Dr. Mihail: Vorbim despre analize anuale esențiale și o să trecem fulger prin aceste analize. Sunt 10 analize pe care de foarte multe ori când mă uit la analizele prietenilor care îmi trimit, să zic, analizele uzuale, mă miră că nu le găsesc acolo. Sunt analize care ne spun foarte multe lucruri despre cum stăm cu sănătatea noastră și e păcat să nu le facem dacă tot mergem să ne înțepăm.
În primul rând, când analizăm o analiză sau când ne uităm la valorile unei analize, când ne uităm, atenție, la valorile unei analize, să zicem că luăm colesterolul. Da, toată lumea este speriată de colesterolul pe bună dreptate când este crescut. Pe noi nu ne interesează atât de mult valoarea colesterolului acum să zic statică, pe loc. Da. Deci nu ne nu ne interesează valoarea absolută, ne interesează mai degrabă evoluția acelei valori. Pentru că uite, să zicem că eu am un colesterol de 200. Colesterolul total de 200 este la limita superioară a colesterolului admis.
Și atenție, astăzi o să vorbim despre analize și valori optime. Putem să vorbim și despre valorile pe care le avem ca referință pe buletinul de analize, dar pe alea le știm, le vedem pe buletinul de analiză. O să vorbim și despre ce înseamnă optim, pentru că să te încadrezi nu înseamnă optim. Da, e ideal ca analizele pe care le discutăm astăzi să fie optime. E 200 nu e optim. De departe 200 este valoarea, să zic, limita superioară.
E bine sau nu e bine să ai colesterol 200? Mi-ar pune cineva o întrebare imediat. Cineva care și-a făcut analizele și are colesterolul 200. Mi-am făcut colesterolul și am colesterol 200. E bine sau nu e bine? Păi, depinde. Depinde de unde a ajuns la 200. Pentru că dacă tu anul trecut ai avut colesterolul total 150 și el a ajuns, hai să-l punem aici, de la 150 a ajuns la 200. Păi tu ești în creștere, oprește-te. Ce faci de-ți crește atâta? Trebuie să te oprești din ce faci, să analizezi ce ai introdus nou, ce s-a întâmplat diferit. Ai crescut în greutate, ai început să mănânci slănină, cum ai auzit pe Instagram că ți se recomandă, ai început să nu te miști. Ce ai făcut de ți-a crescut colesterolul de la 150 la 200? Oprește-te că nu e bine. Ok.
Dar dacă tu acum un an ai avut colesterolul 260 și ai 200, păi e bine. Zi-ne și nouă ce faci. Zi-ne și nouă ce faci, că vrem și noi să știm ce faci ca să facem la fel. Deci analizele e foarte bine să le vedem în evoluție. Da, nu mă interesează că ești la Bârlad. Mă interesează în ce direcție mergi. Dacă noi ne întâlnim la București și eu te sun și zic ce faci? Și tu zici bine, sunt la Bârlad. Asta nu spune mare lucru că dacă tu ești la Bârlad, dar mergi înspre Iași, nu e bine deloc. Dar dacă tu ești la Bârlad și mergi cu 80 la oră spre București, e foarte bine. Păi, beau o cafea, mănânc ceva, citesc o carte și ne întâlnim la București. Scopul nostru este să știm evoluția analizelor, nu neapărat valoarea statică pe care un singur buletin de analize ne-o dă. Deci asta e ideea, trebuie să le vedem în evoluție.
A doua regulă pe care aș vrea s-o ascultați și nu n-o spun pentru siguranța mea sau pentru că astea nu sunt recomandări medicale, într-adevăr, astea sunt discuții informative pe care le avem pe social media. E extrem de important să ai un medic cu care să discuți acele analize, pentru că toate analizele astea, uite, trebuie toate văzute integral. Toate analizele astea se leagă între ele. Să zicem că ai glicemia foarte bună, dar tu ești foarte stresat și scade testosteronul și scăderea testosteronului te face mai inactiv și devii sedentar și faci ficat gras și-ți crește colesterolul. Dar poate că glicemia ta este ridicată, dar tu să zicem că faci sport și mănânci sănătos, dar ai o rezistență la insulină cauzată de exces ponderal. Da. Și grăsime viscerală. Întrebarea dacă analiza asta este bună este o întrebare pe care ar trebui să nu ne-o mai punem atât de superficial. Analizele trebuie trebuie analizate în contextul pacientului pe care tu îl vezi clinic. Înțelegi ce probleme are, ce probleme nu are, cât doarme, cât de stresat este, ce mănâncă, ce lucrează și care au fost analizele înainte. Și în acest context putem ulterior să luăm măsuri pentru corpul nostru.
Bun, hai să trecem repede prin aceste analize. Deci, 10 analize esențiale care pe care îți arată ție cum stai cu sănătatea și sunt analize pe care le poți îmbunătăți în timp. Ce ne interesează în profilul lipidic extins și de ce ne interesează e pentru că este cel mai bun indicator al riscului de ateroscleroză și boli cardiovasculare. De ce ne interesează profilul lipidic? Adică colesterol total, LDL colesterol ăla rău care duce colesterol în celule. Apoi HDL colesterol ăla bun care este ca o bărcuță goală care se duce și absoarbe colesterolul în exces ca un aspirator și Apo B. Apoi este cel mai bun predictor dintre toate aceste tipuri de colesterol pentru boală cardiovasculară. E acest Apo B, din păcate, lipsește la majoritatea analizelor pe care eu le văd. Deci dacă vrei să-ți analizezi riscul cardiovascular, de ce ți l-ai analiza? Pentru că cea mai probabilă cauză din care vom muri cu toții este boala cardiovasculară. De ce spun asta? Pentru că este killerul numărul unu din lume, cel mai probabil. Și uite, nouă ne e frică de boli autoimune, ne e frică de cancer, de accidente, de cutremure, de incendii, ne e frică de înec, ne este frică de de șarpe, nu ne e frică de anaconda, ne e frică de, nu știu, de tot felul de viețuitoare, dar cel mai repede o să mori din cauza bolii cardiovasculare.
Și ca să vezi ce risc ai de boală cardiovasculară, trebuie să-ți faci aceste analize. LDL colesterolul ideal este să fie sub 70, dar e greu să-l ții la sub 70. Trebuie să mănânci perfect, trebuie să ai o greutate ideală, trebuie să faci sport, trebuie să n-ai nicio nicio predispoziție genetică în a avea o hipercolesterolemie. Pe buletinul de analize scrie că e bine să-l ai sub 100. Dacă îl ai sub 100 este ok, e perfect. Și atenție, el nu te omoară. LDL colesterol moare nu te omoară la un moment dat pac deodată, da? El te omoară treptat. Deci fiecare zi pe care tu o petreci respirând și umblând pe acest pământ având LDL colesterol mai mare de 100 este încă o zi în care vasele tale le ruginesc un pic câte un pic. De aceea, dacă ai un LDL colesterol peste 120, e bine să-l scazi. Dacă-i peste 140, e bine să te forțezi mai mult. Dacă îl ai 160, vorbește cu medicul tău și vezi dacă poți să-l scazi în trei-șase luni, dacă nu poți să-l scazi și ai alte riscuri, poate medicul îți va recomanda să iei statine. Nu facem astfel de recomandări aici. Doar explicăm ce poți să vorbești cu medicul tău. Ok?
HDL colesterol e foarte bine să fie peste 60 și asta așa este. Dacă e mai mare peste 60 este excelent. HDL colesterol peste 60 îți dă un risc mic de a avea de a avea probleme erectile ca bărbat. Îți dă un risc mai mic de a avea AVC ca bărbat și femeie și este un marker protector HDL colesterol peste 60 și cel mai important mi se pare Apo B. Apo B aici ne arată o valoare de 80 mg/dl, dar pe analize o să-l vedem de regulă ca și grame per l și de regulă pe analize, recomandarea o să fie ca Apo să fie sub 1, dar ideal este să fie sub 0,8. Apo B este numărul, de fapt, de molecule de colesterol rău, aterogen, care circulă în corp. Și există un debate. Avem un material de o oră despre colesterol pe care îl poți accesa ca să înțelegi ce este colesterolul, dar există un debate între valorile pentru că unele persoane pot avea LDL colesterol mare pentru că mare pe analiză, dar e de fapt un LDL colesterol mare și pufos care nu este să zic aterogen sau din contra mic, dar poate fi aterogen. Și atunci Apo B tranșează acest lucru și Apo B îți spune exact riscul de complicație cardiovasculară pe care tu îl ai. Ok, deci Apo B e o e un marker care n-ar trebui să lipsească din nicio analiză, dar vorbește cu doctorul tău, spune-i: uite, poți să-mi pui pe analize și Apo B și vezi ce Apo B ai și ulterior încerci să-l scazi.
Eu am avut un Apo B, uite asta e analiza mea. Anul trecut, iulie, acuma trebuie s-o repet. Am avut un Apo B de 1,2 cu un risc scăzut de boală cardiovasculară și am slăbit de atunci. Am slăbit când am văzut analiza asta mai mare, am slăbit 10 kg. Atunci am început să mănânc preponderent legume, am început să merg mai mult pe afară. Mi-am corectat și celelalte analize și Apo B a scăzut la 0,83, ceea ce e o analiză bună. Ce faci ca și strategie de corectare în scăderea colesterolului? Dacă nu îți iese asta, trebuie să mergi neapărat la medic și să vezi să discuți o variantă de de medicație. Dar dieta în care reduci grăsimile saturate, trans și zaharurile, crești aportul de fibre solubile, ovăz, leguminoase și omega 3 pește gras, minim 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână, ceea ce mi se pare extrem de puțin. Aș vrea mai mult de atât. Și renunțare la fumat.
Bun, deci de aia trebuie să facem noi colesterolul și să vedem cum stă cu colesterolul. Următorul lucru pe care aș vrea să-l facem este managementul glicemiei. E foarte ciudat și văd din nou foarte multe analize, cu toate că hemoglobina glicozilată nu este o analiză nouă, e una dintre cele mai importante analize ale sănătății tale metabolice și așa arată ea pe buletin HBA1C și ea trebuie să fie sub 5%. Ce este de fapt această hemoglobină glicozilată? Este hemoglobina de care în timp s-a lipit glucoza, zahărul din sânge. Cu cât spike-urile tale de glicemie sunt mai mari și cu cât ai valori de glicemie mai mari, constante în sânge, cu atât hemoglobina glicozilată o să fie mai mare. Și de ce glicemia à jeun n-e suficientă? Pentru că tu poți să te trezești dimineața cu valori mari, te-ai dus la doctor, ai secretat mai multă insulină și poți să ai o glicemie à jeun de 80-90, care este ideală. Pe analize trebuie îți arată cât e bine să fie sub 100. Glicemia de dimineață între 100 și 125 este prediabet. Peste 125 este diabet. Da. Deci peste 125 este diabet și 100-125 este prediabet.
Și Homa-IR este practic e o e un marker care analizează insulina ta vizavi de glicemia ta și îți spune care este rezistența ta la insulină. Și o rezistență la insulină în Homa-IR peste 3 este considerat diabet. Ia uitați ce am eu aice, o chestie care nu pot să mă laud. Homa-IR pe care l-am avut e 3.2 care teoretic ar fi diabet, dar hemoglobina glicozilată este de 5,6, care este aproape de prediabet, dar ăsta este asta e analiza cu care eu mă lupt cel mai mult pentru că am o predispoziție de a face diabet. Și uite, văzând hemoglobina glicozilată, lupta mea, lucrurile pe care le fac în fiecare zi este aceea de a scădea această hemoglobină glicozilată. Apropo, încep un protocol prin care vreau să scad maximul posibil această hemoglobină glicozilată. O să-l documentez, o să iau, culmea, și niște suplimente. Da, culmea, mi se pare și mie, dar o să iau și niște suplimente care ar trebui să mă ajute în reducerea acestei hemoglobine glicozilate. Da, asta asta este al doilea lucru pe care aș vrea ca fiecare om care își face analize să să facă și anume hemoglobina glicozilată. Da, medicul o să spună glicemia à jeun. Ok, ne ajută. O să spună insulina și Homa, indicele Homa, ne ajută. Hemoglobina glicozilată însă este extrem de importantă.
Deci reținem până acum că Apo B este o valoare absolut esențială pentru sănătatea noastră cardiovasculară, că hemoglobina glicozilată nu trebuie să lipsească din acest panou de control al managementului glicemiei. O altă analiză pe care mi-ar plăcea ca oamenii s-o facă și s-o aibă mai des este această proteină C reactivă hipersensibilă. Deci nu doar PCR, nu doar hemoglobina, nu doar proteina C reactivă, ci există această hemoglobina, pardon, această proteină C reactivă care este ultrasensibilă. E un detector sensibil al inflamației cronice de grad mic, un factor cheie în bolile cardiovasculare. Ce înseamnă că o ai mare? Poate să însemne multe lucruri, dar este primul tău semnal de alarmă că trebuie să te cauți, de o boală autoimună, de ceva care mocnește, o inflamație cronică, o infecție pe care n-o simți clinic. Da, dar această inflamație cronică îți face rău și dacă o descoperi la timp poți să iei măsuri de prevenție. O dietă antiinflamatorie, bogată în fructe de pădure, verdețuri, pește gras, nuci, ulei de măsline, săracă în zaharuri, în stil de viață în care reduci grăsimea abdominală, renunți la fumat, suplimente tip omega 3, turmeric vitamina D, medicul ți le recomandă. Important este să vezi că ai această proteină C reactivă ridicată.
Bun. Vitamina D. Atenție, atenție, înainte să vă grăbiți să luați suplimente cu vitamina D, trebuie să știți că aceste suplimente cu vitamina D, de regulă, nu ajută decât în creșterea nivelului de vitamina D în sânge, dar de cele mai multe ori nu ne ajută în a îmbunătăți clinica pe care ne-o dă o vitamina D scăzută. Dar de ce ne ajută să luăm vitamina D? Pentru că știm că avem nevoie de această valoare optimă. Optim este să ai între 40 și 60 ng pe ml. Nivelele de sub 20 indică o deficiență severă. Ce faci dacă ai sub 20? Ieși, Doamne, afară și plimbă-te. Chiar și acum, chiar și pe vremea de acuma, dacă ești la 2:00 și ai mâinile descoperite și ai fața descoperită, ai mici șanse să creezi un pic de vitamina D. Consumă pește gras, somon, macrou, ia-l conservă. Are vitamina D, gălbenuș de ou, ciuperci expuse la UV. Atenție, ciupercile dacă le pui la balcon când e soare devin super bombe de vitamina D. Nu ai nevoie de de suplimente. Suplimentele n-o să te ajute, ciupercile însă o să te ajute și da, poți totuși suplimenta dacă valorile sunt drastic scăzute. Din nou, la recomandarea medicului, vreau să vă arăt evoluția mea de vitamina D. Am avut vitamina D sub 30, în 2024 s-a dus la 40 și acuma a urcat la 47,9 fără suplimente, cu aceeași alimentație, doar plimbat în parc sau afară, aproape în fiecare zi, cel puțin 15 minute, m-a văzut soarele. Deci, ia-ți vitamina D ca să vezi unde stai, după aia începe să te plimbi și după aia ia-ți din nou vitamina D în trei luni sau în șase luni. E foarte mișto să vezi cum doar prin schimbări de stil de viață poți să faci această îmbunătățire.
Mergem mai departe și vorbim despre funcția tiroidiană. E foarte important să îți faci acești hormoni tiroidieni. Atenție, aveam niște valori optime aici. Le-am șters pentru că de fapt la TSH și FT4 nu există neapărat un optim, există mereu context și e foarte important să analizezi acest context cu doctorul tău. Cert este că TSH-ul și FT4 trebuie să fie în valori normale. Există foarte multe situații în care tiroida începe să sufere și suferă în tăcere la început. Tu începi, tu ai hormon tiroidian normal, dar pentru că ea nu-și mai face funcția cum trebuie, ai un TSH foarte mare. Și atunci medicul, dacă tu vii din timp, faci această analiză TSH și FT4 și vezi că ai TSH-ul mare, pardon, medicul poate să depisteze cauza pentru care tiroida ta suferă. Medicul poate să-ți prescrie niște suplimente sau să schimbe stilul de viață sau alimentația astfel încât tiroida ta să nu fie biciuită. Deci tu poți să faci să prinzi lucruri cât să-ți mai păstrezi tiroida pentru o perioadă mai lungă decât să nu știi de asta și să te duci la doctor când ai deja un hipotiroidism clinic și ești ai luat în greutate, n-ai chef de nimic, ești obosit și de fapt tu ai o hipotiroidie.
Dr. Mihail: Deci astea ar trebui să fie incluse în analizele noastre anuale, care ar trebui să se transforme în analize făcute măcar o dată la șase luni. Eu cred că ideal ar fi să le faci o dată la trei luni. Dacă ai timp și dacă ai chef și dacă ai resurse suficiente și vrei să te joci cu acești markeri ca să îi înțelegi, atunci e bine să îi faci poate o dată la trei luni. Dar o dată la șase luni cred că e, să zic, sweet spot, este zona cea mai bună în care poți să să îți faci analizele.
Markerii hepatici de regulă sunt prezenți pe buletinele uzuale de analize, dar e foarte important să îi vedem în timp și să vedem cum stăm în momentul respectiv cu markerii hepatici. ALT, AST și GGT sunt niște transaminaze care sunt conținute, sunt niște enzime care stau și plutesc în celula hepatică, în hepatocit. În momentul în care acest hepatocit se sparge, transaminazele, pentru că poate ficatul se regenerează într-un ritm normal, aceste enzime ies în sânge și o să ne iasă în analize.
Acuma, dacă însă ficatul începe să se regenereze într-un ritm alert, adică ceva omoară acele celule prea rapid, fie că este mâncarea pe care o mănânci, fie că sunt suplimentele noi pe care le-ai luat – apropo, da, ai luat niște suplimente noi care sunt… materia primă e undeva venită din India, de la Maniș, care a amestecat niște substanțe cum nu trebuie și lotul pe care l-ai primit tu are ceva ce nu îi place ficatului tău – ficatul tău începe să se strice, celulele încep să se spargă, încep să se regenereze într-un ritm rapid, dar surd. N-o să simți asta niciodată. O să vezi decât pe analize, atunci când ALT, AST și GGT o să fie mari, valori crescute. Valorile astea poate să crească și în febră musculară când ai fost la sală după o răceală. Deci e bine să te duci fără febră musculară, poate cu două zile de repaus și să îți faci aceste analize. De regulă, dacă ies prost, ele se repetă la două săptămâni pentru a compara analizele de acum cu ce se întâmplă în două săptămâni.
Mai departe, funcția renală. Avem un podcast foarte interesant despre funcția renală și despre cum este foarte important să facem acest EGFR, care este rata de filtrare glomerulară, care trebuie să fie peste 90 ml/min. Aici atâta timp cât este peste 90 ml/min ești bine. De ce e bine să faci analiza acest- această analiză la rinichi măcar o dată pe an? Pentru că rinichii din nou se strică în tăcere. Nu vezi, nu simți asta. Poți s-o descoperi doar pe analize. Da, EGFR, rata de filtrare, este cel mai bun indicator general al sănătății rinichilor. Ce poți să faci dacă el este mare? Să vorbești cu medicul tău nefrolog și să ai grijă de rinichi. Pentru că se întâmplă foarte des ca oamenii să ajungă la doctor și să audă de la doctor la prima consultație că au nevoie de dializă. Ni s-a întâmplat chiar nouă în cercul nostru recent ruda cuiva apropiat care a negat diagnosticul. A zis: „Nu se poate, eu sunt bine, bărbat bine, mănânc bine, lucrez. Ce treabă? Cum adică pe dializă?”. Și oamenii pleacă în negare și se întorc când sunt plini de apă pentru că nu mai elimină urină, nu mai elimină lichid din organism și ajung la dializă. Deci funcția renală, e- acid uric, creatinină e foarte important să le faci anual.
Feritina, din nou, măsoară depozitele de fier ale organismului. Nivelul scăzut poate indica anemie chiar înainte ca hemoglobina să scadă. Asta e important. Deci înainte de a-ți scădea hemoglobina, tu poți să vezi că ceva e în neregulă și poți să vezi că nivelul de feritină este scăzut. De ce scade? Sunt multe cauze pentru care poate să scadă. Merită investigate aceste cauze în mod cert și în al doilea rând, ai timp să suplimentezi. Da? Deci ai timp să suplimentezi fierul pentru a nu ajunge la anemie. Și asta e e o analiză extrem de importantă care din nou asta este din nou una dintre analizele care lipsesc de regulă în analizele de bază. Asta e o analiză cred că un pic mai scumpă. Nu știu exact să vă spun cât costă, dar cred că e un pic mai scumpă decât celelalte.
Și este un marker subtil de sănătate vasculară și cerebrală. Acesta este un marker de metabolizare al B-urilor, dar există persoane care au anumite, să zic, variante genetice care te predispun la creșterea homocisteinei. De exemplu, există o mutație în gena MTHFR care se întâlnește la aproape 20-30% din populație, care ne face să fim – zic ne face pentru că și eu am această mutație sau această variantă genetică – care te face să nu metabolizezi suficient acidul folic și pentru că se strică metabolismul acidului folic și al altor altor B-uri, homocisteina începe să crească. Și din nou se vede pe analizele mele, ultima analiză pe care am făcut-o, homocisteina a fost de 14, iar valoarea optimă, nivelul optim este să fie sub 10. Ideal este să fie 5-7. Ce trebuie să faci pentru a scădea această valoare? Să ai un aport optim de vitamine B, în special folat. Dar dacă, din nou, aici e foarte important să vorbești cu medicul tău, pentru că dacă tu ai varianta genetică MTHFR, atunci folatul n-o să fie metabolizat, poate fi chiar toxic pentru tine. Da, ăsta suplimentele de regulă sunt atât de tricky. Poți să iei acid folic, dar el să fie toxic pentru tine, pentru că tu nu îl poți metaboliza și atunci tu ai nevoie de o formă metabolică activă a acid- acidului folic, care este metilfolatul sau B12 sau B6. Ce te ajută însă indiferent de de alimente este să consumi verdețuri închise, spanac, kale, orice frunze, orice frunze comestibile poți găsi în supermarket. Cumpără-le și mănâncă-le pentru că au folat natural metabolic activ. Și ok, suplimente pe care le discuți cu medicul. Revenind la ideea de bază, homocisteina este foarte importantă pentru sănătatea cardiovasculară, dar și cea cerebrală.
Și testosteronul. Da, e atât de important să îți faci testosteronul. Ca bărbat aici valorile sunt trecute în nanograme pe decilitru, dar astea sunt valorile pe care le avem de regulă în laboratoarele din România: 7,3 până la 27,7 nanomol/L. Cu cât e mai mare, cu atât este mai bine. Impactează direct energia, masa musculară, libidoul, densitatea osoasă și starea de spirit. Avem o grămadă de materiale despre- avem o grămadă de materiale despre testosteron. Despre TRT, despre suplimentarea cu testosteron. E foarte important dacă vrei să aprofundezi, să te duci să le cauți.
Deci, astea sunt analizele. Dacă ar fi să le rezumăm și să vedem așa, un tablou de bord, o să îl facem în felul ăsta. Un tablou de bord al analizelor pe care ar trebui să le facem la început de an, ideal de două ori pe an. Astea ar trebui să fie adăugate acolo. Atenție, mare atenție, nu sunt doar astea. Ok? Deci nu sunt doar astea. Astea sunt analizele pe care e bine să le avem în testarea noastră pe lângă analizele uzuale pe care medicul ți le recomandă. Bineînțeles că trebuie să faci și o hemoleucogramă pe lângă asta. Bineînțeles că trebuie să faci și analize specifice unei boli cronice pe care o ai sau alte lucruri de care tu știi, nu știu, riscuri sau predispoziții pe care le ai în familie. Dar pe lângă acele analize: APOB îți arată riscul tău cardiovascular. Da. Proteina C reactivă, hipersensibilă, ultrasensibilă, este cea care îți arată o potențială inflamație în corp de care trebuie să știi. Homa, indicele HOMA și hemoglobina glicozilată îți arată cum stai cu sănătatea cardiovasculară. ALT, AST și gama GT îți arată cum stai cu ficatul. EGFR și acid uric îți arată cum stai cu rinichii, TSH-ul și hormonii tiroidieni îți arată cum stai cu tiroida și după aia feritina, vitamina D care te trimite la plimbare, testosteronul pe care e bine să îl ai cât mai mare și homocisteina.
Apropo de testosteron, nu-i rău, 19,3. Nu e rău. O să repet, cred că a crescut. În orice caz, toate astea pot fi îmbunătățite, eu zic cu 20% 25% spre 30% prin nutriție antiinflamatorie sau antiinflamatoare, somn odihnitor, managementul stresului și mișcare constantă. Și gluma e că trebuie să le faci pe toate. Dacă faci doar- mănânci bine, dar te stresezi în timp ce mănânci bine, nu prea o să te ajute la fel de mult. Dacă mănânci bine, faci yoga, dormi, dar nu te miști, n-o să fie bine. Dacă te miști, nu te stresezi, mănânci bine, dar dormi două ore, iar n-o să fie bine. Toate aceste analize sunt legate, cum ziceam la început, între ele într-un mod holistic și fiecare analiză bușită poate s-o bușească pe cealaltă și fiecare activitate pe care o faci poate să deregleze alte lucruri pe care tu crezi că le stăpânești. Good, thank you. Ciao! Pe curând, omule.
