Dr. Mihail: Vă salut, eu sunt doctor Mihail și vă invit la un nou episod Boabe de Cunoaștere în care vorbim din nou despre menopauză și cred că am putea să facem o serie de episoade acum despre menopauză pentru că este un subiect foarte actual și e un subiect care arde în toată lumea. În primul episod despre menopauză am vorbit cu Ileana Bădiu care ne-a povestit experiența unei paciente la început de perimenopauză și ulterior în menopauză. În al doilea episod am vorbit cu doctorul Iosif Niculescu despre ce este menopauza și ce se întâmplă fiziologic când o pacientă intră în perimenopauză și ulterior în menopauză, iar în episodul de astăzi o să vorbim despre tratamente precise și concrete pe care le avem la îndemână astăzi pentru această pletoră de simptome și de semne cu care perimenopauza și menopauza pot să vină. Și astfel vorbim astăzi cu doamna doctor Florina Todoruț, care are o experiență de peste 24 de ani în sfera ginecologiei, cu zeci de mii de consultații, cu mii de intervenții chirurgicale și mii de nașteri și care astfel a devenit un nume de referință în sănătatea intimă a femeii. Iar în ultimii cinci ani, doamna doctor Todoruț s-a specializat în tratamente inovatoare în sănătatea intimă a femeii, transformând astfel G Clinic, care sprijină acest material, în prima clinică din România care oferă proceduri avansate dedicate îmbunătățirii calității vieții femeilor în perimenopauză și în menopauză. Florina, bine ai venit și am o tonă de întrebări. Sunt convins că și oamenii au o tonă de întrebări în privința tratamentelor pe care le avem la îndemână astăzi pentru perimenopauză și menopauză.
Dr. Florina Todoruț: Bună ziua, Mihail. Încep prin a te felicita pentru inițiativa aceasta minunată de a face educație medicală, atât tu cât și echipa ta, pentru că este mare nevoie de această educație și văd că majoritatea misiunilor tale sunt cumva focusate pe prevenție și pe un stil de viață sănătos.
Dr. Mihail: Bun, Florina, poți să ne povestești cum ai început tu să oferi consiliere și să cauți soluții și tratamente în tot ce înseamnă perimenopauză și menopauză?
Dr. Florina Todoruț: Poate vei fi uimit de răspuns. Tratamentele pentru menopauză le aplic încă de când am început rezidențiatul, adică din 2000-2001. În spitalul unde lucram era un centru de menopauză și toate femeile care treceau prin diverse intervenții chirurgicale de îndepărtarea ovarelor erau sfătuite să treacă prin acel centru de menopauză și să li se ofere medicație de substituție pentru că această intrare bruscă în menopauză le afecta semnificativ pe toate. Dar ca medic ginecolog, pot spune că sunt foarte fericită dacă pacientele mele sunt sănătoase și acesta este motivul pentru care în ultima perioadă, în ultimii ani, mă dedic tot mai mult tratamentelor pentru sănătate intimă și tratamentelor de substituție hormonală. Pentru că de fapt, alături de pacientele mele cu care am pornit acum 24 de ani, cum am spus, pe care le-am ghidat pe unele poate chiar de la primele lor consultații ginecologice, le-am ajutat să obțină o sarcină, le-am monitorizat sarcina și am fost alături de ele în poate momentul cel mai important al vieții unei femei, nașterea. Și alături de ele am ajuns și eu în acea etapă a vieții, în perioada de menopauză și le înțeleg foarte bine care le sunt simptomele, emoțiile, trăirile, poate chiar frustrările, pot spune, mai ales dacă menopauza se instalează la o vârstă foarte tânără. O să zici la ce vârstă s-a instalat la mine? Da, la 38 de ani. Dar la 37 de ani mi-a întârziat prima dată menstruația, mi-am făcut câteva analize, mi-am dat seama că sunt într-o perimenopauză avansată, mi-am făcut acea rezervă de ovocite care era aproape zero și am realizat că ceea ce simțeam în urmă cu patru, cinci, șase ani, adică bufeuri, transpirații, insomnii, oboseală, dureri articulare, erau de fapt simptome de perimenopauză, dar eu le asociam cu faptul că lucram mult, nu dormeam noaptea, făceam gărzi, mergeam la naștere și atunci cumva găseam explicații pentru toate aceste simptome. Doar când am realizat la 37 de ani care îmi sunt analizele, atunci mi-am dat seama unde sunt și într-adevăr a fost o perioadă dificilă pentru că noi ne doream să avem trei copii, am fost fericită că aveam un copil și am mai încercat un an de zile să obțin o sarcină, nu am reușit, starea mea era tot mai simptomele erau tot mai accentuate și atunci am realizat că de fapt trebuie să accept situația în care sunt și să fac ceva pentru a-mi crește calitatea vieții. În acel moment am început terapia de substituție hormonală.
Dr. Mihail: Ok, pentru că deja aveai aveai simptome și le-ai recunoscut foarte. Sunt curios dacă lucrurile s-ar întâmpla astăzi, dacă astăzi ai avea 30 de ani, să zicem, sau 32 de ani și ai avea cunoștințele de astăzi legate de menopauză și de perimenopauză și de tot acest tablou clinic, le-ai recunoaște mai ușor astăzi față de când s-au întâmplat ele?
Dr. Florina Todoruț: Da, greu, greu de zis pentru că de fapt problema a fost vârsta. La 30, 32 de ani nu te gândești că ceea ce simți poate să fie de fapt simptome pe care care să-ți arate că ești într-o perimenopauză. Da, în ultimii ani vorbind foarte mult despre acest subiect, cu siguranță și eu dacă aș fi în acea situație mi-aș mi-aș face analize mult mai repede. Și apropo de asta, chiar pot să sfătuiesc femeile după 30 de ani care gândesc că poate doresc să facă un copil mult mai târziu, 35, 40 de ani, punând pe primul loc cariera, ar fi bine să-și facă o analiză chiar dacă nu au nicio simptomatologie, să-și determine acea rezervă de ovocite.
Dr. Mihail: Cum se face analiza asta?
Dr. Florina Todoruț: Asta este o analiză de sânge simplă, nu are legătură nici cu alimentația, nici cu ciclul menstrual, în orice perioadă poți să mergi să-ți determini AMH-ul.
Dr. Mihail: AMH. Dar cum cum îți dai seama ce rezervă ai din analize? Analiza aceea are o valoare optimă pentru o anumită vârstă. În momentul în care analiza este mult scăzută, îți dai seama că de fapt rezerva de ovocite este în scădere. Nu înseamnă că nu mai poți rămâne însărcinată dacă a scăzut rezerva de ovocite, dar știi că poate altfel te organizezi, poate altfel îți gândești viața pentru următorii ani. Iar această rezervă de ovocite poate fi determinată în fiecare an pentru că ritmul în care scade această această rezervă este foarte diferit de la o persoană la alta.
Dr. Mihail: Asta mi se pare o informație super valoroasă și aș vrea să ne oprim puțin pe ea și după aia să să revenim la menopauză pentru că eu am foarte multe prietene trecute de 30 de ani, 35, 37, 38 de ani care încă nu știu, ori pun profesia pe primul loc, ori n-au găsit încă persoana potrivită și se gândesc cum ar putea să aibă un copil, cât mai rezistă și cumva asta n-ar trebui să fie, n-ar mai trebui să fie o enigmă, adică există o analiză clară pe care o faci din sânge, AMH se cheamă și ea îți spune ce rezervă foliculară mai ai. Exact. Chiar dacă nu poate spune când vei intra în menopauză, dar dacă această rezervă scade, adică undeva sub valoarea de 1, știi clar că trebuie să ori te grăbești, ori poți să donezi, să recconservi.
Dr. Florina Todoruț: Da, exact. În ziua de astăzi cu atâtea centre de fertilizare foarte bine puse la punct, o femeie care este în această situație, exact cum ai zis, poate nu a găsit persoana potrivită. Adică chiar dacă ai 38 de ani, în final trebuie să într-o relație potrivită pentru a a a ți dori o sarcină, indiferent care este motivul pentru care nu se poate atunci sau acum să obțină o sarcină, poate să meargă la un centru de fertilizare, poate fi stimulată și se conservă aceste ovocite care cu cât sunt conservate la o vârstă mai tânără, cu cu atât sunt de o calitate mai bună.
Dr. Mihail: Ok. Bun, asta mi se pare o informație super super importantă pentru oameni. Acuma revenind la menopauză, mi se pare din nou foarte valoros că tu adică din păcate ai avut un tablou clinic da și ai intrat la menopauză ai spus tu la 38 de ani, dar cred că să zic acest lucru îl poți transforma într-o cum să zic într-un instrument propriu pentru că poți să cum să zic să empatizezi mai mult cu un pacient cu pacientele tale și poți să să îți dai seama prin ce trece acea pacientă nu doar din ce ai studiat și ce ai văzut la alte paciente.
Dr. Florina Todoruț: Pentru că în final găsim soluții și cel mai important este să femeia să fie informată. Dacă este informată, dacă știe la ce să se aștepte în acea perioadă de perimenopauză, cu siguranță abordarea ei va fi cu totul alta și va fi într-o notă optimistă chiar dacă într-adevăr provocările în perioada de perimenopauză menopauză pot să fie destul de destul de multe, iar particularitățile fiecărei femei sunt sunt diferite. Dar important este să vedem această perioadă cu atitudine sau s-o întâmpinăm cu atitudine proactivă, așa cum îmi sfătuiesc întotdeauna pacientele.
Dr. Mihail: Știi, asta am observat și la medicul vorbind cu pacienți cu anumite boli cronice. Într-adevăr, menopauza nu este o boală, este o e o etapă fiziologică normală, dar observând pacienți care ajung la anumită dificultate cu propria lor sănătate, de multe ori observ că acei pacienți, unii dintre ei încep să să aibă un stil de viață mult mai sănătos și se simt mult mai bine decât înainte de acea afecțiune sau acea boală cronică. Știi, asta am observat de exemplu inclusiv la Ileana Bădiu care a povestit că înainte n-a avut grijă de ea atât cum are ea grijă acum de ea și că înainte nu se simțea la fel de bine cum se simte acum făcând sport, mâncând și având grijă de tot ce se întâmplă cu ea. Ți s-a întâmplat și ție asta? Adică ai simțit tu personal o schimbare în bine?
Dr. Florina Todoruț: Exact așa este. Chiar și eu personal am conștientizat altfel odată cu înaintarea în vârstă, am conștientizat lucrurile care sunt mai importante pentru mine. Chiar dacă și acuma lucrez foarte mult, totuși îmi rezerv mult mai mult timp pentru mine, atât pentru a avea grijă de alimentație, mișcare, pentru a face diverse tratamente de care să mă ajute în gestionarea stresului, adică îmi găsesc timp pentru mine.
Dr. Mihail: Ok. Acum vreau să te întreb, înainte de a te întreba de simptome, crezi că în momentul de față menopauza mai este un subiect tabu în România? Pentru că nu știu, cumva în momentul în care te închizi într-o bulă și vorbești foarte mult despre asta, pare că e un lucru cumva pe care toată lumea îl acceptă de comun acord și înțelege că astea sunt simptomele și există rezolvare pentru asta. Pe de altă parte, auzim de oameni în continuare care merg la doctor și care primesc un răspuns de genul: asta e viața, vezi că înaintezi în vârstă, e normal să nu te mai simți ca la tinerețe, la revedere. Se mai întâmplă asta în România?
Dr. Florina Todoruț: Da, părerea mea este că încă este un subiect tabu și nu doar în România, peste tot în lume. Și poate datorită faptului că se asociază cu o perioadă de maturitate a femeii, să zicem, să nu zic îmbătrânirea femeii, de fapt este un că menopauza egal bătrânețe. Și totuși, cred că ăsta este subiectul de de aceea este un subiect tabu, că se face această conexiune între menopauză și bătrânețe. Dacă cumva medicina este foarte preocupată de tot ce înseamnă problemele femeii în perioada activă hormonal și aici mă refer la boli ca endometrioză, cancerul cancerul de col uterin, boli cu transmitere sexuală, infertilitate, tot felul de probleme de patologii ale femeii gravide și studiile se concentrează foarte mult pe pe aceste probleme, referitor la ce înseamnă calitatea vieții femeii în perioada de menopauză, sunt foarte puține studii și cred că aici trebuie să aici trebuie să lucrăm noi ca medici pentru că e foarte foarte important să sfătuim femeia ce trebuie să facă atât în perioada de perimenopauză, cum să-și gestioneze simptomele, dar cel mai important, cum să facă prevenție pentru bolile cronice care apar în perioada de menopauză și aici mă refer la osteoporoză, bolile cardiovasculare, declinul cognitiv și demența și sindromul genitourinar de menopauză.
Dr. Mihail: Întrebare pentru că tu ai zis că ai început să ai acele simptome de la 30, 32 de ani, 32 de ani ai spus, da? Și o să te întreb și care să zic e vârsta medie la care se instalează perimenopauza de regulă și menopauza, dar de la ce vârstă crezi că ar trebui o femeie să înceapă să devină preocupată de asta? Pentru că din nou, am prietene de 37 și 38 de ani cărora le zic: hei, uită-te și tu la episodul ăla pe care l-am despre menopauză că e foarte important, adică trebuie să știi ce ce e posibil să te aștepte ca să poți să previi acele lucruri și primesc răspunsul: dar ce-mi trebuie că am 38 de ani? Adică încă mai am încă sunt ok încă mai am. De la ce vârstă e ok să începi să fii interesată despre aceste simptome, să le citești, să cumva să le integrezi în așa fel încât să poți să le recunoști de la început?
Dr. Florina Todoruț: Dacă pornim de la definiția să zic a menopauzei care înseamnă de fapt absența menstruației timp de 12 luni și care menopauză apare ca urmare a declinului hormonal, a scăderii celor doi hormoni importanți, estrogenul și progesteronul produși de ovare și știm că această vârstă medie de menopauză este undeva 51 de ani, cu o menopauză fiziologică considerată între 45-55 de ani, deci pornind de aici, perimenopauza poate să apară cu chiar 10 ani înainte. Deci concluzionăm că undeva de la 35 de ani este bine să să te informezi pentru că dacă intri la menopauză la 45 de ani, chiar de la 35 de ani o să ai acele simptome de perimenopauză pe care cu siguranță la început le vei asocia altor situații din viața ta, că ești stresată, muncești mult, de aceea nu dormi, că ești mai iritată, mai sensibilă, că ai diverse alte probleme. Adică femeia întotdeauna găsește o explicație. Și apropo de asta, vreau să spun că multe dintre pacientele mele vin la 47-48 de ani uimite că le-a întârziat menstruația sau a venit mult mai repede și expresia în general este că ciclul meu menstrual era ca ceasul elvețian și atunci în glumă le spun: ok, dar niciodată nu erați, n-ați fost până acuma în perioada de perimenopauză, niciodată n-ați avut 47 de ani. Un exemplu dacă să conștientizezi de fapt că este absolut normal această vârstă să îți întârzie menstruația sau să ai tot felul de alte simptome.
Dr. Mihail: Ok. Deci ai zis că de la 35, 30-35 de ani este bine să să se informeze. Ai avut paciente mai tinere de vârsta asta, niște extreme să zic de vârstă?
Dr. Florina Todoruț: Da, da, sunt destul de multe paciente care intră în menopauză până în 30-35 de ani, tot mai multe în ultima perioadă. Și pot spune că tocmai de aceea la consulte la consulturile ginecologice de rutină, întotdeauna sunt foarte atentă la cum arată ovarele în timpul ecografiei, pentru că dacă o ovarele au mult mai puțini foliculi în discordanță cumva cu vârsta pacientei, întotdeauna le sfătuiesc să-și facă acea rezervă de ovocite pentru a ști ce planuri își fac mai departe, în special legat de obținerea unei sarcini.
Dr. Mihail: Le vezi la ecograf folii?
Dr. Florina Todoruț: Da, da, exact. Ne dăm seama, fie că orice ginecolog își dă seama în timpul unei ecografii dacă este o rezervă de ovocite mai mică. Nu putem spune, nu este o corelație directă ecografică cu valoarea analizei, dar ne dăm seama cu siguranță raportat la vârsta pacientei dacă e o rezervă mai mică de ovocite și atunci întotdeauna le sfătuiesc să-și facă această analiză. Iar legat de câteva exemple, pot să spun că cu siguranță toată viața voi ține minte cazul unei femei de 26 de ani care a venit în clinică pentru o consultație ginecologică.
Dr. Mihail: Dar la 26 de ani? 26 de ani? 26 de ani?
Dr. Florina Todoruț: Deja de un an nu mai avea exact, era în amenoree de de la 25 de ani. Din discuția cu ea mi-am dat seama de fapt că cu mulți ani în urmă, 20-21 de ani au început aceste dereglări menstruale și de fapt menstruația ei venea doar cu contraceptive. Deci în acea perioadă lua o perioadă contraceptive, după aceea făcea pauză, nu-i venea menstruația, relua contraceptive fără de fapt să-și pună problema de ce nu-i vine menstruația decât cu contraceptive. Evaluând-o ecografic am văzut ovarele foarte mici fără folicul. Mi-am dat seama clar în ce perioadă a vieții ei este. A fost foarte greu să să-i comunic că de fapt este în perioada de menopauză, mai ales că la acel moment a venit la o consultație de rutină, nici nu-și punea această problemă. Am sfătuit-o să meargă la un centru de fertilizare să înțeleagă de fapt ce urmează dacă își dorește o sarcină și am revăzut-o undeva peste vreo trei ani, a venit însărcinată obținând o sarcină evident prin fertilizare in vitro cu ovocite donate. I-am monitorizat sarcina, totul a fost bine, a născut un copil sănătos și ulterior a trecut pe medicație de substituție hormonală. Într-adevăr este foarte delicat să comunici unei paciente acest lucru, dar în același timp este de datoria noastră să să facem acest lucru pentru că în funcție de ce-i spunem pacientei la acel moment, asta va fi și atitudinea ei mai departe. Chiar dacă pe moment e greu să accepți refuzi ce ți se spune, la un moment dat vei conștientiza și vei ști cum să cum să acționezi. Și îți mai dau încă un exemplu, o tânără de 12 ani care a rămas fără ovare ca urmare a unei intervenții chirurgicale pentru o patologie ovariană bilaterală.
Dr. Mihail: Ce vârstă? Care? 12 ani?
Dr. Florina Todoruț: 12 ani și care din acel moment a trecut pe medicație de substituție hormonală și cu siguranță până la vârsta medie de menopauză va lua medicații. Într-adevăr sunt tot felul de de situații și tocmai de aceea spuneam că despre mitul că menopauza egal bătrânețe ți-am dovedit de fapt că că nu este așa, că se poate instala la o vârstă foarte tânără, fiziologic sau în mod să zic așa natural, sau uneori este indusă de medicație, de exemplu la pacientele cu cancer de sân, indiferent de vârstă se trece pe pacienta este trecută pe o medicație de inhibiție a producției de de estrogen. Astfel femeia este în menopauză poate chiar de la 20 de ani. La fel pacientele care au un cancer în sfera ginecologică și urmează un chiar dacă ovarele rămân pe loc, nu trec printr-o intervenție chirurgicală, urmează un tratament radioterapic în zona pelvină, la fel ovarele nu vor mai funcționa.
Dr. Mihail: Ok. Am cumva mi se pare incredibil. Aș vrea să mă întorc la cazul acela al pacientei de 26 de ani. Este incredibil cât de multe lucruri poate să facă știința și medicina în ziua de astăzi, că ok, ai acest ghinion de a intra fiziologic la menopauză la 26 de ani, dar tu ai la îndemână și substituția hormonală care te menține cum ar veni într-o stare de sănătate, da? Și pe de altă parte poți să faci fertilizare cu ovocite donate din banca de de ovocite și să ai o sarcină, adică poți să ai în menopauză tu poți să obții o sarcină prin fertilizare. Corect? Asta e valabil și pentru femeile care să zic intră la prin menopauză să zicem mai devreme decât și-ar dori, poate intră la 40-41 de ani la menopauză. Ele pot cu propriile sale ovocite donate sau cu ovocite pe care le iau din banca de ovocite pot rămâne însărcinate în menopauză?
Dr. Florina Todoruț: Da, cu siguranță pentru că se face o pregătire anume a uterului, a endometrului pentru a putea menține sarcina.
Dr. Mihail: Sigur. Deci poți să intre la poți să obțină o sarcină?
Dr. Florina Todoruț: Da, poți să obții o sarcină cu ovocite donate.
Dr. Mihail: Care ar fi vârsta să zic maximă la care poți să intervii ca medic pentru a obținerea unei sarcini la o femeie cu menopauză?
Dr. Florina Todoruț: Da, nu sunt specialist în fertilizare in vitro, dar știu că diverse țări au niște limite de vârstă, undeva 48-50 de ani, undeva pe acolo este limita de vârstă superioară la care se acceptă fertilizarea cu ovocite donate. Adică nu se acceptă la 60 de ani.
Dr. Mihail: Ok. Dar oricum e foarte interesant și e interesant cum există soluții pentru astfel de probleme. Acum vreau să întreb care sunt cele mai des întâlnite simptome pe care tu le vezi astăzi la femeile care vin la voi în clinică și care se prezintă cu perimenopauză? Care-s simptomele care îți dau cel mai des de gândit că asta e o perimenopauză?
Dr. Florina Todoruț: Voi aminti poate cele mai frecvente 10 simptome, că sunt foarte multe, cum zicea și Ileana, 72 de simptome în perimenopauză. Aș începe cu tulburările menstruale, tulburări ale ciclului menstrual. Menstruațiile nu mai vin la 28-30 de zile, vin mai repede, 20-24 de zile. Deci astea poate acest lucru poate să le atragă atenția pacientelor că se scurtează ciclul menstrual. Fluxul menstrual poate fi mult mai abundent sau chiar din contră, mult mai redus. Iar simptomele asociate sindromului premenstrual și anume dureri menstruale, balonare, iritabilitate, retenție hidrică, pofta de dulce sunt pot să fie mult mai accentuate. Hm, apoi bufeuri, transpirații, insomnii, oboseală, schimbări de dispoziție.
Dr. Mihail: Cum adică schim adică cum se manifestă el? Poți să fii foarte iritată la un moment dat, după care să ai o perioadă în care te simți bine? Ă de adică cât de rapidă e schimbarea de comportament dispoziție de la un moment la altul și nejustificat?
Dr. Florina Todoruț: Deci pacientele chiar descriu că pur și simplu fără niciun motiv dintr-o dată sunt mult mai anxioase, mai depresive, mai melancolice, după care au o perioadă în care se se manifestă absolut normal. De asemenea, probleme cu memoria, concentrare, acel brain fog pe care multe femei știu, mai ales dacă trăiesc acea acea stare, acea ceață mentală. Și pot spune că pacientele mele de fapt sunt cel mai afectate de această problemă de memorie, concentrare și ceață mentală, pentru că peste bufeuri, transpirații, peste celelalte simptome fizice îți este mult mai ușor să treci decât peste aceste probleme de de concentrare. Mai ales dacă poate ești într-o poziție și în general ești la o vârstă la care poți să ocupi o poziție de conducere și efectiv nu poți să să gândești ca ca înainte. Chiar se exprimă pacientele: nu mai sunt eu, efectiv nu mă mai recunosc, nu mai sunt eu mai sunt eu. Da, este o exprimare frecventă.
Dr. Mihail: Ok, pentru că urma să te întreb, dar mi se pare că ai devenit o foarte bine. Urma să te întreb cum se simte acest brain fog? Adică ce înseamnă o tulburare de Da, pot să spun eu din propria experiență, efectiv nu poți să te concentrezi, nu poți să faci lucruri care necesită o să zic așa o concentrare foarte bună. Adică pot să fac lucrurile pe care puteam să fac lucrurile simple pe care le făceam fără niciun efort, adică nu puteam să intru într-o ședință să gândesc un plan de business să zicem, nu puteam, puteam să fac doar lucrurile simple obișnuite.
Dr. Florina Todoruț: Lucruri simple, da, și nu lucrurile complicate și devine foarte frustrant să știi.
Dr. Mihail: Foarte frustrant. Poți să citești o carte de exemplu sau nu te poți concentra la ce citești?
Dr. Florina Todoruț: Ă depinde ce citești. Și apropo de asta, uite, mi-a scris recent una dintre pacientele mele care este pe tratament de substituție hormonală, foarte fericită că a putut să stea 10-12 ore la un curs, a putut face față unui curs, adică să înțeleagă ce se întâmplă acolo și că pentru ea a fost asta extraordinar. Deci z peste simptomele fizice treci mai ușor, dar peste aceste probleme să zic așa uneori psihologice pe probleme de concentrare de memorie este mult mai mult mai greu să le accepți. Și tot din discuțiile cu pacientele pot să spun că multe dintre ele se tem că sunt simptome de demență pentru că de fapt dacă nu fac ceva în a îmbunătăți această stare, ea se accentuează și așa cum am zis zică nu mă recunosc nu sunt eu. Și știind sau poate având pe cineva în familie cu boala Alzheimer, cumva fac legătura și le liniștesc că de fapt aceste simptome sunt trecătoare, ele sunt date de acel roller coaster hormonal să zic. Și la fel ca și femeia de exemplu în perioada sarcinii când trece printr-o bulversare printr-o furtună hormonală și poate resimți unele din aceste simptome, ele sunt ele sunt trecătoare. Studiile arată că prezența lor mai mult de trei ani dar pot poate să-ți atragă atenția că poate fi un simptom poate fi un simptom incipient de Alzheimer, dar doar prezența în ani și ani de zile. Deci o femeie care intră în perimenopauză sau ajunge în menopauză poate să aibă aceste simptome trei patru ani după care ele ușor se remit.
Dr. Mihail: Corect. Deci corpul se acomodează cu noul profil hormonal.
Dr. Florina Todoruț: De fapt sunt date de această bulversare hormonală, de acest rol c hormonal. Estrogenul este ba sus ba jos, iar la un moment dat cu cât se înaintează în perioada de perimenopauză, estrogenul scade treptat, ajunge de fapt la un nivel foarte scăzut și aceste bulversări hormonale, aceste variații foarte mari hormonale nu mai sunt.
Dr. Mihail: Zi-mi te rog, ce ai descris aceste simptome, să zicem că o pacientă care suspectează că poate poate să fie în perimenopauză și bineînțeles merge la medic, face acele analize sau mă rog urmează recomandările medicului. Ce analize i-ar putea recomanda medicul? Ce investigații ar trebui să facă pentru a vedea tabloul real fizic al poziționării sale în legătură cu perimenopauza?
Dr. Florina Todoruț: Da, poate înainte de a trece la subiectul despre analize, aș face un top al top trei simptome cele mai greu recunoscute de paciente sau simptome pentru care pacienta se adresează unui medic de altă specialitate pentru că nu face nicio legătură cu perioada de perimenopauză.
Dr. Mihail: Ok. Deci top trei simptome, trei simptome da pe de perimenopauză nespecifice sau nespecifice da și de fapt pacienta se adresează altui specialist și aicea pot să spun tulburările urinare, urinări frecvente și infecțiile urinare recidivante. Întotdeauna se duc la medic de familie, medic urolog pentru aceste urinări frecvente sau infecții urinare recidivante pentru care urmează diverse tratamente, tratamente antibiotice, uneori rezolvă problema dar pentru puțin timp. A doua mare problemă, anxietatea și depresia. Pacientele se adresează medicului psihi psihologului sau medicului psihiatru. Multe dintre pacientele mele vin în clinică deja cu medicație antidepresivă sau anxiolitic dar nu cu rezultate extraordinare și ce pot să spun că abordarea personalizată a fiecărei femei însemnând tratament de substituție cu sau fără alte alte recomandări speciale va duce la scăderea semnificativă a dozelor sau am paciente care renunță complet la medicație. 40% dintre femeile aflate în perioada de perimenopauză suferă de anxietate sau depresie și nu știu că sunt la perimenopauză, iau tratament antidepresiv și cum ai spus după ce încep substituția hormonală dacă au indicație de tratament evident renunță la antidepresive se simt mai bine.
Dr. Mihail: Da, dar scăderea, scad treptat dozele evident până ajung să nu mai ia medicație.
Dr. Florina Todoruț: Iar al treilea simptom sunt durerile articulare.
Dr. Mihail: Serios?
Dr. Florina Todoruț: Da, da. 75-80% în funcție de studii dintre femei aflate în perimenopauză au dureri articulare, dureri de genunchi, dureri de umeri, dureri ale articulațiilor mici, articulațiile degetelor. La fel merg la medic de familie, se adresează medicului reumatolog, fac toate investigațiile gândind că pot să aibă tot felul de boli autoimune și de fapt problema este deficitul estrogenic. Noi știm că estrogenul este un hormon cu efect puternic antiinflamator, iar în momentul în care estrogenul scade, organismul intră într-o stare proinflamatorie și de aici încep și durerile articulare. Deci cele trei simptome care frecvent nu se asociază cu perimenopauza și aș mai aminti unul care aș zice că este poate cel mai ciudat simptom: uscăciunea ochilor.
Dr. Mihail: Serios? Da?
Dr. Florina Todoruț: Și uscăciunea ochilor tot din cauza deficitului estrogenului, adică și mucoasele au de au de suferit.
Dr. Mihail: Deci până acum te-ai dus la urolog, te-ai dus la psiholog, te-ai dus la sau psihiatru, reumatolog, te-ai dus la oftalmolog.
Dr. Florina Todoruț: Exact. Cred că menopauza ar trebui să fie o abordată cumva mult mai multidisciplinar, adică inclusiv cum să zic sunt ginecologi care nu știu să abordeze o femeie la menopauză, aceia de care am vorbit mai devreme care zic ok asta e asta e vârsta la revedere. Dar cred că și alte specialități ar trebui să învețe despre menopauză.
Dr. Mihail: Corect. Adică ești urolog și ai o femeie care are 45 de ani și începe să aibă tulburări de urinare, urinări frecvente, poate incontinență, poate infecții recurente pe care nu le avea înainte, te poți gândi la menopauză, nu? Și o trimiți la un ginecolog care se ocupă de asta sau ai o pacientă de 45 de ani cu anxietate, mai degrabă te uiți spre perimenopauză menopauză să vezi dacă nu e acolo ceva cauza care ar fi cauza.
Dr. Florina Todoruț: Așa este. Într-adevăr abordarea menopauzei trebuie făcută multidisciplinar, iar protocolul pe care îl aplic în în clinica mea în momentul în care pacienta se adresează cu este în perimenopauză și are anumite simptome, indiferent că dorește sau nu tratament de substituție hormonală, începem cu un consult ginecologic complet cu test Papanicolau și examen ecografic, apoi câteva analize generale de sânge și analize mai speciale, unele hormonale în funcție evident de vârsta pacientei și de simptome, o ecografie mamară cu sau fără mamografie la fel în funcție de de situație, apoi un consult cardiologic, un consult endocrinologic, un Doppler vascular dacă suspectează un un risc mai crescut de de tromboză sau uneori poate un Doppler pe carotidă să vedem dacă ca urmare a unei perimenopauză au început afectările vasculare, un consult dermatologic pentru că multe dintre femeile aflate în perimenopauză menopauză sunt cu acnee așa cum în perioada de adolescență este acnee și în perioada de perimenopauză multe femei au acnee sau le deranjează foarte mult pielea uscată, calitatea părului, își doresc proceduri de rejuvenare de regenerare a pielii pentru că da e perioada în care femeia trece prin foarte multe schimbări atât fizice cât și emoționale și de multe ori o îmbunătățire a calității pielii a părului le aduce o altă stare de bine, un consum la nutriție este important pentru că sunt multe femei care chiar au grijă, fac sport, au alimente alimentație relativ sănătoasă echilibrată și totuși nu reușesc să-și mențină greutatea. Sunt niște particularități ale acestei perioade, de exemplu crește rezistența la insulină și din acest motiv foarte greu dau dau Adică foarte greu își mențin greutatea sau reușesc să slăbească și de aceea este important consultul la nutriție. Deci în final este o abordare multidisciplinară menopauza și exact cum ai zis e important ca și colegii din celelalte specialități să fie atenți la simptomele specifice acestei perioade și cumva să să facă conexiunea și să se gândească poate că sunt generate de acest dezechilibru hormonal.
Dr. Mihail: Și cumva mi se pare că nici nu trebuie să fii expert în menopauză fiind de altă specialitate mai mult decât să întrebi pacienta ta cum e ciclul, v-a întârziat ciclul, ați observat vreo diferență cum ai povestit tu legată de cantitate, de cât de repede vine sau dacă întârzi, adică asta cred că e întrebarea principală pe care poți s-o pui pacient.
Dr. Florina Todoruț: Exact. Oricum ai enumerat cam tot spitalul, am vizitat tot spitalul.
Dr. Mihail: Ce ce ai desis? A, uite, n-am ne-am amintit despre uscăciunea vaginală de exemplu, despre scăderea libidoului care le afectează semnificativ calitatea calitatea vieții intime și a vieții sexuale.
Dr. Florina Todoruț: Ă în în clinică ă printre să zic așa unul dintre prin în cadrul protocolului meu de de evaluare am un chestionar pe care îl completez împreună cu pacienta, un chestionar cu cele mai frecvente simptome de de menopauză ca să evaluez cumva destul de obiectiv atât eu cât și cât și pacienta să știe să știm exact unde se situează și când completăm împreună acel acel CH ar de fapt când ajung la subiectul libidou și evaluarea este între 0 și 3, 3 fiind un simptom foarte sever.
Dr. Mihail: Doamna doctor, 10, 20, adică cât mai un scor cât mai mare pentru că asta este o problemă este o problemă reală. Dar cât de des se întâlnește afectarea asta a libidoului? Foarte frecvent și ea apare mai aproape de menopauză sau poate să fie printre primele simptome care apar?
Dr. Florina Todoruț: Ă poate să apară printre primele simptome ani de zile înainte de de perioada de menopauză și pentru că de fapt libidoul este un fenomen complex să zic așa, adică sunt implicați factori hormonali, factori fizici, factori psiho emoționali și atunci când femeia nu doarme, are bufeuri, transpiră, se trezește de nenumărate ori în cursul unei nopți, în ziua următoare este obosită, evident că și dorința asta sexuală este mult scăzută. Apoi dacă la nivelul vaginului apar acele modificări specifice, uscăciunea vaginală, durerea la contactul sexual, e clar că nemaifiind o plăcere actul sexual și libidoul este scăzut. Apoi componenta psihoemoțională, stările anxioase, depresive, medicația uneori pentru medicația antidepresivă, toate toate acestea participă la la scăderea libidoului. Și ce pot spune că în ultimul timp femeile sunt tot mai deschise la a veni la consultații alături de partener și asta mă bucură foarte mult și încurajez femeile să vină însoțite de partener la consultația specifică menopauzei pentru că e important ca și partenerul să înțeleagă prin ce trece femeia în acele momente și poate dacă înțelegi asta de la un medic o va înțelege mai bine și o va susține și împreună vor trece mai ușor peste asta. Ă asta nu înseamnă că femeia nu va face nimic, va zice sunt la menopauză, asta este mă suporți astea îmi sunt simptomele, nu. Adică consider că ea trebuie să facă tot ce se poate, tot ce ține de ea, dar să fie susținută pe pe tot acest parcurs.
Dr. Mihail: Deci recomanzi femeilor să vină cu partenerul la primul consult cel puțin?
Dr. Florina Todoruț: Nu, da, exact. Și să știi că tot mai multe femei fac asta și chiar sunt foarte deschise în a discuta față de partener care le sunt simptomele și e e Eu zic că e un lucru extraordinar. Poate că acasă nu ar avea aceeași conversație în timpul consultației susțin și din punct de vedere al explicațiilor medicale toate acele simptome și atunci partenerul poate să înțeleagă mult mai bine starea starea femeii.
Dr. Mihail: Bun. Hai să presupunem că am o femeie are astfel de simptome și se prezintă în clinică și ce ce urmează? Ce linii de tratament am putea să propunem unei astfel de paciente dacă tratamentul se începe înainte de a intra în în menopauză sau se începe când se intră la menopauză? Cum abordezi holistic cu astfel de pacient?
Dr. Florina Todoruț: Da, în în clinicile mele Gin Clinic și Azina am un concept unitar de abordarea menopauzei incluzând atât proceduri medicale, consultații specifice pornind de la consultul ginecologic, cum am zis, consult cardiologic, nutriție, endocrinolog, hematolog, urolog, iar pe lângă pe lângă aceste proceduri medicale pe care le ofer în clinică ofer și proceduri de dermatocosmetică și de wellbeing care de fapt întregesc conceptul nostru despre frumusețe, sănătate, vitalitate și longevitate. Îmi place să să spun că longevitatea feminină este în strânsă legătură cu cu statusul hormonal și de fapt ceea ce facem noi ca și femei în perioada de perimenopauză va avea cu siguranță rezultate pozitive în perioada de de menopauză.
Dr. Mihail: Deci ce vrei să spui este că e bine să începi tratamentul cât mai devreme, cu cât îl începi mai devreme și cu atât cu cât tratezi mai devreme simptomele cu atât rezultatele sunt mai bune?
Dr. Florina Todoruț: Exact și mai holistic, adică mai integrativ, să nu ținem cont doar de aspecte strict medicale. E important să ținem cont de starea de bine, adică să ai momente pentru tine, momente de relaxare, nu știu, să te duci la un tratament facial, la un masaj, să ai o oră să ai exact să ai o oră dedicată pentru pentru tine, să faci sport, să ai o alimentație sănătoasă, dar deci toate astea să ai un somn de calitate, șapte ore de de somn pe noapte să zicem.
Dr. Mihail: Cineva o pacientă care nu știe să să aibă grijă de aceste aspecte e cineva la voi care îi face un program care îi recomandă ce cum să facă? O faci tu? Cine cine face asta?
Dr. Florina Todoruț: În primul rând o fac eu și evident sunt specialiștii care pot să le ghideze mult mai bine ulterior, dar în primul consult ginecologic și consult despre menopauză evident discut despre toate toate aceste aspecte.
Dr. Mihail: Întrebare, ce ce soluții are o pacientă care să zic nu și permite să vină la clinică privată și să facă toate aceste consulturi, să facă toată această să zic tot acest traseu? Da, există soluții la stat și care sunt ele?
Dr. Florina Todoruț: Ă da, există soluții. O parte dintre analize intră pe pe compensare prin Casa de Asigurări. Ă întotdeauna când dau lista de analize pacientei spun că nu este grav, adică și în două luni de zile dacă reușește să să și facă prin contract cu Casa de Asigurări să profite de acest lucru pentru că într-adevăr sunt și alte investigații care nu intră pe pe gratuitate și acelea va trebui să să le facă contracost. Ă la fel pentru celelalte consulturi interdisciplinare, ele pot să și facă consultația în clinica noastră sau pot să meargă la medicul de familie și să meargă la cardiolog, la un medic diabetolog, la endocrinolog cu bilet de la medicul de familie și atunci poate cu siguranță să scadă mult costurile. Legat de substituția, ea este compensată în momentul de față în în România?
Dr. Mihail: Da, sunt produse sunt produse care sunt compensate.
Dr. Florina Todoruț: Și evident găsim pentru fiecare pacientă soluția potrivită. Totdeauna trebuie să ținem cont de bugetul pacientei pentru că este o medicație cronică, va fi o medicație pentru ani și ani de zile. Apropo, substituția hormonală nu este un tratament curativ. Ok? Rezolvă acele simptome de care am spus, dar de fapt trebuie să vedem tratamentul mult mai mult de atât. Este un tratament de fapt profilactic. Ă în prima fază pacientele se bucură și ne bucurăm că acele simptome intense despre despre care am discutat sunt mult diminuate sau chiar dispar. Dar trebuie să ne gândim la beneficiile pe care le are acest tratament pe termen lung și aici mă refer la prevenția osteoporozei, bolilor cardiovasculare, declinului cognitiv și demenței și al celui sindrom genitourinar de menopauză. Acestea sunt bolile cronice care apar în menopauză și care de fapt au consecințe mult mai mult mai grave asupra stării de sănătate a femeii.
Dr. Mihail: Deci ai spus osteoporoză, da? Boli cardiovasculare. Deci degin cognitiv și sindromul acesta genitourinar. Astea sunt zic cele patru probleme care apar la o femeie care este la menopauză și pe ele vrei să le ții sub control?
Dr. Florina Todoruț: Exact. Exact. Iar tratamentul de substituție hormonală este dovedit că dacă se inițiază cât mai devreme în perimenopauză și chiar în primii 10 ani de menopauză sau până la vârsta de 60 de ani reduce semnificativ aceste aceste boli, incidența acestor boli.
Dr. Mihail: Apropo, aici cred că merită să menționăm de acel studiu care s-a făcut în care a venit cu niște rezultate în 2002 și rezultatele n-au fost tocmai bune, de acolo toată lumea s-a inflamat și s-a ferit în a folosi substituția hormonală. Poți să-mi dai poți să ne dai câteva detalii din acele studii și ce a fost în regulă cu ele?
Dr. Florina Todoruț: Sigur, da. Acest studiu a fost gândit de Women’s Health Initiative pentru evaluarea de fapt a rezultatelor pe care poate să le aibă tratamentul de substituție hormonală asupra bolilor cardiovasculare la femeia în menopauză. În acest studiu au fost incluse femei între 50 și 79 de ani cu o vârstă medie de 63 de ani. Adică multe dintre aceste femei deja erau la menopauză poate de 20-30 de ani. Ok? Deci din start câ vreau să vedem să vedem lotul sau categoria de paciente nu a fost bine selectată. Pentru că așa cum am zis tratamentul de substituție hormonală de fapt face prevenție nu putem să tratăm cu hormoni o femeie la 79 de ani cu nenumărate boli cardiovasculare.
Dr. Mihail: Da, și multe alte patologii.
Dr. Florina Todoruț: Ă de fapt scopul tratamentului este prevenția.
Dr. Mihail: Aici aș vrea să dau înainte să continui, scuză-mă, da sigur să-ți dau un pic de context pentru că contextul în momentul de față e următorul: în 2002 s-a publicat a ieșit acest studiu care a arătat că substituția hormonală crește nu știu cu 25% riscul de a face cancer par da da da și asta a fost concluzia studiului și toate ziarele au publicat această concluzie și toată lumea a început să se sperie de substituție hormonală. Acum până să existe acest studiu se pare că nu existau studii care să analizeze riscul acestei substituție, adică a apărut cu zeci de ani în urmă substituția hormonală pentru femei aflată la menopauză și atunci cumva toată lumea putea să prescrie substituție hormonală, adică inclusiv medicul de familie veneai cu menopauză la 45 de ani îți zicea ia niște hormonii hormoni te simțeai bine și la un moment dat oamenii medicii și-au dat seama că stai un pic n-avem studii care să ne arate dacă există vreun pericol în aceste în această substituție hormonală și au făcut acest studiu care a ieșit cu aceste concluzii, iar ulterior cei care au publicat studiu au au au revenit și au zis scuze am făcut greșit studiul și despre asta vorbim despre studiul respectiv și de ce a fost care au fost greșelile în studiu care ulterior au fost reparate în alte studii care au dovedit efecte adverse mult mai mici care există dar mult mai mici decât în acest studiu și cum ai spus tu prima lor greșeală a fost că n-au inclus femei care să zic intră în menopauză și încep imediat substa hormonală au inclus femei cu o vârstă medie de 63 de ani multe dintre ele aflate de mult la menopauză care aveau deja exact un echilibru hormonal stabilit în corp și acolo intervenit cu hormon asta a fost prima greșeală.
Dr. Florina Todoruț: Exact. Și faptul că studiul de fapt a fost focusat pe efectele benefice pe care le poate avea terapia pe bolile cardiovasculare, el nu a fost gândit de exemplu pentru atenuarea simptomelor bufeuri transpirații, chiar din contră pacientele care erau cu aceste simptome vasomotorii n-au fost incluse în studiu. De fapt pentru femeile simptomatice ele n-au fost incluse în în studiu adică fix femeile care ar tre să care nevoie de de aceste tratamente. De asemenea nu s-au făcut raportări pe categorie de vârstă. Ulterior în 2020 au făcut această raportare legată de riscul cardiovascular accidentele acute cardiovasculare și au spus că da pacientele care au inițiat tratamentul peste vârsta de 60 de ani au avut mai frecvent aceste accidente acute cardiovasculare decât pacientele care s-au încadrat în acea categorie de 10 ani de menopauză. Ă apoi apropo de cancerul de sân despre care am menționat acel acea creștere cu 25% a riscului de cancer de sân, aici aș vrea să să menționez faptul că pacientele au fost incluse în două mari categorii, o categorie care au luat doar substituție cu estrogen și a fost comparată evident cu un lot placebo. La această categorie de paciente care au luat doar estrogen s-au observat o scădere a incidenței cancerului de sân și a mortalității prin cancer de sân. La pacientele care au luat estrogen plus progesteron sintetic s-a observat acea creștere de care ai spus 25% însemnând un risc relativ, adică riscul absolut a fost de 1 la mie, adică pacienta care a fost în în lotul placebo sau pacientele din lotul placebo au avut o incidență a cancerului de sân de 4 la mie. Pacientele care au fost în lotul care au urmat tratament estrogen progesteron sintetic au fost 5 la mie, adică diferența a fost de 1 la mie dacă e s-o luăm ca și un risc absolut nu un risc relativ. Adică sună foarte prost când spui că crește incidența cancerului de sân cu 25%, de fapt este un 0,1%.
Dr. Mihail: Și tot pornind de la de la ideea asta a incidenței cancerului de sân de 0,1% pe medicație de substituție sintetică, aș face o observație și anume a faptului că incidența cancerului de sân crește odată cu vârsta. De exemplu la 50 de ani 2,3% dintre femei fac cancer de sân, la 70 de ani 4% dintre femei. De asemenea foarte multe elemente din stilul nostru de viață cresc această incidență a cancerului de sân. De exemplu la o femeie fumătoare riscul de cancer de sân crește cu 0,3%, la dacă bem două pahare de vin pe zi riscul crește cu 0,5%, dacă avem o greutate cu un indice avem un indice de masă corporală peste 30 adică de la obezitatea gradul 1 în sus ne crește cu 2,7% și acuma comparăm toate aceste procente cu 0,1% despre care am discutat în cazul utilizării progesteronului sintetic. Doar că noi în prezent nu mai folosim progesteron sintetic, folosim progesteron bioidaeus.
Dr. Mihail: Care-i diferența între ele? Poți să detaliezi un pic de ce există sintetic și bioidentic, de unde se obțin, cum se fac?
Dr. Florina Todoruț: Da, hormonii bioidaeus progesteron sunt hormoni care au o compoziție o structură chimică identică cu cea pe care o avem noi cu hormonii din corpul nostru. Ă ei pot fi obținuți din plante sau pur și simplu prin sinteză produși de sinteză în laborator, dar obligatoriu respectă structura ă hormonilor pe care pe care noi îi avem.
Dr. Mihail: Ok. Și față de cei sintetizați care nu sunt bioidentici, sunt diferiți? Nu?
Dr. Florina Todoruț: Da, care sunt diferiți, care sunt hormoni mult mai mult mai puternici ca și de exemplu în contraceptive. În contraceptive avem hormoni sintetici. Și apropo de contraceptive, se pare că și contraceptivele cresc acest risc de de cancer de sân undeva 0,04%.
Dr. Mihail: Ai zis de estrogen și progesteron. Există și situații în care trebuie să administrezi testosteron unei paciente?
Dr. Florina Todoruț: Da, desigur. Optimizare sau substituția hormonală o facem în primul rând cu estrogen și progesteron, dar sunt situații în care recomand și administrarea de testosteron dacă femeia are un nivel foarte scăzut pentru că noi știm că în corpul femeii există testosteron la orice vârstă. Chiar dacă e să luăm așa în valori absolute, nivelul de testosteron în perioada activă hormonal este de trei patru ori mai mare decât în nivelul de estrogen, iar odată cu înaintarea în vârstă produsa de testosteron nu dispare cum dispare cea de de estrogen de estradiol. Ă și e nevoie de o optimizare în funcție de de analize și simptome. Ă testosteronul dacă dacă de exemplu este o femeie care are acnee care are un scalp mai mai gras un păr mai gras evident că nu nu recomand testosteron, dar dacă nu are aceste probleme și dacă nivelul din sânge este scăzut recomand.
Dr. Mihail: Simptome? Ce simptome ar trebui să aibă?
Dr. Florina Todoruț: Da, ă testosteronul sau studiile arată în ultima perioadă tot mai mult beneficiile administrării testosteronului, dar dozelor fiziologice evident că putem să există de exemplu în străinătate în America există implanturi cu testosteron și pentru se pot sunt dozate și pentru femeie, dar descărcarea testosteronului din cadrul unui implant subcutanat este inconstantă și poți să ai nivele la un moment dat foarte mari de testosteron și să ai efectele secundare și anume îngroșarea vocii acnee agresivitate. Da, și perioade în care nivelul de testosteron să fie mult mai mic. Deci nu recomand genul acesta de de tratament. În schimb administrarea transcutanată a a testosteronului o recomand, rezultatele sunt foarte bune pe funcția sexuală, de asemenea pe densitatea osoasă, pe masa musculară, forța musculară și pe starea de bine.
Dr. Mihail: Vorbim de paciente care pe analize au sub normal.
Dr. Florina Todoruț: Exact. Exact. Adică dacă pacient are nivel normal al testosteronului există riscuri dacă ea vrea să și-l crească și mai mult. Ă consider că nu e normal, adică intrăm în categoria aceea a nivelelor supra supra fiziologice și nu este ok. Mai ales că din testosteron se poate în funcție și de locul unde administrezi evident, dar se poate transforma testosteronul în dihidrotestosteron care accentuează pilozitatea, acneea. Da, deci dacă nivelul de testosteron este normal nu suplimentez medicația.
Dr. Mihail: E probabil că ca și la bărbați, adică funcția hormonului e aceeași. E cred că subiectul ăsta merită un un vlog pe care dacă l doriți lăsați asta jos în comentarii, un episod întreg despre testosteron. Dar la bărbați excesul de testosteron duce la niște efecte adverse despre care majoritatea culturiștilor care îl folosesc nu vorbesc, dar vorbim despre anxietate, vorbim despre stări schimbări de dispoziție foarte foarte bruște, vorbim despre hipertrofia mușchiului cardiac care poate fi fatală. Sunt foarte multe efecte pe care nu ți le dorești efectiv. Sunt dozele supra fiziologice.
Dr. Florina Todoruț: Da, la doze supra fiziologice folosite de culturiști pentru.
Dr. Mihail: Ok. Florina, hai să trecem la tratament concret specific și zi-mi te rog femeile care intră la menopauză ce soluții au și ce linii de tratament există?
Dr. Florina Todoruț: Da, în primul rând este foarte important stilul de viață, așa cum am amintit, să facă mișcare, să aibă o alimentație echilibrată, să aibă suficiente ore de somn, să se relaxeze. Dar de asemenea există tot felul de suplimente pe care pe care poți să le Da, ce suplimente aș aminti? Vitamina D, Omega 3, diverse tipuri de magneziu sunt esențiale pentru că toate acestea participă la multe procese metabolice care au rol adică care au loc în corpul nostru. De asemenea, tot felul de plante care mai reduc din simptomatologia de perimenopauză și aici aș aminti Vitex, trifoiul roșu, Luminița Nopții, sunt produse care care conțin aceste aceste plante. De asemenea, Ashwagandha este un adaptogen foarte bun și văd din experiența pacientelor mele că se simt foarte bine cu acest gen de suplimente. Suplimentare de vitamina B12, fier, zinc, evident în funcție de și de analize. Dar tratamentul pe care îl consider cel mai benefic și care face într-adevăr profilaxie, așa cum am spus, să nu îl dăm în scop curativ este tratamentul de substituție hormonală. Evident dacă pacienta nu are o contraindicație. Și aș aminti cei doi hormoni importanți, estrogenul și progesteronul care fac parte din substituția obișnuită. Estrogenul poate fi folosit în terapie unică dacă femeia nu are uter, dar în situația în care femeia nu a trecut printr-o intervenție chirurgicală deărea uterului e obligatoriu nevoie de progesteron pentru a-i face protecție pe endometru, protecție față de cancerul de endometru. Terapia estrogenică se poate administra per oral sau aplicație topică personal pe piele. Da, personal recomand administrarea transdermică, administrarea pe piele datorită faptului că administrat pe piele nu crește riscul de tromboză. Pe piele se poate administra sub formă de creme, geluri, plasturi, tot felul de produse cu diverse tipuri de absorbție. Iar terapia cu progesteron se poate administra sub formă de capsule peroral, sublingual, administrare intravaginală sau în unele situații recomandă steriletul cu progesteron, mai ales la femeile care au o patologie uterină, au menstruații foarte abundente de exemplu în cadrul în cazul fibromului uterin sau adenomioză. De asemenea, steriletul recomand și în perioada de perimenopauză când femeia mai poate să rămână însărcinată și dorești o metodă de contracepție, o soluție foarte bună este steriletul cu progesteron. Ok. Terapia cu testosteron de care am spus în anumite situații. De asemenea, optimizarea hormonilor include și alți hormoni, nu doar hormonii sexuali despre care am povestit. Optimizarea cu DHEA de exemplu, dehidroepiandrosteron este un hormon care e produs de cortico suprarenală și de ovare, scade odată cu vârsta, iar este și numit hormonul tinereții. El are foarte multe roluri în organism și în condițiile în care valoarea din sânge arată e mult scăzută, evident că optimizez și și cu acest produs. De asemenea, pregnenolone este mama tuturor hormonilor să zic așa și din pregnenolone se formează dehidrogena și se poate suplimenta și este singurul hormon care trece bariera hematoencefalică, adică este foarte bun pentru starea de bine mintală și pentru problemele de concentrare. Exact ce am zis, probleme care le deranjează cel mai tare pe femei. În condițiile în care nu am rezultate foarte bune cu substitut obișnuit estrogen progesteron suplimentezi și cu pregnenolone rezultatele sunt sunt fantastice pe această claritate mintală.
Dr. Mihail: Ok. Bun, cam asta face o femeie care intră la menopauză. Astea sunt ăștia-s pilonii principali pe care pe care merge. Hai hai să vorbim despre problemele concrete pe care le poate avea de exemplu în osteoporoză. Ce ce facem? Ce este ea foarte pe scurt și cum o prevenim?
Dr. Florina Todoruț: Osteoporoza este o boală degenerativă care se caracterizează prin pierderea de substanță osoasă și apare în perioada de menopauză datorită deficitului estrogenic, estrogenul fiind foarte important în menținerea densității osoase. Sunt cinci mari cauze ale osteoporozei: menopauza, bolile autoimune, cancerele, problemele date de stilul de viață și anume fumatul, alcoolul, deficitul de vitamina D și sedentarismul și diverse medicamente și aici aș amintit corticoterapia pentru că este o terapie foarte frecvent utilizată. Deci la la menopauză avem un risc mai mare de a face osteoporoză. De ce? Ce se întâmplă acolo? Procesul de menținere a structurii osoase este de fapt format dintr-un echilibru între resorbția și formarea osului. Până undeva la vârsta de 30 de ani este un echilibru între cele două procese, rezorbția și formare osoasă. După această vârstă scade procesul de formare osoasă și scade resorbția. Ăsta este motivul pentru care cu cât femeia anaz în vârstă și cu cât deficitul estrogenic este mai mare, cu atât se instalează osteoporoză.
Dr. Mihail: Ce soluție există? Ai ai cum să oprești acest această creștere a resorbției și să să nu știu să amplifici remineralizarea osoasă?
Dr. Florina Todoruț: Da, există prevenția primară este foarte importantă și aici aș sublinia câteva câteva elemente: terapia estrogenică la femeile care intră devreme în menopauză, adică obligatoriu la aceste femei. Al doilea lucru: nu fumați, nu consumați alcool, aveți o alimentație sănătoasă bogată în proteine, mențineți-vă o greutate corporală normală și faceți mișcare, mult sport. De asemenea, suplimentarea cu vitamina D și calciu.
Dr. Mihail: Ai zis să nu consume alcool. E totuși o doză de alcool care e admisă? Este greu să zic. Tot ce este cu moderație este înseamnă moderație. Este greu să zic, adică un pahar pe zi, un pahar de vin pe zi e moderat sau e deja mult?
Dr. Florina Todoruț: E bine să fie un pahar pe săptămână. Eu cred că e mult un pahar de vin pe zi, dar cred că dacă consumi alcool ocazional, adică așa cum ai zis o dată pe săptămână este ok. Mi se pare important să precizăm asta pentru că de multe ori adică unii oameni se pot gândi că la fiecare masă e ocazie să consume alcool și consumă ocazional zilnic la fiecare masă e prea mult adică un pahar de vin pe zi e ok pe pe săptămână săptămână săpămână să.
Dr. Mihail: Bun. Și cum îți dai seama dacă ai osteoporoză? Există vreun vreo investigație pe care o poți face?
Dr. Florina Todoruț: Osteoporoza nu doare, asta în primul rând. Deci e important să punem diagnosticul printr-o investigație și anume osodensitometria DEXA. Este o evaluare scurtă în jur de 15 minute care poate să pună diagnostic.
Dr. Mihail: Cât costă o astfel de investigație?
Dr. Florina Todoruț: În jur de 150 RON. E de contat, nu este decontată de Casa de Asigurări decât pentru bolile cronice cum ar fi de exemplu poliartrită reumatoidă.
Dr. Mihail: Ok. Deci totuși are un preț să zicem relativ acceptabil. Nu trebuie făcut Scuze nu trebuie făcut în fiecare an acest test. E important o evaluare inițială după care se stabilește dacă la doi ani la trei ani în funcție de situație și la ce vârstă trebuie să înceapă femeile să facă un astfel de test?
Dr. Florina Todoruț: Eu dădeam femeilor această investigație undeva de la 50 de ani, dar observ că la vârste foarte tinere pot să existe osteoporoză, adică și la 35-36 de ani. Cred că vârsta este dependentă de simptomele de perimenopauză, de momentul în care este femeia dacă este sau nu în în menopauză sau perimenopauză. Adică chiar și la 35 de ani putem să dăm această investigație dacă femeia deja are simptome de perimenopauză.
Dr. Mihail: Ok. Bun. Zi-mi te rog de bolile cardiovasculare. De ce apar? De ce crește frecvența de boli cardiovasculare odată cu instalarea menopauzei și există aici modalități de prevenție?
Dr. Florina Todoruț: Da, femeia este protejată de de acest risc cardiovascular în perioada activă hormonal pentru că estrogenul este cel care protejează vasele. Până la menopauză frecvența bolilor cardiovasculare la femei este mult mai mică decât la bărbat și ea se egalează undeva în perioada de menopauză. Deci asta ne atrage atenția cât de cât de strânsă să zic așa este legătura între hormoni și problemele cardiovasculare și că e foarte important să facem ceva încă din perioada de perimenopauză. Aici aș mai aminti ceva faptul că tratamentul de substituție hormonală dacă se inițiază în primii 10 ani de menopauză scade incidența bolilor cardiovasculare cu 40-50%, un procent foarte mare.
Dr. Mihail: La jumate, da.
Dr. Florina Todoruț: Ă de asemenea un studiu care este de fapt o metaanaliză a 32 de studii cu care a înglobat peste 300000 de de femei a arătat că ă afectarea vasculară nu este și cerebrovasculară, adică afectare la nivel cerebral și afectare la nivelul carotidei și de aceea incidența bolilor sau atacului vascular cerebral este cu atât mai mare cu cât vârsta la care femeia intră în menopauză este mai mică. Deci concluzia este că cu cât se intră mai devreme în menopauză cu atât este obligatoriu să luăm tratament de substituție hormonală măcar până la vârsta medie de menopauză, adică 51 de ani dacă n-ai contraindicație.
Dr. Mihail: Și din nou. Ok. Legat de declinul cognitiv și demență, știi? Am vorbit la început despre simptome și trebuie să înțelegem că aceste simptome ele nu sunt pur și simplu niște simptome, ele sunt niște martori ai afectării unor organe și ai spus că cel mai cel mai să zic pregnant simptom este acest brain foc, că nu te poți concentra, că nu mai ai nu mai mai poți memora lucruri, nu mai ești tu, da? Și asta e cauzat de faptul că creierul acelei paciente este afectat nu de lipsa de estrogen și așa asta poate să ducă la declin cognitiv asta netratat poate să accelereze apariția demenței? Dacă da, cum putem să prevenim asta?
Dr. Florina Todoruț: Da, hai să pornim de la rolul estrogenului la nivelul creierului. Asta e foarte important să înțelegem. Estrogenul îmbunătățește fluxul sangvin, intervine în metabolismul glucozei la nivel cerebral, scade inflamația, intervine în funcția mitocondrială, dar are foarte multe foarte multe roluri. În ultima perioadă de fapt se știa că femeia face mai frecvent Alzheimer decât bărbatul pentru că vârsta sau speranța de viață a femeii este mai mare, undeva cinci ani trăiește mai mult decât bărbatul și cumva se că boala Alzheimer este o boală a bătrâneții. Se pare că nu este așa. Modificările cerebrale încep mulți ani înainte, chiar 15-20 de ani și tocmai pornind de la această idee cum că dacă boala Alzheimer apare după 65 de ani, deja în creierul femeii se întâmplă ceva de pe la 50 de ani. Mulți oameni de știință au început să studieze ce se întâmplă în creierul femeii în perioada aceea de 50 de ani în perioada de de perimenopauză. Ă unul dintre oamenii de știință de neuroștiință dintre medicii foarte preocupați de de asta este Lisa Mosconi care a publicat de a lungul timpului mai multe studii, a scos și o o carte The Menopause Brain apărută anul acesta în care povestește foarte foarte simplu și foarte clar ce se întâmplă în creierul femeii în perioada de premenopauză, perimenopauză, postmenopauză, la femeile care dezvoltă Alzheimer sau cele care nu dezvoltă Alzheimer. Au făcut toate aceste studii sunt susținute pe imagistică și într-adevăr a observat modificări semnificative în creierul femeii care dezvoltă dezvoltă Alzheimer în legătură cu aceste variații fluctuații hormonale. Ă foarte recent am mai scos un studiu legat de receptorii de la nivel cerebral, receptorii de estrogeni. Acel acea discuție legată de tratamentul estrogenic până în 10 ani de menopauză a pornit de la faptul că femeia după acești 10 ani de menopauză nu mai are receptori în corp care să să zic așa să prindă să cupleze acești hormoni să cupleze estrogenii. Ă a venit cu o raportare foarte interesantă, a zis că și a fost mirată pe parcursul studiului că a tras o concluzie că cu cât femeia intră sau avansează în perioada de menopauză cu atât are mai mulți receptori. Cumva organismul dezvoltă compensator un număr tot mai mare de receptori. Ă și asta este o concluzie care o va analiza mai departe pentru că dacă în final și peste ceva ani se va se va confirma ă înseamnă că noi putem să inițiem terapia de substituție la femei evident încă o dată dacă n-au contraindicație și după această perioadă de peste această fereastră de 10 ani ceea ce este ce este foarte bine pentru că ok când ne gândim la terapia estrogenică sau terapia de substituție nu ne gândim doar că poate sistemul cardiovascular deja a fost afectat că au trecut 5-10 ani de menopauză ne gândim și la osteoporoză ne gândim la prevenția demenței adică și la alte beneficii pe care le poate avea instituirea tratamentului poate după 10 ani de de menopauză ca și prevenția demenței adică din nou hormonii sunt baza în sunt Deci studiile arată că femeile care sunt care iau terapie de substituție hormonală au o incidență mai scăzută a demenței. Acuma noi știm că boala Alzheimer are și o componentă ereditară că sunt niște modificări ale genei APOE4. Da e important dacă avem pe cineva în familie cu această cu această boală e important să ne investigăm și să facem din timp lucruri care ar putea să să ne scadă acest risc terapie de substituție sau modificări ale stilului de viață care să care să ducă să zic așa la o prevenție a bolii.
Dr. Mihail: Bun. E bine că există și aici soluții și acum vreau să coborâm un pic și să vorbim despre acest sindrom genito urinar. Ce este el? Ai mai menționat de această uscăciune vaginală. Da, de lipsa libidoului. Există și alte manifestări ale acestui sindrom?
Dr. Florina Todoruț: Sindromul genitourinar are așa cum zice numele sindrom are multe simptome. Evident că nu toate femeile au toate aceste simptome că ar fi destul de destul de greu de suportat, dar peste 60% dintre femeile aflate în perioada de menopauză dezvoltă la un moment dat simptome din cadrul acestui simptom sindrom. Ă unul dintre simptome și cel mai frecvent este într-adevăr uscăciunea vaginală. Ă multe dintre femei acuză o senzație permanentă de arsură, de disconfort în zona genitală, apoi durerea la contactul sexual, urinări frecvente, urinări frecvente noaptea. Pe lângă faptul că se adorm greu, se odihnesc greu, se trezesc cu bufeuri, se trezesc și și că urinează de două trei ori pe noapte, evident că le afectează semnificativ calitatea vieții. De asemenea, infecțiile urinare sunt mult mai frecvente în perioada de de perimenopauză menopauză. Ce soluție există aici? Terapia estrogenică locală este să zic așa gold standardul pentru prevenția și pentru tratamentul sindromului genitourinar. E foarte important ca femeia să înțeleagă că nu trebuie să stea să aibă aceste simptome. Adică o femeie aflată în perimenopauză poate să facă prevenție aplicând ovule sau creme care conțin estrogeni chiar dacă nu acceptă o terapie de substituție sistemică sau are o contraindicație. Terapia locală cu estrogeni nu are contraindicații. Intră în discuție situația unui cancer de sân în antecedente, dar zicem aceste paciente sunt mult mai puține. Ă Deci terapia de substituție sau terapia locală estrogenică este tratamentul cel mai benefic și pe care să-l folosim și în scop de prevenție, nu doar tratament. De asemenea, tot felul de produse locale care conțin acid hialuronic, tot felul de plante, fitoestrogeni. Da, și ce folosesc foarte mult în cadrul clinicii sunt procedurile de estetică și funcționalitate genitală și care cresc semnificativ calitatea vieții femeii cu acest sindrom genitourinar și și nu numai.
Dr. Mihail: Ce presupune rejuvenare vaginală și cred că atunci când vorbim de rejuvenare vaginală oamenii se gândesc la ceva ce este estetic în primul rând. Dar în ce măsură merge mai mult decât în estetică rejuvenarea vaginală?
Dr. Florina Todoruț: Da, procedurile acestea de de estetică ginecologică de fapt da pot să îmbunătățească și aspectul zonei intime, dar sunt mult mai mult de atât, adică cresc calitatea țesuturilor din zona genitală, cresc lubrefierea zonei, vascularizația, confortul din din zona intimă. Multe paciente apropo de asta vin pur și simplu deschise că vor proceduri de rejuvenare vaginală și atunci evident că vreau să înțeleg ce le deranjează pentru că aceste proceduri sunt multe pentru multe indicații și să găsesc varianta cea mai potrivită. Da, rejuvenarea vaginală de fapt include aceste proceduri care cresc calitatea țesuturilor din zona intimă. De exemplu se folosește în cazul pacientelor cu laxitate vaginală. Laxitatea poate să apară ca urmare a unor nașteri pe cale vaginală, dar și ca urmare a înaintării în vârste în vârstă datorită pierderii sau scăderii semnificative a colagenului. Apoi atrofia, uscăciunea vaginală care apare în perioada de perimenopauză, dar poate să apară și la altă vârstă. Femeia care alăptează de exemplu datorită statusului hormonal poate să să aibă uscăciune vaginală. La fel cum sunt multe dintre femeile care utilizează contraceptive orale. Da, deci nu se adresează doar femeilor în perioada de menopauză. De asemenea uscăciunea vaginală la pacientele care au trecut printr-un cancer ginecologic ca de exemplu cancerul de sân și nu au indicație sau nu pot să ia tratamente hormonale pentru aceste paciente procedurile de rejuvenare sunt proceduri foarte foarte benefice. Aș mai da exemplu pacientele cu vaginite recidivante, paciente care în fiecare lună au simptomatologie de Candida sau de de alte vaginite și cu medicația obișnuită clasică ginecologică nu reușim să să rezolvăm problema. Și aș mai sublinia încă o o situație pentru că este tot mai frecvent în ultima perioadă și frecvent în perioada de perimenopauză menopauză lichenul scleroatrofic. Ce înseamnă? Este o boală cumva inflamatorie, o boală dermatologică inflamatorie care a cărei cauză nu este foarte clară, este considerată cumva o boală autoimună, dar în același timp are și componentă hormonală de aceea este frecvent în perimenopauză deficitul estrogenic o accentuează și este frecvente la pacientele cu boli autoimune care i simptomatologia pacientei cu cu lichen scleroatrofic? Un prurit foarte foarte intens în zona genitală, se trezește noaptea scărpinându-se. Candida pruritul de multe ori este exterior, dar este specific femeilor îl po nu Boala lichenul scleroatrofic este întâlnit și la bărbați, dar mult mai frecvent la femei ca de altfel toate bolile autoimune.
Dr. Mihail: Ok. Și pentru că asociază acest prurit cu o posibilă vaginită își face tratament se automedichează, își face tratament pentru candida diverse produse pe care le-a mai folosit altădată își dă seama că de fapt nu au niciun rezultat și atunci ajunge la o consultație zona genitală este mult mai albicioasă țesuturile au mult de de suferit sunt mult mai să zic așa mai scleroase mai dure și pe lângă prurit asociază disconfort mare la actul sexual. Și ce soluție există apropo de aceste proceduri în faza acută în care pacienta este foarte simptomatică?
Dr. Florina Todoruț: Corticoterapia locală, adică creme pe bază de cortizon, tot felul de alte produse imunomodulatoare sau lubrifiante. Și dintre procedurile de estetică sau sănătate intimă, două proceduri sunt foarte eficiente: injectarea de PRP și laserul laserul vaginal CO2 care de fapt nu e doar vaginal, se poate aplica și la exterior și prin acțiunea pe care o are laserul regenerează țesuturile și astfel perioada de recurență, perioada de activare a bolii este tot mai rară. Ăsta este de fapt scopul.
Dr. Mihail: Poți să folosești Lazer Deci și în rejuvenare vaginală nu doar?
Dr. Florina Todoruț: Exact și în vagin și în exterior și el regenerează ce mucoasa mucoasa da sigur laserul vaginal este eficient am zis că în procedurile de rejuvenare pe lângă multe altele proceduri Dar este foarte eficient și în incontinența urinară. Deci laserul vaginal îl folosim și la altă vârstă nu numai la pacient an perimenopauză am zis o dată pentru creșterea calității mucoase și în al doilea rând pentru că stimulând puternic sinteza de colagen asigură un suport uretrei și astfel acționează pe incontinența urinară stadiile incipiente stadiile 1 și Do și aș mai aminti o situație femeile după naștere de exemplu după nașteri dificile când se produc tot felul de stricturi de zone îngustate să zic așa la nivelul vagine ului pot beneficia de asemenea proceduri și am avut rezultate foarte bune pentru că de fapt laserul distruge acel țesut fibros și regenerează țesutul aducând țesut țesut nou. De asemenea la pacientele care au trecut prin diverse intervenții chirurgicale la nivelul vaginului aș aminti de exemplu endometrioza rect vaginală de asemenea am avut rezultate foarte foarte bune. Ă apropo de rejuvenare vaginală noi de fapt ne-am cunoscut la o prezentare a unui aparat care se cheamă Alm Duo și ulterior l-am avut inclusiv ca sponsor la unul dintre evenimentele noastre.
Dr. Mihail: Bun. Bine. Unde ai fost și tu? Da. Sunt curios dacă l folosești și dacă are rezultate și dacă poți foarte pe scurt să ne explici cum funcționează acest aparat pentru că și el face parte din acest arsenal al instrumentelor pentru rejuvenare vaginală. Corect? Ia și ai ai pacienți care au rezultate deja?
Dr. Florina Todoruț: Da, procedura este foarte benefică atât pentru femei cât și pentru bărbați. Ea se bazează pe undele de șoc extracorporeal focusate la o anumită adâncime în țesuturi. Aceste aceste unde stimulează vascularizația la nivelul țesuturilor tratate, îmbunătățesc fluxul sangvin, cresc elasticitatea țesuturilor, lubrefierea, cresc sensibilitatea de exemplu legat de partea sexuală, de stimularea libidoului, de creșterea calității orgasmului. Ă aplicând această procedură la nivelul clitorisului care știm că este un organ erectil la fel ca și penisul, deci practic sunt niște unde care fac niște mici leziuni și după aceea cresc vascularizația. Deci ajungem mai mult sânge în zona ex mult sânge în zona respectivă și pe acest principiu se folosește și pentru femei și pentru bărbați pentru ă creșterea să zic așa a plăcerii în timpul actului sexual la nivelul aplicată terapia la nivelul clitorisului stimulează vascularizația și cum am zis fiind un organ erectil femeia se simte mai bine. La fel la bărbați noi îl folosim mult în clinică și pentru partea de disfuncții sexuale pentru că de fapt nu doar femeia trecută de 40 de ani începe să aibă anumite probleme. Statistic și bărbații după 40 de ani ă 52% dintre ei pot să treacă prin perioade de disfuncții sexuale și atunce 1 do Poftim 1 din doi.
Dr. Mihail: Nu, un din doi bărbați. Da, adică un procent semnificativ pentru că de fapt cu înaintarea în vârstă vasele au de suferit fluxul sangvin în zona respectivă scade și ăsta este motivul pentru care apar mai frecvent disfuncțiile erectile la la această vârstă. Ai rezultate? Ai un număr de pacienți pe care i-ai tratat deja cu Alma două și poți să ne zici niște rezultate?
Dr. Florina Todoruț: Da, pentru bărbați se ocupă urologul de de această patologie pentru că de multe ori combină, adică trebuie văzut care este disfuncția cauza disfuncției recti. Tratamentul poate fi unic sau în combinație de exemplu cu Viagra în doze mici. Da, și depinde și ce patologie asociată mai are pacientul dacă e cu diabet sau sau altceva. Eu pot să spun pentru femeie că aplică tratamentul pentru această creștere a calității orgasmului și creșterea calității țesutul or din zona genitală, lubrefiere, activând vascularizația. Noi știm că femeia în perioada de menopauză datorită deficitului estrogenic are o scădere a vascularizației și mucoasa și țesuturile sunt mult mai mult mai pale și atunce activez vascularizația în zonă. Ă de asemenea are recomandare în vulvodinie. Vulvodinia este o patologie poate greu sau poate de care n-au auzit foarte mulți. Ce înseamnă? Înseamnă o durere inexplicabilă la nivelul vulvei, o durere care este spontană sau la atingere, adică ating zona genitală, ating vulva și pacienta sare în sus de de durere durere atât de mare. Da, este de fapt o transmitere anormală cumva de la nivelul receptorilor local la nivel cerebral, transmiterea anormală a durerii și al două ajută și în asta ajută. Am o pacientă chiar am avut o pacientă cu vulvodinie și cu rezultate foarte foarte bune după tratament. În situațiile acestea mai am o variantă injectarea de botox la nivelul acelei zone dar pacienta.
Dr. Mihail: O mai bună calitate a orgasmului. Ai niște Adică ai paciente care ți-au ă ți-au confirmat asta? Ce înseamnă o mai bună calitate a orgasmului?
Dr. Florina Todoruț: Da, ă evident le întreb la o lună la două luni când vin că în general se fac două injectări dacă se simt mai bine. Majoritatea spun că da, la fel și legat de această procedură. Ă chiar dacă orgasmul și libidou și sunt extrem de subiective și participă foarte multe lucruri, foarte mulți factori la acest la acest fenomen și la această situație, da, se simt mult mai bine și așa descriu că intensitatea orgasmului este mai mare, ajung mai repede la orgasm.
Dr. Mihail: A ok. Ai paciente care nu poate nu reușesc deloc să ajungă la orgasm și în urma rejuvenare vaginale reușesc?
Dr. Florina Todoruț: Da, și ăsta e o întrebare foarte bună pentru că de cele mai multe ori le spun că dacă că n-au avut niciodată orgasm și da sunt femei care n-au avut niciodată orgasm atunci probabilitatea ca cu aceste proceduri să aibă orgasm este destul de mic. Adică trebuie să fim foarte corecți cu pacienții și să spunem lucrurile acestea dacă ele își doresc adică zic da ok vreau să încerc vreau să experimentez dacă dacă se va întâmpla și într-adevăr sunt femei care ajung la gaz dar sunt puține. H deci de aia zic că fenomenul este mult mult mai complex decât o îmbunătățire a vascularizației sau îmbunătățire să zic a zonei intime.
Dr. Mihail: Ok. Zi-mi dacă există și alte tehnici de rejuvenare vaginală în zona asta.
Dr. Florina Todoruț: Da, ă ce mai folosesc în clinică este procedura pe foto mcel care tonifică musculatura pelvină și este o procedură foarte eficientă în incontinența urinară și țional în urinările astea frecvente. Sunt un fel de exerciții Kegel pe care le face sunt un fel de kager?
Dr. Mihail: Exact.
Dr. Florina Todoruț: Doar că sunt peste 11000 de exerciții kaggle făcute în jumătate de oră la o intensitate supr maximală mult peste ce ce putem face noi și de asemenea asigură controlul neurologic al vezicii urinare, de aceea este o procedură eficientă în vezica hiperactivă, în urinările frecvente, urinările noaptea. Procedura PRP de care am amintit, injectarea de acid hialuronic în scop de hidratare la nivelul intro itului vaginal. Aia este zona cumva cea mai sensibilă și care o deranjează cel mai mult pe pe femeie și chiar dacă folosim tot felul de produse ovule creme ă zona aceea rămâne sensibilă, pielea foarte foarte subțire, uneori se creează fisuri la nivelul intro itului vaginal, iar injectarea de acid hialuronic sau injectare de stimulatoare de colagen ă are rezultate foarte bune. Undeva la 6-8 luni, 6-10 luni cam acolo se se recomandă o procedură și pacientele cam vin în acel interval știind că s-au simțit foarte bine, vin pentru cumva pentru menținerea rezultatelor. Apoi injectarea de celule este din grăsime lipofilling este o procedură foarte foarte eficientă ă pentru uscăciune vaginală pentru acel lend scleroatrofic în forme foarte avansate pentru că de multe ori cu toate procedurile pe care le fac la un moment dat nu am rezultate mai bune până într-un punct poți să îmbunătățești și atunce celulele stem din grăsime dau rezultate mult mai mult mai ok. Injectarea botoxului cum am zis în vulvodinie dar botoxul folosesc mult în vaginism în acea durere.
Dr. Mihail: Ce înseamnă?
Dr. Florina Todoruț: Aha, da. Este o durere pe care sau o contracție involuntară am mușchilor de la intro itul vaginal care de fapt generează durere o durere la actul sexual. Sunt femei care de la primul act sexuală au au aceste dureri, iar terapia cu Botox ce face? Relaxează acei mușchi așa cum știm oriunde injectăm botoxul relaxează musculatura și astfel dispare durerea.
Dr. Mihail: Și trebuie să repeți terapia cu Botox? E se contractă din nou după ce termină se termină?
Dr. Florina Todoruț: Da, foarte bună întrebare. Asta întreabă toate pacientele. Asta înseamnă că tot la șase luni opt Lun nu trebuie să vin să-mi fac botox în zona genitală? Nu, pentru că în momentul în care pacienta de fapt vaginismul este are o componentă fizică cu una psihologică ă faptul că doare la contactul sexual o afectează pe femeie și psihologic și cumva fiecare contact îl îl așteaptă cu o durere. Dacă știe că o doare evident se contractă, dacă se contractă clar o doare. În momentul în care injectezi botoxul și musculatura se relaxează mușchii aceia de la intrarea din vagin ă următoarele acte sexuale sunt fără durere. Se obișnuiește ca șase luni cam acolo este efectul botoxului să nu aibă durere în timpul contactului sexual. După aceea nu se mai contractă?
Dr. Mihail: Exact. Ea nu mai realizează că a trecut efectul botoxului peste șase luni de zile are o viață sexuală absolut normală cam 90% sunt rezultate pe genul acesta de tratament. Ă uneori combin cu consiliere psihologică evident sau cu terapia cu dilatatoare vaginale depinde personalizat la fiecare și am avut și femei în perimenopauză pe care le-am injectat pentru că vaginismul poate să fie primar adică de la primele contacte sexuale se se manifestă sau poate să fie secundar unor probleme care apar ulterior pe perioada vieții de exemplu c femeia în perimenopauză care are uscăciune vaginală o doare la contact continuă să aibă contact sexual fără a face ceva să și îmbunătățească calitatea vaginului la un moment Da La un moment dat apare acea componentă psihologică și de fapt are un vaginism secundar în această situație întotdeauna rezolv cauza primară uscăciunea vaginală și toate celelalte probleme care au generat vaginismul și ulterior dacă după rezolvarea celalte probleme femeia rămâne cu vaginism atunci injectezi botoxul.
Dr. Mihail: Hm. Și e tare că-l injectezi în principiu o singură dată și după aceea se obișnuiește și ex bun. Acum aș vrea să ne apropiem de final și aș vrea să te întreb de înainte de a trece la asta De fapt aș vrea să te întreb ce soluții au femeile care totuși nu dispun de suficiente fonduri să zic așa n-au resurse financiare suficiente ca să facă toate aceste tratamente. Ce ar putea care e minimul basic pe care femeile îl pot face la spitalele de stat Cu condiția să și găsească un medic care să le urmărească?
Dr. Florina Todoruț: Da, dacă discutăm despre simptomele de perimenopauză, medicația de substituție hormonală este compensată, adică undeva tratamentul estrogen progesteron dacă e să să-l ia fără compensare poate fi începe de la 100 RON, dar chiar și cel bioidentic, da, adică pe pe piață în farmaciile obișnuite există produse care se consideră bioidentice pentru că au structura identică, da, chiar dacă nu sunt implante și da există compensare chiar 90%. Deci prețul lor să zicem pentru o lună ar fi 100 RON, dar cu compensare ajunge la la sume foarte mici dacă ne rezumăm strict la cele două produse. Legat de acest sindrom genitourinar de menopauză, așa cum am spus, este foarte important să faci prevenție. Sunt ovule care țin estrogen sau creme cu estrogen care se administrează intravaginal atât în scop de prevenție cât și în scop de tratament. Astea ar fi cumva de bază și celelalte tipuri de de ovule și de creme în scop lubrefian.
Dr. Mihail: Ok. Zi-mi te rog acum spre final unde te pot găsi pacientele care vor să vină la tine în clinică și ce presupune abordarea asta holistică a menopauzei pe care tu o dezvolți?
Dr. Florina Todoruț: Face pacientele mă pot găsi în Timișoara la Gin Clinic alături de echipa mea. Nu doar eu sunt medicul care face substituție hormonală, am o echipă de câțiva ginecologi și medic endocrinolog care susține femeia în această etapă a vieții. De asemenea, noi în clinică facem substituție sau optimizare hormonală și pentru bărbați, e foarte important de știut acest aspect pentru că și bărbații au nevoie la un moment dat de optimizare hormonală chiar dacă ei nu intră în andropauză așa brusc și dintr-o dată ca și femeia în menopauză. Totuși nivelul de testosteron scade odată cu vârsta și știm că testosteronul are efecte benefice nu doar pe pe funcția erectilă ci și pe starea de bine pe starea de energie claritate mintală. Deci foarte foarte multe roluri are și testosteronul. Ă da, noi în clinică avem o abordare holistică și îmi place să spun că susținem longevitatea feminină. Am zis că ne ocupăm și de bărbați, dar majoritatea fiind ginecologi și fiind obișnuiți cu femeile ă ne ocupăm de menopauză pentru că vrem să susținem această longevitate feminină și chiar dacă de-a lungul vieții hormonii au un rol esențial în în starea de sănătate, totuși de fapt longevitatea sau viața de calitate are cumva mult mai multe componente. Adică trebuie să înțelegem procesul complex de îmbătrânire ca să acționăm în această direcție nu doar să optimizăm hormonii. De aceea dacă avem grijă în perioada de perimenopauză atât la optimizarea hormonilor cât și la o abordare corectă sau poate o schimbare de stil de viață, poate până atunce n-am realizat cât e de important, dar niciodată nu este prea târziu și abordarea aceasta complexă în perimenopauză ne poate duce clar spre o viață de calitate și să facem prevenție pentru toate bolile despre care am zis. Ă pentru că am zis că nu ne ocupăm doar de femei și nu doar de femeile în menopauză, proiectul meu este să dezvolt o clinică de longevitate tocmai pentru a face prevenție pentru a face prevenție încă de la o vârstă foarte tânără și pentru a oferi fiecărei persoane indiferent de statusul pe care îl are indiferent de problemele pe care le are ă o viață de calitate pentru că asta este foarte important. Speranța de viață este tot mai mare în ultima perioadă undeva la nivel mondial 74 de ani este speranța medie de viață la femei și 69 la bărbați, dar de fapt speranța de viață sănătoasă acel health span este cu 10 ani mai mai mic adică perioada în care o femeie poate să sau o persoană poate să trăiască într-o stare de sănătate optimă fără boli cronice grave și fără dizabilități este undeva la vârsta de 64 de ani. Deci dacă ne gândim că femeia trăiește 74 și doar 64 îi trăiește într-o stare de sănătate cred că e foarte important să ne gândim la toate măsurile de prevenție pe care am putea să le de-a lungul anilor astfel încât acest gap să fie tot mai tot mai mic.
Dr. Mihail: Care-s cele mai să zic dacă poți să dai un top cinci măsuri pe care fiecare om să le implementeze pentru a micșora acea perioadă în care e bolnav?
Dr. Florina Todoruț: Ă da, alimentație echilibrată, mișcarea este foarte importantă, optimizarea somnului, șapte opt ore de somn, da, gestionarea stresului și revin la terapia de de substituție hormonală acolo unde evident se poate pentru că am zis că mă ocup de femeie mult de femeie privesc femeia și o analizez întotdeauna ca pe un întreg niciodată nu o privesc strict din punct de vedere ginecologic și de asemenea cred în medicina regenerativă medicina care cumva stimulează propriile mecanisme ale corpului pentru pentru vindecare integrez tratamente complementare în protocoale complexe pe lângă tratamentele clasice obișnuite ă am o abordare personalizată pentru fiecare persoană și susțin prevenția foarte mult susțin prevenția pentru a ne menține acea stare de sănătate pe o perioadă cât mai lungă.
Dr. Mihail: Felicitări pentru ce ce faceți în în clinică. Ai zis că aveți clinica în Timișoara. Planificați să deschideți și în alte părți ale țării?
Dr. Florina Todoruț: Da, în Timișoara este clinica și sper că într-un an de zile va fi acea clinică de longevitate mult mai complexă. Ă nu doar abordarea asta a menopauzei sau centrul de menopauză pe care îl avem acuma ci o abordare cum am zis legată de de prevenție și de longevitate și da de ce nu poate poate ne dezvoltăm și într-o altă zonă a țării.
Dr. Mihail: Florina, zi-mi te rog la final dacă ai un sfat de dat pacientelor care se confruntă cu simptome gălăgioase ale perimenopauza sau ale menopauzei și încă nu au găsit o soluție de unde să ce să facă de unde să înceapă?
Dr. Florina Todoruț: Da, în primul rând așa cum am mai zis sfătuiesc toate femeile să privească această etapă ca o perioadă normală fiziologică din din viața noastră, dar s-o privească cu cu optimism nu ca și pe un sfârșit ci ca pe un nou început mai ales că vârsta este atât de de diferită la care se instalează. Ă dacă până în prezent nu și-a găsit medicul care să să o înțeleagă și să ă cumva s-o ghideze în tot acest proces cu siguranță să încerce să-l caute că cu siguranță va găsi. E important să găsească acel medic empatic care să o ajute s-o susțină pentru că susținerea trebuie să fie într-adevăr medicală profesionistă, dar trebuie să fie și psihologică, umană. Ă de multe ori pacientele când intră în cabinet intră bulversate. Ă nu știu cu ce simptom să înceapă, nu știu cum să descrie toate stările prin care trec și de aceea cred că de multe ori această empatie, această compasiune este este foarte foarte importantă și în modul acesta pacienta va avea încredere în în medic și va respecta tot ceea ce ce recomandă. Apropo de discuțiile controversate legat de terapia de substituția hormonală, dacă femeia are încredere și ceea ce explici arată că de fapt riscurile sunt mult mult sub beneficii cu siguranță va va urma acele recomandări. Deci Deci să continue să să caute că cu siguranță își va găsi medicul potrivit.
Dr. Mihail: Și apropo de clinica din Timișoara, dacă există femei din țară care nu pot să ajungă în Timișoara și vor să ia legătura cu tine o pot face în vreun fel?
Dr. Florina Todoruț: Da, noi avem și o platformă online de consultații și pot să apeleze pe platforma noastră. O așteptăm, dar sunt și situații pe care le putem gestiona de la distanță, poate să și efectueze consulturile obișnuite acolo unde locuiește și nouă să să ne arate doar rezultatele. Deci se poate și online.
Dr. Mihail: Good. Păi o să lăsăm link către site-ul ginclinic.ro în descrierea acestui material. Repet, Ginny Clinic sprijină acest podcast și vă mulțumim pentru asta. Vă mulțumim că veniți să diseminați informații importante pe care oamenii trebuie să le știe și de care oamenii sper să beneficieze și da, Florina, mulțumim pentru timpul acordat pentru acest podcast. Dacă aveți întrebări, oameni buni, lăsați-le jos în comentarii, dacă aveți sugestii, lăsați-le jos în comentarii. Vă mulțumim că ne-ați urmărit până acum. Dacă n-ați văzut celelalte două episoade din seria asta despre menopauză, o să le lăsăm aici pe undeva pe ecran, puteți să dați click pe ele, o să lăsăm și jos în descrierea acestui material și vă mulțumesc pentru răbdarea de până acum. Ciao!
