Omule, te salut, doctor Mihail aici. Vorbim despre mâncarea ultraprocesată de care probabil că ai auzit de foarte multe ori și ai auzit această recomandare de a mânca mai puțină mâncare ultraprocesată. Problema însă este că mâncarea asta ultraprocesată se deghizează din ce în ce mai bine și ajungem habar să n-avem că mâncarea ultraprocesată e poate brânzica pe care o mănânci, poate că este pâinea toast pe care îți pui acea brânză topită. Este acea limonadă la sticlă pe care o cumperi. Este acel ceai, nu-i așa? Este acel ceai infuzat cu tot felul de lucruri pe care îl cumperi la sticluță. E acel iaurt cu fructe și așa mai departe.
O să trecem prin toată sau nu prin toată lista, ci printr-o listă cu multe alimente care se ascund în spatele unor claim-uri de sănătate când de fapt acolo e mâncare ultraprocesată care te omoară. Asta ne spune, bine, poate e mult spus te omoară, dar te apropie foarte grăbit de moarte, am putea să spunem și asta o spune un studiu imens. E o analiză umbrelă publicată în British Medical Journal. Asta este această analiză umbrelă. O puteți căuta, o poți căuta, o poți studia, o poți interoga. Această analiză e făcută pe multe alte meta-analize și este o analiză pe aproape 10 milioane de oameni care confirmă că avem riscuri majore atunci când consumăm aceste mâncăruri ultraprocesate.
Astfel, în materialul de astăzi vorbim de acest studiu, vorbim despre ce sunt aceste mâncăruri ultraprocesate. UPF-urile sunt ultra processed food, deci mâncare ultraprocesată. O să vorbim despre ce spune studiul: riscul 50% mai mare de mortalitate cardiovasculară, 53% risc de tulburări mentale comune, 12% la fiecare 10% creștere a caloriilor din mâncare ultraprocesată. Riscuri majore în ceea ce înseamnă sănătate mentală a vis-a-vis celor care se simt ușor deprimați, ușor anxioși, care reacționează la aceste tipuri de mâncăruri și poate nu-și dau seama că la mâncarea asta reacționează. O să vorbim despre ce înseamnă foame ascunsă și de ce postul intermitent nu te ajută să te speli de mâncarea ultraprocesată. O să explicăm exact mecanismele prin care mâncarea ultraprocesată ne afectează. Și aici o să facem auditul frigiderului tău. Ce să faci acasă, cum îți verifici frigiderul și cum înlocuiești anumite alimente de care poate nu știai că sunt ultraprocesate.
Bun, hai să începem cu un context un pic mai larg și anume: există o zonă critică cu un consum foarte mare de mâncare ultraprocesată și vedem aceste țări în care acest consum este foarte mare. România, slavă Domnului, stă destul de bine. Cu toate că nu-mi dau seama cât de mult să am încredere în aceste date, cât de mult se raportează consumul de mâncare ultraprocesată în România. Cred că de fapt consumul este mai ridicat decât acest 14%. Procentele reprezintă totalul de energie pe care tu o obții din mâncare ultraprocesată. Da? Deci 100% este energia pe care tu ai consumat-o într-o zi. Da. Din acel 100%, până la 60% din energia consumată vine din mâncare ultraprocesată în Statele Unite. În Marea Britanie 65% la copii. Adică un copil mănâncă două treimi mâncare ultraprocesată și o treime mâncare neultraprocesată. Mâncare procesată normal sau mâncare care nu este UPF. În Suedia mâncarea ultraprocesată se ridică la 44% din totalul caloric al unui individ. Olanda, Belgia, Irlanda, 30%, zona medie de 27% în jurul mediei europene, asta e media europeană. Avem Spania, Franța, Portugalia, Germania și România pare să fie într-o zonă bună, dar este o zonă care este în creștere. Și pentru că vine pe piață această mâncare ultraprocesată și pentru că vedem o grămadă de branduri de fast food-uri americane care se deschid în mall-uri. Am fost recent și am văzut multe branduri pe care le vedeam doar în filme când eram mic și posibil ca motivul principal să fie acela că mâncarea asta ultraprocesată se deghizează foarte pervers în spatele unor claim-uri de plin de vitamine, cu fibre adăugate sau plin de proteine. Ajungem și acolo.
Acesta este contextul și hai să vedem ce este de fapt mâncarea ultraprocesată. Și pentru a defini mâncarea ultraprocesată există această scală care se cheamă Nova. N-o să intrăm în detalii de-aici, a fost propusă de un cercetător, după care adaptată în lumea întreagă. Și această scală Nova presupune patru tipuri de sau patru stadii de procesare, să zicem, sau patru feluri de a fi ale alimentelor. Aici avem și această schemă de pe cambridge.com unde vedem aceste alimente neprocesate. Deci, tot ce-ți poți închipui și laptele pasteurizat probabil că e ușor, considerat ușor procesat, dar îl punem oricum în categoria de alimente neprocesate. Da, aici vedem neprocesat sau minim procesat. Vedem ouă, nuci, carne, orez, banane, fructe, mă rog, fructe, legume, lapte. Deci astea sunt mâncăruri neprocesate sau minim procesate. Asta ar trebui să mâncăm preponderent. 80% din mâncarea noastră trebuie să fie asta. Deci doar așa arată mâncarea. Da.
Trecem la Nova 2. O să tot mă plimb prin aceste scheme pentru că mi se pare că fiecare schemă are câte ceva interesant și poți să reții mai clar din fiecare schemă despre ce vorbim. Nova 2 presupune ingrediente. Da, avem ulei, sare, zahăr, unt, ingrediente pentru gătit. Uite, de exemplu, zahăr pentru gătit. Și mergem la schema asta de pe Cambridge, unde avem piper, sare, ulei, miere, unt, făină. Da, ingredientele cu care gătim fac parte din categoria Nova 2, adică ingrediente procesate pentru gătit.
Mergem mai departe la Nova 3. Atenție, Nova 3 se referă la alimente procesate. Nu sunt ultraprocesate, dar sunt deja procesate. Trebuie să fie într-o cantitate mai mică în alimentația noastră, dar nu sunt asociate direct cu efecte adverse pentru sănătate atunci când sunt consumate cu moderație: cașcaval, sosuri, conserve, băuturi procesate. Aici nu este neapărat șuncă, este pur și simplu o carne feliată, nu este mezel. Pâine de la brutărie.
Și ajungem în final la mâncare ultraprocesată. Este mâncare care e produsă într-o fabrică cu niște benzi multe de, niște roboți care stau și procesează toate aceste alimente. Atenție, vorbim despre cereale procesate. Poate să fie cerealele acelea de porumb, da, cereale galbene care par sănătoase, dar aia este făină de porumb care este lipsită de fibre și este lipsită de ingredientele sănătoase din porumb. Acea făină este făcută fulgi. Fulgii ăia sunt prăjiți și din asta rezultă o super mâncare ultraprocesată care îți pare sănătoasă dimineața cu lapte, dar nu e. Vorbim despre mezeluri, sucuri, dulciuri, pâine toast, chipsuri, tot felul de băuturi ciudate. Asta este deja mâncare ultraprocesată.
Și hai să ne uităm la această schemă unde mâncarea așa cum o culegem este neprocesată. Bun. Dacă faci ceva, un produs, un ingredient din acel porumb, deja e Nova 2. Dacă pui la conservă porumbul și-l mănânci, este Nova 3. Mâncare procesată care nu este dăunătoare. Și dacă faci aceste chipsuri din porumb, deja este Nova 4, mâncare ultraprocesată. Același lucru putem să-l vedem cu acest măr. E, un măr este neprocesat. Zahărul este un ingredient. Deci e Nova 2, este ingredient procesat. Nova 3 este mâncare procesată. Ai făcut compot de mere, este încă ok, dar dacă ai făcut cereale din mere, deja vorbim despre un aliment ultraprocesat.
Și ideea-i în felul următor. De multe ori avem impresia că știm ce mâncăm și cam știm când cumpărăm din magazin un aliment știm dacă este procesat sau neprocesat sau ultraprocesat. Însă de multe ori ne înșelăm și o să enumăr această listă de ingrediente ultraprocesate care sunt direct asociate cu peste 32 de probleme de sănătate. Toate problemele de sănătate le enumerăm în curând în acest vlog. De la cancere până la boli autoimune, boli inflamatorii, obezitate, boli care țin de sănătate mintală. Iată-le: pâine toast ambalată, foarte pufoasă. Este mâncare ultraprocesată. O să vedem de ce această mâncare ultraprocesată ne afectează, dar momentan doar le enumerăm. Lipii/wrappers ambalate cu termen lung de valabilitate. Chifle pentru burger ambalate, crutoane pentru salată. Acea granola fit făcută la modul industrial, nu granola făcută de tine acasă. Batoanele proteice sau energy bars, iaurt cu fructe sau desert de iaurt, budincă la pahar, brânză topită, cremă de brânză, smântână vegetală, frișcă, înghețată cu mulți stabilizatori. Nu înghețată artizanală, aia de la magazin, din congelator pe care o iei. Frișca spray. Mezeluri de pui light și orice fel de mezeluri, dar mezelurile știm că sunt ultraprocesate, dar când îți iei o șunculiță pe care scrie 80% carne de pui light, aia e mâncare ultraprocesată, chiar dacă are 80% pui și este light. O să vedem de ce i se face acelui pui sau ce i se face acelui aliment de devine dăunător și ultraprocesat. Nuggets din piept de pui, șnițel congelat, burger vegetal, surimi, adică acele bețișoare de crab, pizza congelată, lasagna congelată la tavă, supe la plic, sosurile gata făcute, humus cu aditivi și uleiuri rafinate (unele branduri sunt considerate ultraprocesate), pateu vegetal, chipsuri de legume, pufuleți cu brânză, biscuiți digestivi, cereale pentru copii, inclusiv cereale cu vitamine, sunt mâncare ultraprocesată, e asociată cu toate riscurile pe care le povestim puțin mai târziu. Băuturi zero zahăr, sunt mâncare ultraprocesată și cafeaua la sticlă.
Da, toate astea e pur și simplu, asta e o listă cu 30 de produse mai puțin cunoscute ca fiind ultraprocesate, dar lista asta poate să continue și trebuie să ținem cont de faptul că industria știe că voi vă uitați la aceste materiale și industria știe că la un moment dat n-o să mai cumpărați lucrurile pe care ei le fabrică, dar ei trebuie să facă profit. Atenție, nu pentru că sunt rău intenționați, nu pentru că vor să facă rău cuiva, ci pentru că industria are niște aparținători, are niște owneri, da, niște acționari care vor să facă profit în fiecare an. Și singurul mod în care cei care lucrează în industrie și fac aceste produse pentru a le vinde, pentru a face profit acelor owneri, ei trebuie să scadă costul prin care fabrică aceste mâncăruri. Da. Costul pentru aceste chipsuri trebuie să scadă ca profitul să crească. Da, asta înseamnă că o să fie fabricate și din alimente sau ingrediente și de mai proastă calitate și mai ieftine și poate în ultima dată de expirare. Și unul dintre motivele pentru care îți place atât de mult această mâncare este pentru că industria caută acel Bliss Point. Așa se cheamă în industria alimentară. Bliss Point-ul este acel punct în care gustul și cât de sărat este chipsul și cât de crocant este și cum se aude crocănțeala aia în gură când muști din chips ating efectiv perfecțiunea și industria caută în fiecare an acel bliss point și caută să-l îmbunătățească în permanență. Și ăsta este motivul pentru care mâncarea devine de mai proastă calitate și mai ultraprocesată să creeze… adică e adictivă. Adică, cu toate că e și aditivă, adică e plină de aditivi, dar este și adictivă, adică te face să ți-o dorești mai mult. Ăsta este motivul pentru care industria practic excelează și adaptează alimente care sunt ultraprocesate și le rebranduiesc ca să pară mai sănătoase.
Și la chipsuri sunt 1000 de exemple. Adică când te duci să cumperi niște chipsuri, o să găsești pe raft chipsuri cu ulei de măsline, o să găsești chipsuri cu mai puține grăsimi saturate, o să găsești chipsuri făcute la cuptor de bunica. Cum poate bunica, stă bunica în fabrică și face acele chipsuri? O să găsești chipsuri cu ierburi mediteraneene sănătoase. O să găsești chipsuri cu vitamina D adăugate, chipsuri coapte la soare mediteraneean, chipsuri sărate cu sare din Marea Mediteraneană. Ele toate sunt chipsuri. Da, oricât de sănătoase ar vrea industria să ți le prezinte, ele tot sunt chipsuri și tot fac parte din mâncare ultraprocesată care te duce la toate aceste studii.
Atenție, n-o spun eu, o spune acest umbrella review al literaturii publicat în British Medical Journal, unde oamenii de știință au găsit asocieri directe între consumul de alimente ultraprocesate și 32 de afecțiuni. Nicio asociere pozitivă, bineînțeles, adică nimic n-a fost bun la persoanele care au mâncat mâncare ultraprocesată, dar 32 de asocieri directe negative. Și hai să facem așa o trecere în revistă. Aici avem clasa 1 de dovadă științifică, adică legătura este cât se poate de certă și anume, persoanele care mănâncă mâncare ultraprocesată au un risc cu 50% mai mare de mortalitate cardiovasculară, adică mor. Riscul lor de a muri din cauza inimii, care este prima cauză de deces în lume, crește cu 50%. 53% risc de tulburare mentală comună, inclusiv un risc de anxietate crescut cu 48%. O să ajungem și la aceste afecțiuni. Și pentru fiecare 10% creștere a caloriilor din mâncare ultraprocesată, avem 12% risc mai mare de a face diabet de tip 2.
Ce înseamnă însă 10%? 10% îl atingi imediat. Spre exemplu, o pungă de chipsuri care are 400 de calorii, dacă este mâncată de o persoană care mănâncă 2000 de calorii pe zi, asta înseamnă că punga aia de chipsuri ți-a adus nu 10% din caloriile pe ziua respectivă, ci 20%. Asta înseamnă că riscul acelei persoane n-o să fie de 12%, o să fie de 24% risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2. Bun, apoi dacă mergem la corp și stare de spirit, o să vedem un risc cu 55% mai mare de a dezvolta obezitate, 22% risc de depresie, 21% risc de mortalitate generală și 41% risc legat de somn. N-ai fi spus, dar da, dacă mănânci mâncare ultraprocesată, riscul tău de a dormi mai prost, de a dormi mai puțin, de a dormi mai agitat sau de a dormi un somn neodihnitor este cu 41% mai mare.
Și avem și această asociere dintr-un alt studiu, nu din acest studiu, dar dintr-un alt studiu, pe 2600 de subiecți, care a constatat că atunci când crești cu 10% aportul caloric din mâncare ultraprocesată sau îl înlocuiești, în loc să mănânci mâncare normală, tu mănânci mâncare ultraprocesată, riscul tău de a dezvolta depresie crește cu 11%. Și fii atent, dacă ne bazăm pe acest calcul și ne bazăm pe faptul că 10% aport caloric din mâncare ultraprocesată zilnic îți crește riscul de a face depresie cu 11% și ne gândim că aportul tău caloric într-o zi este de 2500 de kcalorii. Asta înseamnă că 10% venind din chipsuri ar însemna 250 de kcalorii din chipsuri. Acuma, dacă ne facem matematica, 250 de calorii din chipsuri înseamnă undeva la 25 de chipsuri. Un chips are cam 10 calorii, o bucată de chips. Asta înseamnă că la fiecare chips pe care tu îl mănânci, tu îți crești riscul de a face depresie cu 0,4%. Ai mâncat două chipsuri, te-ai dus aproape la 1%. Deci ai putea să scrii pe fiecare chips pe care-l scoți din pungă să scrii 0,5% risc mai mare de depresie. 0,5% risc mai mare de depresie pe fiecare chips și ele, din păcate se cumulează.
Bun. Și dincolo de depresie și aceste afecțiuni care sunt majore, hai să vedem ce s-a studiat de fapt în acest studiu. Le trecem rapid în revistă. Da, sunt 32 de asocieri, 22 de afecțiuni non-doză-răspuns, adică s-au comparat oamenii care mănâncă ultraprocesat versus ăia care nu mănâncă și 10 afecțiuni au avut ca efect doza, adică s-a calculat doza și doza a reprezentat în medie 10% calorii din mâncare ultraprocesată sau o porție pe zi în plus. Ok, s-a analizat mortalitatea. Au fost cinci analize care au analizat mortalitatea și avem mortalitate din toate cauzele, care e o analiză non-doză-răspuns. Adică oamenii care mănâncă multă mâncare ultraprocesată au un risc de mortalitate din orice cauză cu 21% mai mare. Apoi mortalitatea din toate cauzele crește cu 2% la fiecare 10% calorii din mâncare ultraprocesată, adică la fiecare porție. Mortalitate cardiovasculară crește cu 50% la cei care mănâncă mai multă mâncare ultraprocesată versus cei care mănâncă mai puțină. Și avem mortalitate cardiovasculară cu 5% mai mare la fiecare porție. Mortalitate din boli de inimă cu 66% mai mare la cei care mănâncă în general mâncare ultraprocesată. Sănătate mintală, tulburări mintale comune 53%, anxietate 48%, tulburări de somn 41%, depresie 22%. Și avem boli metabolice, HDL scăzut, obezitate, obezitate abdominală, diabet de tip 2, supraponderabilitate, sindrom metabolic, boala ficatului gras nonalcoolic 23% mai mare la cei care mănâncă mâncare ultraprocesată, evenimente cardiovasculare, cancer colorectal, cancer total, boală Crohn, wheezing, respirație șuierătoare. Cam astea au fost cele 32 de afecțiuni sau de zone de sănătate unde s-a făcut asocierea cu mâncarea ultraprocesată.
Acuma, după ce am văzut studiul, am văzut ce ne spune studiul, am înțeles ce este mâncarea ultraprocesată, hai să vedem de ce ne afectează de fapt. Și aici există mecanisme și nu este doar despre calorii. Nu e faptul că mănânci chipsuri și te îngrași și atunci mâine poți să faci post intermitent și să speli acele chipsuri. De fapt, s-a constatat că acest lucru nu prea funcționează. Un studiu publicat în 2024, Studiul Trun et al, ne arată că inflamația în corp persistă. Dieta mediteraneană reduce inflamația într-un mod eficient, dar postul intermitent pe o dietă cu alimente ultraprocesate are efecte inconsistente. Nu poți anula inflamația doar prin faptul că tu nu mănânci. Deci dacă mănânci chipsuri îți faci rău. Chiar dacă a doua zi nu mănânci nimic și slăbești greutatea pe care ai acumulat-o din chipsuri și din prăjituri, acel post intermitent sau în alte studii dieta keto, nu vor anula efectul proinflamator al acelei diete. Concret, faci post intermitent, mănânci mâncare ultraprocesată, rămâi în inflamație cronică.
Bun. Deci nu e vorba doar despre calorii, e vorba despre multe alte lucruri. În primul rând avem matricea alimentară distrusă. Corpul tău când mănânci acel măr, uite, avem acest măr în cazul de față, el are nevoie de această matrice alimentară. Mărul ăsta are fibrele structurate într-un fel. În acele fibre sunt anumite vitamine care sunt legate de fibre, legate de alte elemente nutritive. Toate aceste elemente nutritive acționează sinergic asupra corpului tău într-un mod benefic. În momentul în care tu iei acest măr și-l transformi în cereale pentru mere, toată acea matrice alimentară este distrusă, iar corpul tău pur și simplu nu simte ceea ce mănâncă, nu simte că se satură. Fibrele, vitaminele, mineralele sunt îndepărtate în procesare și tu rămâi cu o energie goală, absorbită rapid.
Apoi, un alt lucru care se întâmplă este faptul că avem hiperpalatabilitate din inginerie. Da, am vorbit despre acest bliss point. Avem combinații de zahăr, grăsimi, sare calibrate în laborator să activeze circuite de recompensă. Laboratorul face în fiecare an un chips mai crocant, mai sărat, mai bun la gust, astfel încât tu când ai băgat primul chips în gură, tu nu te poți abține să nu termini toată punga și tu vei termina toată punga. Și ține minte, pe fiecare chips deja aveam scris plus 0,5% risc de depresie. Dar nu doar depresia a fost studiată în aceste studii. Ar trebui să scriem și plus 0,1% risc de obezitate, plus 0,2% risc de anxietate, plus 0,5% risc de boală autoimună, plus 0,01% risc de cancer. Toate alea sunt pe acel chips. Tu când îl mănânci, riscul tău de a face acele afecțiuni crește. Cel puțin în aceste studii consumul acestor alimente este asociat cu aceste riscuri. Repet, nu sunt studii prospective în care tu iei oameni și-i controlezi și constați că acea mâncare ultraprocesată cauzează în mod direct aceste afecțiuni. Aceste studii nu prea se pot face. Nu e etic să le faci și e imposibil în mediul real de viață să le faci. Așa că putem vorbi științific, corect, despre o asociere. Da? Adică consumul de alimente este asociat cu aceste riscuri, dar nivelul de dovadă și probabilitatea ca acele alimente să cauzeze în mod direct, consumate excesiv, aceste afecțiuni, această probabilitate este foarte mare.
Mergem mai departe. Un alt mecanism prin care mâncarea ultraprocesată cauzează aceste probleme este prin emulgatori, contactul acestor emulgatori cu intestinul. Acești emulgatori pot afecta bariera intestinală și în studii experimentale chiar o afectează. Tu ai mucus care e pregătit să accepte mâncare integrală, mâncare gătită acasă, mâncarea a cărei matrice alimentară este păstrată. În schimb, n-ai nicio matrice alimentară și ai tot felul de emulgatori. Acești emulgatori, din păcate, distrug mucusul, adică bariera care stă deasupra mucoasei tale intestinale, pătrund în mucoasa ta intestinală, iar rezultatul este o inflamație cronică sistemică dovedită în studii, mai ales pe animale.
Apoi avem un exces de fructoză, da, fructoză industrială care în cantități mici nu ne face rău. În schimb, dacă mâncăm foarte mult și o să vedem de ce tindem să mâncăm foarte mult, pentru că avem acest hidden hunger, o foame ascunsă, o s-o explicăm imediat, ne e foarte foame, mâncăm foarte mult, bem foarte multe sucuri, iar această fructoză se metabolizează în ficat și poate să ducă la steatoză hepatică, ficat gras, rezistență la insulină, acid uric crescut și așa mai departe.
Avem aditivi și disruptori endocrini. Mecanismul propus este că aceste BPA-uri din ambalaje, ftalați și anumiți aditivi alimentari pot afecta, pot interfera cu sistemul endocrin și avem studii observaționale și experimentale în această direcție. Da, pentru că mâncarea ultraprocesată vine în aceste ambalaje, este plină de microplastice într-un cuvânt și disruptori endocrini care se joacă cu sistemul tău endocrin și atenție, densitate nutritivă zero.
Și aici vreau să vă arăt această schemă. Ce înseamnă foame ascunsă sau acest hidden hunger? În momentul în care tu mănânci mâncare ultraprocesată, ceea ce ajungi să ai în corp sunt calorii goale. Calorii goale care îți dau așa senzația de energie, dar de fapt corpul tău este înfometat de toate substanțele diverse și nutritive, vitamine, minerale, fibre, proteine, matrice alimentară păstrată din mâncare integrală. Astfel, ajungând să mănânci în fiecare zi, cum arată studiile în unele țări, aproape 60-70% din aportul tău zilnic să fie mâncare goală din punct de vedere nutritiv, corpului tău începe să-i fie foame. Doar că foamea aia nu este ca foamea de la prânz sau seara când n-ai mâncat nimic și ți-e foame. Foamea aia este o foame surdă care probabil începe să se joace cu sistemul tău endocrin, probabil începe să se joace cu neurotransmițătorii care îți ghidează senzația de foame sau îți ghidează poftele și te aruncă la magazin unde tu cauți mâncare cu și mai multă energie și în felul ăsta ajungi într-un cerc vicios în care suferi de obezitate. Da, am învățat de la profesorul Copăescu că nu mai spunem pacient obez, spunem pacient care suferă de obezitate și ai foame ascunsă. Suferi de obezitate, dar ești malnutrit. Asta înseamnă de fapt foamea ascunsă care este ghidată de aceste alimente ultraprocesate. Deci de ce ne îmbolnăvim? Cele șase mecanisme: ne îmbolnăvim în intestin. Sistemul hormonal este perturbat de toți acești disruptori endocrini. În sistemul digestiv, matricea alimentară este distrusă și nu mai înțelege ce mănâncă și ce aport nutritiv își ia de acolo. Nu mai înțelege ce a ajuns în interiorul lui. Alimente hiperpalatabile, da, produse de această industrie și un exces de fructoză în ficat.
Acuma, dacă am înțeles ce este mâncarea ultraprocesată, ce spun studiile, ce e foame ascunsă, cum ne afectează și am văzut acest mare studiu, hai să vedem cum putem să facem auditul propriului nostru frigider. Și aice îți propun următorul lucru: ai înțeles ce înseamnă mâncarea ultraprocesată? Dacă nu, întoarce-te la momentul în care vorbesc despre mâncarea ultraprocesată, unde definesc acest sistem Nova de la 1 la 4 și facem următorul lucru în frigiderul tău. Deschide frigiderul tău. Da. Îți ia cum scrie aici 5 minute. Alege la întâmplare 10 produse ambalate din frigider. Pune-le pe masă. După aia scanează-le cu ochii, uită-te pe ingrediente, întoarce toate acele… e regula. Adică auditul ăsta trebuie făcut fix așa. Da? Nu zici lasă că știu. Ia brânzica aia pe care o mănânci constant și uită-te la ingrediente. Ia cașcavalul pe care-l mănânci și uită-te la ingrediente. Ia iaurtul acela cu fructe. Ia smântâna lichidă. Ia alimentele din frigider. Întoarce-le și uită-te la ingrediente. Vezi mai mult de cinci ingrediente? Și sunt ingrediente pe care ți-e greu să le rostești. Sunt ingrediente la modul că nu prea știi ce înseamnă. Sunt ingrediente pe care dacă le-ai citi bunicii tale n-ar ști să le identifice sau să le înțeleagă. Cred că dacă te uiți la un iaurt corect făcut și te uiți și vezi că are în compoziția sa lapte integral și cheag, ea o să știe ce sunt alea, dar dacă o să vezi alte substanțe necunoscute de bunica, acela este foarte posibil să fie un aliment ultraprocesat Nova 4. Ce poți să faci este să triezi acum aceste alimente. Marchează-le. Ia uite, dacă statul nu face asta, pentru că asta ar fi datoria statului, să scrie pe ele Nova 4, să scrie pe acel iaurt care are 10 substanțe diferite în el, să scrie că e aliment ultraprocesat. Degeaba are pe el scris că are proteine și vitamine adăugate pentru că ăla în continuare este un aliment ultraprocesat. Dar fă tu asta. Până o să facă statul asta, fă tu asta. Scrie pe acel aliment că este un aliment ultraprocesat și încearcă să nu mănânci mai mult de 20% acest aliment nou în unele zile. Ideal ar fi ca alimentele din Nova 1 și 2 să fie 100%, poate 20% să fie Nova 3, adică alimente procesate și hai să zicem că poate 5% nu mai mult să fie alimente ultraprocesate. Da. Știința nu cere 0%. Cere doar limitarea pe cât posibil și conștientizarea a ce este de fapt un aliment ultraprocesat.
Și uite ce poți să faci pe viitor. Dacă vrei să nu faci parte din ramura greșită a acestor studii, dacă vrei, cu alte cuvinte, să nu-ți asumi toate aceste riscuri din cele 32 de afecțiuni asociate cu consumul de alimente ultraprocesate, fă această schimbare. În loc de iaurt cu arome și fructe, ia-ți un iaurt simplu și taie-ți fructe în acel iaurt. Pune-ți un strop de miere și ai un iaurt dulce cu fructe fără să fie ultraprocesat. În loc de cereale colorate la mic dejun sau cu ciocolată, fă-ți ovăz simplu cu nuci, cu miere, cu fructe. Da. Și alea o să fie cereale corecte. În loc de pâine toast ambalată, cumpără-ți pâine de la brutărie. Mănâncă mai puțin. În loc de patru pâini, cumpără-ți o pâine de la o brutărie, dar o pâine bună. În loc de mezeluri, șuncă și salam, gătește carnea acasă. În loc de sosuri gata preparate, fă-ți tu dressingul tău acasă. E absolut delicios. Apropo, o să facem un alt material pe această temă pentru că studiile arată că oamenii care… îți dau un spoiler acuma, studiile arată că oamenii care gătesc acasă și în special oamenii care se apucă de novo de gătit acasă au riscuri mult mai mici de a face Alzheimer. O să explicăm acest lucru într-un alt vlog. Iar snacks-urile ambalate, înlocuiește-le cu nuci ambalate, semințe ambalate, fructe proaspete. Și atenție, pentru a găti corect nu trebuie să fii chef. Trebuie pur și simplu să-ți dorești să știi ce pui în farfurie și să te limitezi la a mânca alimente din aceste trei categorii, încercând să le eviți pe astea și atenție, nu doar pe astea, și pe cele ascunse despre care am povestit.
Acesta a fost vlogul de astăzi. Sper să te ajute să faci alegeri mai corecte în ceea ce privește alimentația. Sper să fii atent la reglementările pe care guvernul și statul le discută și sper ca noi toți să fim mai activi în a cere statului să reglementeze mai clar aceste lucruri, ca atunci când mergi la magazin să n-ai riscul să fii păcălit de o pungă de chipsuri care doar din marketing pare foarte sănătoasă, dar ea de fapt este o mâncare ultraprocesată care îți crește toate aceste riscuri.
Uite, un aliment procesat, într-adevăr, pentru că e cafea, cafea coaptă, mai exact, dar care nu este ultraprocesat, care este asociat cu tot felul de beneficii despre care am vorbit în vlogurile despre cafea, este și cafeaua de la Zori, care este cafeaua noastră, care, bineînțeles, sprijină activitatea noastră. Și de fiecare dată când intrați pe zori.ro și comandați o cafea, ne susțineți și pe noi, dar cafeaua asta nu pentru asta e făcută. Este o cafea cu adevărat de specialitate. Este cu adevărat corect coaptă în prăjităria de la Dropshot. Ambalată proaspătă. Chiar scrie pe ea că nu e bine s-o consumi… Atenție, cafeaua asta nu-i bine s-o consumi în primele șapte zile de la prăjire și chiar scrie pe ea: „recomandăm a se prepara nu mai devreme de șapte zile de la data prăjirii pentru maturarea boabelor și obținerea de maximă complexitate aromatică”. Dar mulți oameni ne scriu și ne zic „Asta e, că încă n-au trecut șapte zile de la data prăjirii”. Data prăjirii este notată aici. Deci noi aice pe etichetă, atenție, pe etichetă avem data prăjirii și tu trebuie să aștepți șapte zile de la data prăjirii ca acea cafea să fie la maturitate maximă, dar nu e obligatoriu. Deci la șapte zile are cel mai bun gust, dar eu când îmi comand această cafea și au trecut doar trei zile, eu tot mi-o fac, tot mi-o prepar, adică o beau și o savurez. Avem trei sortimente. Am putea să mai scoatem un sortiment. N-am să te mint, dar am putea să mai scoatem un sortiment. Sunt curios ce sortiment ți-ar plăcea ție să bei de la cafeaua de la Zori.
Și asta a fost tot pentru astăzi. Dacă ai rămas până acum și ești genul ăla de om care nu comentează, se uită în tăcere și nu comentează, așa eram și eu înainte, să știi că YouTube se uită la numărul de vizualizări și numărul de comentarii pe care oamenii îl lasă în video și atunci când vede că sunt multe comentarii, YouTube consideră că acest video e util și altor oameni și-l recomandă și altor persoane. Deci, fă un gest frumos. Da, fii altruist și împarte acest video cu altcineva fără să dai share. Pur și simplu dacă lași un comentariu acuma de final și zici „Hei, mulțumesc pentru acest video, a fost foarte interesant. Ciao, pa.” Sau zi-mi direct, ciao. Pa, zi-mi pa. Scrie, scrie în comentarii. Pa. Asta ne ajută. YouTube-ul o să zică: „Ia uite, oamenii se angajează în discuții. Înseamnă că e un subiect interesant. Ia hai să-l arăt la mai mulți oameni” și probabil că mai mulți oameni ar putea beneficia de aceste informații.
Omule, asta a fost tot pentru astăzi. Ciao. Pe curând!
