PSA mare nu înseamnă automat cancer. Ce valori contează la fiecare vârstă.

20.11.2026 · 7 min.
de
PSA mare nu înseamnă automat cancer. Ce valori contează la fiecare vârstă.

Pe 1 noiembrie, când a început Movember, am scris pe Facebook despre PSA și am promis că revin cu valorile pe vârste, cu ce nu faci înainte de analiză și cu întrebările pentru medic, așa că am strâns toate informațiile aici. Mie mi se pare că analiza asta sperie mai mulți bărbați decât ar trebui, pentru că o cifră peste limită e citită ca un pericol de cancer.

Ce măsoară, de fapt, PSA

PSA e o proteină pe care o produce prostata ca să subțieze lichidul seminal, iar o parte mică din ea trece în sânge. E specifică prostatei, doar că nu e specifică cancerului, așa că își poate schimba valoarea la orice lucru care irită sau mărește prostata. Prostata mărită benign face mai mult PSA doar pentru că are mai mult țesut. Prostatita și infecția urinară pot crește de asemenea valoare PSA, iar la fel o sondă urinară sau o cistoscopie recentă.

Valorile care contează la fiecare vârstă

Într-un studiu din Minnesota pe 471 de bărbați sănătoși, fără cancer de prostată, limita de sus a PSA (cea sub care se aflau 95 din 100 dintre ei) a crescut cu vârsta:

  • 40-49 de ani: până la 2,5 ng/ml;
  • 50-59 de ani: până la 3,5 ng/ml;
  • 60-69 de ani: până la 4,5 ng/ml;
  • 70-79 de ani: până la 6,5 ng/ml.

Pe buletin vezi de obicei o singură limită pentru toți, așa că un 3,8 la 45 de ani merită mai multă atenție decât același 3,8 la 72 de ani.

Ce nu faci cu 2 zile înainte de analiză

  • Evită ejacularea cu 48 de ore înainte de recoltare, pentru că poate crește temporar valoarea PSA. Într-un studiu pe 64 de bărbați între 49 și 79 de ani, PSA-ul a crescut la 87% dintre participanți după ejaculare, în medie cu 41% în prima oră. La 48 de ore, 97% reveniseră la valorile inițiale. Este important, pentru că o creștere temporară poate face rezultatul mai greu de interpretat.
  • Evită și mersul intens pe bicicletă, ca măsură de precauție, deși studiile nu sunt foarte clare în privința efectului asupra PSA. Ideal, sângele se recoltează înainte de tușeul rectal.
  • Dacă ai febră sau simptome de infecție urinară, anunță medicul, deoarece analiza poate fi amânată. Spune-i și dacă iei finasteridă sau dutasteridă, inclusiv pentru căderea părului: aceste medicamente pot reduce PSA-ul și pot influența interpretarea rezultatului.

La ce vârstă se discută și cu cine

Ghidul european de urologie (EAU) recomandă ca testul să fie oferit bărbaților informați de la 50 de ani, de la 45 dacă tatăl sau fratele au avut cancer de prostată și de la 40 la purtătorii mutației BRCA2. Ghidul american (USPSTF) spune că între 55 și 69 de ani decizia e individuală, după o discuție cu medicul, iar după 70 de ani nu mai recomandă screeningul. Discuția o începi cu medicul de familie, pentru că el îți știe istoricul.

Ce ne arată studiile

Unul dintre cele mai importante studii europene, ERSPC, a urmărit timp de 16 ani peste 162.000 de bărbați între 55 și 69 de ani, din opt țări. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unii au fost invitați periodic la testarea PSA, iar ceilalți nu. În grupul invitat la testare, riscul de a muri din cauza cancerului de prostată a fost cu 20% mai mic. Concret, pentru a preveni un deces, aproximativ 570 de bărbați au trebuit invitați la testare, iar 18 au fost diagnosticați cu cancer de prostată.

În schimb, studiul american PLCO, care a urmărit aproximativ 15 ani peste 76.000 de bărbați, nu a găsit o reducere a mortalității prin cancer de prostată: au fost 255 de decese în grupul invitat la testare și 244 în grupul de control. Dar există un detaliu important: aproximativ 86% dintre bărbații din grupul de control au făcut oricum cel puțin un test PSA. Practic, cercetătorii nu au mai comparat testarea cu absența testării, ci două grupuri în care foarte mulți bărbați fuseseră testați. Asta face rezultatele mai greu de interpretat și explică parțial de ce cele două studii au ajuns la concluzii diferite.

Ce urmează după un PSA crescut

Un PSA crescut nu înseamnă automat cancer de prostată. Primul pas este, de obicei, repetarea analizei după câteva săptămâni, evitând înainte ejacularea, ciclismul intens și recoltarea în timpul unei infecții urinare. Dacă valoarea rămâne crescută, medicul poate recomanda și măsurarea PSA-ului liber. Un raport mai mare între PSA liber și PSA total sugerează mai degrabă o mărire benignă a prostatei, deși nu poate exclude cancerul. În funcție de risc, următorul pas poate fi RMN-ul multiparametric, care ajută la identificarea zonelor suspecte înainte de a decide dacă este necesară biopsia. În studiul PRECISION, realizat pe 500 de bărbați, 28% dintre cei evaluați prin RMN au evitat biopsia. În plus, au fost descoperite mai multe cancere importante clinic: 38% față de 26% în grupul care a făcut biopsia clasică.

Un alt studiu important, GÖTEBORG-2, a invitat la testare aproape 38.000 de bărbați suedezi între 50 și 60 de ani, dintre care aproximativ 18.000 au participat. Cei cu PSA de cel puțin 3 au făcut RMN, iar cercetătorii au comparat două metode de biopsie. Când biopsia a fost făcută doar în zonele suspecte observate la RMN, numărul cancerelor cu risc scăzut diagnosticate s-a înjumătățit: 0,6% față de 1,2%. Acest lucru contează deoarece unele cancere de prostată cresc atât de lent încât nu ar fi provocat niciodată probleme, dar descoperirea lor poate duce la investigații, anxietate și tratamente inutile. Totuși, biopsia țintită poate rata unele cancere importante, așa că decizia trebuie luată împreună cu urologul, în funcție de riscul fiecărui pacient.

Întrebările pentru medic

  • Ce valoare e normală pentru vârsta mea?
  • Cât de repede a crescut PSA-ul față de analiza de anul trecut?
  • Repetăm analiza sau facem PSA liber?
  • Dacă rămâne mare, e nevoie să fac un RMN multiparametric înainte de biopsie?

Surse

  • Hugosson J et al. A 16-yr Follow-up of the European Randomized study of Screening for Prostate Cancer. European Urology, 2019. Studiu randomizat multicentric, 8 țări. N=162.389 (grupa de vârstă 55-69 de ani; 182.160 în total). DOI: 10.1016/j.eururo.2019.02.009
  • Pinsky PF et al. Extended mortality results for prostate cancer screening in the PLCO trial with median follow-up of 15 years. Cancer, 2017. Studiu randomizat. N=76.683. DOI: 10.1002/cncr.30474
  • Kasivisvanathan V et al. MRI-Targeted or Standard Biopsy for Prostate-Cancer Diagnosis (PRECISION). New England Journal of Medicine, 2018. Studiu randomizat de noninferioritate. N=500. DOI: 10.1056/NEJMoa1801993
  • Hugosson J et al. Prostate Cancer Screening with PSA and MRI Followed by Targeted Biopsy Only (GÖTEBORG-2). New England Journal of Medicine, 2022. Studiu de screening populațional randomizat. N=17.980 participanți (37.887 invitați). DOI: 10.1056/NEJMoa2209454
  • Oesterling JE et al. Serum prostate-specific antigen in a community-based population of healthy men. Establishment of age-specific reference ranges. JAMA, 1993. Studiu prospectiv populațional. N=471. DOI: 10.1001/jama.1993.03510070082041
  • Tchetgen MB et al. Ejaculation increases the serum prostate-specific antigen concentration. Urology, 1996. Studiu prospectiv. N=64. DOI: 10.1016/S0090-4295(99)80486-5

Întreabă-l pe dr. Mihail

Pune o întrebare legată de conținutul articolului și află ce recomandări are Dr. Mihail pentru problema ta.