Ghid de fertilitate: prevenție și soluții | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Cristina Constantinescu

12.11.2025

În acest episod, vorbim cu Dr. Cristina Constantinescu, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Rețelei Regina Maria, supraspecializată în fertilitate, despre cum poți să-ți protejezi fertilitatea dacă îți dorești copii mai târziu sau dacă vrei să fii pregătită pentru orice scenariu.

Vei afla ce este crioprezervarea ovocitelor, care sunt cele mai fertile vârste, cum se face recoltarea, cât timp pot fi păstrate ovocitele și când are sens să iei în calcul această decizie.
Un episod clar, aplicabil și empatic, pentru toate femeile care vor să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în corpul lor și să-și păstreze opțiunile deschise.

Material susținut de Rețeaua Regina Maria
https://www.reginamaria.ro/clinici/fertility-institute/program-fiv
https://www.reginamaria.ro/

Project manager: Claudiu Enescu
Video editor: Cătălin Constantin
Social media manager: Vlad Ionescu

Dr. Mihail: Omule, te salut. Doctor Mihail aici și în podcastul de astăzi vorbim despre fertilitate și ideea este că trăim într-o lume în care poți amâna aproape orice. Poți amâna o vacanță, poți amâna o relație, poți amâna o decizie care ține de propria ta carieră. Dar există un lucru pe care, din păcate, nu l poți amâna. Este propria ta biologie și fertilitatea are propriul ei ceas. Iar ovocitele nu țin de planurile tale de carieră, planuri de viață sau pur și simplu de „nu sunt încă pregătită”. Și discuția despre fertilitate în România este înconjurată încă de teamă și de rușine. Iar o femeie poate avea un diagnostic medical care necesită prezervarea fertilității sau poate avea pur și simplu o situație de viață sau nu are un partener potrivit și atunci intervine această tehnică medicală care te poate ajuta cu prezervarea fertilității. Așa că astăzi vorbim despre asta, despre cum poți să ți protejezi fertilitatea și cum poți să ți planifici viitorul în ritmul tău fără să te grăbești. Și vorbim despre asta cu doctor Cristina Constantinescu. Este medic specialist obstetrică ginecologie în cadrul rețelei Regina Maria care sprijină acest material supraspecializată în fertilitate. Cristina, bine ai venit la podcast.

Dr. Constantinescu: Bună și mulțumesc tare mult de invitație.

Dr. Mihail: E de fapt a doua ta apariție pe canalul nostru pentru că te am văzut și în materialul pe care l am făcut despre fertilitate în care am documentat tot traseul de la recoltarea ovocitului până la până la Civ. Ce faci?

Dr. Constantinescu: Bine, mulțumesc. Dornică să vorbim despre lucruri importante și despre a ajunge cât mai aproape de pacienții noștri pentru a înțelege problemele cu care ne confruntăm. Noi tot vorbim, dar parcă nu destul. Adică noi tot timpul facem asta. Toată ziua facem asta în cabinet, aici la voi, peste tot pe unde avem ocazia și totuși este un subiect încă prea puțin știut, discutat în în realitate de către oamenii la care ar trebui să ajungă.

Dr. Mihail: E într adevăr încă învăluit în în rușine. Adică e e pacienților le e greu să recunoască că au o vocite congelate sau că optează pentru asta sau le e greu să apeleze către acest prezervat?

Dr. Constantinescu: Cred, cred. Nu chiar nu simt niciun fel de rușine sau de a te ascunde că vii la o clinică de specialitate. Cred că este mai degrabă dificil în ritmul vieții noastre din zilele de astăzi ca timp, ca și deplasări la clinici de specialitate. Se gândesc poate pacienții noștri că durează foarte mult, că e un proces foarte greoi. Probabil că asta pune pune un pic pe pauză cel puțin un subiect de genul. Nu cred că este nici rușine și nu intră nimeni pe ușa din dos la noi în clinică.

Dr. Mihail: Hm. Bun. Deci nu mă ai învăluit în rușine, dar acum ceva timp era, nu? Adică acum ceva timp auzeai pe șoptite așa că uite, ei au făcut FIV sau

Dr. Constantinescu: Da, era foarte mult despre „e vina ta”.

Dr. Mihail: Aha.

Dr. Constantinescu: Sau „e vina mea”.

Dr. Mihail: Mhm.

Dr. Constantinescu: Și căutăm vinovați în loc să căutăm soluții. Era mai mult despre asta, probabil. Hm. Din fericire, nu mai avem problema asta, dar avem multe altele încă. Încă suntem departe de ceea ce ne am dori să fim ca să ajutăm cât mai mulți oameni.

Dr. Mihail: Da. Și ă ceea ce mi se pare foarte mișto este că medicina vine cumva în întâmpinarea și în rezolvarea problemelor pe care societatea din zilele noastre le aduce cu ea. Pentru că în ziua de astăzi vrei să ai o carieră, vrei să ai o stabilitate. Această stabilitate te deconectează social. Deconectarea socială te face să ți fie foarte greu să ți găsești un partener și așa te prinde o anumită vârstă.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Și medicina te ajută să poți să să ți planifici totuși viitorul, să faci să faci anumite rezerve, la fel cum poți să ai un depozit în bancă, o asigurare de sănătate, de viață, de studii pentru copil. La fel poți să prezervi practic tinerețea ta biologică, o vocitară, să zicem, o prezervi pentru viitor. De ce am face asta? De ce e important să faci asta? Și când ar fi cazul ca o femeie să se gândească la această rezervă sau la la această prezervare? De fapt,

Dr. Constantinescu: discutăm și despre bărbați, dar într adevăr mare parte din din bucățica asta de prezervare a fertilității de a putea avea aceleași șanse ca și acum peste cinci ani, să spunem, da? Ă este mai mult despre partea feminină a cuplului, dar nu neglijăm bărbații. Sper să apucăm să discutăm și despre despre latura cealaltă. Ă iar despre ovocite, ele nu vor mai fi peste doi ani ce sunt acum. Nu sunt acum ce au fost acum un an pentru niciuna dintre noi, oriunde am fi, în orice colț al acestui glob pământesc. Și atunci sigur că întotdeauna mai devreme e mai bine, mai mult e mai bine și sigur că e poate un termen destul de de greșit să să prezerve fertilitate pentru că noi nu știm ce fertilitate avem. Noi putem prezerva ovocite, embrioni, spermatozoizi. Putem să îi prezervăm cu o calitate mai bună decât peste doi ani, trei ani, cinci ani, dar fertilitatea înseamnă mult mai mult. Sigur că pornim de la de la subiectul în sensul ăsta în care prezervăm gameți, adică celulele reproducătoare, ovocite, spermatozoizi, embrionii, acolo unde este cazul. Asta dacă din diverse motive ne dorim sau trebuie să întârziem apariția sarcinii în sine.

Dr. Mihail: Da. Și cum îți dai seama că adică apare dilema asta? Da. Deci Da. Să zicem că ovociții de la 25 de ani Da. Sunt mai sănătoși decât ovociții de la 30 de ani.

Dr. Constantinescu: Au șanse mult mai mari să dea naștere la un embrion sănătos care se va transforma într un copil sănătos.

Dr. Mihail: Exact. A se citi ca fiind sănătoși, mai sănătoși din punctul ăsta de vedere.

Dr. Constantinescu: Calitate din a fi a avea puterea să meargă mai departe către un copil sănătos.

Dr. Mihail: Ca la Rav. De când aveți, doamnă, de când e puiul ăsta? Păi, e de azi sau e de ieri și ăla de alaltă ieri e tot bun de mâncat, dar ăsta de azi e mai proaspăt. Cam la fel e cu biologia, să zicem, nu? Într un mod grosier.

Dr. Constantinescu: Ă, da. Și puii noștri au un număr limitat și după aia nu mai avem pui deloc. Deci nici măcar nu ne mai punem problema că s mai proaspeți sau mai puțin proaspeți în

Dr. Mihail: A, ok. La un moment dat se termină.

Dr. Constantinescu: Da,

Dr. Mihail: de când e puiul? Păi, nu mai avem deloc. S a terminat. S a dus de pe rap. Bun. Deci e mai bun ăla de azi decât ăla de acum trei zile. Chiar dacă ambi comestibili, dacă vorbim despre puiul de la supermarket aici când vorbim despre ovocite, ăla de la 25 de ani e mai bun decât ăla de la 30 de ani. Dar merită la 25 de ani să ți prezervi ovocitele? Tu neștiind dacă până la 30 de ani o să ai sau nu partenerul sau care e vreun ghid care te îndrumă și zice: „Uite, dacă bifezi punctele astea, dacă vrei să faci carieră, nu planifici să ai un iubit, vrei să te muți în altă țară, whatever, ai 25 de ani, prezervă acum. Există vreun ghid în sensul ăsta?

Dr. Constantinescu: Există ghiduri medicale acuma. Nu vrem acum o să vrem peste doi ani. Nu poate să existe un ghid că nici noi nu știm ce o să vrem peste doi ani. Adă e mai greu. Trebuie doar să intuim sau să prevedem, da? Să să inițiem așa ceva proactiv. Și aici e într adevăr subiectiv pentru fiecare dintre noi și diferit. Dar ăă există cazuri în care trebuie și devine sfat medical și există în cazuri cazuri în care ne dorim să facem lucrul ăsta. Noi spunem așa în linii mari că dacă pacienta în jurul vârstei de 30 de ani nu are în viitorul apropiat dorința unei sarcini, cel mai bine este să prezerve fertilitate prin conservare ovocitară. Ce număr, ce calitate vor avea? Sunt multe alte discuții pe care le avem față în față cu pacienții noștri și încercăm să oferim, na, detalii cât mai concrete, dar încă o dată plecăm și întotdeauna spunem pacienților aflați în situația asta că noi nu știm ce fertilitate vom avea ca și organism, ca și calitate a unui embrion, dar putem conserva ovocide care indiferent de situație sunt mai bune cele de acum față de cele de peste cinci ani. Asta i clar. este singurul lucru pe care î putem spune fără doar și poate cu dovezi medicale. Da, dar restul sigur că rămâne un un drum de văzut în momentul respectiv. Dar în jurul vârstei de 30 de ani, fără dorința imediată de sarcină, pare să fie momentul oportun.

Dr. Mihail: Bun, deci 30 de ani, ai 30 de ani, n ai niciun plan să faci o sarcină în viitor. Asta înseamnă că cel mai probabil, chiar dacă vei face copiii, o să vină în ceva timp. Adică până să cunoști pe cineva, până să stai să petreci câțiva ani cu el, până să deci să discuția despre despre un copil.

Dr. Constantinescu: Exact. Durează timp. Deci mai bine să ai ceva pregătit.

Dr. Mihail: Plus că eu cred că poți să ții cont și de faptul că dacă ai ceva pregătit, o rezervă, dacă ai niște ovocite recoltate și pregătite la creogenare, nu înseamnă că neapărat trebuie să i folosești, nu? Adică

Dr. Constantinescu: nu. Asta e o altă discuție. Cât la sută din ovocitele Da. găsite în băncile speciale pentru așa ceva se folosesc. Ăă, din ce în ce mai multe citeam de curând partea de Australia, Noua Zeelandă, care la care ghidurile spun așa că nu se mai recomandă. Pare ușor exagerat, inclusiv pentru noi ca și cadre medicale, dar asta se întâmplă în partea aceea de lume în momentul de față. Ghidurile nu mai recomandă pacientelor de peste 37 38 de ani în jurul vârstei de să încerce pe cale naturală, mai ales dacă au congelate ovocite, pentru că riscurile s mai mari și pentru că trebuie să de după 37 38 de ani, un debait în jurul vârstei de Da. Unii ar spune 40 chiar dacă tot au făcut acest pas să folosească a acele celule de o calitate mult mai bună pentru a scădea inclusiv riscurile sarcinii în sine, apropo de calitatea embrionului, avitoarei placente, a tot ce se dezvoltă de acolo.

Dr. Mihail: Cred că unele persoane ar putea spune că sună conspirație radicală, nu?

Dr. Constantinescu: Sună sună conspirația. Acelea vor fi mai folosite dacă pacientele vor da curs acestor recomandări. În rest nu. Eu una nu am văzut nimic legat de de asta și într adevăr dacă ne raportăm sau ne referim ca la o asigurare de viață nici nu vrem neapărat să le folosim. Vrem doar să știm că avem acea șansă dacă e nevoie. Cu toate că dacă vine un studiu și ți zice clar că uite, ovocite recoltate la 30 de ani, crioprezervate, folosite la 38 de ani, duc la un risc mai mare de boli genetice, de whatever, de aberații cromozomiale și așa mai departe, decât să faci sarcina pe cale naturală la 38 de ani, atunci lucrurile par să prindă sens. Da, e e o asigurare în plus.

Dr. Mihail: Da, da. Este mai mic pentru că riscul genetic și cromozomii și calitatea ovocitului o dă vârsta. Deci e mai bine să ai ovocit chiar dacă e prezervat de 10 ani, să l folosești pe ăla decât să l să ai o sarcină pe cale naturală acum la 40.

Dr. Constantinescu: Nicio informație medicală nu ne arată că suferă modificări în timpul perioadei de criogenare. Nu pentru un novocit, faptul că a și la fel ca și pentru un embrion, faptul că a fost crioprezervat, da, congelat un an sau cinci sau trei luni este același lucru.

Dr. Mihail: Da. Păi și atunci de ce ajung femeile mult prea târziu la medic?

Dr. Constantinescu: Pentru că am zis și la început este mai mult o problemă probabil de timp, de de parte financiară sau de a ne gândi de a fi mai optimiști decât ar trebui poate în domeniul ăsta și de a ne gândi că se va putea, că nu există, că am un organismătos, că mă bazez pe el, ceea ce e foarte bine, foarte corect, să îi dăm corpului nostru cât de multă sănătate putem din ce ține de noi. Partea proastă este că nu dăm noi calitatea ovocitelor, numărul lor, calitatea lor, indiferent ce facem, putem să le să le modelăm doar într o foarte mică măsură.

Dr. Mihail: Acum, ce poți face pentru a ți prelungi cumva în mod activ fertilitatea? E ceva ce poți să faci? ceva ce, nu știu, să compare, să zic, loturi de femei și să zică, aha, uite, mâncarea asta sau activitatea asta sau medicația asta îți prelungește viața, calitatea ovocitelor și fertilitatea.

Dr. Constantinescu: Calitatea ovocitelor nu o prelungim cu anii, că dimpotrivă ea scadă cu anii. Asta concluzionăm și punem punct și din păcate nimic altceva nu ne poate face să schimbăm o părere bazată pe Da. pe dovezile științifice. Doar că noi nu vorbim doar de ovocite. Atenție, noi vorbim de un organism care poate să ducă până la nouă luni un copilaș care să se dezvolte normal, să se nască la termen și să ia și nota 10. Deci acolo intervine foarte mult stilul de viață, patologia asociată, vârsta la care purtăm sarcina. Nu este mai puțin important? Nu congelăm ovocită și facem copiii la 60 de ani, că n o să fie bine.

Dr. Mihail: M,

Dr. Constantinescu: dar într adevăr între 30 și 35 pentru multe din pacientele noastre e diferență mare de calitate și cantitate de ovocide și acolo va conta lucrul ăsta. Trebuie într adevăr să raportăm și pentru cine va face diferența un proces de genul. Dar la ce vedem noi în cabinet, la întârzierea mare a vârstei la care ne dorim să fim mame, sigur că e singurul lucru care ne poate crește șansa, nu ne poate garanta ceva, căci din păcate n avem cum să facem asta, dar ne poate crește șansa categoric. Și am zis așa că fac tot ce ține de mine și încerc să nu mă odihnesc în viața asta medicală, în cariera pe care o desfășor, până când măcar jumătate din pacientele mele nu vin la prevenție și vin direct la tratament. Facem fertilizări în vitro, suntem clinici de specialitate. Astea s deja lucruri cunoscute. Din fericire, medicina a avansat foarte mult, dar vrem să facem la fel ca în orice problemă de sănătate, prevenție. Pentru că vrem, eu vreau cu adevărat să facem doi, trei, dacă se poate și ne dorim copii dintr o fertilizare, nu două, trei fertilizări pentru un copil. Acolo va fi marea diferență.

Dr. Mihail: Știi la ce mă gândesc? că prevenția asta vine în viitor și cu posate de augmentare. În modern, după ce o să trecem de discuțiile de etică și de etică medicală, prezervarea de ovocite îți dă și inclusiv posibilitatea de a studia acel ovocit, nu? Adică tu poți să vezi generica ovăcitului respectiv, iar în fertilizare poți să vezi și generica embrionului și poți să vezi riscuri pe care le și poți preveni.

Dr. Constantinescu: Da, se fac și biopsii de ovocit și biopsii de embrion. În momentul ăsta pentru discuția de a prezerva ovocite. Nu discutăm despre asta pentru că sunt alte [Muzică] afectări posibile ale ovocitului. Dacă începem să l analizăm din mai multe puncte de vedere, în mediul natural nimeni nu i face nimic.

Dr. Mihail: Aha.

Dr. Constantinescu: Da. Ovarul îl eliberează prin procesul ovulației, îl captează trompa și l fertilizează apoi spermatozoizii din zonă. Așa că încercăm ca procesul să fie cât mai simplu, cât mai puțin dăunător. Sunt și lucruri care pot fi dăunătoare. Depinde cât de tare intervenim în procesul ăsta. A colecta o vocete mature și a le crioprezerva pentru fertilizare într un anumit moment intervenim minim absolut în procesul care ar fi fost altfel și natural. Doar că vom folosi peste trei ani ovocite eliberate de ovarele noastre la altă vârstă.

Dr. Mihail: Hm. Dar am o curiozitate. Dacă ei, de exemplu, să zicem ei recoltezi trei ovocite. Da. Și apropo, va trebuie să explicăm ce sunt alea vo ovocite. Da. Recoltezi trei ovăcite.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Și faci secvențiere genetică pentru unul din ele. Ele sunt identice genetic sau sunt diferite?

Dr. Constantinescu: Nicidecum.

Dr. Mihail: Deci sunt diferite.

Dr. Constantinescu: Sunt la fel de identice cum suntem noi cu frații noștri dacă avem frați. Și unii dintre noi spunem că parcă n am fi din aceeași familie, nu i așa? Pentru că genele se încrucișează într un fel în care fiecare organism este unic și dacă există pentru un cuplu o sarcină cu un făt cu probleme, nu înseamnă că vor fi toate la fel. Aceea a fost genetica acelui embrion.

Dr. Mihail: Embrion, dar ovocitul,

Dr. Constantinescu: da, nici ovocitul, pentru că de acolo pleacă de la ovocitele diferite embrionii care se vor dezvolta apoi.

Dr. Mihail: Ok. Nu,

Dr. Constantinescu: deci diferă.

Dr. Mihail: Diferă absolut. Și legat de ovocită, poți să mi descrii foarte să dai o o explicație foarte scurtă ce este acel ovocit și dacă există această analiză și cum pot femeile să vadă care e rezerva lor ovocitară.

Dr. Constantinescu: Ovocitul e o celulă la fel ca multe multe miliarde de celule din corpul nostru, dar curiozitatea face ca să fie pe cât de importantă este că e cea mai mare. Este singura celulă care se poate vedea cu ochiul liber și nu are nevoie de microscop dacă o avem plutind într un lichid folicular, să i spunem.

Dr. Mihail: Am văzutul ăla am văzut o în laborator. Da,

Dr. Constantinescu: da. Este incredibil. este celula de la care pleacă apoi formarea embrionului este celula care hrănește embrionul în primele zile de viață. Se fertilizează da, cu spermatozoidul partenerului, dar în primele zile de viață acel embrion depinde aproape 100% de nutrienții din ovocit. Celula e fabrica de care are nevoie embrionul să se dezvolte. Hî, apoi intervine rolul spermatozoidului, bineînțeles că sunt egali, își împart și cromozomii și rolul în dezvoltarea unui unui copil sănătos mai departe. Dar este o celulă incredibilă, este celula fără de care nu putem face nimic. Mai departe

Dr. Mihail: mai are ceva în jur când am văzut când se recoltează.

Dr. Constantinescu: Da, e un complex cu un cumulus care o protejează.

Dr. Mihail: Aha. Că practic pe ăla pe oam. Da, da, da. El se vede și el ca atare, dar împreună cu un cumulus. fi un complex.

Dr. Constantinescu: Și ce înseamnă această rezervă ovocitară sau rezervă ovariană? Cum se cum se calculează el?

Dr. Mihail: Păi, noi ca și femei ne naștem cu un număr de astfel de celule care nu sunt toate mature, gata de de lucru. Vor dormi până la adolescență în ovarele fiecărei fete. Da. ăă și începe la sub influența hormonilor odată cu cu adolescența ăă cu cu partea hormonală, da, a vieții noastre, să se elibereze în general câte unul în fiecare lună în ceea ce numim ovulație.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Da. Nu se sunt celule care nu se reproduc cu cele cu care ne am născut să după ce se consumă pe parcursul vieții, cu acelea rămânem. se consumă astfel încât la un moment dat rămânem fără.

Dr. Constantinescu: Hm. Deci te nași cu un număr finit care se termină, nu se

Dr. Mihail: Da. Și numărul nu este același pentru orice fetiță care vine pe lume. Aici iară intervin mulți factori, inclusiv sănătatea mamei în timpul sarcinii, pentru că este unul din organele care se formează în burtica mamei în timpul sarcinii.

Dr. Constantinescu: Bun. Și la ce vârstă, să zicem așa? Uite, întrebare foarte importantă. La ce vârstă recomanzi oricărei femei să și calculeze această rezervă ovariană și ce analiză e asta?

Dr. Mihail: O descoperim destul de ușor printr o analiză de sânge, hormonul antimulerian AMH, da, în prescurtarea lui, care poate fi efectuat la orice laborator de analize de de sânge în orice zi a unui ciclu hormonal, nu depinde de nimic altceva și ne arată ca e un număr care se cuantifică și ar trebui să fie relevant vârstei. El se corelează cu vârsta. Da.

Dr. Constantinescu: Da. Și împreună cu o ecografie transvaginală, adică un lucru extrem de simplu, în cabinetul oricărui medic ginecolog, putem trage o linie referitoare la la nivelul de de rezervă ovariană.

Dr. Mihail: Dar cum se calculează? Adică ce ce vezi în sânge? Adică o rezervă ovariană mare secretă ceva diferit în sânge.

Dr. Constantinescu: Da. Fiecare din celulele Da. din din ovocitele aflate în diversele faze de dezvoltare secretă substanțe în valoarea finală a acestui hormon.

Dr. Mihail: Ok. Și care i vârsta? La ce vârstă recomanzi să se facă această analiză? Pentru că înțeleg că există și femei care au o, să zic, o rezervă ovariană sub media vârstei lor și atunci ele ar trebui să fie și mai ades

Dr. Constantinescu: de la început. Da. Și asta de obicei este un sfat medical, o recomandare medicală după orice ecografie transvaginală la care ovarele ca și aspect nu sunt ceea ce medicul s ar fi așteptat încă o dată corelat cu vârsta.

Dr. Mihail: Deci la atunci la ce vârstă mergem la această ecografie?

Dr. Constantinescu: Oricând după debutul vieții sexuale.

Dr. Mihail: Oricând după debutul sexual

Dr. Constantinescu: pentru că un astfel de control ar trebui să fie anual.

Dr. Mihail: Anual.

Dr. Constantinescu: Da. Deci în fiecare an prevenția în sănătatea femeii include consultul ginecologic anual la care pe lângă recoltarea Da. de pentru testul Papa Nicolau Da. pentru sănătatea colului uterin, avem și ecografia transvaginală. se poate face oricând după debutul vieții sexuale și ea ne arată în afara riscului de chisturi alte probleme de sănătate, aici e și una din probleme faptul că de multe ori din lipsă de timp sau poate o lipsă de comunicare medicul se rezumă la a spune ești bine

Dr. Mihail: și acest ești bine înseamnă nu ai chisturi, nu ai tumor,

Dr. Constantinescu: dar un ești bine pentru o femeie tânără care își va dori să fie mamă ar trebui să însemne și evaluarea fertilității.

Dr. Mihail: Ok. Și e ceva special ce face medicul pentru evaluarea fertilității, adică orice medic general

Dr. Constantinescu: poate să pună un semn de întrebare apropo de aspectul ovaroarelor corelat cu vârsta și să recomande analize de sânge, cum este AMH ul despre care vorbim și sigur că cu rezultatele pacienta poate avea o o discuție poate cu medicul specialist în infertilitate dacă î dorește ceva. Am putea spune că de la vârsta de 20 de ani cred că orice femeie ar trebui să aibă o primă evaluare ginecologică și sau cel puțin o primă evaluare ginecologică și cu evaluarea fertilității.

Dr. Mihail: Da, care nu are neapărat scop de evaluarea fertilității în momentul ăla, dar trebuie să includ asta și asta trebuie s o știe doctorul în primul rând.

Dr. Constantinescu: Ok.

Dr. Mihail: Da.

Dr. Constantinescu: Bun.

Dr. Mihail: Și la 30 de ani, dacă nu ai planuri de de a face un copil, e bine totuși să ai acest să treci prin acest proces de congelare a vocitorilor. Poți să poți să mi explici ce presupune acest proces de congelare, de recoltare și congelare ovocite pas cu pas? Ce simte femeia, dacă o doare sau nu, prin ce trece?

Dr. Constantinescu: După ce avem discuția legată de felul în care îi cresc șansele dacă face acest lucru, da, să știe exact limitele unei proceduri de genul ăsta, dar și marile avantaje, că despre asta vorbim, face un set de analize, cele hormonale, mai ales, în general noi recomandăm și analize genetice pentru că dacă unul dintre organisme are un defect genetic, nici nu și dorește să conserve ovocite cu o anumită problemă, nu? Adică este un barem de analize pe care îl recomandăm, care se poate face la absolut orice laborator cu care pacienta vine și discutăm. Și apoi începe un tratament de stimulare a ovulației, pentru că dacă nu facem un tratament de stimulare a ovarelor să producă aceste ovocite pe care ni le dorim, practic ne am putea baza maxim pe

Dr. Mihail: un ovocit.

Dr. Constantinescu: Unu pe lună.

Dr. Mihail: Aha. Și stimularea asta duce la crearea mai mult ovoacite.

Dr. Constantinescu: Exact. Foliculii care sunt la nivelul ovalelor în stadii incipiente la începutul ciclului hormonal cresc cu tratamentul dat de noi. În medie 10 zile durează tratamentul, cam până în perioada în care în mod normal ar fi fost oricum ovulația, dar poate să crească 10 în aceeași lună și atunci când recoltăm să avem un număr mai mare, să nu facem procedura de mai multe ori.

Dr. Mihail: Există efecte adverse ale acestei medicații care practic forțează creșterea acestor folicul.

Dr. Constantinescu: Există reacții adverse la orice.

Dr. Mihail: Hm.

Dr. Constantinescu: la absolut orice. Din fericire, foarte puține. Tratamentul este de scurtă durată. Ă disconfortul creat este minim. Nu presupune durere fizică. Da. Recoltarea de ovocite se face sub sedare, da? Sub anestezie intravenoasă de scurtă durată. Pacienta pleacă de cele mai multe ori la două trei ore după după procedura de recoltare a ovocitelor pe propriile picioare către casă.

Dr. Mihail: Și practic tu trebuie Deci tu ce faci? Tu faci această stimulare în care ovocitele se dezvoltă mai mult.

Dr. Constantinescu: Da. Se dezvoltă foliculii și înăuntrul lor focitele pe care le căutăm. Da.

Dr. Mihail: Folicul și tu practic faci o puncție transvaginală.

Dr. Constantinescu: Exact.

Dr. Mihail: Asta e important de menționat pentru că uite eu până până să ajung în clinică la voi să văd puncția respectivă era o enigmă. Nu era o enigmă în sensul în care în momentul în care am învățat la facultate despre puncția ovariană am bănuit de atunci în mod greșit și mă gândesc câți mulți alți oameni bănuiesc asta în mod greșit. Am bănuit că puncția ca orice puncție se face transder. Da. Da. Și mă gândeam, bă, totuși, adică e, na, e nasol să te înțepe prin piele, mușchi, o viză de apă, alte țesuturi peritoneu până să ajungă la ovar. De fapt, puncția se face transvaginal, adică prin mucoasă și traseul e destul de scurt și e dureros ulterior, te doare ceva după aceea?

Dr. Constantinescu: Nu, nu.

Dr. Mihail: Câ Cât de mare e distanța între, să în peretele vaginului și ovarul la care ajungi?

Dr. Constantinescu: Vorbim de 2 3 cm. Depinde și de poziționarea ovarelor, dar în general nu. poate fi creat un disconfort abdominal minim sau moderat în funcție de numărul de foliculi care se dezvoltă. Pentru că și dacă țintim și reușim, pentru că avem de unde ca și potențial să obținem 20 de ovocite la o singură stimulare, propunem asta pacientei, va ști ce presupune lucrul ăsta și de obicei nu cele mai multe paciente ne spun la finalul procesului că a fost mult mai ușor decât se așteptau. Asta pentru noi un semn că trebuie să învățăm să transmitem cât mai corect lucrurile fără să speriem, dar și fără să ascundem ceva cuiva. Adică nu e nimic ascuns. Ă, e ca la ca la stomatolog. Îți va spune ce doare. Poate să fie disconfort, dar din fericire anestezicele și toate substanțele cu care lucrăm sunt suficient de avansate cât să nu chinuim pe nimeni.

Dr. Mihail: Care e media? Din momentul în care zicem faci puncția și ai terminat procedura? Care e media de durată a intervenției?

Dr. Constantinescu: Cât durează? În funcție de numărul de folicul poate să dureze de la 5 la 20 de minute.

Dr. Mihail: Dar este super rapid. Într adevăr. Este este super rapid. Este într adevăr. Și eu când am fost în clinică a fost mult mai rapid. S a terminat mai repede decât

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: decât mi aș fi imaginat. A fost pac, pac, pac, pac, s a terminat.

Dr. Constantinescu: Da. Pacul de funcție este conectat unui aspirator, practic, da, unui sistem de aspirație controlată să nu se spargă ovocitele cu anumă presiune și acolo lucrurile sunt destul de științifice.

Dr. Mihail: Și le vezi pe ecran, le vezi cum pac, disparul.

Dr. Constantinescu: Exact. Dispar foliculii. Practic se sparg în mod controlat. Ce s ar fi întâmplat? Câte un folicul de genul ăsta se sparge în abdomenul fiecărei femei în fiecare lună, în perioada reproductivă, în perioada fertilă, să i spunem. Da. De cele mai multe ori sunt paciente care se plâng de dureri în perioada de ovulație mai mare decât au la puncție, pentru că atunci nu se mai sparge foliculul, îl aspirăm noi.

Dr. Mihail: A, corect. Da.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Și bun, s au aspirat aceste ovocite. Cât timp pot fi păstrate ovocitele și în ce condiții se păstrează? Au, să zic, o limită sau avem științific o limită? Care s cei mai bătrâni? O ce mai bătrânele?

Dr. Constantinescu: Conelate. Odată congelate, nu? Ele pot fi păstrate pe termen nelimitat. Sigur că nu s a ajuns la mulți zeci de ani pentru că nu dorește nimeni asta dacă pacienta le a folosit sau nu. Există o taxă anuală de de congelare, da, de costuri pe care dacă nu și le mai doresc nu le continuă și le

Dr. Mihail: și bun și rămân la păstrați. Și asta e ceea ce ține de femeie.

Dr. Constantinescu: Sunt mai multe situații în care avem nevoie de de crioprezervare de probe de spermă și să amintim câteva dintre ele, poate că cele mai cele mai frecvent întâlnite. Sigur că la fel ca și la femei, nu am discutat deloc până acum de partea de patologie. Da. înainte de un tratament oncologic. Oncofertilitatea este un domeniu care ne ăă ăă presează în același timp foarte tare pentru că acolo lucrurile trebuie să se întâmple cu rapiditate, cu rapiditatea cu care îți spune oncologul că ai timpul necesar să faci și asta înainte de tratament oncologic.

Dr. Mihail: Asta în cazul în care, să zicem, primește un pacient tânăr, 35 de ani, primește un diagnostic oncologic, trebuie să intre în va trebui să facă chimioterapie, radioterapie, și atunci e bine să facă această prezervare de

Dr. Constantinescu: pentru că orice alte celule, celulele reproducătoare sunt foarte sensibile tratamentelor toxice, nocive. Da.

Dr. Mihail: Și atun bine să fie prezervate înainte de astfel de tratamente pentru că nu știm dacă î vor mai reveni atât ovocitele cât și spermatozoizii sau în cât timp.

Dr. Constantinescu: E bine la vârsta la care se întâmplă asta și ce ne dorim în următorii ani. Deci partea oncologică masculină este mai mult ca sigur prima ca și prioritate de crioprezervare probe de spermă. După care alte patologii, gen bolile autoimune, patologiile la care trebuie să urmeze un tratament toxic pe termen îndelungat, tratamentele hormonale vorbim inclusiv de unele condiții de muncă sau de sporturi practicate, gen ciclism.

Dr. Mihail: Da. În țările în care ciclismul este dezvoltat, profesioniștii din sportul acesta primesc recomandare de congelare de probe de spermă înainte de na de

Dr. Constantinescu: și în ziua de astăzi. Da. Deci în ziua de astăzi Ok. Cicliști, dar vorbim de cicliști profesioniști, nu?

Dr. Mihail: Exact. Exact. De federații, de societăți, de Da. Na. În care se primesc astfel de recomandări medicale. Da. Vorbim de tratamente pe care nu neapărat că trebuie, dar își dorește să le facă un bărbat. ăă cum sunt cele de ăă fitness ăă cele care susțin dezvoltarea masei musculare acolo unde nici nu mă pricep atât de mult ce pot să tot ia, dar am văzut probleme mari pe calitatea spermei și după perioade lungi de la astfel de tratamente.

Dr. Constantinescu: Te referi la culturiști care fac tratament cu steroizi pentru dezvoltarea hiper dezvoltarea masei musculare

Dr. Mihail: și acești steroizi sau injecții cu testosteron sau tratamente care creesc secreția de testosteron pot să influențeze calitatea spermei. Da. Și în cazul acela bărbatul chiar dacă vrea să facă acele tratamente poate să crie o prezerve spermatozăizi pentru prezervarea, să zic a spermatozoizilor pentru

Dr. Constantinescu: a calității spermei pentru că sigur afectarea poate să fie pe perioadă limitată, dar nu știm cât și atunci cel mai bine primește recomandarea să să criogeneze probe de de

Dr. Mihail: Deci în cadrul să zic culturismului se fac aceleași recomandări practic cum se întâmplă și la cicliști.

Dr. Constantinescu: Acuma, eu știu că ar trebui să se facă. Eu nu știu exact cu cine discută un bărbat înainte astfel de tratamente. Sper că cu un medic

Dr. Mihail: și atunci ar trebui să primească. Da, dacă pur și simplu pe cont propriu sau la recomandări medicale, asta chiar n aș putea s o spun, dar avem solicitări de genul

Dr. Constantinescu: nu cred.

Dr. Mihail: Mie deja mi e frică de comunitatea de cicliști pentru că am mai avut un podcast în care tot așa am spus că într adevăr cicliștii au un risc mai mare de de disfuncție erectile, de exemplu. Dar înțeleg că e vorba despre super cicliști profesioniști, adică ciclistul ăla care merge 30 de zile pe lună, câte 12 ore pe zi sau pe bicicletă. Da. Nu vorbim despre ciclistul care merge

Dr. Constantinescu: Nu vorbim despre ciclistul care merge la muncă o oră pe zi. Deci nu dacă mergi o o dacă te uiți la bicicleta. Da. Da.

Dr. Mihail: Dacă te duci la muncă cu bicicleta, nu trebuie să ți prezervi sperma. Cel puțin nu ăsta e nu e un motiv pentru a îți prezerva spermatozoizii. Dacă faci l de performanță, vorbește cu antrenorul tău în schimb, pentru că da, există studii care arată că într adevăr șocurile la nivelul pe perineal pot să pot să ducă la infertilitate. Bun. Deci bărbații, spuneai că au mai degrabă aceste aceste indicații, să zic, înaintea unui tratament oncologic. sau în anumite

Dr. Constantinescu: în funcție de domeniile de activitate care pot să afecteze.

Dr. Mihail: Cu toate astea și spermatozoizii unui bărbat scad în în calitate odată cu vârsta, dar nu atât de rapid, nu? Adică noi, să zicem nu avem o rezervă limitată. Noi putem să creăm spermatozială long.

Dr. Constantinescu: Exact. Ca un exemplu care poate să ușureze perspectiva aceasta, avem așa ăă spermatozoizii care se obțin astăzi dintr o ejaculare s au produs acum trei luni.

Dr. Mihail: Trei luni de zile este ciclă de spermatogeneză.

Dr. Constantinescu: Tre corect. Da, așa e. Da, așa e. Și atunci ovocitul care se eliberează luna asta prin ovulație la pacienta de 40 de ani s a produs acum aproape 41 de ani de când i s au format tovarele în burta mamei.

Dr. Mihail: Mamă, e o diferență mare de vârstă. Asta i diferența. Cam de asta ne temem de vârsta ovocitelor. Și este unul din motivele pentru care vârsta feminină din cuplu e un factor care atâă mult mai mult decât vârsta masculină. Lasă fie important. Dar Da, ce tare. Deci dacă ai un cuplu de 30 de ani, ovocitul ei are 30 de ani, spermatozoidul lui are trei luni.

Dr. Constantinescu: 123. Da.

Dr. Mihail: Da. Uau! Și ai și motivul pentru care știu că de multe ori la bărbați se recomandă schimbarea stilului de viață și renunțarea la fumat și așa mâncare cu trei luni înainte. Minim trei luni.

Dr. Constantinescu: Orice tratament are o cură de trei luni, după care poate repeta analize, să vedem dacă există îmbunătățiri, spre exemplu.

Dr. Mihail: Da. Bun. Alte motive pentru care bărbații aleg să prezerve spermatozoizi. Există acest motiv social pentru că aici avem clar o diferențiere. Deci avem congelare medicală și congelare socială.

Dr. Constantinescu: Da, la bărbați vorbim mai mult de congelare medicală. și de cazurile în care ăă partenerul unui cuplu care își dorește copii lucrează în afara țării sau face navetă sau este foarte puțin timp acasă și atunce crioprezervăm probe de spermă cu care vom lucra în sensul inseminării sau fertilizării în vitro chiar și în absența dânsului.

Dr. Mihail: Hm. Na, astea sunt iar motive de crioprezervare. Cum abordezi tu cazurile sociale și de câte ori ți s a întâmplat să ai, să zic, o pacientă care să confunde cumva dorința ei de libertate cu presiunea socială că trebuie să facă copil sau poate are decizia de vrea ea să ia decizia de a și amâna maternitate și de a și planifica altfel viața. Cum Cum vezi aceste situații? Cât de des vezi aceste situații diferite în cabinet?

Dr. Constantinescu: Zilnic. E E incredibil pentru că fiecare cuplu din fața noastră e un cuplu unic. Problemele lor sunt diferite, chiar dacă vorbim de anumită patologie comună la mai multe paciente sau la mai multe cupluri, asta nu are nicio legătură cu faptul că sunt un cuplu unic. sunt fiecare cuplu are o problemă și uneori problema este că unul dintre membrii nu și dorește la fel de tare ca celălalt membru al cuplului, copilul în acel moment. Întârzierile punerile pe pauză mai lungi sau mai scurte vin din problemele lor care nu țin neapărat de partea medicală

Dr. Mihail: și cu asta ne confruntăm zilnicul și cu asta trebuie să ne să luptăm. Dar uite aici văd o soluție pentru că și eu am întâlnit cupluri în care să zicem că au 30 spre 40 de ani.

Dr. Constantinescu: 30 spre 40 e diferența foarte mare. Asta din punct de vedere al fertilității pe mine mă doare acest 30 spre 40. 31 sau

Dr. Mihail: A bun. Deci spre 40.

Dr. Constantinescu: Spre 40. Da.

Dr. Mihail: Rămânem acolo.

Dr. Constantinescu: Ok. Rămânem acolo. Corect diferenței e mare.

Dr. Mihail: Da. Să zicem că avem un cuplu care în care au amândoi 40 de ani și ea își dorește un copil. Și el parcă el parcă nu vrea un copil. Poate are un copil dintr o altă căsnicie, poate are alte temeri, whatever. El nu și dorește neapărat un copil. Dregul, astfel de presiune îi poate despărți, nu? Pentru că ea își dorește acum un copil, el nu și dorește acum un copil. când există de fapt și ar putea să existe această cale de mijloc mediată medical când ea în loc să simtă că trece fiecare zi degeaba sau trece fiecare zi în gol, ea vine și face ceva, face prezervarea ovocitțelor și știe că s a oprit la vârsta asta și mai au timp, nu știu, doi ani să se decidă dacă fac sau nu.

Dr. Constantinescu: Exact așa. Iar apropo de o situație de genul, avem paciente care decid sfătuite de noi în anumite cazuri, să congelăm o parte din ovocite așa cum sunt ele, da, separat ca și ovocite și să fertilizăm câteva ovocite pe care le obținem cu sperma partenerului pentru a obține embrioni.

Dr. Mihail: Păi și cum e mai bine să ții ovocită și spermă separat sau să

Dr. Constantinescu: Da. Un partener cu care știm, ne gândim, sperăm că ne vom dori un copil în viitorul apropiat, e bine să obținem embrioni pentru că s mult mai rezistenți și în primul rând pentru că vedem dacă s au obținut și ce calitate au. Că noi vorbim de fertilitate pe care am hotărât de la început că n o putem ști doar congelând ovocite.

Dr. Mihail: Aha.

Dr. Constantinescu: Fertilitatea înseamnă să se formeze un embrion ca acel ovocit să aibă puterea mai departe să și facă treaba, să fie o fabrică bună.

Dr. Mihail: Ei Ei ovocit proaspăt, spermatozoid proaspăt, faci embrion și congele embrionul.

Dr. Constantinescu: Înțel mai de cinci zile cât stă un embrion în laborator, în cursul unei fertilizări în vitrodă îi congelăm.

Dr. Mihail: Ok. E o diferență între embrion implantat imediat și unul congelat?

Dr. Constantinescu: Nu, nu, nu, nu. Dimpotrivă. În ultimul

Dr. Mihail: nu l afectează că stă la frig.

Dr. Constantinescu: Nu. Își oprește metabolismul. E ca și cum nu s a mai dezvoltat din momentul respectiv.

Dr. Mihail: E o tehnică E o tehnică rapidă de congelare sau cum se

Dr. Constantinescu: Da, da. În momentul ăsta se lucrează cu tehnici despre care știu mai multe colegii noștri din laborator, dar într adevăr absolut minunate. Dacă acum 10 ani una din temeri era legat de ovocită era teama și mai mare de a rezista la decongelare, se punea în discuție faptul că trebuie să obținem cât mai multe ovocite să le congelăm pentru că o parte uneori destul de mare nu rezistau la decongelare. Apropo de tehnicile de a și de a face așa ceva cu o singură celulă. Încă o dată, câtă sensibilitate e într o singură celulă? într un embrion acolo sunt deja mii de celule. Da. De

Dr. Mihail: și cum decongelați acum

Dr. Constantinescu: prin tehnici moderne de de congelare rapidă care să nu i afecteze și la care rata de supraviețuire cel puțin la noi în clinică să fie mult peste 98%.

Dr. Mihail: Hm. Tare. Dar

Dr. Constantinescu: adică nu ne mai e teamă de asta. La fel cum nu ne mai e teamă de embrionii congelați.

Dr. Mihail: Deci e mai și zici că e mai bine să congelez embrion, adică să ai embrion fix

Dr. Constantinescu: categoric da. Categoric da, fără doar și poate trebuie să existe varianta asta. Nu trebuie ex.

Dr. Mihail: Deci înseamnă că un cuplu care să zicem că sunt două persoane și se iubesc, vor să rămână împreună. Și se gândesc că o să vrea un copil când v

Dr. Constantinescu: se gândesc că o să vrea un copil sau poate unul nu este suficient de pregătit acum

Dr. Mihail: și au 40 de ani. E momentul devine foarte tensionant pentru că nu poți să zici ok hai că vedem în doi ani diferența între o femeie de 40 și 42 de ani iar e foarte mare nu

Dr. Constantinescu: e foarte mare.

Dr. Mihail: E foarte mare. Și atunci

Dr. Constantinescu: din punct de vedere fertil.

Dr. Mihail: Exact. Și atunci te gândești că dacă vrei să rămâi cu persoana respectivă, dar vrei să amâni momentul ăsta sau nu ești sigur pe el, poate se schimbă planurile în doi ani sau poate că decizia asta ține de lucrurile care urmează să se întâmple în viitor, e mult mai bine să te duci și să faci măcar pasul ăsta, să ai un embrion congelat și zici hai că vedem.

Dr. Constantinescu: Sigur că da. Și vom vedea calitatea acolo. Formând embrionul deja trecem la multe etape după Deci, nu doar nu vorbim de crioprezervare ovocite. Da. fertilității cu ce discutam noi mai devreme, ci de a forma embrion, care se pot inclusiv testa genetic, dacă tot discutăm de un cuplu în jurul vârstei de 40 de ani și atunci vor știță cât mai mare ce se obține, care i fertilitatea lor până la urmă în momentul ăla.

Dr. Mihail: E mai ușor să testezi genetic embrionul decât ovocitul?

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Ok, deci poți să l testezi genetic și

Dr. Constantinescu: și asta se practică lar

Dr. Mihail: câți embrioni adică ai un singur embrion sau dacă ai 10 ovocite poți să faci 10 embrioni și s

Dr. Constantinescu: sigur că da. Depinde cât se dezvoltă, că nu toți vor avea aceeași calitate. Adică din 10 ovocite obținute în aceeași lună cu același tratament, apropo de unic

Dr. Mihail: cum cum alegi între embrioni

Dr. Constantinescu: se congelează toți cei care primesc un scor bun de congelare. Scorul dă embriologul prin clasificare. Depinde da de aspectul lui ca celule. Un embrion e format din două zone în mare, cea internă din care se va dezvolta copilul în sine și cea externă din care se va dezvolta viitoarea placentă.

Dr. Mihail: Practic, celulele, aici e o zonă. Intrăm într o zonă etică, dar sunt curios cum o vedem. Și medicina, într adevăr, are foarte multe probleme de etică la care nu te gândești până nu te lovești de ele. Părinții pot alege embrionul, dacă adică pot

Dr. Constantinescu: sigur că da.

Dr. Mihail: Dar de exemplu dacă ai testezi ai doi embrioni, da, ai recoltat, ai doi embrioni crioprezervați,

Dr. Constantinescu: da,

Dr. Mihail: și i ai testat genetic pe amândoi.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Și vine cuplul și zice: „Vrem să facem embrio transferul, să punem în uter unul din embrioni.”

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Și banca de embrion zice: „Bun, pe care l doriți? Vreți băiețelul ăsta cu ochii verzi sau vreți fetița cu ochii albaștri?”

Dr. Constantinescu: Păi, nu vrem băiețelul cu ochii verzi, că nu l știm pe băiețelul cu ochii verzi, că testarea genetică înseamnă doar să primim informația că are un număr corect de cromozomi, nu ce cromozomi sexuale are și în niciun caz genele care traduc culoarea de ochi.

Dr. Mihail: De ce nu?

Dr. Constantinescu: Pentru că nu. Cel puțin nu în Uniunea Europeană, nu la noi în țară,

Dr. Mihail: că nu e etic,

Dr. Constantinescu: ca să nu alegi în funcție de sex sau de caracteristici.

Dr. Mihail: Bineînțeles, bineînțeles. Dar teoretic tu știi datele alea, adică poți să le știi. Doar că etic

Dr. Constantinescu: laboratorul care a testat embrionul le știe, nu ni le transmite. Noi personal nu le știm. Adică nu.

Dr. Mihail: Ok.

Dr. Constantinescu: Poate să vină să insiste oricât își dorește o pacientă. Eu cel puțin îi spun cu mâna pe suflet că nu știu acele informații.

Dr. Mihail: Bun. Dar informații despre riscuri care țin de anumite afecțiuni, poți să le știi sau nu?

Dr. Constantinescu: Sindroomele genetice, exact pentru ceea ce se testează embrionul, că și testările astea au anumite limite. Nu putem să testăm riscul să facă diabet zaharat la 50 de ani.

Dr. Mihail: Ba da.

Dr. Constantinescu: Predispoziție.

Dr. Mihail: Baia poți. Adică ai putea, ai putea, dar nu

Dr. Constantinescu: după Exact. Și poți după ce se naște organism. Adică noi ne putem testa de predispoziții și acolo e o mare poveste. Ce facem cu predispozițiile alea dacă aflăm că da, există un risc mai mare să cum trăim cu multe inclusiv la regina Maria test anumite teste genice nu poți să le faci până la 18 ani.

Dr. Mihail: Da, da, da. Putem face teoretic oricând. Întrebarea e ce facem cu acele răspunsuri? Cât de tare ne stresează să știm lucruri pe care nu le putem controla. Dar asta e altă discuție.

Dr. Constantinescu: Corect.

Dr. Mihail: Ei, dar asta asta e asta e povestea de etică. Am ținut să țin aceste întrebări pentru că fix etica medicală asta decide și după et din etică medicală rezultă legi care nu te lasă să faci anumite lucruri. Deci chiar dacă știința ți ar putea spune din acești cinci ebrioni pe care iî ai în bancă, două sunt fetițe, trei sunt băieți, asta e culoarea ochilor, asta e înălțimea pe care o așa și astea s predispozițiile pentru boli. Pare logic să le știi, dar de fapt n ar fi etic să le știi și n ar fi etic să alegi după aceste criterii. Atunci dai există doar un scor de sănătate a să zic a acelui embrion și scor care ține de a și informații care țin de sindroame genetice pentru că nu vrei să naști. Da, exact. Dacă un embrion are sindromul Down, da, un cromozom 21 în plus. Și atunci, practic, pe lângă riscurile acelei sarcini sau să se afle de abia în sarcină acel lucru, dacă se află la patru luni de sarcină că fătul are sindrom Down, o o eventual întrerupere de sarcină e un risc pentru sănătatea mamei. Adică noi ne dorim să scădem riscurile medicale, nu ne jucăm de a Dumnezeu. Ar fi pentru mine o mare tristețe să se ajungă la ceea ce dădeai exemplul mai devreme. O foarte mare

Dr. Constantinescu: pentru și asta ține de etică.

Dr. Mihail: Și apropo, dacă dacă aveți chef de un podcast despre etică medicală și etica medicală, să zicem, acuma ne atinge rar, dar în viitor ne va atinge din ce în ce mai mult. Adică în momentul în care o să poți să ți iei să ți copiezi informațiile din creier într un cloud, cine mai ești tu, etic? Etic ești ăla din cloud. Sau dacă ăla din cloud este transportat într un alt creier, care mai ești tu? Ești tu cel de aici sau ești tu cel de acolo? Sunteți copiii identice? Nu mai sunteți copiii identice pentru că aveți experiențe complet diferite din momentul în care creierul tău a fost transplantat în altă parte. Aveți experiențe odată diferite. Deci sunteți două entități diferite. Cine mai are proprietatea pe care o ai tu? Etica medicală o să fie un domeniu, adică o să fie e și un domeniu al prezentului, o să fie și al viitorului. Deci dacă vreți un podcast despre etică medicală, scrieți în comentarii. Ar ie și un podcast foarte interesant. Ajungi la lucruri la care nu te ai fi gândit altfel. Bun. Deci revenind la subiect, avem avem embrionii prezervaț există un scor foarte simplu de sănătate pe care î dă embriologul, se transplantează sau se implantează cel mai

Dr. Constantinescu: cel mai sănătos embrion. ă cel cu șansele cele mai mari să devină o sarcină în curs. Dar sigur că astea le discutăm cu pacienții, nu alege banca de embrioni. Alegem noi împreună cu pacienții. Aceștia sunt embrionii pe care îi avem și pe care vă doriți să îl pentru că ei nu diferă foarte,

Dr. Mihail: dar tot lași lucru se întâmplă la șansă, așa cum se întâmplă și în mod natural.

Dr. Constantinescu: Exact. Dacă s ar fi întâmplat în mod natural, cine făcea o selecție sau cine hotăra, pe cine dă la o parte și pe cine nu?

Dr. Mihail: Tot șansa între ghilimele. Deci același lucru e și aici.

Dr. Constantinescu: Bun. Până la urmă sunt embrionii noștri, sunt viitorii noștri copii. Asta s a putut luna asta, spre exemplu, din celulele noastre. Ne plac, nu ne plac, îi viiam mai frumoși, mai cu ochii albaștri, mai

Dr. Mihail: Nu e cu putință.

Dr. Constantinescu: Hm. Ă ai observat tu creșterea numărului de femei care vin să facă această criopreezervare din, să zic, motive sociale, adică congelare socială. Din nou, explic ce e congelarea socială? E când vrei să prezervi ovocite sau embrion din motivele tale sociale, de muncă, de parteneri de viață, de alegere, de planificare a familiei.

Dr. Mihail: Da, în ultimul timp mai mult, totuși puțin față de ceea ce ar trebui cu adevărat

Dr. Constantinescu: dar în ultimul timp din ce în ce mai mult și am avut așa anul ăsta un soi de val, dacă aș putea să l numesc așa, cu paciente tinere și foarte tinere. Poate că nu întâmplător au fost așa un grup de paciente care se și cunoșteau, de studente la medicină, da, la postliceală sanitară, la partea cu informații medicale mai multe și sigur că iar e o concluzie a faptului că acolo unde este informație corectă au venit și și au dorit chiar au venit la vârste la care nu recomandăm asta. Da. în anul 2 3 de facultate, adică la 21 22 de ani și după o verificare, na, completă de de sănătate și de fertilitate, le am zis că ne întâlnim peste câțiva ani pentru că nici ovocitele de la 20 de ani riscă și acelea riscă să nu aibă calitatea cea mai bună.

Dr. Mihail: A, serios?

Dr. Constantinescu: Da. La fel cum și când trebuie să alegem pentru pacienții și donatoare de ovocite evităm să fie în 19 20 de ani. Păi, în general spunem 25 35 de ani ca și interval de vârstă, dar sigur că poate fi 23 24 până până în 35.

Dr. Mihail: Ok, asta i tare. Adică au nevoie de o anumită perioadă de maturizare, nu? Să fie ok.

Dr. Constantinescu: Asta ar putea să fie și o cea mai potrivită vârstă pentru a avea o sarcină sau nu neapărat?

Dr. Mihail: Asta este cea mai potrivită vârstă. Noi așa mai bine 24 de ani decât 20. Da,

Dr. Constantinescu: biologic. Da,

Dr. Mihail: din punct de vedere biologic, da. Riscurile și obstetricale și ale nașterii și ale uterului de dezvoltare și de tot la vârstele extreme sunt la fel de mari.

Dr. Constantinescu: Serios?

Dr. Mihail: Da.

Dr. Constantinescu: Nu știam asta. Credeam că e bine cât mai repede, cât cât mai cât mai bine. Adică la 20 de ani e mai bine decât la 25. Dar de fapt spui că 24 25 e vârsta ideală la care e bine să începi.

Dr. Mihail: Exact. Și se duce vârsta asta spre 30. Da. La 32 de ani începe declinul hormonal al nostru ca femei. Până acolo e un platou, da, de vârf hormonal. Din jurul vârstei 32 33 de ani începe declinul care nu se simte imediat. Deci de aia vârsta asta de cutof că diferă la fiecare, dar trebuie să spunem o cifră, nu? Și atunci rămâne în jurul vârstei de 35 de ani cu scăderea destul de bruscă a fertilității după. Dar brusc nu e același lucru pentru toată lumea, pentru că depinde cât a fost fertilitatea de mare. Trebuie să facem tot ce ține de noi, să fim sănătoși, să ne întâlnim, să ne auzim peste nu știu cât, 10 ani, 15 ani și să vedem dacă până atunci dezvoltă protocoalele medicale un scor de fertilitate încă de la naștere, adică nu contează vârsta. un alt marker care să ne poată spune cu ce fertilitate ne naștem fiecare dintre noi ca femei și nu doar ca număr de de ovocite, ci și ce calitate au, ce posibilitate să dea naștere la embrion, pentru că acolo un ovocit trebuie să aibă anumită capacitate ca să dea naștere embrionului. Vorbeam de fabrică.

Dr. Constantinescu: Hm.

Dr. Mihail: Fabrica celulară trebuie să funcționeze corect. Nu doar să existe, trebuie să existe, trebuie să fie frumoasă, exterior, interior, să funcționeze corect. Deci sunt mai multe lucruri care fac un embrion și un copil sănătos apoi.

Dr. Constantinescu: Hm.

Dr. Mihail: Atunci lucrurile astea, o mare parte din ele sunt genetice, sunt ghidate genetic și sunt convinsă, cu cât știi mai multe, că trebuie să se ajungă la un astfel altfel de scor pe care dacă l știm din adolescență și dacă mamele sunt sfătuite să le facă fetițelor, la fel cum se face vaccinul pentru HPV, nu? ăă de la 13 14 ani când ele încă nici nu au neapărat puterea de a alege sau de a ști exact pentru ce l fac. Asta să fie la îndemâna mamelor, fetelor tinere și apoi la cine are nevoie, ca să fie mult mai bine selectate cazurile care au nevoie de prezervare, de fertilitate, de a se grăbi, să zic așa, sau de a nu lăsa pe ultimul loc copilul.

Dr. Constantinescu: Ce ce beneficii crezi că ar exista dacă lucrurile astea sau ce beneficii medicale pentru sistemul medical și pentru societate vor exista când toate lucrurile astea se implementează în viitor? Adică educație pentru fertilitate, prevenție, prezervare la populația de risc.

Dr. Mihail: Crește gradul de reușită medicală. Categoric, reușita medicală înseamnă un copil sănătos cu care să poată să plece în brațe cuplul care și l dorește. Da. din maternitate și atunci toți pașii ăștia sunt părți mici din întregul care înseamnă să plecăm acasă cu un copil sănătos și clar trebuie să crească rata de succes. Da, pentru că din fericire tot bazat pe medicina care ne ajută cu tot ce ține de antiaging și de sănătate, sarcina poate să fie fără riscuri mari dusă la 43 de ani, dar dacă avem ovocitele de la 32 de ani crioprezervate sau embrionii obținuți de atunci, pentru că noi lucrăm cu asta fără să o numim așa, cu cei mai mulți dintre pacienții noștri care vin și fac o fertilizare invitro pentru că își doresc un copil, deci nu vorbesc că își doresc prezervarea fertilității, își doresc un copil, dar se obțin trei embrioni. Ceilalți doi rămân crioprezervați până peste 2 3 p ani când își doresc al doilea copil.

Dr. Constantinescu: Mamă! Și sunt frații în timp a lui ăstallaltul. Ăsta al ce tare.

Dr. Mihail: Deci ăsta primul s a născut acuma.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Și după aia în trei ani mai fac încă unul, dar a călătorit trei ani în timp.

Dr. Constantinescu: Obținuț același timp.

Dr. Mihail: Șansele lor de sănătate, de calitate, de a nu se fi întâmplat ceva cu părinții în cei trei ani, patru ani sunt mai mari. Plus că, na, nu se reiau tratamentele din punct de vedere al costurilor. Absolut nimic.

Dr. Constantinescu: Ce tare!

Dr. Mihail: Decât pregătirea unui embriot transfer ca pentru orice altă sarcină pe cale naturală, cât mai natural.

Dr. Constantinescu: Ce tare! Dar sunt curios ce zici oamenilor care zic a nu, asta nu e nu e ceva natural sau cu ne prea ne jucăm cu biologia pentru că bănuiesc că există și reținerea asta și reținerea asta vine din neînțelegere. Nu înțelegi ce fac acolo doctrinii în laborator să obțină o sarcină. Eu am fost acolo și am văzut și o să spun părerea mea din nou. Dar cum abordezi tu această reținere?

Dr. Mihail: Este destul de simplu. Pe cât e de complicat, pe atât e de simplu. Dacă înțelegem că embrionul pe care îl ajutăm să vină pe lume este embrionul lor, pe care dacă n ar fi avut poate alte probleme de fertilitate, îl obțineau pe cale naturale. Adică nu vine nimeni să cumpere ceva. Iar dacă asta e o joacă, Doamne ajută să ne jucăm cu cât mai multe domenii medicale în felul ăsta în care sunt milioane și milioane de copii veniți pe lume cu tratamente de fertilitate care altfel n ar fi existat. Ne uităm la ei în clasă, la școală la fetița mea sunt cel puțin șase din 22 de copii pe care îi știu eu că au ajuns pe lume și sunt în viața părinților lor cu ajutorul tratamentelor de fertilitate și se întâmplă asta cu fiecare dintre noi. Deci deja nu vorbim de cucubau sau de ceva. E este ceva necunoscut sau de speriat doar pentru cine nu și dorește cu adevărat să se oprească un pic, să cunoască, să citească sau să afle sau să spunem doar nu e bine, nu e de mine, nu e ceva, nu știu, natural sau cum, nu e ceva bun, nu știu cum îl numesc unii, dar noi nu ne prea mai confruntăm cu probleme de genul ăsta pentru că din ce în ce mai mulți oameni au nevoie de astfel de tratamente și le primesc cu brațele deschise. Părțile grele, dificile rămân partea financiară, a timpului, a clinicilor puține într un oraș sau într o țară sau a deplasărilor din provincie către orașele cu clinici de specialitate. Astea devin lucruri mult mai grele.

Dr. Constantinescu: Eu când am fost la voi în clinică în Fertility Institute, când am observat acel traseu și am observat am fost în sala de de prelevare, am văzut prelevarea ovocitului transferului prin acel geam și o să lăsăm link la la acest material în descrierea podcastului cum îl ia embriologul, cum îl vede la microscop, cum îl pune la incubat, cum am și am documentat totul, am filmat totul, inclusiv cum este spermatozoidul acela, pac lovit. peste cap ca să amețească un pic și după aia este injectat sau mă rog, e implantat în e introdus și acolo apare embrionul. până la implantarea acelui embrian, efectiv se simțea în fiecare gestia adusă de părinți. Adică eu nu vedeam un copil făcut de doctor, eu vedeam un Eu vedeam doctorii asistând acest proces miraculos, la fel cum dentist te asistă să ai dinții sănătoși rezolvându ți o carie. Sunt toți dinții tăi

Dr. Mihail: repară dintele tău. Exact.

Dr. Constantinescu: Exact. Te repară. Te duci cu dinții tăi și un specialist cu știință ia și ți face dintele să fie sănătos și tu pleci de acolo. Tu nu te gândești că e nenatural să mănânci sandvișul ăsta că tu ar trebui să ai o carie și să te doară dinții. Nu. Tu mănânci cu niște dinți foarte sănătoși. E pur și simplu o asistare. E ca și cum în loc să mergi pe jos te a te ar lua autobuzul și te ar duce două stații. E ceva nenatural în asta? Nu e un ajutor. E ești același tu. E nenatural că te afli în Piața Victoriei cu cinci minute mai repede decât dacă ai merge pe jos? Nu. Ești doar în Calea Victoriei cu cinci minute un pic mai rapid pentru că ai fost asistat de o tehnologie. La fel e și aici. E o asistare. E ceva ce ajută un proces care undeva în mod natural între ghilimele se blochează, dar în final e același copil natural care crește în burta mamei și se dezvoltă acolo.

Dr. Mihail: Sigur că da. N au ce face colegii noștri fără fără celulele de unde pleacă embrionul. N au Sunt lipsiți de magie. Magia apare doar când trebuie să se întâlnească ovocitul cu spermatozoidul.

Dr. Constantinescu: Hm.

Dr. Mihail: Când trebuie să se formeze acel embrion și când îi vedem după e incredibil și pe noi. Pentru noi punem embrionul în uter, da, când se face embrio transferul. Apropo de asta, o procedură care durează două minute, fără anestezie, fără Nu, nu presupune nimic deosebit. Pacienta vede împreună cu noi pe ecranul ecografului pentru că îl facem ghidat ecografic. Compunem embrionul uter este fix același moment cu care el ar fi ajuns în mod natural de pe trompele uterine de unde se formează în mediul natural și vine uter implantare.

Dr. Constantinescu: Acolo e atât de tare pentru că asta mi am dat seama tot așa asistând la acest proces că implantarea naturală tu nu știi când se întâmplă enorb. E adică este acolo se întâmplă cândva în alea trei zile

Dr. Mihail: oricând. trei sau cinci zile poate să fie maxim de cinci zile de la formarea lui până la zile.

Dr. Constantinescu: Da, dar aici e singurul moment în istorie când tu chiar poți să vezi minunea cum se întâmplă. E foarte tare asta.

Dr. Mihail: Rămâne un punct strălucitor acolo pe ecran și e prima poză pe care o primește pe a doua pentru că primește poză și cu embrionul cum arată după după decongelare, cum își reia metabolismul. Și în ordinea asta avem poza cu embrionul a locului unde a fost pus în uter pe ecran. Și bineînțeles că la fiecare din pacientele care trec prin etapele astea ne dorim următoarea poză când confirmăm ecografic sarcina.

Dr. Constantinescu: Ce tare!

Dr. Mihail: Și de acolo minunea.

Dr. Constantinescu: Apropo de asta, ce emoții observi că Ce emoții observi cel mai des în rândul femeilor care vin să discute despre congelarea asta a ovocitelor?

Dr. Mihail: Cele mai multe paciente care vin la la congelare de ovocite sunt sau cel puțin așa le percep eu foarte puternice. Sunt femei proactive care inclusiv în joburi, în viața de zi cu zi, nu lasă lucrurile la voia întâmplării, care vor să prevină și vor să și crească șansele. Sunt paciente care îmi și spun absolutut nimic pe lumea asta nu am obținut ușor drept pentru care nu mă nu mă aștept să obțin nici sarcina ușor. Eu am venit, zic să nu fim pesimiști, s o luăm totuși cu cu optimism și cu bucurie, dar nu nu mie mi se închid ușile în nas, așa că eu am venit să mi fac treaba pentru că dacă nu o să mi pară rău. Indiferent ce decizie luăm, că o facem sau că n o facem într un anumit moment, ar trebui să fie asumat. Am paciente care sunt extrem de împăcate cu gândul că suntem într o etapă la limită în care facem lucruri cu șansă de 1%. Doamne doctor, ăsta e 1% pe care eu îl știam acum trei ani că putea fie. Sunt paciente care nu știu pentru că n au informația sau n ajung unde trebuie, dar în ultimul timp ne confruntăm cu cazuri care spun foarte clar. Mie mi s a spus de acum doi ani, trei ani că dacă î doresc un copil să mă grăbesc că nu știu, am endometrioză, ovare polichistice, boli autoimune care îmi vor afecta într un fel sau altul fertilitatea, dar nu a fost din diverse motive pentru mine o prioritate în momentul ăla și acuma îmi asum și este o asumare pe deplin și cu atât mai mult mă consumă cazurile în care pacienta înțelege acel 1% sau 5% rată de succes, Dar este ceea ce poate să facă și o face din plin pentru că n a făcut o altădată când a fost, na, i a fost recomandat s o facă.

Dr. Constantinescu: Și știți ce e interesant? Apropo de asta, și asta am văzut pentru prima dată la acea conferință la care am fost împreună la Timișoara anul ăsta.

Dr. Mihail: Da.

Dr. Constantinescu: și veneau au erau era o conferință despre despre fertilitate, despre despre FIV, despre prezervare a fertilității și era un public, inclusiv fete tinere care optaseră pentru prezervarea de ovocite pentru că au o prietenă foarte bună, dar în vârstă care se chinuie să

Dr. Mihail: Din ce în ce mai multe paciente de ale noastre de aia vin, pentru că văd prin ce trece un cuplu apropiat ca să obțină o sarcină și poate atunci conștientizează cât de tare își vor dori la un moment dat pentru că e greu poate să ne transpunem undeva unde acum am alte treburi, nu mi doresc copil, cât de tare o să mi doresc la un moment dat un copil, cât de important va fi

Dr. Constantinescu: când vezi prietena ta bună ca să se chinuie, te gândești că poate n ai vrea să treci prin asta.

Dr. Mihail: Și de obicei nu de la început, dar asta se cam întâmplă după ani de zile de chinuială a cuiva, adică când vezi că lucrurile pot să ajungă undeva unde nu ți ai fi închipuit. Da. Toată lumea spune: „A, e mai greu după o vârstă, dar nu mi va fi greu mie.” Adică tindem să gândim așa și într un fel e bine că ne protejăm.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Da.

Dr. Constantinescu: Corect.

Dr. Mihail: Nu mi va fi mie greu este vecinei. La fel cum noi am fost învățați că bolile sunt în cărți. Nu trebuie să ni le da când am făcut școală de medicină să le avem pe toate că unde ajungeam și trebuie să ne menținem, nu? Noi suntem bine, suntem aici să i ajutăm pe alții. Așa și pacientele noastre. Multe consideră că problemele de fertilitate sunt pentru prietena, vecina, sora sau verișoara. Doar că dacă este cineva apropiat și chiar empatizează și trece împreună cu persoana respectivă prin tratamente, își schimbă își schimbă percepția. Am observat asta. Adică paciente care au venit acum la un control de rutină și care îm spunnu mi doresc copil și sunt foarte hotărâte, ferm convinse într un timp relativ scurt, un an, doi, vin cu o atitudine cu care copilul este poate cel mai important și singurul lucru pe care și l doresc atunci. Ce se întâmplă între timp, tot apropo de ce aflăm, ce cunoaștem din jur poate să schimbe lucruri.

Dr. Constantinescu: Tu ca medic ai trecut printr o luptă asemănătoare, nu i așa? și mi ai spus înainte de podcast că e ok să vorbim despre asta.

Dr. Mihail: Sigur că da. Da. Eu le spun tuturor pacientelor mele gândindu mă că poate le ajută și le spun de obicei recunosc în fața unui eșec, de exemplu eșecul implantării unui embrion și le povestesc cum eu am avut nevoie de două fertilizări practic două puncții ovariene și trei embriotransferuri ca să obțin sarcina cu fetița mea și că dacă exista medicamentul minune luam eu din prima și asta o folosesc exact în în scopul ăsta în fața uneori ai eșecurilor pentru că noi Nu putem decât să facem lucruri corecte până când embrionul care are cu adevărat puterea să o facă o va face. Încă o dată, dacă nu se fac greșeli, vorbim de pași corecți ai tratamentelor, dar asta nu înseamn nu orice embrion pe care reușim să îl ajutăm să se formeze în laborator va fi un copil sănătos. Asta trebuie să știm și noi ca medici și pacienții noștri, pentru că ei se formează mulți embrioni și în mediul natural. Apropo, ă ai putea să mi dai un procent din așa ă nu din date medicale concrete din ceea ce ai crede întrebarea câte sarcini formate oriunde în lume într un an de zile nu se știe vreodată că au existat?

Dr. Constantinescu: Câte sarcini naturale? Da.

Dr. Mihail: Și sarcini naturale obținute naturale

Dr. Constantinescu: naturale.

Dr. Mihail: Deci câte sarcini, mă întrebi? Câte nu se știe vreodată că au existat

Dr. Constantinescu: pentru că dispar sau

Dr. Mihail: ca și procent câte sarcini din

Dr. Constantinescu: din toate sarcinile formate

Dr. Mihail: din toate sarcinile

Dr. Constantinescu: din toți ce înseamnă sarcini să se fi format un embrion

Dr. Mihail: dar noi n am știut din ele

Dr. Constantinescu: păi eu nu știu poate poate fifty fiifty aș zice că dacă mă întrebi mă gândesc că e un număr mare. Adică mă gândesc că din toate sarcinile formate 50% ajung la maturitate, 50% nu ajung.

Dr. Mihail: Peste 50% din sarcinile formate pe cale naturale oriunde în lume, nu se știe vreodată că au existat, dar părinți părinții, nimeni nu știe că a fost un embrion acolo. El se formează pe trompele uterine și în primele zile de dezvoltare, cele pe care la o fertilizare invitrol le petrece în laborator, se oprește în evoluție sau tinde o implantare ușoară în uter după primele zile și se oprește din evoluție înainte să se știe că a existat, înainte să dea semne, gen test de sarcină pozitiv sau întârziere de

Dr. Constantinescu: și evacuat într o menstruație obișnuită.

Dr. Mihail: E menstruație, vine menstruația până la urmă dacă hormonii de sarcină n au progresat. De ce? Pentru că deformat se formează foarte mulți embrioni. Ei trebuie să aibă și acea putere de care tot vorbim, competența necesară să se implanteze, să meargă mai departe. Ori la fertilizările invitro asta se întâmplă pentru că știința ne ajută. E se formează mulți, mai mulți decât s ar fi format în mediul natural poate, dar tocmai că din ei doar o parte vor fi un copil sănătos.

Dr. Constantinescu: de ce mi spui tu e e important de știut pentru a ne acorda cumva la realitate pentru că într adevăr avem impresia că pe cale naturală sarcina odată formată merge la final. Ce spui tu este că mai puțin de una din două sarcini ajunge la final. Una merge la final, una se pierde

Dr. Mihail: final și nici măcar nu la final să se știe că există, să fie confirmată. Pentru că dintre acestea multe sunt problemele sarcinii, avortul, precoce în primul trimestru. care are aceeași rată la fertilizări cu sarcina naturală. Deci acolo intrăm în aceleași posibile probleme ale obstetricei deja. Dar să se știe că s a format, să se știe că a existat.

Dr. Constantinescu: Hm.

Dr. Mihail: Da. Pacienta care spune n am rămas niciodată însărcinată are foarte mari șanse să greșească fără să știe.

Dr. Constantinescu: Tu ca medic ginecolog și practicând medicina asta a fertilității, cum a fost pentru tine acest traseu al fertilizării în vitro?

Dr. Mihail: Cred că a fost mai simplu, foarte ușor de acceptat. Adică eu recunosc, fără să epatez că nu mi s a părut nimic greu. Sunt din categoria pacientelor care î spun tot ce am obținut am obținut cu muncă și dacă obțin prea ușor poate nici nu mă bucur suficient de ce am. Așa că trebuie să fie greu, trebuie să fiu un pic cu luptă și să simt că am participat. Da, am început să mi fac tratamentele de fertilizare invitro împreună cu soțul meu când aveam 32 de ani când sarcina întârzia să apară și când aveam defectul profesional prin care știam că ovocitele îmbătrânesc.

Dr. Constantinescu: Hm.

Dr. Mihail: și a fost cam singurul motiv legat de de analize sau de problemele. Deci, am plecat la drum cu șansele maxime din cât poate să aibă o fertilizare pentru că nu erau alte probleme cunoscute sau ca rezultate ale analizelor și cu toate astea a fost nevoie de două recoltări de ovocite de formarea embrionilor și de de reușită la al treilea embrio transfer.

Dr. Constantinescu: La al treilea

Dr. Mihail: deci a fost unul din unul din trei.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Am fost în rata de succes. Pentru că apropo de rată de succes, de ce cu tot ce știm în momentul ăsta nu merge undeva mai departe de 35 40% în toate categoriile de vârstă și de patologie? Pentru că foarte mulți embrioni care se formează atât natural cât și prin fertilizare nu sunt de fapt un organism care să devină un copil sănătos. Da, da. De aia se formează, de aia avem mai mulți, de aia dăm o șansă maxim din ce ține de noi fiecăruia în parte până la acela care

Dr. Constantinescu: în orice caz. Știi, odată ce știi că pe cale naturală doar una din două sarcini știm de ea și probabil că tot una din trei ajunge la final pe cale naturală, poate pe acolo în zona asta, atunci și șansele de reușit ale unei fertilizări în vitră de 35 40% par acolo. Adică nu mai pare ceva, nu mai nu mai pare o tehnică inferioară. Pare

Dr. Mihail: nu, nu, nu, în niciun caz. Și ținând cont de faptul că de obicei o aplicăm pacientelor cu fertilitate scăzută, deci noi vorbim de natural în categoria pacienților fertili, fără probleme. Una e la 24, 25, 26 de ani, ce vorbeam mai devreme, dar rata de succes se menține și la 40 de ani. E adică și pacienții în jurul vârstei de 40 de ani sunt în aceeași rată de de succes, ceea ce face cu atât mai minunat rezultatul.

Dr. Constantinescu: Chiar trecând prin această experiență, cum sau cum te ajută pe tine trecerea prin această experiență prin fertilizare în viitor? Tu personal, cum te ajută această experiență să vorbești cu pacientele tale, să le înțelegi mai bine?

Dr. Mihail: M, eu știu foarte bine cum mă ajută pe mine. Nu știu dacă reușesc să le transmit lucrul ăsta pentru că suntem diferiți. Pentru că nu trebuie să avem pretenția că vom înțelege pe toată lumea, că uneori nu ne înțelegem nici pe noi. Pe mine m a ajutat întotdeauna să încerc să nu mi plâng de milă, să nu fac nimic care să m adune așa nori negri deasupra mea, să consider că prin atitudine îi împrăștii și what to do next. Adică ce facem mai departe? Care i pasul următor? Ce schimbăm? Ce îmbunătățim? că până la urmă o să fie bine. Nu am avut absolut niciodată vreun gând că n o să fie bine, ceea ce nu putem spune când anume, cu care dintre embrion, pentru că încă o dată nu știm ce va presupune competența lui de a și face treaba, dar noi să ne o facem corect cu cât mai multe lucruri care să ajute. Asta le spun pacientelor mele, dar cu toate astea sunt paciente pe care nu le ajută lucrul ăsta pentru că tindem uneori să rămânem în de ce n a fost bine, nu neapărat ce pot să fac mai departe, nu mai vreau să mai fac nimic mai departe, acolo ne blocăm. Ne blocăm când pacienta înainte de rezultat spune: „Este singura încercare, este ultima. Eu nu mai fac nimic după asta pentru că ne blocăm și noi știind că facem tot ce ține de noi, dar că poate să nu fie ultima încercare de care avem nevoie și ea poate să aibă copii pe care și dorește, dar nu e asta ultima încercare.

Dr. Constantinescu: Și reușești să le să le transmiți acest mindset de

Dr. Mihail: Încercăm și pentru că suntem diferiți și relațiile cu pacientele s diferite și încerc să le învăț și să oferim fiecărei paciente ce are nevoie.

Dr. Constantinescu: Hm.

Dr. Mihail: Da. să plângem mai mult înainte să ne ridicăm, să continuăm cu cine pare să aibă nevoie de asta sau dimpotrivă să nu plângem deloc cu cine n are nevoie deloc de lucrul ăsta, ci de ce facem mai departe și de plan. Planul B întotdeaindată. Ce facem dacă acum nu i bine?

Dr. Constantinescu: M

Dr. Mihail: Pentru că multe paciente nu acceptă lucrul ăsta. De ce să nu fie bine și gata, nu am cum să trec mai departe. Dar noi spunem vom face tratamentul acesta la care dacă din păcate rezultatul nu este cel pe care ni l dorim, asta este de făcut și e greu să înțeleagă, dar de ce nu fac ce i bine de la început. Nu e logic să întrebi asta.

Dr. Constantinescu: Da,

Dr. Mihail: pentru că lucrăm cu corpurile umane diferite și pentru că nici noi știm ce i corect să facem, dar nu care din variante va fi fix ce are nevoie în momentul ăla organismul mamei.

Dr. Constantinescu: Hm. Da. Îmi place foarte mult datigunea ta pentru că e așa, ok, vrei să plângem, putem să plângem, dar hai să ne și ridicăm și să mergem să vedem care e următorul pas. Nu gata, doar asta fac și gata. Nu, următorul pas este să încercăm și să

Dr. Mihail: și încerc întotdeauna un plan Binte de eșec. Deci dacă înainte de un posibil eșec ai un plan B, pacienta reușește să înțeleagă că ăla există, că nu e că nu i o scuză, că nu vin după un eșec să spun, știți, trebuia să facem de fapt altfel. Nu era discuția dinainte de pașii corecți către către reușită și care din ei va fi cu succes, din păcate nu ține de noi întotdeauna.

Dr. Constantinescu: Cum crezi că arată viitorul? Cum ți l imaginezi tu lucrând un domeniu văzând ce se scrie, ce se studiază și cât de ce cum galopează știința? Care crezi că e viitorul? Crezi că vom avea acele acele ferme de oameni? Știi? Sunt acele filmulețe din viitor distopic, aparent.

Dr. Mihail: Nici nu mă uit la ele, dar fă să le cred. Nimic science fiction, nimic. Vrem doar o realitate empatică, bazată pe știință, dar nu dusă la extrem. Cel puțin asta îmi doresc eu și nici nu nu percep altceva și în niciun caz. Nu ne jucăm de a Dumnezeu, nu facem nimic de genul ăsta. Ajutăm un cuplu care are probleme de fertilitate, la fel cum ajutăm un pacient care are gripă.

Dr. Constantinescu: Hm.

Dr. Mihail: să treacă peste episodul respectiv cât mai ușor, cât mai repede și cu riscurile cele mai mici. Important e să nu facem rău. Rămânem medical vorbind acolo unde am fost învățați încă din facultate. Non noere este primul principiu medical. După care dacă putem face bine cât de bine și să fim corecți cu cât de bine putem face, rămâne ceea ce suntem datori când ne punem capul pe pernă seara. Restul, dacă pacienții noștri uneori înțeleg lucrul ăsta sau cred că e de fapt o scuză de a noastră, e partea a doua. Dar cine reușește să înțeleagă că nu i o scuză, ci e doar limita unui tratament, nu venim să cumpărăm mobilă. Dacă venim să cumpărăm mobilă și n a ieșit conform măsurătorilor, fabrica de mobilă trebuie să facă alta, nu? Adică zice: „Dar de ce n am o garanție?” Și în ultimul timp întrebarea este destul de frecventă, dar câtă garanție? Dar nu se poate. Sună escrocherie să nu mi ofer o garanție. Noi nu oferim o garanție că nu oferim un un produs, un serviciu. Veniți să vă ajutăm să obținem un să vă obțineți propriul copil pe care să l luați acasă și este copilul fiecărui cuplu în parte. Nu este un produs al clinicii noastre.

Dr. Constantinescu: Da.

Dr. Mihail: Da. De aia când pacienții spun fără dumneavoastră, dar ați fost Dumnezeu pe pământ, nu sunt de acord cu asta. Aprecierea este minunată, dar nu e despre asta. Este despre a face lucruri corecte și dacă totul era bine în momentul ăla, a fost cu succes. N am făcut mai puțin la pacienta care în aceea zi are un rezultat negativ. Asta e.

Dr. Constantinescu: Da, frumos spus. Care ar fi un ultim mesaj cu care ai vrea să rămână? Nu știu, o fată care se uită acum la acest material și care își pune întrebări. Cu ce mesaj ai vrea să rămână din acest podcast?

Dr. Mihail: tratamentele de fertilitate sunt și vor fi din ce în ce mai folosite. Sunt convins apropo de unde ne vedem în viitorul apropiat din diverse motive, dar vor fi din ce în ce mai folosite. să le folosim la timp, să le folosim cu un plan bine pus la punct și îmi doresc să fac ceea ce am zis mai devreme, doi, chiar trei copii, dacă părinții își doresc, dintr o singură fertilizare, nu trei, patru, cinci fertilizări în invitro ca să reușim să obținem o sarcină. Iar diferența la ceea ce am spus acum este enormă, cu toate că nu pare sau pare o frază scurtă și seacă. Este enormă raportat la emoții, timp, bani, tot ce se poate consuma în astfel de tratamente. Și atunci prevenția rămâne cel mai important lucru pentru care vrem să ne luptăm. Până acuma ne am luptat foarte mult pentru tratamente. O facem în continuare că cine n a făcut prevenție acum 10 ani va face tratament, dar cine face acum prevenție va face peste 10 ani lucrurile mult mai ușor de realizat, mai repede, cu riscuri mai mici, cu un drum mai scurt, cu bani mai puțini

Dr. Constantinescu: și să faci prevenție concretă înseamnă să îți prezerviele la

Dr. Mihail: s o verificăm. În primul rând, avem nevoie de jumate de oră, o oră de discuție și de evaluare pe parte feminină sau a unui cuplu, dacă el există, dacă nu a pacienților separați, ca să putem să facem planul corect. Uneori nu e vorba doar de prevenție, e vorba de congelare. Prevenția poate să însemne peste cât timp trebuie să revin, dacă acum totul pare bine, dar eu încă nu am sarcină.

Dr. Constantinescu: Uite, mai am o întrebare. Dacă ai, de exemplu, uite, îți imaginezi o fată care are 40 de ani,

Dr. Mihail: da,

Dr. Constantinescu: și este nu este la menopauză.

Dr. Mihail: Sperăm că la 40 de ani nu ne dorim la menopauză.

Dr. Constantinescu: Da. Deci 40 de ani este în perioadă fertilă, nu are un partener, nu știe când o să aibă la vârsta asta încă. Întrebarea este, mai merită să ți prezerve vocite?

Dr. Mihail: Nu, nu.

Dr. Constantinescu: De ce nu?

Dr. Mihail: pentru că ar trebui să aibe statistic vorbind un număr de 30 și ceva spre 40 de ovocite crioprezervate ca să aibă șanse de cel puțin un embrion corect genetic mai apoi.

Dr. Constantinescu: Multe, adică

Dr. Mihail: foarte multe. lucru care nu se merită, care devine extrem de dificil, de greoi, de costisitor. O, de aia am spus până în 35 de ani, ideal, da, congelăm o voce la 36 37 de ani, congelând un număr mai mare pentru o siguranță mai bună, pentru o șansă mai mare în viitor. Dar la 40 nu. De obicei, la 40 de ani, o o femeie împlinită din toate punctele de vedere știe dacă î dorește copil, nu neapărat în când, în viitor, că nu și planifică o sarcină la 45 de ani, chiar dacă ea se va întâmpla, dar nu cred că intră în planificare. Și atunci dacă î dorește un copil și nu are partener, recomandăm mai degrabă să obținem embrioni cu o probă de spermă de la donator, dar să avem embrioni.

Dr. Constantinescu: Hm. Embrioni direct.

Dr. Mihail: embrioni,

Dr. Constantinescu: adică să

Dr. Mihail: să vedem ce capacitate fertilă mai au ovocitele, nu doar să le congelăm, ci să le punem la treabă, eventual să testăm genetică embrionice, am vorbit mai devreme, ca să avem un lucru mult mai palpabil, mai aproape de ceea ce va însemna fertilitatea ei.

Dr. Constantinescu: Bun. Păi, a fost cât se poate de clar și cât se poate de de la obiect. Îți mulțumesc pentru tot ce ne ai ce ne ai prezentat astăzi.

Dr. Mihail: Eu mulțumesc pentru ocazie.

Dr. Constantinescu: Știi la ce mă gândeam când ascultam Ce mi povestești? Că ăsta e unul din acele podcast uri pe care n o să le poți urmări la viteza 2x. Știi, de multe ori tu urmărești podcast uri, știi că poți să pui, adică poți să pui pe YouTube pe 2x.

Dr. Mihail: Da,

Dr. Constantinescu: că mai vorbește omul, vorbește mai lent și vrei să afli mai repede ce vorbește. La tine nu se va putea pentru că o n o să mai poți asculta dacă pui la 2x. Tu ai vorbit la 2x. Bine, n ai vorbit la 2x.

Dr. Mihail: Am încercat să vorbesc rar.

Dr. Constantinescu: Ai vorbit foarte tare. A, ăsta e rar.

Dr. Mihail: Ăsta i rar.

Dr. Constantinescu: Da. Ai vorbit însă foarte concentrat. Mulțumesc foarte mult pentru aceste informațiie și pentru prezență. Ăă, mulțumesc și ție că ai rămas până aici, până în acest moment al podcastului. Dacă ai întrebări, dacă sunt lucruri pe care nu le am acoperit, dacă vrei să abordăm acest subiect și din alte perspective sau întrebări concrete, lasă le jos în comentarii. Dacă ai o poveste de povestit, dacă ai trecut prin fertilizare în vitro sau dacă ai o vocite sau un embrion prezervat și vrei să împarți asta cu noi, scrie jos în în comentarii povestea ta. Sau dacă n ai nimic de împărțit, dar ești curios ce au comentat oamenii, du te în comentarii și verifică comentariile. Noi le citim pe toate, eu le citesc pe toate și ne bucurăm de fiecare poveste. O să lăsăm în descrierea materialului și acel vlog pe care l am făcut din Fertility Institute în care am documentat într un vlog de 20 de minute, cred care am documentat pașii unui FIV de la început până la implantare. E cred că e unul dintre vlogurile mele preferate în ceea ce privește mersul în clinici și văzut lucruri care se întâmplă pentru că am învățat multe lucruri și e unul din rarele momente în care vezi cu ochii tăi miracolul cum se întâmplă acolo. Poți să l vezi și tu dând click pe linkul pe care lăsăm în descriere. Mulțumesc regina Maria pentru faptul că sprijină acest podcast și mulțumesc ție Cristina din nou pentru prezență.

Dr. Mihail: Eu mulțumesc.

 

De interes pentru tine

Am văzut cu ochii mei CUM SE DĂ VIAȚĂ

Am văzut cu ochii mei CUM SE DĂ VIAȚĂ

În profunzime
Am văzut cu ochii mei CUM SE DĂ VIAȚĂ
10 pași pentru a maximiza FERTILITATEA în cuplu | PROTOCOL

10 pași pentru a maximiza FERTILITATEA în cuplu | PROTOCOL

În profunzime
10 pași pentru a maximiza FERTILITATEA în cuplu | PROTOCOL