Plasticul este prezent aproape peste tot în viața noastră, de la ambalaje și haine, până la aerul pe care îl respirăm. De-a lungul timpului, aceste materiale se descompun în particule foarte mici, numite microplastice, pe care le putem inhala sau înghiți fără să ne dăm seama.
Cât plastic consumăm de fapt?
Un studiu din 2023 estimează că o persoană poate consuma între 39.000 și 52.000 de particule de microplastic pe an, din diverse surse. Printre sursele deja cunoscute precum apă îmbuteliată, pește, praf din locuințe, studiile au început să analizeze și obiceiuri mai puțin evidente. Unul dintre ele este guma de mestecat.
Numărul acesta de particule consumate anual poate suna alarmant, dar e greu de înțeles fără un reper clar. Problema e că microplasticele sunt extrem de mici, unele invizibile cu ochiul liber. Vorbim de particule mai mici de 5 milimetri, iar multe dintre ele sunt chiar de ordinul micronilor (adică de zeci sau sute de ori mai subțiri decât un fir de păr).
Chiar dacă ai aduna toate aceste particule consumate într-un an, greutatea lor totală ar fi de ordinul câtorva grame, nu kilograme sau sute de grame. Deci NU e ca și cum ai înghiți o pungă de plastic pe an. Iar problema nu e volumul, ci faptul că aceste particule ajung în corp, unde pot interacționa cu celulele, pot declanșa inflamații sau pot transporta substanțe toxice.
Care e legătura dintre guma de mestecat și plastic?
Un studiu pilot (cercetare de amploare mică) a testat cinci mărci de gumă sintetică și cinci de gumă naturală, analizând saliva după ce aceste produse au fost mestecate.
Rezultatele au fost surprinzătoare:
- În medie, s-au eliberat 100 de microparticule de plastic pentru fiecare gram de gumă.
- În unele cazuri, s-au înregistrat până la 600 de particule pe gram, în funcție de marca testată.
- O gumă de mestecat obișnuită cântărește între 2 și 6 grame, așa că o singură bucată poate elibera câteva sute, chiar până la 3.000 de particule de microplastic în salivă.
Un alt detaliu neașteptat: gumele „naturale” au avut rezultate similare cu cele sintetice, ceea ce a contrazis așteptările inițiale ale studiului. Se presupunea că gumele pe bază de ingrediente vegetale ar fi mai sigure, dar testele nu au confirmat acest lucru.
Ce face diferența între guma „naturală” și cea sintetică?
Diferența teoretică dintre o gumă „naturală” și una sintetică stă în baza gumei:
- Guma naturală ar trebui să fie făcută din chicle – o sevă vegetală extrasă dintr-un copac tropical.
- Guma sintetică folosește polimeri pe bază de petrol (plastic flexibil).
Cu toate acestea, producătorii nu sunt obligați să detalieze compoziția exactă a bazei de gumă. Pe ambalaj apare generic „gum base” sau „bază de gumă”, fără să știi dacă e naturală sau sintetică.
Cum poți să faci diferența?
- Gumele comerciale obișnuite (99% din ce găsim în supermarketuri) sunt aproape toate pe bază sintetică.
- Gumele cu mențiunea „organic” sau „natural” s-ar putea să folosească baze vegetale, dar chiar și acestea pot elibera microplastice, așa cum a arătat studiul.
- Dacă vrei să eviți complet riscul, cel mai sigur este să limitezi consumul de gumă sau să cauți branduri artizanale care specifică clar utilizarea de chicle (destul de rar și mai scump).
De ce conține guma de mestecat microplastice?
Baza gumei de mestecat este făcută dintr-un polimer sintetic, adică un tip de plastic flexibil, în amestec cu îndulcitori și arome. Când mestecăm, acest material poate elibera particule microscopice, care ajung în salivă și pot fi apoi înghițite.
Dacă o persoană mestecă zilnic gumă, studiul estimează că poate înghiți până la 30.000 de particule de microplastic într-un an doar din acest obicei.
Ce știm despre efectele microplasticelor asupra sănătății?
Deși multe studii sunt încă în curs, cercetătorii au găsit urme de microplastice în diferite țesuturi umane, inclusiv în plămâni și sânge.
Până în prezent, nu există dovezi clare că aceste particule cauzează boli, dar cu siguranță ridică semne de întrebare.
Microplasticele ar putea afecta: sănătatea respiratorie (prin particulele inhalate), sistemul digestiv (prin acumularea în intestine), fertilitatea, și ar putea avea o posibilă legătură cu anumite forme de cancer. Cu toate acestea, studiile sunt încă în fază incipientă, iar efectele pe termen lung sunt în continuare analizate.
Ce înseamnă asta pentru tine?
Autorii studiului spun clar: nu e cazul să ne panicăm, dar acum că știm că până și un obicei banal precum guma de mestecat ne poate expune, e bine să fim precauți.
Unii experți recomandă să limităm consumul de gumă de mestecat, mai ales la copii sau chiar să renunțăm complet la acest obicei, dacă vrem să reducem microplasticele pe care le ingerăm zilnic.
Concluzie
Mestecarea gumei pare un gest inofensiv, dar poate contribui la acumularea de microplastice în organism. Deși nu știm exact cât de periculoase sunt aceste particule, studiile citate ne arată că merită să fim mai atenți la produsele pe care le consumăm frecvent.
Surse:
- Human Consumption of Microplastics: PMID: 31184127 DOI: 10.1021/acs.est.9b01517
- Effects of Microplastic Exposure on Human Digestive, Reproductive, and Respiratory Health: PMCID: PMC11697325 PMID: 39692326
- Detection of microplastics in human lung tissue using μFTIR spectroscopy
- Chewing gum can shed microplastics into saliva, pilot study finds
