la suprafață de-a lungul conturului facial și observăm că fața noastră rotundă, ovală, perfectă, cu conturul acela de copil, își modifică unghiurile. Undeva în jurul vârstei de 40 de ani începem să avem fața mai pătrată și abia apoi se schimbă pentru că se lasă. În loc să fie așa întinsă, da, se lasă și devine mai pătrată.
Gazda, Dr. Mihail: Exact, cum ai zis, la 40 de ani. Da, medie plus sau minus. Dar cât de brusc observi această schimbare? Adică, schimbarea este deodată, bruscă? E mai bruscă decât schimbarea pe care o vezi, nu știu, de la 25 la 35 de ani?
Dr. Diana Plăcintescu: Colagenul nostru începe să scadă de fapt în jurul vârstei de 25 de ani și rata de scădere este progresivă până pe la vreo 35 de ani. Noi pierdem 0,5 – 1% pe an, pe care nu prea îl putem observa pentru că din acea piele foarte densă pe care o avem când suntem copii, dacă pierdem 10%, nu se vede mare lucru. Poate că observăm primele riduri, dar nu, nu mai mult. În jurul vârstei de 35 de ani, rata se accelerează. 35-40 începem să pierdem aproape 2% pe an și atunci, cum se spune filozofic, acumulările cantitative duc la salturi calitative. De la un anumit nivel încolo, când pierderea e suficient de importantă, densitatea pielii deja a scăzut atât de mult încât începe să se lase. Începe să se lase structura ei de colagen. Să ne gândim că, nu știu, pielea noastră e ca o țesătură densă, ca o pătură care s-a rărit, s-a lăsat, ca îmbătrânit din mai multe motive și atârnă.
Gazda, Dr. Mihail: Acum ai spus că pierdem colagen. Da, că încerc să intru în mecanismul și în ce se întâmplă cu pielea de fapt de începe să se lase. Ai spus că primul semn este că pielea se lasă și ai zis de colagen și ai zis că și stratul de grăsime începe să se topească. Acum, ca să arătăm că n-avem o planșă cu o piele, dacă asta să zic că ar fi pielea, cred că vârful ăsta de sus ar fi epidermul, dar este primul strat al pielii, ăsta pe care-l simțim. După aia urmează dermul, unde practic sunt celule de molecule de colagen, fibrele să zicem de colagen sunt și care se ancorează și de epiderm și și de dermul mai profund, de grăsime. În sub derm este hipoderm, care e grăsimea. Și ce spui tu este că acest hipoderm începe să se, e primul care începe să se rărească și el se își modifică densitatea și atunci tot ce este deasupra lui practic alunecă deasupra mușchiului și are tendința ușor să coboare și se modifică conturul facial. Lucru la care contribuie de altfel un lucru mai puțin știut, că odată cu remodelarea asta sub influențele hormonale și cu îmbătrânirea se modifică și scheletul facial. Oasele noastre nu mai sunt la 40, 50, 60 de ani ca la la 30 și ele tind să se orizontalizeze. Adică totul începe să se schimbe într-un ritm în care ți-e greu să ții pasul, perceptibil la un moment dat. Și din momentul în care a devenit perceptibil, totul pare să fie foarte accelerat. Ceea ce-mi place este că mi-ai zis înainte de de a intra în podcast și o să vorbim și despre asta, e că sunt lucruri pe care poți să le faci înainte să vezi aceste schimbări. Corect?
Dr. Diana Plăcintescu: Corect.
Gazda, Dr. Mihail: Dar înainte de a ajunge acolo, îmi dau seama de un lucru și e un lucru pe care l-am auzit foarte des la la femei și parcă simt doamnelor simt greutatea asta pe care o aveți în a alege dintre două lucruri. Ai spus că stratul grăsos începe să se topească, stratul de să zic de hipoderm începe să să devină mai puțin ferm și aici apare această alegere: Ce să fac? Să slăbesc în greutate și slăbind în greutate corpul o să arate bine, dar fața se va lăsa și mai mult sau să iau în greutate sau să rămân să zic cu greutate în plus pentru că acel strat adipos o să mențină mai pielea mai fermă? E e o alegere nu? Adică e e chiar și popular este această dilemă că trebuie să alegi între la de la o anumită vârstă încolo trebuie să alegi între a fi mai rotunjoară și fața și ea mai rotunjoară și cu pielea mai întinsă sau a fi mai skinny ca ca să spun așa și fața la rândul ei să aibă tendința să se să fie mai vizibile ridurile, încrețiturile și tendința asta de lăsare.
Dr. Diana Plăcintescu: Acum, realitatea este că atunci când suntem în perioada de perimenopauză, deci încă n-am pierdut atât de mult din grăsime, nu prea contează că nu este atât de mare pierderea și dacă noi nu am avut niciodată un strat grăsos important, nu va fi nicio diferență că-l pierdem. Este suficientă cât să favorizeze fenomenul de alunecare și de schimbarea profilului feței, dar nu neapărat că să zic modifică major în acea perioadă forma feței. Pe măsură ce înaintăm către menopauză și pierdem mai mult din grosimea efectivă a dermului, el se se ondulează, face riduri, se scofâlcește și estrogenii chiar au căzut foarte mult. De fapt, în acea perioadă, în primul an de perimenopauză, acela de tranziție, și primii ani postmenopauză, noi pierdem brusc în primii cinci ani 30% din colagen. De aceea este bine să intrăm cu o rezervă importantă de colagen în perioada asta și abia după aceea de obicei încep fenomenele de uscăciune. Deci, ele, toate aceste fenomene de atrofie, de subțiere, de scăderea funcțiilor pielii, cumva se produc statistic și teoretic, desigur, cu variațiuni de la persoană la persoană și ținând de genetică, ținând de tipul de ten, ținând de îngrijire, dar ele de obicei se produc de jos în sus. Deci, partea de uscăciune, de piele intolerantă, în general se instalează postmenopauză.
Gazda, Dr. Mihail: Ok. Și aici vorbim despre doar despre pielea de pe față sau vorbim despre tot corpul?
Dr. Diana Plăcintescu: Tot corpul suferă. Toată pielea de pe tot corpul suferă, dar în proporții diferite, pentru că pe zonele care au fost fotoexpuse cronic, neînsemnând asta neapărat că au suferit arsuri solare, dar au suferit influența cronică a ultravioletelor, care și ele au asupra pielii noastre cam același efect pe care îl au dacă ții o perdea la soare: se rărește la un moment dat fibra, se lasă. Deci, este o triplă agresiune, dacă este să spunem așa, la nivelul zonelor fotoexpuse. Odată este îmbătrânirea cronologică, a doua și cea mai importantă este îmbătrânirea indusă de ultraviolete și apoi, în momentul în care se instalează scăderea de estrogen și pielea își pierde din vitalitate, avem și această îmbătrânire hormonală, să-i spunem. Și aici vorbim despre colagen și ai spus că pielea de la 25 până la 35 de ani pierde în jur de 0,5% până la 1% colagen, urmează să piardă 2% colagen și ai spus că se după 35 de ani și ai spus că la în timpul menopauzei se pierd 30%. 30% în primii ani. Asta este fereastra de intervenție, fereastra în care trebuie să intervii ca să nu pierzi atât de mult.
Gazda, Dr. Mihail: Hm. Și desigur, profilaxia este și mai importantă. E important și cu ce rezervă ai intrat în această perioadă, cu ce piele, cât de mult te-ai îngrijit. Asta, apropo de întrebarea ta prima, că ce facem înainte. Asta facem. Știm și înainte.
Dr. Diana Plăcintescu: Să ajungem și la colagen și la ce facem. Apare și uscăciunea pielii. Are legătură cu pierderea de colagen sau este un alt mecanism?
Dr. Diana Plăcintescu: Nu are legătură cu pierderea de lipide de la nivelul epidermului, pentru că funcțiile pielii, ale tuturor celulelor pielii scad. Scade inclusiv activitatea glandelor sebacee. Ele nu mai produc lipidele care sunt stratul protector de suprafață, e o barieră foarte importantă și în acel moment pielea devine mult mai iritabilă și începe să nu mai tolereze nici aceleași creme pe care le foloseam când eram mai tinere, nu mai tolerează nici fenomenele de mediu. Adică, nu vorbim aici de faptul că e vorbim de ger sau de vânt sau de temperaturi extreme, ci vorbim inclusiv de aerul condiționat prea uscat sau de urmele de praf pe care le întâlnim prin încăperi. Sau pentru că lipidele alea sunt secretate de de glande sebacee, ajung la suprafață și practic creează o peliculă care nu lasă pielea să se deshidrateze și noi folosim tot felul de creme care funcționează și zicem ok și ne ajută. Da, dar în momentul în care începem să pierdem aceste lipide, cremele trebuie să le substituim. Deci, cremele trebuie să și modifice cumva compoziția. Dacă noi în jurul vârstelor de pre-maturității, 30-35 spre 40 de ani, încercăm să încetinim îmbătrânirea, dar în același timp să ne păstrăm fața hidratată și luminoasă cu substanțe în general, să spunem, acid hialuronic sau vitamina C, cam asta este la vârsta asta, la premergătoare. În momentul în care ne apropiem de menopauză, trebuie să intervenim cu substanțe dedicate care să susțină ceva mai mult și pierderea de lipide, dar și scăderea densității fibrelor de colagen, pentru că în momentul în care nu mai există estrogen, fibrele de colagen, pe de o parte, nu fibroblaștii, celule vii care produc fibrele de colagen, nu mai au putere să producă fibrile noi și atunci procesul de îmbătrânire și de dizolvare a colagenului devine dominant față de producție și cantitatea totală scade.
Gazda, Dr. Mihail: Bun. Și acum, cumva ne e clar: scade nivelul de estrogen, scade nivelul de ă de lipide care se de care sunt secretate de glandele dă. Ce începe să scadă consistența pielii, ea devine mai uscată, mai puțin fermă și apar ridurile. Asta se întâmplă la menopauză. Hai să vedem ce soluție există aici. Ce putem să facem și propun să s-o luăm etapizat. Ce putem să facem înainte de instalarea menopauzei pentru a intra în menopauză cu o piele cât se poate de sănătoasă?
Dr. Diana Plăcintescu: Sunt mai multe direcții. Direcția principală este să ne ferim de factorii nocivi. A doua direcție este să susținem cât mai mult producția de colagen înainte, chiar și înainte de menopauză și, pe de altă parte, să blocăm chiar și această pierdere naturală.
Gazda, Dr. Mihail: Blocăm factorii nocivi, factorii care ne distrug colagenul?
Dr. Diana Plăcintescu: Da, care accentuează distrugerea, să zicem, fiziologică de colagen, acceptăm creșterea de colagen și blocăm și încercăm să încercăm pe măsura în care se poate să blocăm și scăderea fiziologică.
Gazda, Dr. Mihail: Cum facem asta? Factorii nocivi sunt excesul de expunere la ultraviolete, despre care tot vorbim și știm.
Dr. Diana Plăcintescu: Fumatul, orice oxidant, că este el alcool, zahăr sau orice din alimentație care accentuează inflamația în organism, conduce, între altele, și la degradarea colagenului.
Gazda, Dr. Mihail: Ok. Deci, practic, toate lucrurile care ne fac sănătoși o să facă și pielea să sănătoasă și colagenul direct sănătos?
Dr. Diana Plăcintescu: Da.
Gazda, Dr. Mihail: Cât de mult contează fumatul, de exemplu, pentru o persoană care încearcă să mănânce cât se poate de corect, care mănâncă, nu știu, multe legume, care doarme, folosește produse de îngrijire corecte, dar fumează?
Dr. Diana Plăcintescu: Depinzând desigur și de cantitate, fumatul reduce aportul de oxigen și de substanțe benefice implicit undeva până pe la vreo 30% și atunci este evident că nu se mai pot repara micile daune pentru că pielea noastră și organismul nostru în general trăiește într-un proces continuu de creație și distrucție. Mhm. Distrucția care se produce este mult mai accentuată și repararea ei este mult încetinită atunci când fumăm.
Gazda, Dr. Mihail: Ok. Deci, ai zis ai ai zis de fumat. Alți factori externi?
Dr. Diana Plăcintescu: Razele ultraviolete. Da, ultravioletele sunt cunoscute nu doar pentru efectul lor cancerigen asupra pielii, ci și pentru acest efect de distrucție directă a colagenului. Cum spuneam, am cu paralela cu perdeaua care stă la soare, cam același lucru se întâmplă. Sunt mici zone de pirogravură în fibrele de colagen care duc la deșirarea acestora. Pe de o parte, fac să se să fie afectat inclusiv colagenul din vasele de sânge și atunci vedem expusă mult mai mult rețeaua vasculară, în special pe laturile gâtului unde ne bate soarele mai mult și pielea e mai subțire. Asta este un fenomen pe care noi optic și psihologic ulterior îl asociem cu îmbătrânirea. Hm, că se văd aceste vase de sânge. Văd se văd aceste vase de sânge. Deci, noi știm că cineva care are vasele astea sparte pe lateralele feței, un asociem automat asta cu îmbătrânirea și cu îmbătrânirea indusă de soare. Apoi, tot ultravioletele ne agresează și celulele pigmentare de la nivelul feței. Nu vorbesc acum de potențial potențialul de a declanșa melanoame sau alte cancere, ci vorbesc strict estetic de faptul că keratinocitele, celulele obișnuite ale ale pielii se încarcă cu melanină și fața se pătează. Câtă vreme avem estrogen, el acționează ca o frână și face curățenie în toate procesele astea. În momentul în care estrogenul începe să scadă, petele încep să devină mai evidente și mult mai greu de înlăturat pentru că pielea în ansamblul ei se lenevește. Ele sunt acolo, dar ele devin vizibile pentru că pierd colagen. Da, da, problema există, dar nu se manifestă înainte.
Gazda, Dr. Mihail: Ai vorbit de orice alți alți factori care sunt proinflamatori. Adică mâncarea procesată, bănuiesc, alcoolul și toate lucrurile astea în exces o să afecteze și pielea și corpul și pielea. Deci, e bine să evităm acești factori care distrug. Ok. Să fim. Ce înseamnă moderați? Că de multe ori moderați și moderați e un termen de care încep să mă feresc eu, cel puțin, în în gândirea mea pentru că e ambiguu. E foarte ambiguu și e foarte negociabil pentru fiecare. Adică, fiecare își negociază moderarea. Hai că o să fiu moderat, o să fumez doar 10 țigări pe zi. Dar alea o să distrugă colagenul. O să mănânc. Ok. Să zicem că nu te poți lăsa, dar hai să vedem, încearcă să compensezi prin mâncarea pe care o mănânci, prin consumul de alcool pe care-l consumi. Dar ok, să zicem, trebuie să fim corect moderați. Ai vorbit de factorii aceștia nocivi și mai sunt alte direcții în care putem să mergem să creștem producția de colagen pentru că el se și distruge, dar se și produce. Cum putem să producem mai mult colagen?
Dr. Diana Plăcintescu: Această recomandare este valabilă de la orice vârstă. Vorbesc de la maturitate încolo, adică este valabilă și în prevenție înainte să se instaleze chiar și perimenopauza și devine cu atât mai valabilă în momentul în care începem să pierdem mai abrupt colagenul. Partea asta de producție presupune, pe deoparte, să vii cu cărămizi din care să se poată produce fibrile noi de colagen și asta înseamnă să aduci intern, de exemplu, colagen peptide, orice formă de proteine care pot intra apoi se pot descompune și conțin aminoacizii care pot intra apoi în structura colagenului, prolina și hidroxiprolina în principiu. Deci, înseamnă parte de alimentație, dar înseamnă și parte de orice fel de tratamente locale care pot veni cu acești aminoacizi. Înseamnă Ce înseamnă Ce tratamente locale? De exemplu, mezoterapie sau orice alte forme de tratamente în care substanțele se introduc direct sau cât mai aproape de piele și desigur partea de dermatocosmetic adecvată. Adică aceste tipuri de substanțe, pe măsură ce ne apropiem și intrăm în perimenopauză, intră și ele în compoziția cremelor, a produselor cosmetice. Ok. Pentru că oferă aceste cărămizi. Apoi trebuie să venim cu niște catalizatori ai procesului, cum sunt de exemplu vitamina C sau siliciul sau colina. Toate acestea sunt local sau sistem intern? Dominant recomandarea mea este și studiile spun că sunt mai eficiente dacă le administrăm pe cale internă. Deci, dacă facem această suplimentare, nu spun să fie permanentă, dar poate fi periodică în perioade destul de lungi încât să creăm pielii o rezervă de substanțe de tipul acesta și avem vitamina C, avem vitamina A, pentru care există studii că și administrate pe cale internă susțin masiv, aș spune, producția de fibră de colagen.
Gazda, Dr. Mihail: Aici vorbești de suplimente sau de alimente?
Dr. Diana Plăcintescu: Vorbesc studiile sunt făcute pe suplimente, iar pe partea de dietă, dacă ar fi să ne uităm, găsim practic aceleași recomandări transpuse în dietă. Alimentele care sunt bogate în carotenoizi, alimentele care-s bogate în vitamina C, știm bine că intră în majoritatea dietelor sănătoase. Trebuie să le avem pentru că ele, aceste vitamine, acționează din punctul de vedere al pielii da, ca niște catalizatori, dar ele reacționează și ca niște antioxidanți, îmi și blochează procesele acelea de distrucție. Ok.
Gazda, Dr. Mihail: Ai ai zis de colagen și de a consuma alimente cu colagen. Supa de oase ajută pielea să fie mai să zic mai frumoasă? Știu că pare așa folcloric, dar chiar ajută? Adică suplimentele de colagen natural, ceea ce înseamnă că fie că sunt ele supe de oase, fie că sunt concentrate pentru că nu toată lumea creează gustul supei de oase, s-a dovedit că cresc cantitatea asta de aminoacizi care ulterior vor fi folosiți în sinteza colagenului. Sunt studii care au au cuantificat cantitatea în piele după ingestia de o lună de m suplimente, să zicem, sintetice, după o lună de suplimente extrase din produse naturale și după o lună de supă de oase. N-aș putea să spun că-s neapărat similare pentru că cantitatea de absorbție depinde foarte mult de produs și calate suplimentele, calitatea lor contează, dar studiile ne arată că undeva de la 10 g de ă peptide din acest m efectele se văd și găsim aceste 10 g într-o porție de supă de oase, bănuiesc că găsim nu?
Dr. Diana Plăcintescu: Ok. Deci, supa de asta asta e o o veste foarte bună. Adică, uite, un lucru pe care poți să-l faci pentru piele mai frumoasă este să consumi supă de oase. E hrănitoare, e bună, te ajută și la slăbit, bănuiesc, pentru că este are puține calorii și te satură și ajută și pielea cu colagenul pe care-l livrezi.
Gazda, Dr. Mihail: Știi pe ce nu s-au făcut studii și mi-ar plăcea atât de mult să se facă studii, domnule, pe piftie! Pentru că piftie are și ea foarte mult colagen. Nu se face cu colagen piftia? Așa ar trebui. Dar ar trebui vreau studii, oameni de știință, vreau studii pe piftie de curcan, de porc. Îmi place piftia de curcan. Ție ce piftie îți place? De curcan, de porc sau îți place? Mănânci piftie?
Dr. Diana Plăcintescu: Mănânc piftie când trebuie, dar știi, ea este specific românească, deci trebuie să-i rugăm sau destul de specific acestei zone, nu prea o întâlnim prin alte părți așa că e greu să ca cercetătorii englezi să facă un studiu pe piftie, e puțin mai greu. Poate că-i rugăm pe ai noștri, facem putem să facem noi studii pe piftie. Dar și e păcat că se face doar în în anumite de de sărbători. Aș vrea, uite, un livrator de piftie care să facă piftie tot anul.
Gazda, Dr. Mihail: Sunt foarte de acord cu asta, mai puțin să zicem cu partea aceea de condimente foarte tari care nu sunt n-o fac întotdeauna ingerabilă în orice perioadă zilei. Ce condiment ai evoluti? Usturoiul, de exemplu, e minunat. E e Da, da, e minunat, e minunat și pentru piele în general.
Dr. Diana Plăcintescu: Produsele care sunt conțin mulți să zicem derivați sulfați, iar aceștia sunt favorabili formării legăturilor de colagen.
Gazda, Dr. Mihail: Ok. Deci, pitie cu stroi e bună pentru piele. Ce ce lucru bun poate o să facem mai des piftie în felul ăsta. Deci, ai am vorbit despre cum este produs colagenul și faptul că trebuie să dăm un boost acestui produs de colagen sau producției de colagen și foarte inter sun am citit și eu avem un material despre colagen pe pe acest canal unde și vreau să reiterez poziția mea. Eu nu sunt cum hai să zicem așa nu nu sunt n-aș recomanda oricui să consume suplimente din colagen pentru că de multe ori aceste suplimente sunt fabricate în condiții proprii și pot fi contaminate. În schimb, studiile într-adevăr și le-am arătat în materialul nostru despre colagen arată într-adevăr anumite beneficii și se se pare că mecanis acele beneficii apar nu pentru că colagenul pe care-l consumi se duce în în derm și duce la crearea n unui nou colagen, ci faptul că ai suficient colagen în tine semnalizează celulei să facă colagen din materie primă pe care oricum ar avea-o chiar dacă n-ai avea suficient colagen consumat. Nu știu dacă e clar, dar când consumăm colagen semnalizăm celulelor că poate să celulele pot da drumul la producția de colagen. Asta vreau să zic.
Dr. Diana Plăcintescu: Da, cam asta spun și studiile pe care le-am citit eu referitoare strict la piele și într-adevăr noi desigur cu excepția marilor deprivării cu suficient din alimentație cât să producem. Dar pe de altă parte avem stresul care declanșează producția de cortizol care ne mănâncă o parte din acest colagen. Adică rezervele se duc mult mai repede în momentul în care rezerva atinge un nivel mai important ca să spun așa producția se relaxează și se duce către până la urmă și colagenul ăsta din piele e o formă de depozit.
Gazda, Dr. Mihail: Mhm, exact, de rezervă. Și dacă ai suficient, hai să facem mai mult. Asta e semnalizarea. Deci, așa producem mai mult colagen. Ce facem pentru a bloca degradarea colagenului?
Dr. Diana Plăcintescu: Odată este partea asta de încercare de a nu ne mai expune la factorii nocivi și de a apăsa pedala obiceiurilor sănătoase. Dacă vorbim de stil de viață. Dacă vorbim de piele, sunt și acolo câteva măsuri. Dacă vorbim de stil de viață și foarte pe scurt, somnul, pentru că ne ajută să se refacă tot organismul și implicit pielea. Observăm cu toții, nu trebuie să fim la menopauză, că facem cearcăne, că pielea e mai uscată, că e mai aspră, că e mai puțin elastică uneori și după o noapte de nesomn, implicit după perioade cronice de nesomn, ea intervin procese de degradare. Vorbisem de soare și vorbisem de factorii să zicem noci nocivi alimentari. Iar ca să împiedicăm degradarea colagenului la nivelul pielii, într-adevăr partea de fotoprotecție este esențială și folosirea unor produse cosmetice adecvate care să vină cu substanțe nutritive, care să susțină și hidratarea și homeostazia generală a pielii și producția în continuare a fibrelor de colagen. Și desigur, există proceduri. Trăim într-o lume tehnicizată și cu o mulțime de proceduri și să le spunem mediate de aparate și pe care le poți face și singur acasă care te ajută să-ți menții pielea mai sănătoasă din toate punctele de vedere.
Gazda, Dr. Mihail: Proceduri pe care să le faci acasă? Da, da. Ce care-s alea? Ce ce proceduri poți să faci acasă pentru să zic pentru a bloca degradarea colagenului?
Dr. Diana Plăcintescu: De exemplu, putem să avem orice activează circulația. Partea de ușoare masaje de yoga facial. Există yoga. Adică nu mișcări brutale, nu masaje violente care susțin circulația și repoziționează cumva întreaga structură a feței. Sigur că nu rămâne acolo, dar îi folosește s-o aduci unde fusese și să intre în memoria să se întoarcă în memoria situației anterioare. Yoga yoga facială pe care o să o faci acasă. Yoga facială pe care o poți fa acasă. Apoi, foarte multe dintre aparatele care sunt destinate și uzului profesional au versiuni pentru acasă și între care sunt unele, de exemplu, cele cu lumină roșie. Lumina roșie undeva cu lungimea de unde în jur de 800 de nanometri se folosește desigur în cabinete cu intensități mai mari, are un efect antiinflamator și de stimulare a colagenului. Există și aparate pentru acasă care se pot folosi, un fel de măști, un fel de aparate care Da, pot fi măști sau pot fi dispozitive pe care le plimbi pe față. Pot fi utile, folosite consecvent pot fi utile.
Gazda, Dr. Mihail: Ca în orice inclusiv în diete, inclusiv în schimbarea generală a stilului de viață, consecvența e importantă.
Dr. Diana Plăcintescu: Și după părerea mea, nici să nu ne încărcăm obiceiurile cu prea multe taskuri. Hm. Trebuie să încercăm să avem rutine cât mai simple de care putem să ne ținem și care să devină un stil de viață, nu să urmărim obiective imediate pentru că așa cum și degradarea a fost progresivă și neobservată până la un moment și abia de la un moment încolo devine vizibilă, de la o nu ne neapărat o zi la alta, dar de la o lună la alta și invers, procesul de întreținere și de refacere a pielii este gradual. La început e nu e deloc să zic rewarding să te uiți în oglindă să tot faci tot felul de proces și nu vezi mare lucru. Dar dacă perseverezi de la o lună încolo, chiar când se schimbă un strat complet de piele, poți observa ceva care să te încurajeze să-ți menții obiceiurile. Dacă îți instalezi o rutină corectă, părerea mea, cât mai simplă și cât mai simplă.
Gazda, Dr. Mihail: Da, poți să-mi dai trei lucruri cele mai importante pe care ar trebui să le facă o femeie în perimenopauză sau la menopauză în îngrijirea zilnică a pielii?
Dr. Diana Plăcintescu: Pielea este mult mai delicată și atunci și rutina trebuie să fie în primul rând cât mai disciplinată. Pașii sunt simpli, sunt esențiali, ar trebui să-i știm și să-i fi făcut dintotdeauna, dar acum devin mai importanți. Partea de curățarea pielii este importantă pentru că îndepărtează substanțele iritante de la suprafață. Pielea are tendința oricum să se irite mult mai rău și atunci nu avem voie să rămânem pe față nici cu praf, nici cu fond de ten, nici cu excesul de sebum din timpul nopții. Curățarea este importantă. Apoi este important să ai în timpul zilei o cremă care să aibă un factor de protecție solară, mai ales vara și e important la vârsta asta să folosești un ser. Sunt în general produsele dedicate pielii la menopauză cumva sunt și ele împărțite pe perimenopauză și postmenopauză, adresând în partea de perimenopauză mai degrabă laxitatea și pielea lăsată și perioada de postmenopauză mai degrabă uscăciunea pentru că astea domină de fapt tabloul. Deci întâi laxitate și după aceea uscăciune în timpul Men. Da. Și trebuie să fim să avem un produs sub formă de ser care să conțină concentrate substanțele care despre care știm cu adevărat că susțin și susțin rapid și ferm structura pielii. Acest ser ideal să-l folosim și dimineața și seara și mergem pe principiu că dimineața trebuie să avem o cremă mai ușoară, dar care să aibă protecție solară, iar seara trebuie să avem o cremă mai îmbogățită în lipide, în acizi grași esențiali Omega 3 6 9, în ceramide care să ne refacă structura superficială și în general chiar și concentrația de substanțe active, cele care vizează restructurarea colagenului e ceva mai mare în cremele de noapte. Și desigur, să nu uităm că trebuie să avem creme dedicate zonelor mai fragile, cum sunt conturul ochilor sau conturul gurii pentru că acolo cantitatea de substanțe diferă și bazele diferă. Ăsta e un lucru foarte important în cremele dedicate perioadei de menopauză pentru că nu mai tolerăm nici aceleași ingrediente active sau nu le mai tolerăm în aceleași concentrații ca în perioada de dinainte, dar în plus nu mai tolerăm nici aceleași tipuri de baze. Unele ne încarcă fața și pe cei care au fața mai grasă, cele care au fața mai grasă le predispun la acnee. Altele pe care le foloseam tot felul de tonere uneori bazate pe de exemplu pe alcool produc o iritație extraordinară și pielea după aceea suferă săptămâni în șir. Deci trebuie să fim ponderați și produsele repet trebuie să fie dedicate cu substanțe care au fost studiate pentru perioada asta.
Gazda, Dr. Mihail: Știi, legat de ce ai spus tu că trebuie să avem o cremă pentru să zic o cremă pe care o folosim dimineața și una pe care o folosim seara, până să cercetez acest subiect credeam că este mai mult o chestiune de marketing care să te facă să ai două creme diferite după care am găsit studii care arată că de fapt pielea se comportă diferit ziua față de noaptea pentru că este un strat e e învelișul exterior care ne protejează și ziua Avem nevoie de protecție și ea ziua se închide pentru a ne proteja ori seara ea se se deschide că n are de ce să te protejeze și atunci înțeleg că acele creme care sunt făcute pentru noapte cremele de seară de noapte au o altă concentrație de substanțe active care sunt menite să se abs să se absoarbă noaptea și să acționeze noaptea la nivelul pielii. Da, exact.
Gazda, Dr. Mihail: Ă Ce Ce produse căutăm? Aș vrea să te întreb întâi despre asta. Ce să zic? Ce substanțe active căutăm ăm în aceste produse dedicate pielii la menopauză și după aceea o să mergem la substanțe pe care ar trebui să le evităm sau la care să fim atenți?
Dr. Diana Plăcintescu: Ne trebuie substanțe care să susțină în general care să susțină producția de colagen și acestea sunt acidul hialuronic, vitamina C, uneori retinolul și mai sunt și câteva substanțe specifice și pentru că suntem să spun așa invitații companiei și ei au această gamă care se numește Neovadiol și au câteva substanțe care sunt specifice de brand care sunt de exemplu extractele de proxilin și casia. Acestea sunt extracte naturale care sunt niște polizaharide care odată absorbite se difuzează în mediul acesta extracelular din jurul fibrelor de colagen și creează un mediu hrănitor și specific care face pur și simplu ca fibrilația e dovedit că se absorb. Da, e dovedit că se absorb și este dovedit că în prezența lor fibrele de colagen înmuguresc. Deci le oferă un mediu foarte foarte favorabil, mult mai favorabil decât cel natural, să spunem, pentru a crea o producție asemănătoare celei naturale cu fibre de calitate de colagen 1 de calitate foarte bună, nu să spunem nu neapărat din acelea foarte groase sau ușor mai cicatriceale pe care le mai obținem de prin proceduri, ci o fibră subțire de și fină. Deci, polizaharide care pur și simplu suntă pentru n și sunt de asemenea favorabile producției de acid hialuronic. Noi putem să aducem acidul hialuronic direct din cremă, dar și putem să favorizăm producția lui locală naturală. Are un nume crema asta? Adică e gama Ne gama se numește Neovadiol și extractele de proxilin și casia le găsim și în cremele pe și în cremele postmenopauză. Ele sunt cele care de fapt se adresează fazei de laxitate. Hm. Și apoi mai avem în aceste creme acizii grași esențiali Omega 3 6 9 care au și rolul de a reface filmul lipidic de la suprafață, dar au și un rol antioxidant și reparator extrem de puternic. Ei favorizează și accelerează capacitatea de reparare a pielii care e pierdută în perioadele în perioada de postmenopauză. S-a dovedit că toate rănile se vindecă mai greu, nu doar că se irită mai ușor, dar orice agresiune se vindecă mai greu în perioada asta și atunci aceștia acizi grași sunt foarte importanți în tot procesul acesta de întoarcerea pielii către o perioadă mai bună, pur și simplu te întoarce cu câțiva ani înainte funcționarea într-un mod foarte foarte natural.
Gazda, Dr. Mihail: Chiar am o întrebare pentru că ce am aflat până acum în podcasturile în care am vorbit despre menopauză este că că de multe ori aceste simptome care apar odată cu instalarea menopauzei bufeurile, brain fog ul, insomniile sunt simptome de de tranziție care se estompează odată cu trecerea timpului. Adică, de multe ori femeile experimentează la instalarea menopauzei sau în perimenopauză aceste simptome, dar în cinci Ște ani, ele poate 10 ani, ele într-un mod natural se șterg pentru că corpul se obișnuiește cu noul nivel de de estrogen. Este acest lucru valabil și pentru piele? Adică pielea se schimbă, dar încetinește acea schimbare, redevine mai firească, mai normală, mai puțin pretențioasă după trecerea anilor?
Dr. Diana Plăcintescu: Nu la toată lumea. Dar da, după ce doar că se stabilizează la un anumit nivel care nu ne convine noi. Dacă ar fi să mergem pe ce se întâmplă strict natural și am pierdut 30% din colagen și avem o piele care a devenit subțire și puțin entă și iritabilă, ea poate să se stabilizeze în sensul să nu se mai agraveze, dar se stabilizează la un nivel care nu este deloc convenabil. De aceea, în orice moment este bine să intervenim. Poate n-am făcut-o când trebuia, poate n-am făcut nimic în prevenție, poate n-am făcut nimic în perimenopauză și am realizat că pielea noastră a căzut și că este uscată. Avem nu știu, să zicem, în jurul vârstei de 60 de ani, deci au cam trecut cei cinci ani, am pierdut tot ce aveam de pierdut. În orice moment este un moment bun să ajuți pielea. Da, îi rămâne mai stabilă, nu continuă să se degradeze în același ritm după cei cinci ani, dar depinde și de genetica fiecăruia, cu ce piele a intrat și care-i nivelul de fapt la care ajunge.
Gazda, Dr. Mihail: Ai vorbit despre aceste ingrediente, despre polizaharide care hrănesc colagenul din interior, despre grăsimi care apără pielea, despre vitamina C, acid hialuronic. Există alte ingrediente minune, să le zicem așa, care ajută pielea din interior?
Dr. Diana Plăcintescu: Da, pot să fie, de exemplu, niacinamida care are un rol antiinflamator și o regăsim și în cremele de la Vi, dar o regăsim cu siguranță și în cremele altor branduri. Și peptidele sunt acum, să zicem, ingrediente foarte la modă, dar ele de fapt sunt micr molecule de colagen fracționat care în măsura în care se absorb pentru că și aici este o discuție și aici depinde din nou ca și la colagenul pe care-l ingerăm de calitatea acestor peptide că poate să fie orice, dar dacă nu trece bariera epidermică nu ne folosește de fapt la nimic. Ei bine, acelea care trec da, de fapt livrezi cărămizile direct unde este nevoie de ele. Este foarte bine. Peptidele sunt practic colagenul e format din aminoacizi și dacă luăm două sunt lanțuri foarte scurte de aminoacizi care au greutate moleculară mică și se pot absorbi și apoi sunt ca niște piese micuțe de Lego pe care se întâlnesc din nou sub piele și contribuie la formarea la genului natural. Pielea le poate folosi. Toate aceste substanțe se găsesc în în cremele de seară, în cremele de dimineață în proporții diferite în ambele pentru că exact cum spuneai noi dimineața ne preocupăm mai degrabă să avem un efect antioxidant și de barieră H și seara ne preocupă mai degrabă să avem un efect de hrănire și de să creștem aportul de substanțe nutritive și atunci ele există în ambele tipuri sau categorii de creme dar m proporția diferă în funcție de faptul dacă crema este de zi sau de seară.
Gazda, Dr. Mihail: Și ai spus în rutina pe care ai recomandat-o ai vorbit despre curățarea care este evidentă folosirea unui SPF în special vara și după aia ai vorbit despre ser și cremă ca care-i diferența între ele și cum ar trebui folosite? O înlocuiește una pe alta? Se folosesc amândouă?
Dr. Diana Plăcintescu: Nu, rutina optimă ar trebui să le includă pe amândouă pentru că serul este să zic așa o picătură de magie. Concentrația de substanțe active este foarte mare și mai mare decât într-o cremă și baza este făcută să-l facă mult mai absorbabil atât la nivelul epidermului cât și în derm și atunci în momentul în care ai aplicat serul el a pătruns în straturi mult mai rapid în piele, a îmbibat pielea și apoi cu crema faci un top up, să spunem, un structura cremei permite ca și sub substanțele din ser să rămână mai mult în la nivelul la care ai nevoie în de epiderm sau în derm. Ideal este să le folosim pe amândouă.
Gazda, Dr. Mihail: E o chestie care pe care eu o gândesc uneori și bănuiesc că foarte mulți alți oameni se gândesc așa și zic bă dacă n-am avut o rutină de Skin chiar până acum mai are rost s-o implementez acum? Adică dacă să zicem până la menopauză n-ai avut o rutină de skincare are rost mai are vreun rost s-o implementezi acum?
Dr. Diana Plăcintescu: Dacă pui la menopauză n-ai avut o rutină de skincare și continui fără o rutină și mai ales fără măcar minimum care ar însemna curățare și hidratare, nu mai vorbesc despre substanțe active, este catastrofic pentru că tu lași să se întâmple într-o formă exagerată toate fenomenele și chiar le ajuți. Dacă ai, cum spuneam, această rutină este utilă de a fi introdusă în orice moment și sunt studii care arată beneficiu. Poate că nu e foarte comercial ce spun acum, dar eu am o vorbă: gestul bate produsul. Deci, este mult mai important să faci ce trebuie, chiar și cu produse basic, decât să te gândești și să folosești din când în când o cremă foarte scumpă. Nimic nu acționează wireless și nimic nu acționează dintr-o singură aplicare. De aceea, crearea acestor rutină deja este un cuvânt care devine plictisitor, acestor obiceiuri sănătoase pe care e bine să le putem implementa cât mai devreme, dar la orice vârstă sunt utile. Mi se pare foarte foarte important. Adică, pledez pentru acest gen de educație și pentru acest gen de disciplină pe care la orice vârstă consider că e benefică. De asta mi-a plăcut foarte mult că gestul bate produsul. Corect. Adică, contează să ai grijă de pielea ta, indiferent cu ce ai grijă. Normal, e bine să ai grijă de pielea ta cu produse mai bune, dar dar mai important este gestul decât decât produsul.
Gazda, Dr. Mihail: Și apropo de produse, ce ar trebui la ce ar trebui femeile să fie atente în special în perioada menopauzei? La ce substanțe? Ce să nu folosească? Ce să evite?
Dr. Diana Plăcintescu: În primul rând, ar trebui să nu folosească substanțele foarte acide, toți acei acizi din fructe cu care facem exfolieri și care ne ajută să reînnoim stratul de la suprafață, epidermul, ar trebui folosiți cu mult mai multă moderație. Tenurile grase pot să continue să folosească, dar în concentrații mai mici, iar tenurile care sunt uscate și sensibile ar trebui să renunțe la acidul glicolic, lactic, toți acești acizi care sunt foarte răspândiți, să zic așa, în rutinele de skincare ale persoanelor mai tinere. Apoi, retinolul însuși este în discuție. El este un stimulant al producției de colagen, dar în același timp este o substanță iritantă pentru epiderm. Poate că l-am folosit, dacă l-am folosit înainte și pielea este obișnuită cu el, putem continua să-l folosim, dar în general frecvența de aplicare va trebui să scadă și nu trebuie să ne mirăm că nu mai putem să-l tolerăm. Este posibil ca retinol epidermul să devină intolerant la retinol odată cu intrarea în postmenopauză când pielea se usucă, se subțiază, nu mai are capacitatea să răspundă cum trebuie, efectul iritant domină efectul de stimulare al colagenului care Deci e foarte important să fie atente doamnele la să zic evoluția reacției lor la diverse substanțe. Dacă ai folosit până la 40 de ani retinol și pielea îți era mai frumoasă pentru că îți stimula secreția de colagen e posibil ca iritația să crească nu în dimensiune și să nu mai poți Adică dacă ai folosit un produs o perioadă și după aia te irită e normal renunță la acel produs corect sau redus frecvența până la limita la care nu este și apoi sigur basic nu mai folosim produse care să fie pe bază de alcool nu mai folosim scrub uri foarte agresive ca să ne exfoliem fața.
Gazda, Dr. Mihail: Ce părere ai despre exfoliere? Pot doamnele folosi în continuare produse exfoliante pentru piele?
Dr. Diana Plăcintescu: Exfolierea este importantă pentru că deși pielea epidermul este uscat, stratul acela cornos nu este favorabil absorbției cre cremelor și de fapt constituie o barieră destul de impenetrabilă și noi trebuie să îndepărtăm stratul cornos superficial de la suprafață. Dar există peelinguri enzimatice ușoare de care se pot folosi acasă, substanțe care dizolvă ușor sau produse de spălare care conțin o cantitate foarte mică de acid salicilic care și el este exfoliant și pe care multe tipuri de ten îl tolerează, nu neapărat în folosire zilnică. Deci principiul rămâne, substanțele se schimbă.
Gazda, Dr. Mihail: Din nou revin la Ina asta. Ai spus curățare. Da. Și pe punctul doi ai menționat despre SPF pe față vara. Ce părere ai despre această recomandare pe care o vedem din ce în ce mai des care vine din partea medicilor dermatologi de a folosi SPF tot anul inclusiv în casă?
Dr. Diana Plăcintescu: Eu pot să spun pe baza studiilor că s-au făcut studii de exemplu cu persoane un studiu celebr cu persoane care stau la birou în Anglia care nu e o țară însorită și obrazul care este expus către lumină este mai îmbătrânit decât cel care nu este la sfârșitul unei cariere după ani. Deci nu am cum să neg beneficiul de a avea ultra filtre pentru ultraviolete pentru partea de îmbătrânire cutanată. Acum cât de bine tolerăm noi toate aceste substanțe la suprafața pielii că orice ar fi sunt filtre că sunt chimice că sunt fizice ele au o acțiune nu doar pe cea pe care ne o dorim noi la suprafață. Cât de cosmetic acceptabile sunt pentru toată lumea? Care este rezistența noastră genetică? Din nou ne întoarcem un pic către moderație. Moderația însemnând să nu fim absurzi. Depinde fiecare. Acum există acest Trend al tinereții veșnice și văd asta la pacientele mele foarte tinere care își doresc să rămână cu același tip de piele dacă s-ar putea până la 100 de ani și de aceea folosesc SPF ul cred că și noaptea dacă se [Muzică] poate. Nu cred că absurdul și absolutul fac bine, dar cred că este bine ca în perioadele însorite să ne intre în rutină. În perioadele în care stăm mai mult în casă și e așa să spunem că am putea să agreez foarte mult scuze și revin. Agreez foarte mult acele produse cosmetice obișnuite de zi cu zi în sensul acesta care au un SPF nu foarte mare de 15 ceea ce înseamnă concentrații mici de substanțe active și implicit potențialele efecte neplăcute ale lor mici și pe care să le aplici dintr-o mișcare un lucru pe care să-l m care ne ușurează rutina, nu mai înseamnă încă o cremă, nu mai înseamnă să mă uit că crema aia îmi lasă dâre albe pe față și nu mai vreau s-o dau, ci efectiv în crema mea hidratantă să existe și o protecție solară și spun minimum 15 pentru că pentru cotidian 15 le este suficient dacă nu transpiri foarte mult dacă nu faci nu te ștergi pe față dintr-un motiv sau altul este suficient pentru a face fotoprotecție de zi cu zi. Contează mai mult să-l reînnoiești dacă ești expus și se consumă decât să fie neapărat valori foarte mari. Spun asta pentru că cu cât SPF ul este factorul de risc pe care încercăm să-l punem într-o cremă e mai mare, cu atât el se simte în structura cremei începe să să nu-ți mai placă să nu-ți mai placă să facă exfoliere să da. Deci un SPF de 15 este ok în zilele în care SP este o negociere bună pentru momentele Da îmi place ideea de negociere și în special legată și oricum vorbim despre față tu ai pomenit de acest risc de sau mă rog efectul de îmbătrânire al ultravioletelor unde efectul de îmbătrânire migrează spre efectul cancerigen al ultravioletelor.
Gazda, Dr. Mihail: Adică, în ce contexte e non negociabil SPF ul pentru prevenirea cancerului ca să-l delimităm de prevenirea îmbătrânirii?
Dr. Diana Plăcintescu: Este non negociabil la persoanele care stau expuse la ultraviolete de intensitate mare și știm că există între alte notificări asupra stării vremii există și notificare asupra intensității radiației. Da. La o intensitate patru ești mai mult sau mai puțin obligat sau se indică să pui cremă cu protecție solară și atunci cu cât stai mai mult într-o expunere de radiație mai mare cu atât devine mai obligatoriu să ai un factor maximal pe care să-l reînnoiești la timp și să-l pui în cantitate suficientă. Accentuez asta pentru că nu contează atât de mult să fie 50 plus, diferența între 50 și 30 nu este atât de mare cât contează reînnoirea în cazul în care el se consumă, lucru valabil mai ales la filtrele chimice care sunt fele moderne și cum a și se consumă Cum prin acțiunea ultravioletelor?
Dr. Diana Plăcintescu: Nu. Da, ele absorb și digeră ultravioletele și se epuizează, se consumă din piele, își pierd efectul. Nu doar că transpiri și le ștergi, ci pur și simplu se dizolvă, să spun așa, nu chiar. Da, cam asta e.
Gazda, Dr. Mihail: Preferi o cremă cu filtre chimice sau cu filtre din acelea fizice? Că înțeleg că sunt două tipuri de filtre. Sunt filtrele chimice care absorb ultraviolet și sunt filtrele fizice care sunt pur și simplu niște minerale care îl îl trimit înpoi.
Dr. Diana Plăcintescu: Da, fiecare categorie își are părțile ei bune și rele. Sigur că filtrele minerale teoretic sunt mai sănătoase și încă sunt cele singurele deocamdată care sunt recomandate copiilor foarte mici pentru că nu se absorb în piele, pentru că nu se absorb în piele și pentru că reflectă și nu fac practic stau la suprafața pielii. Dar există acum filtre chimice moderne foarte foarte performante care realizează aproximativ același lucru. Se dizolvă, se topesc, să zic așa, mai greu, au capacități și antioxidante și nu se văd. Este o sunt cosmetic acceptabile pentru că până la urmă omul trebuie să accepte să și dea cu el n-ai ca să poată să fie eficient.
Gazda, Dr. Mihail: Și mai am o întrebare legată de SPF. Ar trebui femeile la menopauză se acorde mai mare atenție acestei protecții decât înainte? Adică devine pielea mai predispusă la a fi afectată de ultraviolete?
Dr. Diana Plăcintescu: Da, pielea este deja într-un status de să-i spunem de degradare mai accelerată și atunci avem cu atât mai mare nevoie de protecția solară și este important și de asemenea dacă este să ne întoarcem un pic către gama Neovadiol este important că ei în cremele de zi oferă și versiunea cu factor de protecție 50 și pot s-o spun cu mâna pe inimă și fără niciun interes comercial că este una dintre cele mai ușor de tolerat creme. Nu simți SPF ul, adică e o plăcere să-ți dai cu acea cremă, nu simți că e încărcată cu ceva în plus.
Gazda, Dr. Mihail: Bine, bine de știut asta. Am vorbit despre piele. Aș vrea să vorbim puțin și despre păr pentru că și părul începe să sufere menopauză și începe să cadă. De ce se întâmplă asta și ce soluție există pentru asta?
Dr. Diana Plăcintescu: Părul într-adevăr începe să cadă, începe să se subțieze, începe să se usuce și în aproape 50% din cazuri chiar are un model de cădere aproximativ asemănător cu cel al bărbaților, să zic așa, ca cam 50% dintre femei experimentează o rărire a părului de model aproximativ masculin, nu de acel nivel, dar de acel model. În momentul în care părul se subțiază și devine mai uscat, el într-un fel sau altul urmează ce se urmărește ce se întâmplă și cu pielea și asta se datorează efectiv scăderii efectului estrogenilor pentru că estrogenii ne prelungesc la nivelul părului faza aceea de anagen, faza de sinteză, faza de viață a firului de păr care acum se scurtează și implicit firele de păr cad mai repede, se regenerează mai încetișor că și asta încetinește și cade mai repede. Și atunci grosso modo toată podoaba capilară se subțiază și devine mai fragilă. În afară de asta, în momentul în care estrogenii scad, ei lasă locul la nivelul receptorilor fului de por androgenilor și androgenii scad cu vârsta, dar ceva mai târziu și în prima perioadă momentul în care această imbalance se produce și test colonul devine mai activ decât estrogenul el își manifestă la nivelul firelor de păr ale femeii același efect ca și la nivelul bărbatului și dacă în genetica lor există antecesori cu calviție și la femei există această tendință să se rărească părul aici în partea asta centrală. În afară de asta, în afară de aceste căderi să zic cu impact estetic și sigur până la urmă și medical dar pe care cumva le putem încadra în fizi olie avem probleme ale părului care sunt patologice. De exemplu, există o alopecie frontală fibroză a femeii la menopauză care se face ca linia de inserție a părului să urce și partea asta de aici și pe laterale și câteodată și la nivelul sprâncenelor se transforme într-o bandeletă fibroasă unde părul nu mai crește orice ce-i face nu prea se știe exact care-i motivul dar s-a observat asocierea statistică cu menopauza. H mai există tot așa o alopecie cicatricială centrifugă care pornește la nivelul scalpului toate sunt urmarea acestor dezechilibre hormonale în principiu și se mai implică mai ales în perioada de perimenopauză când avem bufeuri acea creștere a temperaturii la nivelul implicit al scalpului nu-i face deloc bine părului de pe scalp.
Gazda, Dr. Mihail: Ce soluție există în afară să zicem de terapie hormonală care probabil că terapia hormonală ar putea să prevină sau să încetinească căderea părului și soluții din exterior?
Dr. Diana Plăcintescu: Sunt soluțiile clasice care înseamnă în principiu ă din nou Mai degrabă suplimentare internă de cu substanțe care să susțină structura firului de păr și din nou ne întoarcem la colagen Dacă s ar putea pentru că acela ne ancorează mai bine bulbul și biotină de exemplu fier pentru că există carențe de fier din multiple motive la menopauză nu intru acum în descrierea lor zinc cam astea sunt pe partea internă iar ca și tratamente locale este desigur minoxidilul Care este aprobat pentru efluviu telogen și alopecie și la bărbați și la femeie în concentrații diferite și mai avem diversele opțiuni să spunem de cabinet care înseamnă de exemplu prp Da acele trombocite activate care sunt încărcate cu rezerve energetice pot fi se injectează deci forme de mezoterapie în care se folosesc fie substanțele active tipul biotinei se pot folosi prin injectare dar și propriul sânge centrifugat cu trombocitele activate este dovedit că folosește în a revitaliza părul.
Gazda, Dr. Mihail: Ai zis rezerve energetice. Ce înseamnă? La ce te-ai referit?
Dr. Diana Plăcintescu: Păi aceste trombocite activate sunt practic ca niște bater mici baterii externe care cedează energie celulelor și le resuscitează oriunde le-ai injecta. Dacă le injectezi la nivelul feței stimulează fibrele de colagen, dacă le injectezi la nivelul scalpului stimulează foliculul pilos îi dau viață. M-am exprimat metaforic, dar cam așa b-am vrut să să să să specificăm asta.
Gazda, Dr. Mihail: Dar apropo de rezerve energetice, sunt curios ce leacuri băbești ai observat tu chiar și empiric că funcționează? Adică dacă dacă nu știu există chestii pe care mamele sau bunicile le făceau înainte fie pentru păr fie pentru piele și care funcționează fie că le știm mecanismele de acțiune sau nu?
Dr. Diana Plăcintescu: Trebuie să mărturisesc că măștile cu ulei de ricin funcționează în continuare. N-aș ști să spun prin care mecan zici mască cu ulei de ricin pe față? Nu vorbesc de păr, vorbim de păr.
Gazda, Dr. Mihail: Păr.
Dr. Diana Plăcintescu: Uleiul de ricin întotdeauna a fost tradițional pentru ă pentru a stimula creșterea firului de păr și a-l îngroșa. Hm. Bănuiesc că undeva și aici există acizii grași esențial care se absorb și stimulează procesele de de creștere și m sincer la nivelul feței din nou Mă întorc la ce am spus la partea asta cu gestul care bate produsul că e bine că orice fel de cremă pe care o folosești eu îmi aduc aminte de cutiuțele pe care le avea bunica mea nedând nume și care pe care le folosea și care au ajutat o dar pe care le a folosit din tinerețe și care au ajutat o să aibă un ten foarte frumos până la adânci bătrâneți. Altfel dintre produsele să spunem naturiste de exemplu putem să folosim sunt persoane cărora le merge ca altora cărora nu mierea. Mierea este un puternic antioxidant este un bun cicatrizant ă folosește la nivelul ă feței ca să revitalizeze și o poți folosi în diverse măști. Nu sunt neapărat un adept al produselor naturiste pentru că trăim într o epocă a multipl multiplelor alergii și atunci tot ce poate că era bun pe vremea bunicilor noastre riscă în ziua de astăzi să determine alte genuri de neplăceri.
Gazda, Dr. Mihail: Crezi că ne ajută să ne punem melci pe față?
Dr. Diana Plăcintescu: Nu, nu cred. Știți mema nu de pe internet?
Gazda, Dr. Mihail: Bună dimineața, melk. Bună dimineața.
Dr. Diana Plăcintescu: E și există acest nu știu dacă e Trend e în fine e cineva care își pune mel melci pe față și ceva se bănuiește că sunt niște schimburi acolo între melk și dânsa nu știu ce schimbări au dar mă gândesc că ar putea să ajute să-ți pui melk pe față?
Dr. Diana Plăcintescu: Eu sunt tot felul de creme care conțin extract de melc. E păi deci înseamnă și extractul acela de melc mă rog există are în el o o un factor hidr hidratant și nutritiv dar în cel mai bun caz aș zice aș zice să folosim crema. Pe de altă parte mă întorc din nou dacă faci o dată asta n-o să se întâmple nimic Magic cu fața ta de câte ori poți să stai cu melcii pe față. Da, interesant că există creme care au substanțe din melci nu deci Probabil că același lucru ar putea să funcționeze și când bine și mă gândesc că dacă îți pui totuși un Mel pe față și stai cu un Mel pe față 15 minute și te gândești la la cât de bine Îți face feței Probabil că există acel efect placebo și aceeași vorbă în care gestul bate substanța sau În cazul ăsta gestul bate melcul.
Gazda, Dr. Mihail: Da. Întorcându-ne la miere, într-adevăr sunt tot felul de preparate pe bază de miere. Soacră mai aduce nu știu ce nu tinctură este un fel de cremă tot așa pe bază de miere făcută undeva de o doamnă undeva de la țară și se e recomandată pentru tot felul de eczeme sau arsuri și îmi aduc aminte că o astfel de cremă se făcea și n-o să dau nume dar se făcea într-un spital într-un județ pe care n-o să-l numesc Unde pe unde am trecut era o asistentă cu vechime care prepara în spate un lighean cu ceva alie pe bază de miere. Deci punea nu știu ce miere de la ăă de la apicultori Da deci miere naturală ă peste nu știu ce a fie o fierbea și mierea aia se folosea În secret Probabil că încă deja nu se mai folosește se folosea În secret pentru că Teoretic n aveai voie s o folosești că nu era aprobată de dsv sau DSP dar crema aia se folosea În secret cu mare succes pentru arsuri când venea în spital cineva cu o arsură și rămânea în spital crema aia se folosea în secret pentru acele arsuri care se pare că se vindecau foarte repede. Ă este foarte adevărat că se folosea dacă am trecut așa la domeniul acesta mai medical Ea este mierea m este recomandată să și o poți folosi acasă dacă n ai o alergie și te-ai ars și pui niște miere o să observi că și poți să te pansezi o să observi că evoluează mult mai bine și mai rapid arsura este un regenerant este de altfel și explicabil datorită substanțelor pe care le conține. Pe de altă parte avem și Game care conțin extract de Game cosmetice care conțin extracte standardizate mai mult sau mai puțin studiate și avem produse medicale care sunt pe bază de extracte de miere care pot fi folosite. Eu sunt pentru medicina bazată pe dovezi Adică chiar dacă împrumutăm sau ne inspirăm de la bunicii noștri Eu sunt de acord și că mii de ani de experiență validează într-un fel sau altul un produs dar ca să depășim faza de folclor îmi place când acele substanțe naturale au fost luate la studiu și s-a văzut cum e cu ele cum e fără ele într-o patologie pentru care au fost studiate și ai reușit să dovedești că atunci când îl folosești obții mai mult decât atunci când nu l folosești restul e poveste.
Gazda, Dr. Mihail: Corect. Da, vorbim într-adevăr despre medicină bazată pe dovezi și într-adevăr dacă o astfel de fie făcută de o asistentă în lighean funcționează ea merită să fie luată în laborator studiată izolat compusul să zic substanța izolată care funcționează explicat De ce funcționează și folosită ulterior într-adevăr în doze standardizate în produse care sunt verificate pentru că motivul pentru care și aș vrea să punctez și asta motivul pentru care acea cremă sau acea leie este interzisă să fie folosit în acest fel este că ea poate să ajute poate 10 persoane în a și trata arsurile dar poate să ducă la un șoc anafilactic la a 11 a persoană de aceea acele creme trebuie sau produsele cosmetice sunt făcute în laborator unde este luată doar substanța care funcționează și izolate celelalte sau îndepărtate substanțele care ne pot face rău și atunci ne putem asigura că și a 11 a persoană o să beneficieze de tratament fără acele riscuri dar Da e e absolut delicios când medicina împrumută lucruri din din din medicina tradițională și le aduce pe masă într-o formă științifică dovedită și și sigură.
Dr. Diana Plăcintescu: Da. Și sunt destul de multe chiar ca să ne întoarcem un pic către menopauză și fără să mă amestec în tratamentele de substituție dar știm cu toții că cu excepția tratamentelor de substituție hormonală putem să ajutăm echilibrare producției proprii de estrogen cu o grămadă de extracte din plante și care pe care medicii ginecologi endocrinologi le prescriu femeilor care sunt în perioadele astea mai ales de perimenopauză în perioada asta tulbure de oscilații care au rolul de a stabiliza estrogenii și pentru care există studii ele sunt Medicamente nu sunt suplimente deci sunt foarte multe care au fost în mod real validate legat de stil de viață Poți să-mi zici te rog ce ar putea femeile să facă și în ce fel ajută alimentația hidratarea somnul Și sportul în această etapă a menopauzei concret vorbind să zic concret traducându-se [Muzică] uri să ne ferim de de alimentele iuți spicy pentru că orice va accentua aceste bufeuri de fapt le face să se perpetueze sunt ca în val Cu cât valul e mai înalt cu atât el te deranjează mai multă vreme Deci partea de a exclude substanțele nocive este mai ușoară și mai importantă în dietă și apoi avem și câteva alimente despre care sigur s a dovedit că au un efect antioxidant și un efect bun asupra pielii am vorbit de substanțele care sunt pe bază de sau conțin Beta caroten se vorbește mult despre avocado se vorbește mult despre curcuma ca și condiment care are un rol puternic antioxidant și cu dovezi de efect asupra pielii deci sunt câteva elemente pe care le putem introduce dar dieta de principiu trebuie să fie aceeași pe care o tot propovăduim dieta Mai degrabă de tip mediteranean bazată cu echilibrată în proteine Hm avem nevoie de proteine și cu foarte multe fibre și vegetale și reducerea zahărului apoi somnul Este evident important pentru că în timpul somnului se reface pielea se refac să zic așa depozitele să spun de oxigen rezervele de oxigen și mai mult decât atât se întrerupe ciclul acesta al nu știu cum să spun încordării și stresului care generează cortizol care cortizol în mod clar la nivelul pielii duce la bus puse de flash uri mai frecvente și la degradare mai accentuată a a colagenului asta Eu vorbesc Din nou pe dovezi Da stresul Deci evitarea stresului și implicit somnul iar despre sport am de spus din nou că ne crește și că ne activează microcirculația peste tot și în special la nivelul pielii că sunt studii care chiar au arătat că persoanele care fac sport își prezervă o cantitate mai mare de colagen la nivelul pielii Deci c persoane care fac anumită cantitate de mișcare pe zi și apoi m știu că s a discutat ai discutat și tu în podcasturile tale mușchiul devine rezerva noastră de Tinerețe într-un fel sau altul pentru că acolo ne stocăm noi capacitatea de a produce oxigen și când suntem mai în vârstă și atunci trebuie să facem sport pentru că trebuie să ne menținem masa musculară sarcopenia este mă rog de evitat din toate punctele de vedere și să nu uităm că mușchii sunt sub piele Deci ei sunt depozitele și rezervele directe de oxigen ale pielii cam astea sunt cuma sportul mi se pare că e o chestie așa care le pornește pe toate pentru că dacă din toate pe care le ai le ai enumerat cumva Dacă ar fi să zicem cineva care ne ascultă acum Da și se gândește Ok am pielea asta care începe să se schimbe Sunt la menopauză lucrurile se pare că nu merg bine pentru mine dacă o țin așa și pare că sunt prea multe lucruri pe care trebuie să le încep trebuie să și mănânc sănătos să și evit ce mi place să mănânc Să mă și hidratez să dorm să să nu mă stresez să fac și sport și în contextul ăsta sportul pare să fie primul lucru la care să renunți zici lasă că le fac pe celelalte dar sportul e prea greu și dacă la asta te gândești acum când asculți ceea ce spun vreau să zic că Sportul este cred că primul lucru cu care trebuie să încep pentru că în momentul în care începi să faci sport și vorbesc Ok nu vorbesc despre mers plimbat în parc dar poate să fie mers rapid în parc adică mers rapid ă la nivelul ăla care să poți să vorbești când mergi dar să ți fie greu să vorbești și mergi în fiecare zi câte o oră în parcul respectiv e mersul ăla o să te predispun la un somn mult mai odihnitor ăsta e dovedit științific și e foarte interesant oamenii care nu dorm dacă introduc rutina asta a Sportului sau a mersului dormi mult mai bine noaptea după ce ai mers îți vine să mănânci lucruri care sunt cu adevărat hrănitoare îți vine să mănânci legume multe îți vine să mănânci sănătos nu chipsuri și îți vine să te hidratezi Da după ce mergi ți se face sete și începi să bei și cumva Sportul este primul lucru pe care la care tindem să renunțăm de fapt mi se pare că e cel mai important care vine cu toate celelalte la la pachet.
Gazda, Dr. Mihail: De acord și mai mult decât atât cred că întorcând ne cumva în contextul menopauzei menopauza este un moment în care pornind de la a ne uita în oglindă cu adevărat și a vedea că se întâmplă ceva cu pielea noastră dacă suntem informate știm ce se întâmplă de fapt și că începe sau sunt semnele premonitorii ale unei perioade care va urma inexorabil care poate să fie mai spectaculoasă mai dramatică mai neplăcută sau poate mai ușoară și dacă știm din timp ce avem de făcut putem să introducem Toate aceste rutine sănătoase ceva mai devreme în viața noastră nu este este vorba e vorba cumva și psihologic de o întoarcere către sine suntem furați de rutinele noastre cotidiene femeile cea mai mare parte a lor sunt și mame au grijă de copiii lor dar la vârsta asta când Te apropii de menopauză copiii deja sunt mari și este momentul în care să te întorci către tine și să ți acord ție însăți atenție și timp și timp pentru că treaba cu Sportul este treabă De fapt de timp și efortul ăla de a ți da timp ție și nu suntem obișnuiți cu asta Din punct de vedere psihologic din experiența mea și personală dar și ca medic care întâlnesc femeile care vin să caute o soluție nu e suficient să vii la medic și să i spui Fă mi ceva sau dă mi ceva Asta este perioada în care o perioadă în care se produce și un soi de cunoaștere și recunoaștere de sine dacă e să ne ducem în în partea asta de psihologi și trebuie să fii pregătit să faci mai multe pentru tine nu e chiar atât de ușor corect îți trebuie timp și timpul ăsta reduce și din stres timpul ăsta te ajută să faci sport să te alimentezi corect să dormi mai am o întrebare.
Gazda, Dr. Mihail: Legată de somn. Cum cum se explică că știm cu toții că există somn de frumusețe? Corect. E e un somn. Te culci și te trezești și te uiți în oglindă și pielea iradiază și este din nou Așa mai mai fermă. Cum se explică asta? Ce se întâmplă în timpul acelui somn de pielea devine mai frumoasă?
Dr. Diana Plăcintescu: În această primă fază a somnului se produce practic partea asta de curățare, de hiper oxigenare a a pielii. Și din punctul meu de vedere, la un moment dat când ești foarte obosit, organismul își ia în timpul somnului în diversele lui organe prioritar își intră în funcțiune proces de reparare și se consumă se face aport de oxigen. În anumite momente este rândul pielii. Pielea este cea care-ți cere. Ei, momentele acelea sunt culmea după masă și și seara la orele nu chiar foarte â în târzii sau să atingem o o durată de somn Mă rog cât este recomandat și dar ex există Deci momente spui tu în care pielea se regenerează cel mai bine în somn și vorbim despre după masă Nu adică ce înseamnă în mele dacă reușești acel la la somn ușor deci dacă poți să stai că nici măcar nu trebuie neapărat să adormi Cât trebuie un pic să te decuplezi și creierul să intre în în partea de repa și să simți relaxarea poate să fie un moment de meditație de meditație ghidată de ceva E un moment pe care îl putem c în timp nu pot să l în dar sunt studii care arată că acest Break în timpul după amiezei Lăsând la o parte faptul că e benefic pentru întreg organismul pentru piele dă un Boost toți arătăm mai bine dacă un sfert de oră am stat un pic ok După masă După masă da știi că churchill spunea că un somnișor de după masă împarte ziua de lucru în două zile Cam așa este bine el era mă rog orc holic cumva dar Lăsând la o parte asta și în orcând ne la esență chiar și dacă durată e scurtă rezervele energetice se recalibrează după un somn scurt de după amiază și la nivelul pielii implicit ăsta e un secret cu care aș vrea să rămân și eu să l practic și eu Deci somnul de după masă un pic îți reîntinerește pielea și somnul seara dar la o oră mai mai devreme adică să ne culcăm mai devreme pe la un 9 la 1 10 atunci e mai benefic p Da pentru că așa bine din nou sunt persoane care au alte cicluri și alte ritmuri sunt persoane care se trezesc dimineața devreme și persoane care se culcă târziu se trezesc târziu și au propriile lor ritmuri primele ore de somn Cu cât sunt mai aproape de ritmul circadian cu atât Este mai bine așa se spune.
Gazda, Dr. Mihail: Ok. Bun. Cât se poate de clar. Am trecut prin toate. Am vorbit despre rutina corectă, despre produsele pe care e bine să le folosim, despre produsele pe care e bine să le evităm și iată că cum va avem acum după acest podcast ca un gid. Adică ne dăm seama că nu există ceva o pastilă magică da în care să zicem Ok dacă iei asta pielea ta o să fie mai bine dar ce Cu ce aș vrea să rămân eu după acest podcast este că rutina sau intenția de a face ceea ce faci este mai important decât produsul. Produsul este și el cel care te ajută să ai rezultate mai bune și Da nu există o pastilă magică pentru o piele veșnic tânără trebuie să ne concentrăm și la alimentație și la hidratare și la excluderea factorilor să zic care ne predispun la degradarea colagenului trebuie să putem să facem lucruri acasă care să regenereze colagenul putem să folosim produse specifice vârstei și perioadei noastre în final sau spre final. Ce sfat le-ai da femeilor care au trecut de 40 de ani care se apropie sau sunt în menopauză dacă ar fi un singur sfat pe care ai vrea să să i l dai Ce sfat le-ai dat Diana?
Dr. Diana Plăcintescu: Să se informeze și să acționeze din timp. Sunt două sfaturi, dar sunt legate. Să știe ce urmează și să facă ce trebuie să facă pentru că deja vorbim destul de mult despre ele și se cam știe ce avem de făcut.
Gazda, Dr. Mihail: Ok. Și dacă ați ajuns până în punctul acesta al podcastului înseamnă că deja v-ați informat. Vă invit să continuați să să vă informați. Ă da și să acționați pentru că dacă vă procurați câteva creme și le țineți acolo ele n-o să acționeze Wii trebuie să le folosim trebuie să avem grijă de de de stilul nostru de viață și pielea în timp va va urma și va arăta mai bine. Mulțumesc pentru atenția de până acum. Diana Îți mulțumesc ție pentru tot ce ne-ai împărțit aici. Ă Mulțumesc ca de obicei îi invităm pe oameni să ne pună alte întrebări Dacă aveți întrebări suplimentare scrieți le jos în comentarii în momentul în care ele se adună poate mai facem un podcast și răspundem la la acele întrebări. Mulțumesc din nou Vichy cu gama lor Neovadiol care este o gamă special destinată pielii la menopauză o să lăsăm un link în descrierea acestui material poți să mergi acum în descrierea materialului să dai click pe acel link și să vezi mai în de amănuntul Despre ce este vorba după cum am zis și la început gama Neovadiol poate fi găsită și în farmacii și online. Bun mulțumesc că ne ați urmărit până acum nu uitați să intrați pe bun bine.ro unde pregătim un eveniment cu adevărat special și dacă evenimentul acesta a trecut puteți să intrați în continuare bine pe bun bine.ro să vedeți ce alte evenimente pregătim Diana Mulțumesc din nou și eu Mulțumesc Ciao La revedere La revedere i.
