Ce este HIPONATREMIA și de ce poate fi periculoasă?

Când hidratarea devine periculoasă vara, nu mai e suficient doar să bei apă. Trebuie să știi cum să bei apă și ce să faci în anumite situații, inclusiv cu recomandările de genul „hei, e cald afară, hidratează-te, bea mai multă apă”. Această recomandare de a bea 2 litri de apă pe zi nu mai este inteligentă pentru toată lumea. Acest lucru, dacă este făcut greșit, poate să te ducă în spital. Să înțelegem ce e hiponatremia, ce trebuie să faci, cum trebuie să te hidratezi corect, ce să bei la urma urmei ca să eviți această hiponatremie.

Astăzi avem un subiect neașteptat, dar un subiect care necesită atenție și anume când hidratarea devine periculoasă vara. Pentru că nu mai e suficient doar să bei apă, trebuie să știi cum să bei apă și ce să faci în anumite situații. Și această hiponatremie, cum se cheamă ea medical și o s-o explicăm astăzi, se întâmplă din ce în ce mai des pe fondul încălzirii globale. Acum n-o să discutăm despre cauzele încălzirii globale. Scopul discuției de astăzi este să înțelegem totuși ce se întâmplă în cadrul încălzirii globale pe care n-o putem nega. Dincolo de cauzele încălzirii globale, știm clar că de la an la an temperaturile sunt din ce în ce mai mari, cel puțin în România, dar și pe întreg mapamondul. Deci temperaturile sunt mai mari, asta este indubitabil. Deci asta nu se supune dezbaterii. Vedem dacă vedem temperaturile medii sau temperaturile maxime, cel puțin în perioada de vară. Vedem că în fiecare vară este din ce în ce mai cald, iar corpul nostru reacționează diferit, iar noi e posibil să nu mai ținem pasul, inclusiv cu recomandările de genul „hei, e cald afară, hidratează-te, bea mai multă apă”. Acest lucru, dacă este făcut greșit, poate să te ducă în spital, poate să te ducă la camera de gardă în urgențe, ceea ce se întâmplă și din punct de vedere statistic.

Studiul despre Hiponatremie

Și avem studii pe tema asta, unul este studiul care se numește „Povara actuală și viitoare a hiponatremiei cauzate de căldură”, un studiu național bazat pe registre, registre care s-au făcut între 2005 și 2014 în Suedia. Studiul e publicat în 2022 și datele în mod cert sunt mai clare acum și studiul acesta arată că odată cu creșterea temperaturii medii, sute de oameni ajung la spital cu această hiponatremie. Doar ca și comparație, se pare că între 2005 și 2014, cazurile de hiponatremie au crescut la 2,26 cazuri de hiponatremie la un milion de persoane-zile la 25°C. Ce înseamnă asta în traducere liberă este că dacă avem 1 milion de oameni în România care se expun timp de 10 zile la temperaturi medii de 25°C (astea au fost temperaturile medii în Suedia), din această expunere vor rezulta 226 de cazuri în acele 10 zile de hiponatremie severă.

Dar atenție, vorbim de 2025 și de anii care urmează. Temperaturile medii în România nu sunt de 25°C, se duc spre 30-31°C. Când vorbim de temperatură medie, ne referim la media pe toată durata zilei, dar ne referim și la maximele pe care le avem în țară care pot ajunge la 40°C sau chiar pot depăși 40°C. Și dacă vorbim de aceste maxime și vorbim de România și vorbim de cazuri de hiponatremie și medie și ușoară, atunci cred eu că ajungem la zeci de mii de cazuri de hiponatremie pe care vreau să le înțelegem și să le prevenim. Și acesta este scopul materialului de astăzi.

Ce este Hiponatremia

O să înțelegem ce e hiponatremia. După acest material o să devii expert în hiponatremie și o să înțelegi de fapt ce înseamnă hidratarea corectă și cu ce trebuie să ne hidratăm. O să înțelegem care sunt populațiile în risc. Sunt anumiți pacienți care iau anumite medicamente care predispun la risc de hiponatremie. Sunt anumite grupe de pacienți, vârstnicii, vorbim și despre ei. Și o să vedem care sunt măsurile de prevenție, ce trebuie să faci, cum trebuie să te hidratezi corect, ce să bei la urma urmei ca să eviți această hiponatremie. Vorbim și despre simptome și așa mai departe.

Deci, în esență, hiponatrimia este o problemă care este din ce în ce mai des întâlnită. Din ce în ce mai multe persoane se prezintă la camera de gardă cu probleme serioase. Ea poate să fie fatală. Este cauzată de încălzirea globală și de faptul că corpul nostru se comportă diferit la această căldură și că simplul sfat de a te hidrata nu mai este suficient. Trebuie să știi cum să bei apa.

Sarea și rolul ei în organism

Și să începem discuția direct despre ce e hiponatremia și de fapt ce este sarea și care este rolul sării. Sarea, adică natriu clor sau sodiu clor și de acum încolo, ori de câte ori vorbim despre sare sau sodiu sau natriu, o să ne referim la același lucru. Practic, componenta de electrolit, componenta funcțională din sare este acest sodiu. Sodiul este sinonim cu natriu. E același lucru. De aceea se cheamă hiponatremie, dar vorbim despre sodiu. Lipsa de sodiu este hiponatremie. Da. Și sarea este extrem de importantă pentru corpul uman. Corpul uman nu funcționează fără sare. Uneori putem să depășim cantitatea de sare pe care o mâncăm.

Recomandările generale sunt de a consuma 5 g de sare pe zi. Se pare că în studii ample această recomandare nu prea are sens. Recomandarea de 5 g de sare pe zi nu prea are dovezi în spate, iar în studii ample se pare că cei mai sănătoși oameni consumă undeva la 10 g de sare pe zi. Cei care consumă sub 10 g de sare pe zi, vorbim de zile obișnuite, pare să aibă probleme de sănătate și cei care consumă peste 10 g de sare pe zi pare să aibă și ei probleme de sănătate. Deci 10 g de sare pare să fie undeva un spot optim, cu toate că recomandările internaționale vorbesc despre 5 g de sare pe zi. În orice caz, sare găsim în apă, în apă minerală. Sare găsim în alimente și sarea este crucială, este super importantă pentru sănătatea noastră, pentru că acel sodiu din sare este electricianul corpului tău. El generează curenți electrici la nivelul membranei celulare. Membrana celulară, ca să transmită chestii, ca să facă schimburi, are nevoie de acești curenți electrici care sunt făcuți cu ajutorul sodiului. Astfel, generând curenți electrici, inima ta poate să bată, mușchii tăi se pot contracta, nervii transmit semnale către țesuturi și lucrurile funcționează. Deci sodiul este electricianul corpului tău. Când este insuficient, impulsurile electrice sunt afectate și se manifestă fie neurologic prin convulsii, stare mentală alterată și o să vedem alte simptome pe care le avem, sau cardiace, simptome cardiace, aritmii și alte astfel de pățanii.

Sarea menține apa în organism

Un alt lucru pe care îl face sarea este să fie un paznic al apei. Sarea menține apă acolo unde este sare. Dacă nu ai sare, nu mai ai apă. Problema hiponatrimiei este că ai apă, dar nu ai sare. Și ce face sarea ca paznic al apei? Ea menține lichide în vase de sânge prin presiune osmotică și când e prea puțină, apa părăsește vasele, intră în țesuturi și apar edemele periferice, umflarea mâinilor, a gleznelor sau edem cerebral, care e de fapt foarte periculos și fatal în unele situații de hiponatremie severă.

Ca și analogie, putem să ne închipuim că corpul nostru este ca un râu. Și de fapt corpul nostru e făcut din sânge și din celule sau sânge, plasmă, celule și putem să ne închipuim că sângele acela este un râu, iar celulele noastre sunt niște baloane pline de apă. Și fix așa se întâmplă. Corpul nostru este format din sânge, care este ca apa din râu, și celule, care sunt baloane pline cu apă. Și râul, adică sângele, și celulele au sare în interior și există niște reguli foarte clare, niște reguli biologice care mențin echilibrul acelui sodiu. Deci sodiul din râu trebuie să fie în echilibru cu sodiul din celule. Acum imaginează-ți că tu fie bei prea multă apă deodată. Am vorbit despre excesul de apă și intoxicația cu apă într-un alt material. Tema de astăzi este ușor diferită. E de fapt destul de mult diferită. Deci tu poți să bei fie prea multă apă și aduci prea multă apă seacă în acel râu și nu mai ai sare suficientă ca și concentrație, sau tu poți să prinzi o secetă. Apa din râu se evaporă, se absoarbe în pământ și se pierde sare. Se pierde și sare. Rămâne sarea pe mal. Da, rămâne sarea pe mal și tu după aia vii și refaci acea apă. Plouă cu apă nesărată. Și atunci concentrația de sare se va scădea. Practic, apa din râu o să se dilueze. Se va dilua mult și va scădea concentrația de sare, dar concentrația de sare se menține în acele baloane plutitoare, în celule. Și noi avem acea regulă biologică că acea cantitate de sare trebuie să fie echilibrată. Și ce face corpul pentru a restabili acel echilibru de sodiu? Începe să tragă apă în baloane. În baloane avem apă cu multă sare, în râu avem apă diluată. Așa că, pentru a restabili acel echilibru, ce face corpul? Trage apa din râu. Și atunci concentrația de sare o să crească în acel râu și concentrația de sare în celulă o să scadă și va restabili astfel acest echilibru.

Ce se întâmplă prin acest mecanism de compensare care funcționează oricum? Pentru că noi nu mâncăm mereu sare. Ai mâncat acum sare, după aia cinci ore nu mănânci sare. Lucrurile astea compensează mereu acest echilibru de sare din râu și din acele baloane. Dar când concentrația de sare scade brusc în râu, acele celule, acele baloane se umflă rapid de apă și cresc în volum. Da, dacă baloanele alea se umflă de apă, ele cresc în volum. Asta se întâmplă în țesuturi precum mușchi. Da, mușchii pot să crească în volum și se pot crea edeme și asta nu este o problemă, dar celule care se umflă de apă sunt și celule cerebrale și în cazul acesta apare edemul cerebral care poate să ducă la probleme și la dezechilibre. Deci ăsta e rolul sării. În principiu este un electrician al corpului și este un paznic al apei. Menține electricitatea prin corp stabilă și păzește apa din sânge și din celule. Când l-ai dat peste cap, el nu mai păzește bine apa și raporturile de apă dintre sânge și celule încep să fie haotice. Celulele se umflă în volum și asta face celulele disfuncționale. Mai mult decât atâta, în creier trebuie să ne gândim că nu avem loc pentru expansiunea acestor celule. Deci dacă celulele cerebrale încep să se umfle de apă, ele nu mai au loc unde să se ducă și apare edemul cerebral care este periculos pentru viața noastră.

Ce se întâmplă însă vara și ce se întâmplă în contextul acestor canicule, în zile foarte călduroase, în care noi nu avem o încăpere climatizată, în care noi trebuie să ieșim afară, trebuie să mergem prin soare, trebuie să cărăm niște pungi și trebuie să facem efort. Ceea ce se întâmplă este că începi să transpiri. Un om poate să transpire 1 litru pe oră sau 2 litri pe oră de transpirație sau, în cazuri extreme, la activitate foarte intensă, poate să transpire până la 3 litri de transpirație pe oră, iar 1 litru de transpirație pierde între 2 și 3 grame de sare. Deci asta înseamnă că un om care transpiră între 1 și 3 litri de transpirație într-o oră poate să piardă între 3 și 9 grame de sare în acea oră. Iar recomandarea noastră este de a mânca — recomandare care, am înțeles de la începutul materialului, că este ușor depășită și nu are bază științifică — recomandarea este să mănânci 5 grame de sare pe zi. Deci cum poate fi această recomandare validă vara, când tu lucrezi și deodată te-ai dus pe câmp și lucrezi două ore pe câmp și zici „lasă, mănânc puțină sare că așa e sănătos” și ai mâncat 5 grame de sare într-o zi și ai muncit două ore în care ai transpirat 3 litri de apă și de transpirație și ai pierdut 9 grame de sare?

Pentru că aici, în final, vine greșeala: tu transpiri 2-3 litri de transpirație, care acei 2-3 litri de transpirație au 2-3 grame de sare per litru. După aceea te duci și bei apă de la robinet, care are sare, dar foarte puțină, și atunci tu ai un aport de apă fără sare care va dilua acel sânge, va scădea nivelul de sodiu, de natriu din sânge și care te poate duce la hiponatremie. Deci, iată că în acest caz, în comparație cu materialul de anul trecut, nu vorbim de persoane care beau exagerat de mult, ci vorbim de persoane care se expun la căldură, transpiră mult, pierd sare și electroliți prin acea transpirație și nu restituie acei electroliți prin alimentație și prin băuturi cu electroliți, ceea ce practic au nevoie. Și nu te teme, nu este un video sponsorizat de vreo firmă care fabrică băuturi pentru sportivi. Cu toate că și alea pot fi utile pentru anumite persoane, dar există multe alte modalități de a avea un aport de sare ieftin, fără să dai bani pe băuturi cu electroliți.

 

Hiponatremie și deshidratare

 

Vorbim despre hiponatremie, adică prea multă apă în sânge sau prea puțin sodiu în sânge, pentru că l-ai pierdut prin transpirație sau pierdere de sodiu prin vărsături, de exemplu, și deshidratare, pentru că cele două pot fi uneori confundate de pacienți. Vom prezenta care sunt semnele și care sunt simptomele și cum diferă ele între cele două, pentru că de multe ori cele două se pot asocia sau cele două pot să fie încurcate. Pe de o parte ai pierdut lichide, ai transpirat și ți-e sete și ești deshidratat și bei. Pe de altă parte, poate ai băut prea mult și ți-ai diluat sângele și ai această hiponatremie. Iată ce se întâmplă diferit în cele două.

Când vorbim despre sete în deshidratare, ție îți e sete, o sete intensă. Îți vine să bei apă. Atenție, e bine să nu bei prea multă apă, să nu bei litri de apă. Poți să bei ușor 200 de ml, după aia să mai bei 200 ml în 10-15 minute și să te hidratezi ușor. În hiponatremie însă, când ai prea multă apă în organism sau prea puțin sodiu, setea este absentă sau este foarte slabă. Apoi, culoarea urinei. Urina este închisă la culoare și este rară. Te duci la baie o dată la trei, patru ore, faci pipi puțin și pipi este închis la culoare în deshidratare. Da, ai nevoie de apă. În schimb, în hiponatremie urina este deschisă la culoare și urinările sunt frecvente.

Alte simptome care apar în deshidratare sunt gura uscată și pielea uscată. Simptome care apar în hiponatremie sunt confuzie, greață, durere de cap. Dacă bei apă în deshidratare, vei simți o ameliorare. În hiponatremie, bineînțeles, o să simți o agravare dacă bei apă fără electroliți.

Iar semnele fizice la deshidratare sunt mucoase uscate, gură și buze uscate, piele uscată, semnul turgorului scăzut. Turgorul este acest semn în care tu, l-am mai explicat, ciupești așa pielea și îi dai drumul. Dacă ea revine repede la loc, asta înseamnă că tu ești hidratat. Dacă pielea totuși se menține sus și revine ușor la loc sau încet, asta înseamnă că ești deshidratat. Deci astea sunt semnele în deshidratare. Tensiunea arterială este scăzută în deshidratare. În schimb, în hiponatremie, tensiunea arterială este normală sau uneori ușor crescută. Ai edeme periferice. Ele sunt posibile în hiponatremia cu retenție de apă. De exemplu, poți să ai glezne umflate, ceea ce se întâmplă și în insuficiență cardiacă, unde poți să ai exces de apă.

În esență, dacă ai greață, dacă ai amețeală, dacă urina este clară și nu îți este sete, trebuie să oprești consumul de apă și să mergi la medic sau să suni la ambulanță. Și, paradoxal, cele două se pot întâlni și o să explicăm când se pot întâlni amândouă, adică să ai și deshidratare și hiponatremie la același pacient, în același timp. Deci, e foarte important să reținem aceste semne ca să putem să facem diferența între cineva care pur și simplu a pierdut apă și îi este sete și trebuie să bea apă, și cineva care a transpirat mult, a pierdut multă sare, s-a hidratat și are anumite simptome, dar cu absența de sete, cu o urină de culoare deschisă, dar are confuzie, greață, dureri de cap. Asta e posibil să fie hiponatremie și trebuie să fim din ce în ce mai atenți la aceste semne în timpurile pe care le trăim.

Tipurile de Hiponatremie

Acum o să vorbim despre tipurile de hiponatremie, pe scurt, și anume hiponatremie ușoară, medie sau severă. Și ele sunt împărțite în ușoară, medie sau severă în funcție de concentrația de sodiu din sânge. Concentrația normală este între 135 și 145 mmol/l și la hiponatremie ușoară avem un nivel mai scăzut de sodiu, bineînțeles, între 130 și 134 mmol/l de sodiu în sânge, sodiu seric.

Hiponatremia ușoară

Ce se întâmplă într-o hiponatremie ușoară? De obicei, hiponatremia ușoară este asimptomatică, e descoperită întâmplător la analize. Te duci la analize și îți iese o ușoară hiponatremie și medicul zice: „Trebuie să consumi mai mulți electroliți.” Dar poate fi asociată cu oboseală, poți să ai o durere de cap difuză, poți să ai o concentrare scăzută, ușoară, ceață mentală, instabilitate posturală la vârstnici, adică risc de căderi. Și aici se întâmplă ca vârstnicii să cadă și să aibă fracturi care sunt cauzate de hiponatremie. Eventual greață discretă, lipsa poftei de mâncare. Poate trece neobservată, dar la vârstnici, cum spuneam, crește riscul de căderi, fracturi, tulburări cognitive subtile. Și atenție, vârstnicii sunt cei care sunt în risc să facă hiponatremie pentru că ei nu simt senzația de sete, nu se hidratează, transpiră, după aia beau apă poate în exces pentru că nu simt sete constant și nu se hidratează constant. Beau apă deodată multă și pot să facă această hiponatremie. Deci, astea sunt simptomele și semnele pe care le întâlnim în hiponatremia ușoară, de regulă asimptomatică.

Hiponatremia moderată

Însă dacă concentrația sau nivelul de sodiu scade și ajunge între 125 și 129 mmol/l, simptomele pe care le întâlnim pot fi confuzie mentală, dificultăți de orientare, letargie, apatie, greață accentuată, uneori vărsături, tulburări de mers, dezechilibru în mers, amețeală, stare de slăbiciune generală și iritabilitate, modificări de dispoziție. Atenție, din nou, le asociem. Dacă aceste stări se manifestă după ce am fost afară la piață, am mers pe jos, am cărat pungi, am transpirat o grămadă, am venit acasă, am băut apă de la robinet și începem să avem aceste stări, ne gândim că e posibil să avem hiponatremie. Ne ducem din nou la tabelul de mai sus și dacă vedem că avem absența de sete, avem culoare deschisă la urină, avem confuzie, greață, dureri, avem edeme periferice, ne gândim la hiponatremie și o să vedem imediat ce avem de făcut.

Hiponatremia severă

Există însă și hiponatremie severă, cu valori de sodiu seric sub 125 mmol/l. Simptomele frecvente și periculoase includ convulsii, comă, stop respirator prin edem cerebral masiv și moarte cerebrală în cazuri netratate. Pentru că tu nu mai ai sodiu, nivelul tău de sodiu este foarte mic, atunci excesul de apă începe să fie migrat în celule, inclusiv în celulele cerebrale, care se umflă și ele nu au unde să migreze. Ele nu au unde să migreze pentru că spațiul pe care creierul tău îl ocupă este unul limitat. E o garsonieră de 30 de metri pătrați care nu crește cu nimic. Dacă bagi prea multe geamantane aici, se pare că ajungi la ceea ce se cheamă moarte cerebrală. Pentru că atunci când faci un edem cerebral foarte puternic, singurul loc în care creierul poate să migreze este prin acest orificiu pe unde trece trunchiul cerebral, care îți dă reflexul de respirație. În momentul în care creierul apasă pe trunchiul cerebral și el migrează acolo și se strânge, el se sufocă și asta te face pe tine să te sufoci. Nu mai poți să respiri și practic se instalează decesul pacientului.

Această formă de hiponatremie severă este o urgență medicală majoră. Apare mai frecvent dacă hiponatremia se instalează rapid. Deci, atenție, persoanele vârstnice care trăiesc cu hiponatremie ajung să se obișnuiască. Corpul se adaptează la acea hiponatremie. Însă sportivii care beau litri de apă într-un timp scurt sau oamenii care din varii motive au ieșit afară, au transpirat foarte mult și se întorc și beau foarte multă apă, aceia sunt un risc major de a face hiponatremie severă sau, nu un risc major, dar aceia au riscul cel mai mare dintre toate celelalte grupe de pacienți să facă hiponatremie severă. Ce e important de știut este că nu doar valoarea sodiului contează, ci și viteza cu care scade acest sodiu. O scădere bruscă în 48 de ore sau sub 48 de ore e mai periculoasă decât o scădere lentă.

Acum hai să vorbim despre persoanele care pot face această hiponatremie. Până acum am înțeles că e important să ne hidratăm inteligent, o să vorbim și despre asta imediat. Și că dacă bem prea multă apă deodată, pentru că ne este foarte sete sau bem preventiv prea multă apă, litri de apă, sau transpirăm mult și pierdem multă sare și nu compensăm această sare, ajungem la această hiponatremie, celulele se umflă aiurea, sarea care sau sodiul care este un electrician al corpului nu mai funcționează cum trebuie și apar aceste dezechilibre care pot da simptome ușoare până la deces. Persoanele care sunt cele mai predispuse sunt persoanele vârstnice, sportivii, pacienții cu boli cronice și alte grupuri vulnerabile de pacienți și în special pacienții care iau medicație cronică. O să vorbim despre medicamente care pot duce la hiponatremie.

Persoanele vârstnice

Acum, persoanele vârstnice au funcția renală slăbită, au o senzație de sete redusă, au de regulă boli cronice, din păcate, cum ar fi insuficiență cardiacă, insuficiență renală, iau medicamente și toate aceste lucruri luate laolaltă predispun persoanele vârstnice să facă hiponatremie. Dacă ai bunici, pe vreme caldă, e atât de important să-i suni, să le explici că trebuie să-și cumpere o apă minerală carbogazoasă, să le explici că, ok, chiar dacă au tensiune arterială și medicul le-a recomandat să mănânce fără sare, să le recomanzi să ia legătura cu medicul lor și să întrebe pe această perioadă caldă când transpiră și beau multă apă, oare au voie să mai adauge un pic de sare, ținând cont de tensiunea lor arterială și de medicația pe care o iau? E atât de important. Da. Nu, nu trebuie să faci tu recomandări bunicului tău cardiac să mănânce mai multă sare, dar îi poți recomanda să vorbească cu medicul despre asta.

Sportivii

A doua categorie la risc, categorie de persoane expuse la hiponatrimie sunt sportivii, maratoniștii, cicliștii care transpiră masiv, în special maratoniștii amatori care au zis: „Vara, hai că am făcut 40 de ani, fac primul meu maraton” și fie se duc și transpiră masiv, fie se duc și, fără să știe ce fac, beau foarte multă apă preventiv. Da, sunt persoane care au un risc să facă hiponatremie. Beau și apă multă și transpiră ulterior și pierd sodiu. Mai beau apă și tot așa își diluează sângele. Dacă beau doar apă, sângele se diluează și ajung la risc de hiponatremie.

Pacienții cu boli cronice și alte grupuri vulnerabile

A treia categorie de pacienți expuși sunt pacienții cu boli cronice, cu ciroză hepatică, sindrom nefrotic, insuficiență renală. Organismul reține lichide și pierde sodiu în aceste afecțiuni. Alte grupuri vulnerabile sunt persoanele cu tulburări psihice. Sunt persoane care au polidipsie, adică o sete exagerată, fără motiv fiziologic și care pot să bea foarte multă apă și să-și dilueze sângele în felul ăsta. Consumatorii de ecstasy. Au fost cazuri de persoane care au consumat fie ecstasy, fie alte amfetamine care se pare că ne cresc senzația de sete, ne încălzesc foarte tare corpul și pot duce la această hiponatremie. Persoane cu diete sărace în sare și în proteine, persoane care țin diete extreme. Da, dacă tu mănânci doar pâine fără sare și bei ceai ca să slăbești, de exemplu, n-ai un aport de sare aproape deloc. Și asta poate să fie ok o perioadă de timp, dar dacă prinzi o zi cu multă transpirație și mai faci niște sport ca să slăbești și mai mult, e posibil să ajungi la hiponatremie.

Medicamente care pot favoriza Hiponatremia

Acum vreau să vorbim separat despre medicamente care pot favoriza hiponatremia. Atenție mare, dacă iei aceste medicamente, asta nu înseamnă că ar trebui vreodată să schimbi singur schema de tratament. Ăsta este un lucru mai periculos decât ceea ce se poate întâmpla în cazul hiponatremiei cauzate de această medicație. Dar ce poți să faci este să ții cont că aceste medicamente pot să favorizeze hiponatremia prin varii mecanisme pe care nu le discutăm acum și să vorbești cu medicul tău despre asta dacă iei aceste medicamente.

În primul rând vorbim despre diureticele tiazidice. Sunt medicamente care elimină apa și sarea prin urină. Persoanele care au hipertensiune, de exemplu, sau edeme iau aceste diuretice pentru a elimina forțat, pentru a forța rinichii să elimine apa și sarea. Acestea sunt cea mai frecventă cauză medicamentoasă de hiponatremie. Și vorbim despre medicamente cum este hidroclorotiazida. Este disponibilă ca medicament individual sau în combinații, de exemplu, în medicamentul Nefrix. Vorbim despre indapamid. Este disponibil sub nume de Indapamid, Tertensif sau Indapamil. Sau clortalidon. Aceste medicamente sunt prescrise frecvent pentru hipertensiunea arterială, dar cresc riscul de hiponatremie. Dacă iei aceste medicamente, sună medicul și întreabă-l ce trebuie să faci, ce regim să ții dacă e foarte cald afară și tu bei multă apă și transpiri și el te va ajuta.

Apoi vorbim despre antidepresive, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei. Sunt substanțe care ajung în creier și care nu lasă receptorii de serotonină să recupereze serotonina. Astfel crește nivelul de serotonină în creier și astfel sunt reduse simptomele depresiei. Vorbim despre Prozac, Zoloft, Cipralex. Aceste substanțe cresc nivelul de serotonină în creier, blocând recaptarea ei, cum am zis, și pot provoca hiponatremie prin sindromul de secreție inadecvată de hormon antidiuretic. Riscul de hiponatremie e mai mare la vârstnici, femei și în primele săptămâni de tratament inițial.

Apoi vorbim despre pacienții care au epilepsie și anumite antiepileptice pot crește riscul de hiponatremie. Vorbim despre carbamazepină sau Timonil și, mai rar, dar este descris să faci hiponatremie la pacienții care iau acid valproic, adică Depakine. Dacă iei aceste medicamente, e bine să vorbești din nou cu medicul tău și să vezi ce poți să faci ca regim, ca hidratare, ce să mănânci, ce să nu mănânci pentru a evita hiponatremia, în special dacă faci parte din acele persoane care au un risc mai mare. Am menționat acești oameni: persoane vârstnice, sportivi, pacienți cu boli cronice și grupuri vulnerabile de pacienți.

Apoi, analgezicele, opioidele, morfina, tramadolul pot crește riscul de hiponatremie și antiinflamatoarele nesteroidiene precum ibuprofen, diclofenac pot agrava hiponatremia prin mecanism renal, dar mai rar. Inhibitorii de pompă de protoni, adică protecție gastrică, omeprazol, pantoprazol, pot duce la hiponatremie și sau cresc riscul de a face hiponatremie la pacienții care iau această medicație și medicamente citostatice cum este ciclofosfamida și vincristina pot să crească riscul de hiponatremie.

Ce înseamnă asta? Din nou zic, nu înseamnă că trebuie să întrerupi oricare din aceste medicamente, ci înseamnă că trebuie să știi de acest risc. Și dacă pui laolaltă faptul că iei această medicație și ai acest risc un pic mai mare și că trebuie să petreci timp afară unde sunt 40° Celsius și că urmează să transpiri și că nu ai o apă la dispoziție sau poate trebuie să știi de acum ce tip de apă trebuie să ai la dispoziție. Toate astea laolaltă te pot pune în situația în care tu să practici prevenția, să suni medicul tău, să-l întrebi ce măsuri de precauție în plus să iei. Poți să-i spui că ai văzut un băiat pe YouTube care vorbea despre asta, dar poți să nu-i spui, nu știu, și să-i zici: „Hei, uite, iau acest medicament și am văzut în prospect că poate să ducă la hiponatremie. La ce trebuie să fiu atent? Pentru că mă duc pe câmp și lucrez două ore sau trebuie să stau afară sau trebuie să mă duc în piață să caut alimente, nu știu, și o să transpir. La ce să fiu atent?” Asta trebuie să faci sau asta poți să faci.