Oameni buni, vă salut, dr. Mihail aici și facem un nou vlog explicativ despre fibrilație atrială. Vreau în acest material să înțelegem ce este fibrilația atrială, cum lucrează inima noastră, o să facem niște analogii ca să vedem inima ca pe o casă și să vedem ce defecțiuni avem în casă care duc sau pot duce la această fibrilație atrială. O să vedem cum funcționează o inimă normală pe biomap și cum se manifestă această fibrilație atrială. Care sunt cauzele, cum îți dai seama că ai fibrilație și când trebuie să ajungi la doctor și o să vă dăm și un instrument util la finalul acestui material. Până atunci, hai să vorbim despre fibrilația atrială, să ne imaginăm inima ca pe o clădire complexă alimentată cu mult curent electric, acest curent permite funcționarea ordonată a tuturor componentelor, precum lifturile și luminile, încălzirea electrică, funcționarea pompei de apă și așa mai departe. Pentru a putea urca, liftul, are nevoie de un curent constant care să îi permită urcarea. Ca să ai apă, da, curentul trebuie să ajungă la pompa de apă care să pompeze încontinu și așa mai departe, la fel și inima noastră, imaginați-o ca pe o casă. Scopul ei însă este să apese cu pereții săi spre sânge. Inima hai să zicem că este ca o casa sângelui, doar că acel sânge nu trebuie să stea acolo. Dacă el stă acolo avem o mare problemă, așa că acel sânge trebuie să circule și inima trebuie să pompeze, să împingă în pereții săi ca acel sânge să curgă mai departe, ori inima are patru camere. Nu o să intrăm în detaliile astea, important este că e o pompă bidirecțională. Pe de o parte intră sânge în atriul drept care se duce după aia în ventricul drept și merge spre plămâni pentru a fi oxigenat, pe de altă parte, sângele vine de la plămâni deja oxigenat în atriul stâng, se duce în ventricul drept și se duce în corp pentru a hrăni celulele noastre cu oxigen și dacă inima s-ar contracta în același timp, n-ar permite ca sângele să vină din atri în ventricule și să aibă o circulație, astfel încât inima, deci dacă inima s-ar contracta în același timp toată, sângele s-ar duce aiurea peste tot, astfel, inima trebuie să se contracte în două faze, în primul rând se contractă atriile de sus, deci atriile se umplu de sânge, se contractă atriile, prin contractura atriilor, sângele ajunge din atrii în ventricule și de-apoi, de-abia se contractă ventriculele pentru a împrăștia sângele în plămâni sau în corp și pentru asta, inima are propriul său curent electric, e atât de șmecheră, încât inima nu se bazează pe curentul electric venit din creier, de astfel, dacă noi am decupla complet creierul de la inima, inima ar bate în continuare pentru că și-a creat un propriu creier. Un propriu sistem nervos care știe cum să se contracte, astfel încât toate camerele astea să se contracte una după alta și nu în același timp, astfel, în mod normal, inima noastră funcționează perfect, asemenea unei clădiri bine proiectate, semnalele astea electrice ale inimii circulă ordonat, permițând contractarea ritmică a acelor patru camere ale inimii. Și acum, imaginați-vă ce se întâmplă când curentul electric din clădirea despre care vorbim nu mai funcționează cum trebuie. Lift-ul se oprește, luminile se opresc, vrei apă, nu mai curge apă, te duci cu lift-ul, te blochezi, mergi pe scări. Lucrurile încep să meargă anapoda, dar asta se întâmplă când inima noastră începe să aibă probleme în a gestiona acest curent electric. Acest haos ilustrează fibrilația atrială când semnalele electrice din inima devin haotice, provocând o bătaie neregulată și rapidă a inimii și asta vreau să vă arăt eu acum pe aplicația Biomap căreia îi mulțumesc că ne permit mereu să le arătăm, să vă arătăm aceste planșe. So, așa funcționează inima noastră în normală, da? Vedem ăsta este atriul drept, ăsta e atriul stâng și aici avem ventricul stâng și ventricul drept. Nu le vedem de țesutul ăsta adipos care stă pe inima, hai să vedem dacă putem să-l… Gata, am dat la o parte țesutul adipos și aici vedem ventricul drept și ventricul stâng. În general, sângele vine pe aici, în zona asta, vine sângele din corp în vena cavă inferioară aici și vena cavă superioară, intră în atriu, vedeți cum atriul se contractă, deci când se micșorează, el se contractă. Se micșorează, se mărește, se micșorează, se mărește, practic el împinge sângele în ventricul și ventriculul ulterior împinge sângele în acest trunc pulmonar care duce sângele spre plămâni. Același lucru face și atriul stâng. Atriul stâng ia sângele din aceste vene pulmonare și la fel face și el, el se micșorează, duce sângele în ventriculul stâng, iar din ventriculul stâng vedem aici aorta, crosa aortei și practic sângele din ventricul se duce în aortă și se duce în corp. Așa funcționează inima normală, da. Hai să vedem dacă dăm la o parte aceste structuri, vedem și creierul inimii. Asta este efectiv creierul inimii, format din niște noduli nervoși care au nervi, adevărați nervi aici și traseile astea nervoase. Aici sus vedem nodulul sinoatrial, acesta de aici, ăsta este nodulul sinoatrial. Mai jos, sub el, vedem nodulul atrioventricular și aici mai jos, avem fasciculul lui Hiss. Ce vedem noi în această imagine este că semnalul pornește întâi din nodulul sinoatrial, a pornit acum, se duce în nodulul atrioventricular, acolo se blochează puțin și merge mai departe, da? Deci vedeți, primul semnal de sus, pauză, semnalul în jos. Asta permite contractarea atriului, pauză, contractarea ventricului. De acolo, se și aude acest sunet specific al inimii, pum-bum, pum-bum, pum-bum, pum-bum. Când auzi acest pum-bum, asta practic semnifică contractarea atriilor, urmată de contractarea ventricului, și, mă rog, niște valve care se deschid, se închid și produc aceste sunete și se audă pum-bum, pum-bum. Inima nu bate bum, dacă ar bate doar bum, bum, bum, n-ar mai fi eficientă. De aceea avem nevoie de pum-bum și pentru asta avem acest sistem nervos propriu al inimii care trimite semnal în atri, face pauză la mijloc, trimite semnal în ventricule. Hai să mergem mai departe în planșa anatomică și vedem cum funcționează asta în timp real. Vedem semnalul de sus, da? Pac, pac, pac, pum-bum. Uite, dacă ar fi acum să ilustrez acele sunete, se aude pum-bum, pum-bum, pum-bum, pum-bum, da? Deci acest pum-bum este semnal, practic avem semnal de sus din nodulul sinoatrial, blocaj în nodulul antrioventricular și retrimiterea semnalului către fasciculul His și spre celelalte ramuri și asta este practic o funcționare normală a inimii. Dar ce este fibrilație atrială? Asta poate să fie fibrilație atrială. Vedem că semnalul nu mai este trimis din nodulul sinoatrial, e trimis haotic din diverse părți, acești nervi sunt super excitați, hiper-excitați, sunt tot felul de leziuni la aceste nivele și o să le exemplificăm pe toate când o să vorbim despre cauze și mecanisme și practic imaginează-ți că tu chemi lift-ul, dar cineva, vecinul, a dat cu bormașina în perete și a lezat cablul care duce curent la lift, el are câte cât de cât curent, dar nu e suficient cât să te ducă și tu te tot blochezi, sau pereții au fost erodați, sau ți-a intrat apă în casă, o să vorbim despre toate astea și o să le explicăm din punct de vedere medical și prin analogii, dar așa arată o fibrilație atrială. Practic aceste semnale sunt toate haotice și atriile noastre bat foarte repede de multe ori sau bat neregulat și atunci simțim acele palpitații și avem multe riscuri de a face cheaguri, de a avea o insuficiență, de a avea o oboseală, de a nu ne putea concentra și așa mai departe, din nou vorbim de ele cât se poate de curând. Vedem însă că ventricolele se contractă aproximativ ok, dar și aici avem o aritmie, vedem că ele nu bat ritmic, ci la un moment dat se contractă de două ori mai rapid, se contractă, fac o pauză și asta ne duce la această senzație de palpitație, simțim, putem să simțim în piept cum inima nu bate cum trebuie și așa arată asta la exterior. Și aici vedem o altă reprezentare, vedem cum acest nodul sinoatrial trimite semnale, dar, semnalele pușcă și din altă parte a inimii, semnalele pușcă și din altă parte și vedem cum atriul acesta se contractă complet, aiurea, aici din nou vedem o inimă care este în fibrilație, apropo, dacă ascundem acest atriu și dacă ascundem acest ventricul, putem să vedem cât de frumos arată aceste valve, deci în momentul în care sângele este împins în ventricul, valva este deschisă, dar, în momentul în care ventricul se contractă, această valvă care se cheamă valva tricuspidă, ea se închide ca o parașută și nu lasă sângele să iasă înapoi în atriu și practic sângele după ce a pătruns în ventricul și valva tricuspidă se închide, vedem că în același timp se deschide această valvă care e valva pulmonară care lasă sângele să plece din acest ventricul să meargă spre plămâni ca să fie oxigenat, în fine, e un sistem foarte complex de valve care se închide, se deschide și ca toate astea să funcționeze, inima trebuie să bată bum-bum și nu bum-bum-bum, cam asta ar fi fibrilația atrială, deci este un ritm haotic și acum hai să mergem mai departe și să vedem ce cauzează fibrilația atrială. Și în primul rând vorbim despre hipertensiunea arterială pentru că hipertensiunea arterială adică tensiunea arterială crescută este una dintre cele mai frecvente cauze ale fibrilației atriale. Ca și în mecanism fiziologic, presiunea crescută în artere pune un stres suplimentar pe inimă, în special pe atrii, ceea ce poate perturba semnalele electrice normale, deci aceste atrii de sus sunt practic din cauza hipertensiunii, încep să perturbe semnalele electrice și vedeți aici pe ecran cum pușcă ele aiurea în loc să ai un singur șef, acel nodul sinoatrial pentru că, biologia este cumva, în biologie, ai nevoie de dictatură pentru a avea o ordine. Când nu ai dictatură și toate astea, vorbesc între ele, ajungi la această, poți să ajungi la această fibrilație și ca și analogie cu casa, gândiți-vă la hipertensiunea arterială ca la o suprasolicitare a sistemului electric al clădirii, dacă rețeaua electrică este supraîncărcată, acest lucru poate duce la fluctuații în alimentarea cu energie cauzând disfuncționalități în sistemul clădirii, sistemele electrice ale clădirii, cum ar fi liftul sau iluminatul. O a doua cauză a fibrilației atriale e dată de bolile cardiace structurale, diverse afecțiuni cardiace structurale, cum ar fi, valvolopatii sau cardiomiopatii, ca și în mecanism fiziologic, aceste afecțiuni pot modifica structura și funcția inimii, influențând semnalele electrice. La analogia cu casa putem spune că această situație este asemănătoare cu o clădire a cărei structură internă se modifică, da? Dacă tu te duci și dai jos un perete, un al doilea perete, nu ți-i cont de partea electrică, e posibil ca vecinul tău, în dormitor, să nu mai aibe pe curent, da? Asta se întâmplă atunci când avem boli cardiace structurale. O a treia cauză importantă este stilul de viață și factorii de mediu, consumul excesiv de alcool, fumatul, obezitatea și stresul. Aceste obiceiuri și factori pot afecta sănătatea inimii și pot duce la dereglare a ritmului cardiac. Gândiți voi la aceste obiceiuri ca la un comportament neglijent în întreținerea clădirii, neglijarea mentenanței clădirii și suprautilizarea unor echipamente pot duce la avari și dereglări în sistemul electric al clădirii. Imaginează-ți că ai un lift care e făcut să meargă, dacă tu urci mereu cu o capacitate maximă sau depășești capacitatea maximă, e posibil ca acel sistem electric să se încingă, să se supraîncingă, să se ardă sau ai o casă de care nu ai grijă, nu o repari, la un moment dat tencuiala o să cadă, asta facem noi prin stilul nostru de viață pentru că noi primim, majoritatea dintre noi, o casă perfect echipată, bine structurată, bine gândită, dar dacă tu stai și fumezi în casa ta, pereții ăia o să înnegrească, asta se întâmplă și atunci când noi provocăm aceste dereglaje prin stilul nostru de viață. Un alt factor care poate să ducă la fibrilație atrială este vârsta înaintată. Îmbătrânirea este un factor de risc pentru fibrilație atrială, de aceea persoanele peste 65 de ani au predispoziție în plus de a face fibrilație atrială. Cu vârsta, inima poate suferi modificări structurale și funcționale care pot afecta aceste semnale electrice din inima. Asemenea, unei clădiri vechi, inima îmbătrânită poate avea porți uzate sau deteriorate, cum ar fi cabluri electrice învechite care pot cauza scurtcircuite sau dereglări în distribuția electrică. Da, cablurile îmbătrânesc la fel și aceste cabluri nervoase din inima pot îmbătrâni, dar, factorii de mediu sunt cei care predispun sau duc la o îmbătrânire mai rapidă. A cincea cauză este fumatul, am vorbit despre ea la factorii de mediu, dar fumatul în sine sau consumul de tutun este un factor de risc major pentru fibrilație. Fumatul poate cauza daune la nivelul vaselor de sânge și poate crește riscul de a forma cheaguri, de ce? Pentru că fumatul practic îți afectează vasele de sânge, vasele alea se adaptează în inimă, se produce o revascularizare care poate perturba acel circuit electric, îl poate hiperexcita, deci, fumatul în sine cu astuparea, treptată vaselor, fără să ajungi la infarct și refacerea vaselor de sânge în alte părți pentru vascularizație a inimii este un factor de risc pentru aceste simnale electrice anarhice care pot să ducă la această fibrilație atrială. Consumul excesiv de alcool, din nou, l-am pomenit în stilul de viață și factorii din acest stil de viață defectuos, dar merită să-l menționăm și aici pentru că, acest consum de alcool poate să ducă la fibrilație în special atunci când bem deodată mult, ne intoxicăm deodată cu mult alcool și nu suntem obișnuiți cu a consuma mult alcool. Eu, de exemplu, să zicem așa, ipotetic, sunt sănătos, nu beau alcool, mă abțin, bă, da, o dată pe an la petrecerea, mă duc la petrecerea aia șmecheră și bag deodată 5 cocktailuri, fix persoana aia poate să ajungă la ceea ce se cheamă sindromul inimii de sărbătoare. Consumul excesiv de alcool, în special în perioade scurte care poate să ducă la fibrilație atrială pentru că, inima se intoxifică cu alcool, se produc niște dereglări chimice la nivelul inimii și inima începe să puște și duce la fibrilație atrială, alcoolul poate avea un efect toxic asupra inimii și poate perturba ritmul cardiac, considerați consumul excesiv de alcool ca pe o petrecere sălbatică, într-o clădire unde toate sistemele sunt asupra solicitate și riscă să cedeze din cauza agitației și a zgomotului excesiv, fix asta se întâmplă în inima, te duci la party, zici, mamă, mă pun în cap astăzi, n-am băut de un an, mă pun în cap, dar e posibil să-ți pui și inima în cap, deci atenție și la asta, apoi, sindromul apneei în somn, adică atunci când dormim noaptea și nu mai respirăm, da, deci e, a nu se confunda cu sforăitul. Sforăitul este când dormi și sforăi, sindromul de apnee în somn este când acest sforăit ți-a blocat complet respirația și persoana care are apnee în somn poate fi observată că nu respiră timp de două minute sau trei minute pentru că tu nu te miști, creierul nu consumă oxigen și oxigenul pe care îl ai, teoretic îți ajunge câteva minute, până când saturația de oxigen scade la o limită care te trezește, dar, totuși scăderea acestei saturații de oxigen îți induce o oarecare lipsă de oxigen, o hipoxie la nivelul inimii, ceea ce poate perturba aceste circuite. Apneea obstructivă în somn este asociată deci cu un risc crescut de a face fibulație atrială. Imaginați-vă apneea în somn ca pe un sistem de ventilație defectos într-o clădire care întrerupe periodic fluxul de aer proaspăt, creând un mediu instabil și nesănătos pentru locatari, da, locatarii sunt, inima ta, tu ai întrerupt curentul deodată, da, tu ai un sistem de aerisire, ai aer ca lumea în casă, dar, noaptea, poc s-a întrerupt și tu nu mai respiri bine și începi să te sufoci, da, asta se întâmplă cu inima ta când ai această apnee în somn. O altă cauză a fibrilației este diabetul, în special, atunci când nu este bine controlat, deci asta poate să contribuie la fibrilație atrială. Ca și mecanism, nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta vasele de sânge și pot duce la alte boli cardiace, cum ar fi fibrilația? Diabetul este ca și cum am avea un sistem de climatizare defectuos în clădire care nu reglează adecvat temperatura și umiditatea, ducând la deteriorări pe termen lung ale structurii, pentru că, de fapt, corpul tău fix are acest termostat, vrea să îți țină, glicemia mereu stabilă, ok, ai mâncat o prăjitură, ți-a crescut glicemia, perfect normal, te duci și faci sport, alergi, dormi sănătos și ea mereu se reglează. Da? Ește ca și cum ai deschide în casă, geamurile larg, da, și e frig afară și un termostat bun simte asta, scade temperatura în cameră, nu-i nimic, dar ea se reîncălzește imediat. Imaginează-ți că termostatul ăsta e complet stricat, tu deschizi geamurile, el se oprește, e super frig în casă, după care închizi geamurile, pleci de acasă și el bubuie caloriferele vii acasă, ai 40 de grade, este oribil de cald. Asta se întâmplă la un diabetic, toate reglajele astea defectoase duc la umezală intensă, la fluctuații mari de temperatură, la igrasie și așa mai departe în casa ta și asta face diabetul în inima ta. A nouă cauză sunt bolile pulmonare cronice, afecțiuni pulmonare cronice cum ar fi BPOC. Pot fi un factor de risc pentru fibrilație atrială, bolile pulmonare pot afecta modul în care inima și plămânii lucrează împreună, influențând ritmul cardiac. La 10-a cauză putem vorbi despre boli tiroidiene, atât hipertiroidismul cât și hipotiroidismul pot avea un impact asupra ritmului cardiac. Dezechilibrele hormonale tiroidiene pot afecta frecvența cardiacă și pot duce la fibrilație atrială. Ca și mecanism, dezechilibrele astea hormonale, tiroidiene pot afecta frecvența cardiacă și pot duce la fibrilație atrială. Și am vorbit despre aceste cauze principale există și alte cauze, atenție, o să avem și un podcast la un moment dat cu dr. Buznatu care e medic-cardiolog, îl avem și la Medicool foarte des în rubrici cardiologice, deci dacă aveți întrebări care țin de cardiologie, lăsați-le aici în acest video, iar eu o să selectez din ele și o să le pun la podcastul pe care o să-l avem undeva în anuarie probabil, undeva în februarie o să fie postat. So, am vorbit despre aceste cauze care pot să ducă la fibrilație atrială, dar totuși poate că ai aceste cauze, cum îți dai seama însă, care sunt simptomele fibrilației atriale? Acum, fibrilație atrială poate prezenta o gamă variată de simptome, unele dintre ele fiind mai subtile, în timp ce altele sunt mai evidente. Este important, deci, să recunoaștem aceste semne pentru a putea preveni prompt efectele adverse neplăcute ale fibrilației. În primul rând, vorbim despre palpitații cardiace, ele sunt sesizabile, o senzație neplăcută de bătaie rapidă, neregulată, sau fluturări ale inimii, cum li se mai spune, în analogia cu casa, imaginează-ți că luminile dintr-o clădire clipesc necontrolat sau intensitatea lor variază brusc, semn al unei probleme în circuitul electric. Ai lumină în casă, dar deodată ea pâlpâie, ce faci, o lași acolo să pâlpâie că tu parcă ai lumină în casă sau te gândești, poate că ceva e neregulă, poate că trebuie să intervin acum ca să nu se taie curentul complet, același lucru este și la inima, dacă simți aceste palpitații că îți flutură inima, de regulă ele sunt însțite și de o senzație de nelinște, eu, de exemplu, am avut palpitații când mă lăsam de fumat și m-am lăsat de fumat, țigări d-alea pe convențional, am avut palpitații, când beau prea multă cafea, pot să am palpitații, la examene sau înainte de examene, cu o oboseală acumulată pot avea câteva palpitații, aceste palpitații, niște extrasistole adică niște bătăi în plus ale inimii, pe mine mă făceau să mă simt foarte neliniștit, deci dacă simți astfel de palpitații des, cred că e un motiv bun să fii neliniștit și să mergi la un consult, să vezi dacă ai de-a face cu o fibrilație sau nu. Acum, al doilea semn pe care îl observi atunci când ai fibrlație atrială este oboseală, senzație de extenuare și lipsă de energie, chiar și după o odihnă adecvată, este ca și cum clădirea ar avea un sistem de alimentare cu energie ineficient, care nu reușește să furnizeze energie necesară pentru funcționarea normală a tuturor componentelor sale. Îți încinge, trebuie să stingi toate luminile din casă ca lucrurile să revină la normal, trebuie să te odihnești, chiar dacă te-ai odihnit adecvat, deci oboseala este un alt semn. Un alt treilea semn este dificultatea în respirație, senzație de lipsă de aer, dificultate în respirație în special la efort, mergi, cari ceva, urci pe niște scări și începi să simți că nu ai aer. Un alt patrule semn, destul de important, este durere sau disconfort în piept, o senzație de presiune, greutate sau durere în piept. Este ceva ce ar trebui să te trimită rapid la medicul cardiolog. Un al cincilea semn este amețeala sau leșinul, senzație de amețeală, vertij sau chiar leșin. Aceste senzații pot însoți fibrilația atrială. E ca și cum ai avea fluctuații de tensiune și deodată ți-a căzut curentul. Dacă îți cade des curentul în casă, ceva e în neregulă, deci dacă leșini sau ai această senzație de amețeală, e clar un semn că trebuie să te duci la doctor. Un al șaselea semn este confuzia sau dificultatea de concentrare care din nou este legat de oboseală, de lipsă de aer, de această amețeală și toate astea împreună pot fi însoțite și de confuzie sau de dificultăți de concentrare. E ca și cum sistemele de comunicare și de control ale clădirii nu funcționează corect, generând semnale greșite sau întrerupte. Acum e important să subliniem că nu toți pacienții cu fibrilație atrială vor experimenta toate aceste simptome și în unele cazuri, fibrilația poate fi chiar asimptomatică. În situația în care apar aceste simptome, este crucial să consulti un medic pentru diagnostic corect și pentru stabilirea unui plan de tratament. Și acum o să vorbim despre tratament și cum face medicul tratamentul ca să știi la ce ai putea să te aștepți, pentru că, tratamentul fibrilației atriale variază în funcție de severitate, de simptome, cauzele subiacente și riscul de complicații. Scopul principal este de a preveni formarea de cheaguri de sânge și de a restabili un ritm cardiac normal sau de a controla frecvența cardiacă. Acum, înainte să vorbim despre cum se tratează asta, vreau să arăt din nou această inimă pe biomap și aici este foarte simplu de înțeles pentru că, sângele cumva este proiectat, sângele e vâscos, dar el este proiectat ca la anumite mișcări și la anumită viteză, la anumită presiune, el să curgă lin, deci el să nu mai fie vâscos, să nu fie turbulent, să fie lin și atunci mișcarea asta normală a inimii face în așa fel încât sângele să curgă lin, ca un râu într-o albie perfectă. În schimb, sângele poate să devină și turbulent și turbulent devine atunci când, în mod cert, avem un astfel de comportament al inimii. Atunci când inima bate atât de rapid, sângele nu mai curge ca într-o albie care este perfectă, sângele curge într-o albie plină de roci și când este plină de roci, când atriile fac așa, sângele practic începe să se amestece și prin această tulburare a sângelui, prin acest haos care se întâmplă acolo, prin aceste toate mișcări foarte ciudate, particulele din sânge încep să se lovească unele de altele și ele pot să formeze în felul acesta cheaguri. Dacă sângele curge lin, el nu formează cheaguri, dar în momentul în care el este lovit și este, uite, așa împrăștiat și făcut valvârtej, atunci sângele poate să facă cheaguri. Ce vrem noi să facem în tratament este fie să oprim această fibrilație, să facem o reversie, să redăm inimii un ritm normal, fie să acceptăm că n-avem ce să facem cu ea, dar să înmuiem sângele în așa fel încât el să nu facă acele cheaguri și să controlăm cumva aceste bătăi ale inimii astfel încât inima să fie eficientă. Și acum hai să enumerăm cele șase posibilități de tratament și în primul rând vorbim despre medicamente anti-aritmice. Aritmic înseamnă că ești în aritmie, nu bate ritmic, este aritmic, da, este aiurea, și acestea sunt medicamente anti-aritmice. Acestea sunt medicamentele prescrise pentru a restabili sau menține un ritm cardiac normal. Dacă există o cauză chimică acolo, aceste medicamente inhibă acele cauze chimice și restabilesc un ritm normal. Este ca și cum ți-ai repara un sistem electric defect în clădire, asigurând funcționarea fluidă și ordonată a tutoror componentelor din acea casă. Al doilea tip de tratament este dat de medicamente anti-coagulante, cum am povestit mai devreme. Sângele dacă este tulbure, el poate să coaguleze, să facă cheaguri. Ceea ce putem noi să facem este să dăm medicamentele care să țină sângele mai fluid, mai puțin vâscos, astfel încât chiar și prin acea tulburare a lui în atri care sunt aritmice, sângele să nu formeze cheaguri. Medicamente care reduc riscul formării chiagurilor de sânge și implicit al accidentului vascular cerebral. A treia posibilitate de tratament se cheamă cardioversie sau controlul frecvenței cardiace și constă în medicamente sau proceduri care controlează frecvența cardiacă. Al patrulea tip de tratament este o intervenție cu ablație prin cateter. O procedură minim invazivă pentru a distruge zonele inimii care generează semnale electrice anormale. Acum dacă ne întoarcem din nou la această planșă, o să vedem că aceste semnale electrice pornesc aiurea din diverse zone. Medicul detectează că aici este un nodul, s-a format, nu știu, s-a fibrozat ceva în inimă, s-a format un nodul aiurea care stă pe acest nerv și la mișcare lecșită și îi dă un impuls în plus și asta duce la fibrilație și practic ceea ce poate să facă medicul într-un astfel de caz este să îți găsească un vas de sânge la nivelul piciorului care merge până la inimă, să-ți insere un cateter, să-l observe cu o aparatură specială prin transparența corpului, să vadă cum acel cateter se duce la inimă și în inimă, tot așa printr-o aparatură specială. Să observe unde se află, să se ducă cu vârful de cateter fix în acel nodulaș care îți provoacă această fibrilație și să-l distrugă și practic prin distrugerea lui să-ți restabilească ritmul cardiac normal, asta se cheamă intervenție cu ablație printr-un cateter. Există și proceduri de cardioversie, proceduri care restabilesc ritmul cardiac normal adesea prin șocuri electrice. Și al șaselea mod de a trata la persoane care n-au riscuri asociate, care n-au o cauză precisă, sau cauza poate să fie un stil de viață defectuos, se referă la monitorizarea acestei fibrilații atriale și modificarea stilului de viață, adică medicul poate să îți indice sau să te roage, sau să te convingă, să renunți la fumat, să renunți la alcool, să renunți la alți factori care pot să ducă la această fibrilație atrială. Și practic prin asta să obțină o cardioversie, să te readucă înapoi la un ritm cardiac normal. So, ce am înțeles noi astăzi este că cu această fibrilație nu te joci, este o contractură aiurea a atriilor de sus, care se poate traduce și prin niște extrasistole, prin niște contractări, palpitații la nivelul inimii, la nivelul ventricolelor, acest lucru este cauzat de lucrurile despre care am vorbit. Am vorbit despre simptomele pe care le poți avea, dar nu toți pacienți au aceste simptome și am vorbit despre ce poate să facă medicul și de ce este important să te duci la medic. Adică niște palpitații nu e ca și cum te duci la medic și el zice, da, ai palpitații. Nu, medicul o să-ți facă investigații ca să prindă din timp această fibrilație și are la îndemână multe metode de a te trata. Medicație antiaritmică, medicamente care te scot din acea aritmie, medicație anticoagulantă ca să nu faci cheaguri, cardioversie sau controlul frecvenței cardiace, ablație, proceduri de cardioversie, da, chiar și prin șocuri electrice și monitorizare și modificarea stilului de viață, acum dacă vrei să vezi tu, dacă n-ai aceste simptome sau te-ai recunoscut printre ele și vrei să vezi, totuși, dacă ai un risc de a avea fibrilație și dacă merită să te duci la medic, pentru asta există un site care se cheamă arteadeaproteja.ro care sprijină acest material educativ. Concret intri pe site arteadeaproteja.ro și mai jos ai butonul începeți testul și ai câteva întrebări, ai trei pași. Prima întrebare este dacă ai peste 65 de ani, să spunem că bifezi, da, următoarele întrebări sunt dacă ai hipertensiunea arterială, insuficiență cardiacă, dacă ai avut infart de miocard, dacă ai obezitate sau hipertiroidism. Răspuns la întrebările astea și următoarele întrebări se referă la amețeală, palpitații sau puls neregulat și în funcție de răspunsurile pe care le dai la aceste întrebări, despre hipertensiunea arterială am vorbit, despre anestezia cardiacă am vorbit, n-am vorbit despre obezitate care din nou ține de stil de viață. Obezitatea este din nou un factor de risc în plus pentru fibrilație atrială. Infarctul de miocard cu atât mai mult, infarct înseamnă că tu într-o anumită zonă din această inimă, da, deci o zonă care este vascularizată normal, tu într-o anumită zonă ai avut un infarct, da, un infarct care te-a păstrat în viață. Poate ai fost stentat, dar zona aceea care a murit, dacă prinde un fascicul nervos de acest tip, poate să-l activeze, poate să reducă, să ducă semnalul electric în alte părți și poate să ducă și infarctul miocardic la o fibrlație atrială. Deci nu este rar când după infarct, pacientul se pricopsește cu astfel de fibrlație atrială. Ok, sper că acest material a fost interesant pentru voi. Apropo de sănătatea inimii, avem un super material despre colesterol. Dacă vrei să înțelegi ce este colesterolul, ce este colesterolul bun și rău și de ce, de fapt, nu există colesterol bun sau rău, bun sau rău este ceea ce facem noi cu colesterolul care este la fel, atunci materialul ăsta e pentru tine. Pentru că, o dată ce o să-l vezi, nu o să mai fi tentat să dai vina pe colesterol, ce o să te uiți mai degrabă spre tine și spre ce ai tu de a face. Oameni buni, mulțumesc pentru atenție, pe curând!
