SAREA: cât de sănătoasă este de fapt?

Sigur ai văzut și tu în online că au apărut tot mai multe tipuri de sare. Sarea celtică, sarea de Himalaya, sarea de mare, sarea neagră sau fulgii de sare sunt promovate adesea ca alternative mai naturale și mai sănătoase decât sarea cu care cei mai mulți dintre noi am crescut.

Poate ai auzit că una conține peste 80 de minerale, alta este mai pură, iar alta ar fi cea mai apropiată de sarea pe care o foloseau strămoșii noștri. Pe rețelele sociale circulă inclusiv ideea că unele tipuri de sare ar fi atât de bogate în minerale încât ar putea înlocui suplimentele alimentare.

Adevărul e cu totul altul. Dacă ne uităm la studiile științifice și la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, pentru majoritatea oamenilor, cel mai important lucru nu este ce tip de sare folosesc, ci câtă sare consumă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă mai puțin de 5 grame de sare pe zi, echivalentul aproximativ al unei lingurițe rase.

Iar atunci când vine vorba despre sănătate, mai există un motiv important pentru care medicii continuă să recomande sarea iodată.

Ce conține sare

Indiferent dacă este albă, roz, gri sau neagră, aproape orice sare alimentară este formată în proporție de 95-99% din clorură de sodiu.

Diferențele dintre ele țin de modul în care sunt extrase, de cât de mult sunt procesate și de cantitățile foarte mici de alte minerale pe care le conțin. Sau coloranți ori aditivi alimentari, după caz.

Asta înseamnă că, dacă presari aceeași cantitate de sare de Himalaya sau sare iodată peste mâncare, efectul asupra aportului de sodiu este practic același.

De ce medicii recomandă sarea iodată?

Dacă ar fi să aleg o singură sare pentru gătitul de zi cu zi, aceea ar fi sarea iodată, românească, extrasă din salinele noastre. Nu pentru că ar conține mai puțin sodiu, ci pentru că aduce un nutrient esențial pe care multe persoane nu îl obțin suficient din alimentație: iodul.

Iodul este indispensabil pentru funcționarea glandei tiroide. Fără el, organismul nu poate produce în cantitate suficientă hormonii tiroidieni, care controlează metabolismul, temperatura corpului, dezvoltarea creierului și multe alte procese importante.

Deficitul de iod rămâne una dintre cele mai frecvente cauze prevenibile de afectare a dezvoltării neurologice la nivel mondial, iar în România, introducerea iodării universale a sării a redus considerabil numărul afecțiunilor tiroidiene asociate deficitului de iod.

Tocmai de aceea, iodarea sării este considerată de Organizația Mondială a Sănătății una dintre cele mai eficiente măsuri de sănătate publică implementate vreodată.

Ce are special sarea de Himalaya?

Sarea de Himalaya este ușor de recunoscut datorită culorii sale roz.

Sarea de Himalaya pe care noi o găsim în magazine, provine aproape în totalitate din mina Khewra din Pakistan, una dintre cele mai mari mine de sare din lume. Culoarea roz este dată de cantități foarte mici de oxizi de fier și din urme ale altor minerale aflate în mod natural în zăcământ.

Este promovată adesea ca fiind o sare bogată în minerale, uneori spunându-se că ar conține peste 80 de elemente. Afirmația este corectă, dar este incompletă. Cu alte cuvinte, mineralele există, dar nu în cantități care să schimbe sănătatea.

Ca să obții o cantitate relevantă de magneziu doar din sarea de Himalaya, ar trebui să consumi sute de grame într-o singură zi (aproximativ o jumătate de pungă). Asta ar însemna un aport de sodiu de zeci de ori peste limita recomandată și ar fi mult mai periculos decât orice beneficiu pe care l-ai putea obține din acele minerale.

Dar sarea celtică?

Sarea celtică provine din salinele de pe coasta Atlanticului, unde este obținută prin evaporarea naturală a apei de mare. Textura ei ușor umedă și culoarea gri se datorează contactului cu argila din bazinele de evaporare.

Și ea conține urme de minerale, însă, la fel ca în cazul sării de Himalaya, aceste cantități sunt prea mici pentru a produce beneficii demonstrate asupra sănătății.

Dacă îți place gustul sau textura ei, o poți folosi fără probleme în bucătărie, dar, până în prezent, nu există dovezi solide că ar fi mai sănătoasă decât sarea iodată sau ti-ar aduce un aport semnificativ de minerale în alimentație. Pentru minerale, este mult mai eficient să te bazezi pe legume, nuci, semințe și lactate decât pe sare.

Ce contează de fapt!

Reține că majoritatea oamenilor consumă mult prea mult sodiu, indiferent de tipul de sare pe care îl aleg.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă mai puțin de 5 grame de sare pe zi, echivalentul aproximativ al unei lingurițe rase. În practică, foarte multe persoane depășesc această cantitate.

Și asta se întâmplă pentru că cea mai mare parte a sării nu vine din solniță, ci din alimente pe care le consumăm aproape zilnic: pâine, mezeluri, brânzeturi, produse ultraprocesate, fast-food sau sosuri.

De aceea, schimbarea tipului de sare nu compensează un consum prea mare. Poți folosi cea mai scumpă sare de Himalaya, dar dacă aportul total de sodiu este excesiv, riscurile rămân aceleași.

Consumată în cantități mari, indiferent că este iodată, celtică sau de Himalaya, sarea poate crește riscul de:

• hipertensiune arterială;
• infarct miocardic și accident vascular cerebral;
• boală cronică de rinichi;
• retenție de apă

Cum alegi sarea potrivită?

Dacă alegerea este făcută pentru gust, folosește tipul de sare care îți place cel mai mult.
Dar dacă alegerea este făcută pentru sănătate, recomandarea este simplă:

• pentru gătitul de zi cu zi, alege sarea iodată;
• folosește sarea celtică, de Himalaya sau fulgii de sare pentru gust și textură, nu pentru presupuse beneficii medicale nedemonstrate;
• încearcă să reduci cantitatea totală de sare, nu doar să schimbi tipul ei

Concluzie

Orice tip de sare ai alege, din punct de vedere al sănătății, diferențele sunt mult mai mici decât ceea ce ne promite marketingul.

Pentru majoritatea oamenilor, sarea iodată rămâne cea mai bună alegere, deoarece aduce iodul necesar funcționării normale a tiroidei, fără să fie diferită în ceea ce privește conținutul de sodiu. Iar respectarea cantității recomandate este ceea ce contează cu adevărat.