Articole

26.1.2025

Microplastice din apă și mâncare: un pericol invizibil

Microplastice din apă și mâncare: un pericol invizibil

Ce sunt microplasticele și nanoplasticele?

Microplasticele sunt particule de plastic mai mici de 5 mm, care apar fie din dezintegrarea obiectelor de plastic mai mari, fie prin fabricarea intenționată pentru diverse produse – cum ar fi microbilele din cosmetice sau particulele utilizate în vopsele. Nanoplasticele sunt chiar mai mici, având dimensiuni sub 1 micrometru (µ1m), ceea ce le face invizibile pentru ochiul liber.

Aceste particule sunt omniprezente în mediul nostru, fiind descoperite în aer, sol, oceane, alimente, apă potabilă și chiar în corpul uman. Problema principală este capacitatea lor de a se acumula în organisme vii, afectând lanțul trofic și, implicit, sănătatea umană. Studiile arată că microplasticele sunt ingerate de viețuitoare marine care devin hrană pentru pești mai mari, ajungând în final în dieta noastră.

Unde au fost descoperite prima dată?

Microplasticele au fost identificate prima oară în anii 1970, în mostre prelevate din ocean. Cercetătorii au descoperit fragmente mici de plastic plutind la suprafața apei. De atunci, prezența lor a fost confirmată în cele mai izolate locuri ale planetei, inclusiv pe vârfurile Himalayei și în adâncimile oceanelor. Recent, s-au identificat microplastice în sânge, plămâni, lapte matern și placentă, ceea ce evidențiază capacitatea lor de a pătrunde în cele mai sensibile zone ale organismului uman.

De ce sunt microplasticele o problemă tot mai mare?

Plasticele sunt omniprezente datorită rezistenței lor, dar exact această durabilitate le face o amenințare ecologică. Când se descompun, acestea generează microplastice prin expunerea la radiații UV sau uzura mecanică. Spre exemplu, o singură pungă de plastic poate dura sute de ani pentru a se dezintegra complet, timp în care produce milioane de microfragmente.

Producția globală de plastic a crescut de la câteva milioane de tone în anii 1950 la peste 400 de milioane de tone anual. Această cantitate uriașă de deșeuri a dus la o poluare generalizată, iar microplasticele sunt acum detectate în pești, carne, sare de mare, miere și băuturi precum bere sau vin.

Cum ajung microplasticele în organismul uman?

Există mai multe modalități prin care microplasticele pătrund în corpul nostru:

  • Ingerarea: Consumul de apă (atât îmbuteliată, cât și de la robinet), alimente contaminate (pește, fructe de mare, săruri) sau băuturi procesate.
  • Inhalarea: Particulele din aer, provenite din haine sintetice sau praf, pot fi inhalate și ajung în plămâni.
  • Contactul cu plastic degradat: Folosirea recipientelor din plastic pentru alimente calde sau acide poate transfera microplastice în mâncare. Tăierea alimentelor pe tăblii din plastic este un alt exemplu de contaminare accidentală.

Ce riscuri prezintă pentru sănătate?

1. Bioacumulare și stres oxidativ

Particulele mici pot trece de barierele naturale ale corpului, ajungând în plămâni, ficat sau alte țesuturi. Acestea declanșează inflamații și stres oxidativ, afectând celulele.

2. Disruptori endocrini

Microplasticele conțin substanțe chimice precum BPA, ftalați și PFAS, care perturbă sistemele hormonale. Acestea pot cauza probleme de fertilitate, obezitate și afecțiuni metabolice. De exemplu, femeile gravide expuse la niveluri mari de BPA au un risc crescut de naștere prematură.

3. Riscuri cardiovasculare

Studiile arată că microplasticele din plăcile aterosclerotice pot contribui la destabilizarea acestora, crescând riscul de infarct sau accident vascular cerebral.

Cum putem reduce expunerea la microplastice?

1. Evitarea folosirii plasticului la temperaturi ridicate

  • Nu încălzi alimente în recipiente din plastic.
  • Renunță la paharele de cafea take-away, care au un strat de plastic în interior chiar dacă par să fie din hârtie.
  • Evită folosirea recipientelor din plastic pentru mâncarea caldă sau takeaway. Utilizează sticlă sau oțel inoxidabil.

2. Folosirea alternativelor sustenabile

  • Alege sticle de apă reutilizabile din sticlă sau metal.
  • Optează pentru tăvi și tacâmuri din bambus sau ceramică.

3. Filtrarea apei

Instalează un sistem de filtrare prin osmoză inversă pentru a elimina microplasticele din apa de la robinet.

4. Reducerea prafului din casă

  • Folosește aspiratoare cu filtre HEPA.
  • Evită uscarea hainelor sintetice în interior.

5. Consumul de alimente mai puțin procesate

Alimentele proaspete reduc expunerea la ambalajele din plastic. Gătește acasă pentru a evita contaminarea suplimentară.

 

Cum reduc EU expunerea la microplastice

1. Cafeaua la pachet

Când comand cafea take-away, ajung cu cinci minute mai devreme și cer să fie servită într-un pahar de ceramică. O savurez pe loc câteva minute, iar restul, deja răcit, îl cer transferat într-un pahar de plastic. Evit astfel ca lichidul fierbinte să intre direct în contact cu plasticul, reducând riscul de contaminare cu microplastice.

2. Comenzile personale de la restaurant

La restaurantul local, cer ca mâncarea fierbinte să fie pusă mai întâi în farfurii de ceramică. Odată ce ajunge la o temperatură călduță, chelnerul transferă mâncarea în recipiente de plastic, în fața mea. Procedând astfel, reduc riscul ca plasticul să elibereze nanoplastice în mâncare din cauza căldurii excesive.

3. Livrările prin Glovo

Când comand prin Glovo, sun la restaurant și cer să pună mâncarea fierbinte în farfurii de ceramică, unde se răcește ușor. Doar când ajunge curierul, chelnerul o transferă în cutii de plastic pentru transport. Acasă, o mut imediat în recipiente din sticlă sau ceramică, păstrând calitatea alimentelor și evitând expunerea inutilă la plastic.

Prin aceste obiceiuri, reușesc să minimizez contactul alimentelor fierbinți cu plasticul, protejându-mi sănătatea.

 

Concluzie

Microplasticele reprezintă o amenințare invizibilă, dar reală. Deși nu putem elimina complet expunerea, adoptarea unor obiceiuri mai sustenabile și mai conștiente poate reduce riscurile. Protejarea sănătății personale și a mediului trebuie să fie priorități pentru viitor.

Referințe științifice

  1. Nor et al. (2021): Lifetime Accumulation of Microplastic in Children and Adults. Link
  2. Pham et al. (2023): Analysis of microplastics in various foods and assessment of aggregate human exposure via food consumption in Korea. Link
  3. Marfella et al. (2024): Microplastics and Nanoplastics in Atheromas and Cardiovascular Events. NEJM.
  4. Zhang et al. (2024): Association of mixed exposure to microplastics with sperm dysfunction: a multi-site study in China. Link
  5. Bao et al. (2020): Association Between Bisphenol A Exposure and Risk of All-Cause and Cause-Specific Mortality in US Adults. Link