Omule, fii atent cum ar fi să-ți spun că există o boală care afectează sute de milioane de oameni și ale cărei simptome sunt următoarele: prurit, te mănâncă pielea, ești obosit mai mereu dimineața, ai apetitul scăzut și în general ziua nu prea îți vine să mănânci, ai edeme ale gleznelor, da picioarele ți se umflă de apă, rețin apă, ai o dificultate de concentrare și ai o urină spumoasă. Și probabil că deja vezi acest semn și probabil că îți dai seama sau dacă nu îți dai seama îți spun eu, vorbim despre boala cronică de rinichi. Și problema este că da, aceste simptome apar într-un stadiu avansat al bolii, dar 90% din funcția renală se poate pierde și fără niciun semn. Adică, putem să umblăm să fim ființe umblătoare care au deja boală cronică de rinichi, dar nu știu asta. O să vedem cum analizele ne pot indica că e posibil să fim într-o problemă. Dar în materialul de astăzi o să discutăm și despre ce este boala cronică de rinichi, care sunt cauzele bolii cronice de rinichi și o să explicăm cum lucrează rinichii noștri, ca să înțelegem de ce ei se pot strica și în ce condiții se pot strica. Da, vedem care sunt cauzele, o să vedem care sunt simptomele, cu toate că simptomele apar doar în cazuri severe de boală, o să vedem cum putem să punem un diagnostic prin teste de sânge, teste de urină, ecografie și o să vedem care este tratamentul. Cum poți să previi, în principiu, o boală cronică de rinichi și cum se tratează pacienții care au rinichi disfuncțional, a căror rinichi nu mai funcționează, au o insuficiență cronică a rinichilor și care sunt nevoiți să facă dializă. Și apropo de asta, acest material este sprijinit de Fresenius Nefrocare, care e lider global în tratamente de dializă, dar o să ajungem în curând și acolo. Așa că hai să începem și să vorbim despre boala cronică de rinichi, care este practic o afecțiune care afectează milioane de oameni la nivel global. Se estimează că undeva la 850 de milioane de oameni suferă de boală cronică de rinichi în momentul de față la nivel global. Aceasta poate avea un impact major asupra vieții cotidiene, mai ales în stadiile avansate, că pacienții pot deveni dependenți de tratamente precum dializa sau transplantul renal, care necesită și el controale, tratament cu imunosupresoare și așa mai departe. Scopul acestui material, cum am spus și la început, este să explicăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă boală cronică de rinichi, care sunt cauzele și simptomele acestei afecțiuni, precum și care sunt opțiunile de tratament. Așa că vom aborda și modul în care prevenția și un stil de viață sănătos pot juca un rol în prevenirea acestei boli. Dar ce este de fapt ea? Ce este boala cronică de rinichi? Boala cronică de rinichi apare atunci când funcția renală scade treptat de-a lungul timpului până în punctul în care rinichii nu mai pot îndeplini funcțiile esențiale de filtrare ale sângelui. Și aici vreau să vă arăt care sunt aceste funcții. Acesta este rinichiul nostru. Dacă ne uităm așa la el dintr-o parte, parcă-l recunoaștem, dar în momentul în care noi îl întoarcem așa pe o parte sau dacă am face o secțiune și ne-am uita în interiorul lui, am vedea că el este făcut din niște piramide. Piramidele astea sunt practic părțile funcționale ale rinichiului. Și vedem că rinichiul nostru primește sânge din această arteră renală și sângele pleacă înapoi din rinichi pe aceste vene renale. Până aici este totul foarte simplu, dar dacă am mări mult mult în aceste piramide renale, ceea ce am descoperi ar fi aceste structuri. Această structură se cheamă ansa lui Henle și până să ajungă la ansa lui Henle, rinichiul, în interiorul rinichiului, există aceste unități care se cheamă nefron. Nefronul, după cum vedeți aici, este o unitate funcțională a rinichiului, iar în cazul de față avem un nefron care este bolnav. Acest nefron nu poate filtra sângele cum trebuie. Acuma vreau să ne întoarcem la acest rinichi și să înțelegem ceva absolut fenomenal din punct de vedere al cifrelor, al numerelor. Într-un singur rinichi, da, într-un astfel de rinichi pe care tu îl ai, dar ai doi rinichi, într-un astfel de rinichi, într-o zi, prin el trec între 1500 și 1800 de litri. Deci un rinichi, printr-un rinichi, trec aproape 2 tone de sânge. Cum este posibil asta? Prin recircularea întregului tău sânge din corp de 300 de ori într-o zi, într-un rinichi. Dar atenție, asta nu este tot, pentru că acest rinichi, într-o singură zi, produce aproximativ 180 de litri de ceea ce se cheamă filtrat glomerular, adică un fel de preurină. Asta este capsula lui Bowman. Tot acest nefron, după cum vedem, sângele pătrunde în nefron. Deci sângele din artera renală, care se face în alte ramuri mult mai micuțe, pătrunde în nefron. Și aici are loc această filtrare. Deci aceste arteriole micuțe se desprind, se combină și aici are loc filtrarea și de aici practic rinichiul secretă acest filtrat glomerular, care se duce pe această ansă a lui Henle, pe care o vedem cu galben aici. Ansa asta e lui Henle, aici pătrunde acest filtrat și el ulterior se reabsoarbe prin aceste arteriole și prin aceste venuțe. Acest filtrat se reabsoarbe înapoi în sânge. Deci asta este un fel de preurină din care reabsoarbe majoritatea apei și a electroliților de care are nevoie și a altor substanțe de care are nevoie, iar la final, ce vedeți aici, ce se duce ulterior pe ureter, aici rezultă 1 până la 2 litri de urină. Asta este formată din apă și de alte toxine pe care corpul vrea să le dea afară, cum ar fi uree, care e un rezultat al descompunerii proteinelor, creatinina, care e un produs al metabolismului muscular și al energiei în general, acidul uric, care este derivat din descompunerea purinelor din alimente și celule, ioni de potasiu și de sodiu, excesul de apă, medicamente, metaboliți și alte toxine. Deci ca rezumat, un rinichi filtrează 1800 de litri de sânge într-o zi, din care rezultă 180 de litri de acest filtrat preurină, care se reabsoarbe la nivelul ansei lui Henle, rezultând doar 1 până la 2 litri de urină care conține toxine. Asta e să zic o explicație simplificată a ceea ce este rinichiul, iar boala cronică de rinichi progresează ușor în cinci stadii, dar la o afectare ușoară a rinichilor în stadiul 1 până la insuficiență renală în stadiul 5, când pacientul necesită tratament substitutiv pentru funcția renală, cum ar fi dializa sau transplantul. Acum o să ne întrebăm de ce oare progresează boala asta. E bine că progresează ușor, dar progresează. Când apar anumite probleme, iar printre cauzele principale ale bolii cronice de rinichi se numără diabetul. Diabetul sau nefropatia diabetică este una dintre cele mai frecvente cauze ale bolii cronice de rinichi, pentru că nivelurile ridicate de zahăr din sânge deteriorează vasele mici de sânge din rinichi. Și aici ne întoarcem din nou la rinichi, dar uitați-vă un rinichi frumos, cu arteră renală, este cât degetul meu mic. Dar ea se duce după aceea și se ramifică în artere mai mici, mai mici, mai mici și după ajunge să formeze niște potecuțe pe care de abia mergi, dacă ar fi într-o pădure. Și dacă tu de abia treci pe acele poteci, totuși poți să treci pe ele. Dar dacă tu începi să arunci cu niște gunoi pe acolo, ai aruncat o pungă de la un croasant, niște pet-uri, alte pet-uri, la un moment dat n-o să mai fie loc. N-o să mai fie loc să treci pe aceste poteci. Atât de micuțe sunt, iar potecile astea sunt fix aceste mici arteriole din această capsulă a lui Bowman, din acest nefron și mai departe, toate aceste capilare. Nefropatia diabetică înseamnă că zahărul din sânge, de ce avem mult zahăr? Pentru că am făcut rezistență la insulină, am mâncat prea mult zahăr, prea multe dulciuri, prea multe grăsimi, am făcut obezitate, suntem rezistenți la insulină, zahărul nostru începe să crească în sânge, zahărul ăla este coroziv și este coroziv în primul rând la nivelul acestor artere foarte micuțe. Asta înseamnă că aceste artere o să înceapă să ruginească efectiv, și ruginind, depunându-se, nefropatia diabetică. A doua cauză, cum ați ghicit deja probabil, este hipertensiunea arterială, pentru că tensiunea arterială ridicată poate deteriora rinichii prin creșterea presiunii asupra vaselor de sânge din rinichi. Din nou, același lucru. Logic, dacă vasele astea n-au ruginit din cauza diabetului, pentru că avem prea mult zahăr în sânge care se lipește și inflamează, atunci aceste vase pot să sufere din cauza tensiunii arteriale ridicate. Da, tensiune prea mare, e foarte multă tensiune în aceste artere micuțe și ele încep să compenseze, încearcă să-și crească musculatura, devin rigide și prin asta funcția renală are de suferit. Și există și alte cauze ale bolii cronice de rinichi, cum ar fi glomerulonefrita, adică inflamația unităților de filtrare ale rinichilor, care poate să fie infecțioasă sau de altă cauză, infecții renale recurente, bolile autoimune, de exemplu lupusul sau afecțiuni genetice, spre exemplu boala polichistică renală, este și ea o cauză a bolii cronice de rinichi. Ce e important să știm aici este că toate aceste afecțiuni despre care am vorbit, cel puțin diabetul, hipertensiunea arterială, bolile autoimune, în multe cazuri, afecțiunile genetice, sunt afecțiuni tăcute, nu dau semne evidente și ne pot afecta rinichii fără să știm despre asta. Și aici e foarte important controlul medical și o să ajungem la el. Dar revenind, diabetul, aia e o glucoză mărită constant în sânge. Dacă nu porți un senzor de monitorizare continuă a glicemiei, cu care eu mă joc, nu, nu există o indicație pentru oameni sănătoși să-l poarte. Dar dacă știi să interpretezi datele și ești curios de cum reacționezi la diverse mâncăruri, ăsta e un fel în care poți să știi că ai glicemia ridicată. Altfel, tu n-ai cum să știi că ai glicemia ridicată. Poți să-ți dai seama că ai niște spike-uri mari și căderi de glicemie prin înțelegerea propriilor tale stări. Dar o poți face doar după ce te antrenezi cu un senzor de monitorizare a glicemiei. În rest, tu n-ai cum să știi că ai chimia constant mare și oamenii de multe ori umblă prin viață zeci de ani având diabet fără să știe de el, afectându-i foarte mult. Tu atunci o simți. Dar când această schimbare apare treptat, tu te acomodezi la ea și nu ajungi s-o simți. Și de aceea boala aceasta, boala cronică de rinichi, este o boală tăcută. Acum hai să vorbim despre simptomele bolii cronice de rinichi și o să zici, ok, dacă e tăcută, cum putem vorbi de simptome? Aceste simptome apar în stadii avansate. În stadiile incipiente, simptomele bolii cronice de rinichi pot fi subtile și adesea trec neobservate, cum am zis, dar pe măsură ce boala progresează, pot să apară următoarele manifestări. Și aici putem să vorbim despre o oboseală extremă, dar corpul este obosit pur și simplu, umflarea picioarelor, a gleznelor sau a feței, adică edemele gambiere, edemele gleznelor sau edem pe față. Din nou, nu este un simptom specific, dar se poate întâlni în boala cronică de rinichi avansată. Putem vorbi despre reducerea cantității de urină sau modificarea aspectului urinei, urina poate deveni spumoasă sau tulbure în cazul bolii cronice de rinichi. Putem vorbi despre greață, vărsături, pierderea apetitului, prurit, cum am zis la început, adică mâncărimi, crampe musculare și dureri de cap, confuzie și dificultăți de concentrare. În orice caz, toate aceste simptome ar trebui să te trimită la medic și când ajungi la medic poți să constați că ești într-un stadiu mediu sau spre avansat de boală cronică de rinichi. Dar recunoașterea timpurie a acestor simptome, da, pe lângă faptul că e esențială această recunoaștere pentru diagnosticarea precoce și o intervenție rapidă în stilul de viață, e atât de important să ne investigăm la medic înainte să fie nevoie să apară aceste simptome care să ne trimită la medic, pentru că oricum o să te duci la medic, oricum dacă ai insuficiență renală o să faci dializă, nu-i bine începi de acum să te duci la medic, ca să nu trebuiască să te duci ulterior. Și aici vorbim despre mai multe teste de diagnosticare, sunt teste care pot diagnostica boala cronică de rinichi, dar sunt teste care îți arată și că rinichii tăi sunt sănătoși și asta recomand absolut oricui. Vorbim despre testele de sânge, verificarea creatininei serice și estimarea ratei de filtrare glomerulară. Este o estimare a felului în care acest nefron, acest glomerul filtrează sângele tău și-l transformă în urină. Dar ce e important este că testul de sânge îți arată creatinina serică, îți arată ureea serică și în funcție de acest rezultat și în funcție de estimarea ratei de filtrare glomerulară, medicul poate să zică: „Ok, rinichii sunt perfect sănătoși”, sau „Opa, uite, rinichii tăi parcă încep să sufere puțin, hai să vedem ce putem să tratăm”. Pentru că dacă rinichii suferă puțin și tu îți dai seama de la acest control, de la simple analize de sânge, că tu ai de fapt o hipertensiune pe care n-o tratezi și slăbești cu 5 kg, începi să faci sport, să mergi, să mănânci plant-based și poate să iei o pastilă pentru tensiune, tu oprești din evoluție boala cronică de rinichi. Rămâi în stadiu în care ei sau la început, chiar poți să reversezi acele analize care nu sunt tocmai bune. Da, pentru că rinichiul deodată nu mai are tensiune arterială, trăiește într-un corp mai slab, e mai ușor să facă treaba. Deci iată cum din simple analize îți poți vedea un semn al exclamării, da, în privința sănătății rinichilor și poți să iei măsuri de precauție. Există și teste de urină, raportul albumină creatinină pentru a verifica eventualele pierderi de proteină din urină. De ce? Pentru că în momentul în care începi să ai tensiune arterială și aceste vase încep să fie lezate, prin ele începe să treacă albumină, albumină care nu mai apucă să se reabsoarbe înapoi. Și atunci în urină putem să vedem în final prezența albuminei. Deci, da, poți să faci teste de urină și poți să vezi dacă există prezența de albumină în urină sau nu.Există și ecografie renală care poate să detecteze anomalii structurale ale rinichiului. Asta, în mod cert, poate recomanda medicul dacă crede că e necesar. Dar de regulă, acea ecografie pe care iar e bine s-o faci anual pentru multe lucruri, pentru ficat și pentru alte organe și alte lucruri care se pot vedea practic prin această tehnică de examinare, dar la ecografie de regulă medicul o să te întoarcă pe o parte și pe alta și o să-ți vadă inclusiv rinichii. Și există și biopsie renală care este indicată atunci când există o suspiciune serioasă de boală cronică renală și atunci când diagnosticul nu este clar. Este utilizată pentru evaluarea morfologică a țesutului renal și pentru confirmarea diagnosticului. În acest fel, diagnosticul precoce este esențial pentru a preveni progresia rapidă a bolii și pentru a implementa măsuri terapeutice adecvate, cum sunt cele de care am pomenit puțin mai devreme. Acum hai să vedem cum se tratează boala cronică de rinichi și tratamentul depinde de stadiul bolii și are drept obiectiv principal încetinirea progresiei bolii și gestionarea simptomelor. Iar opțiunile includ următoarele: gestionarea cauzei de bază. Da, ai diabet, îți dai seama că ai diabet, îl gestionezi, iei medicație, ții glicemia sub control, ții dietă, faci sport, mergi după ce ai mâncat, slăbești în greutate. Toate astea îți pot uneori reversa diabetul, alteori ți-l pot opri din evoluție și-l pot gestiona, da, astfel încât boala cronică de rinichi să nu progreseze. În al doilea rând, vorbim despre medicație, pentru că pentru a reduce riscul de complicații și pentru a menține funcția renală cât mai mult timp posibil, există medicamente pe care medicul ți le poate prescrie. Vorbim și despre modificarea dietei, reducerea consumului de sodiu și de proteine, controlul aportului de lichide și adaptarea unei diete echilibrate. Atenție, consumul de proteine nu duce la boala cronică renală, da, să nu se încurce una cu alta. Dar atunci când deja ai un stadiu al bolii cronice renale, atunci proteinele în exces îți pot face rău și atunci medicul îți poate recomanda o dietă personalizată pentru tine, cu un aport de proteine care să-ți satisfacă nevoia, dar care să nu facă rău rinichilor tăi. Și terapie de substituire renală. În stadiile avansate ale bolii, pacientul poate necesita dializă, hemodializă sau dializă peritoneală sau transplant renal. Și acum aș vrea să vă arăt cum arată această dializă. Dializa este un tratament care ajută la înlocuirea funcției rinichilor atunci când aceștia nu pot filtra sângele. Și există două tipuri. Există dializă peritoneală, filtrarea are loc prin peritoneu, membrana din abdomenul pacientului. Foarte pe scurt, în interiorul burții noastre există o membrană peritoneală care căptușește peretele burții noastre din interior și toate organele îmbracă ficatul, îmbracă stomacul, îmbracă colonul, îmbracă intestinele și practic această cavitate peritoneală, venind din față și acoperind toate organele, formează un sac sau o cavitate care se cheamă cavitatea peritoneală. Acuma, în cazul dializei peritoneale, cu toată că nu acesta este subiectul nostru de astăzi, pacientului i se introduce un cateter de afară, da, de la piele și ajunge până în cavitatea peritoneală, urmând ca el să introducă, după un training amănunțit, un lichid special de dializă care conține glucoză și alte substanțe care vor trage toxinele din corp practic și pacientul umblă cu acest lichid, nu atât de mult cât se vede aici. Da, deci nu este ca lichidul ăsta de ascită, el n-o să-i bombeze abdomenul, este mai puțin lichid, el umblă cu acest lichid, urmând să schimbe acest lichid la anumite intervale în fiecare zi. Deci practic își înlocuiește acel lichid care preia funcția de filtrare împreună cu peritoneul, preia funcția de filtrare. Asta este dializa peritoneală și există și ceea ce se cheamă hemodializă, atunci când sângele este filtrat printr-un aparat de dializă. Acesta se realizează de obicei de trei ori pe săptămână, timp de patru ore pe sesiune. Deci pacientul vine într-un centru de dializă, cum este cel de la Fresenius Nefrocare, pacientul vine într-un centru de dializă, este programat de trei ori pe săptămână și stă patru ore acolo, de regulă are un pat care este același pat, de regulă se uită la televizor sau vorbește cu colegii săi de cameră. Apropo despre asta, asta se vorbește în acest film. O să lăsăm link în descrierea materialului, linkul filmul se cheamă Nefro, este un scurt metraj foarte tare despre o pacientă care face dializă, hemodializă, într-un astfel de centru și e un film despre cum această dializă, care inițial pare să fie o corvoadă, îți poate transforma viața inclusiv în bine, despre cum te împrietenești cu colegii tăi, cu pacienții cu care ești coleg de salon, cu care urmează să te vezi probabil toată viața cât oi trăi, de trei ori pe săptămână și lângă care o să stai câte patru ore. Și de multe ori oamenii din centrele de dializă descriu faptul că acel centru rămâne ca o familie, sunt oameni care după ce primesc un transplant renal și nu trebuie să mai vină în centru, ei continuă să vină în centru ca să stea de vorbă cu prietenii pe care și i-au făcut și cu personalul din clinica respectivă. Acuma vreau să arăt foarte pe scurt cum arată această dializă și ea în principiu se face așa. În primul rând, când ești diagnosticat cu boală cronică renală și ai indicație de dializă, atunci un chirurg de chirurgie cardiovasculară îți face întâi un șunt, o fistulă, fistulă arteriovenoasă. Asta înseamnă că el o să te opereze aici la piele, la mână, undeva într-o zonă în care e indicată această operație și o să coasă această arteră la această venă. Deci practic face un șunt, coase artera la venă, astfel încât sângele arterial să pătrundă în venă. Asta o să producă o dilatare a venei, de regulă pacienții care au fistulă au o dilatare a venei respective care devine ca un bazinet micuț în care tu poți ulterior să introduci aceste două catetere. Primul tub de dializă este cel care o să scoată sângele, el sângele vine pe arteră, ajunge în venă, îi scade tensiunea de presiunea cu care iese și el ajunge în acest tub de dializă și din tubul de dializă ajunge într-un aparat special. Acel aparat recirculă ulterior acel sânge pe care l-a scos printr-un filtru, este efectiv un filtru super șmecher și mișto gândit care arată fix ca treaba asta, ansa lui Henle, dar este mare și prin filtrul ăsta trece sângele și ceea ce face acest filtru este să filtreze exact ce ar filtra rinichiul în mod normal. Dar este un filtru care e un rinichi exterior artificial și filtrul ăsta fix așa arată, arată ca o sticlă de e de dimensiunea unei sticle de jumate de litru de apă minerală, fix așa arată și este poziționat în aparatul de dializă. Ulterior, după ce sângele este filtrat, el intră înapoi pe un alt tub de dializă care practic are sângele filtrat, ajunge înapoi în venă și se duce în sistem. Și astfel pacientul stă patru ore și timp de patru ore, sângele lui se recirculă continuu prin acest filtru și filtrează sângele de toți metaboliții despre care am vorbit puțin mai devreme. Și asta se întâmplă la Fresenius Nefrocare, care sprijină acest material și acum câteva cuvinte despre ei, pentru că Fresenius Nefrocare este lider global în tratamente de dializă, oferind servicii în peste 4000 de clinici din întreaga lume. Imaginați-vă 4000 de clinici de dializă în întreaga lume, cu peste 332 de pacienți tratați. În România, Fresenius Nefrocare deține o rețea de 36 de clinici în 25 de județe, asigurând servicii de calitate pacienților în întreaga țară. Beneficiile Fresenius includ echipamente de ultimă generație, identice cu cele din alte centre europene și utilizarea pe scară largă a hemodiafiltrare HDF, un tratament mai eficient decât hemodializa standard. Aproximativ 40% din pacienții Fresenius Nefrocare beneficiază de acest HDF, adică hemodiafiltrare, și un alt aspect esențial este sprijinul individualizat oferit fiecărui pacient, de la îngrijirea fistulei până la dializa de vacanță. Adică, pleci în vacanță și poți să-ți faci dializa într-un alt centru, pentru că fișa ta și programul tău de dializă s-a trimis în acel centru și, după cum ați văzut, 4000 de clinici în întreaga lume, asta înseamnă că ai foarte mari șanse să găsești un centru Fresenius Nefrocare undeva în lume, acolo unde mergi să călătorești. Fresenius Nefrocare se angajează să ofere nu doar un tratament de înaltă calitate, dar și o experiență umană personalizată pentru fiecare pacient. Eu am fost într-una din clinicile Fresenius Nefrocare. Mi-a plăcut foarte mult abordarea lor, felul în care tratează oamenii. Cât de familiarizate sunt asistentele cu pacienții și relația absolut umană de acolo. Nu vezi o relație de tip medic pacient pe care o vezi de regulă într-un spital, pentru că acolo doctorul nu prea îl cunoști, aici toată lumea se știe cu toată lumea. E o atmosferă așa foarte familială, nu este atmosfera aceea din spital, din motive lesne de înțeles. Ce e interesant este că dializa în România este complet decontată. Deci pacientul care ajunge să aibă boală cronică de rinichi, cel puțin nu trebuie să-și pună această problemă și nu are această grijă de unde să facă rost de bani, pentru că dializa este 100% decontată, de la transport, adică poți să fii luat de mașina clinicii de acasă, adus la clinică, se face dializă, se poate oferi și psihoterapie extra, de exemplu în clinici, și alte servicii de îngrijire, după care ești adus înapoi acasă sau pleci cu propria ta mașină. Deci totul este complet decontat și ce este interesant este că există multe centre, sunt câțiva jucători pe piață care oferă dializă, Fresenius Nefrocare fiind cel mai mare. Adică, este centrul sau rețeaua cu cele mai multe clinici în țară, cum ziceam, 36 de clinici în 25 de județe, dar există și alte clinici, deci în momentul în care ajungi să ai boală cronică de rinichi și trebuie să faci dializă, poți să vorbești cu medicul tău, medicul de familie, medicul nefrolog, să ceri sfaturi în jur, să vezi unde sunt clinicile de dializă, poate chiar să vizitezi una două clinici și să faci alegerea pentru tine, dar tu ca pacient poți să alegi orice clinică de dializă vrei să frecventezi, care este în perimetrul în care tu locuiești. Iar acum hai să vorbim puțin despre prevenție, pentru că prevenirea bolii cronice de rinichi este posibilă prin adoptarea unui stil de viață sănătos, ceea ce recomandăm practic pentru prevenirea oricărei boli, și gestionarea corectă a factorilor de risc. Și iată câteva măsuri. În primul rând, monitorizarea tensiunii arteriale și a glicemiei, asta o recomand absolut oricui peste 30 de ani. Ia-ți un aparat de măsurat tensiunea arterială și măsoară-ți-o o dată la două săptămâni. Există ceasuri, uite, eu am un ceas care îți măsoară tensiunea arterială, doar îi faci niște mici setări, te așezi, stai un minut și-ți zice cu aproximație, dar destul de aproape, care e tensiunea ta arterială. Mi se pare super util, dar poți să-ți iei un aparat de măsurat tensiunea arterială și ți-o măsori o dată măcar o dată pe lună, dar ideal ar fi de două ori pe lună, ca să vezi când ea începe să crească, ca să iei măsuri în această privință. Și un aparat de măsurat glicemia, poți să-ți iei un senzor, da, ceea ce uneori poate e prea mult, dar poți să-ți iei un aparat de măsurat glicemia, un glucotest din acela cu care îți înțepi degetul, pui o picătură de sânge pe o plăcuță specială și aparatul îți arată care este glicemia ta, dimineață măsori, sau mergi la un medic și vezi care e hemoglobina ta glicată. În orice caz, e atât de important să te urmărești, pentru că e foarte posibil să crezi că ești sănătos, dar de fapt în interior să nu mai fie atât de sănătos precum ai fost cu ani în urmă. Un alt lucru pe care poți să-l faci este adoptarea unei diete echilibrate și când mă întrebați sau când te întrebi ce să mănânci, răspunsul este plant-based, adică du-te la piață, cumpără toate legumele posibile, taie-ți-le mărunt, amestecă-le cum vrei, pune ulei de măsline, semințe, nuci, tot felul de mirodenii și ai făcut un kilogram de salată din de toate. E prea mult să zici salată, e mâncare pur și simplu, pune năut, pune fasole, pune orice vrei tu, pune fâșii de piept de pui și aia e mâncarea ta. Da, asta trebuie să mănânci. Asta este dieta echilibrată. În orice caz, e bine să nu abuzezi de sare, de zaharuri rafinate și de mâncare procesată. Un alt lucru important este activitatea fizică regulată, pentru că exercițiile fizice contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea riscului de boli metabolice. Aici vorbim și de sport, dar vorbim și de mers, iar mersul trebuie făcut concret, ca lumea, nu că e nu de nevoie, mergi pentru că vrei să mergi. Ai ajuns la birou, du-te și plimbă-te în jurul clădirii de birouri 20 de minute, ai mâncat la prânz, du-te și plimbă-te, pleci acasă, du-te și plimbă-te și după aia te duci acasă și un alt lucru important este evitarea consumului excesiv de medicamente antiinflamatoare, pentru că și ele pot dăuna rinichiului tău. Și acum aș vrea să termin totuși acest material punând accent pe această monitorizare regulată. E atât de ușor să crezi, să speri că ești sănătos, că ești la fel cum ai fost la 20 de ani, ți-ai făcut analize acum cinci ani, erau bune, dar ele se pot schimba și chiar dacă noi credem că lucrurile mici și nesănătoase pe care le facem rămân neobservate, un pic de exagerat cu alcoolul într-un weekend la un botez, un pic mâncat prea mult la acel botez, am mai fost la restaurant și am terminat și mâncarea partenerului, am mâncat un tort seara, chiar dacă nu trebuia, am mai băgat o ciocolată atunci și un pachet de semințe l-am terminat la film, chiar dacă credem că aceste mici lucruri nu se observă, ele se contorizează în corp și cel mai ușor mod de a verifica dacă ele chiar te impactează este să te controlezi. Și dacă analizele ți-au ieșit bine acum un an sau doi ani, bravo ție, dar asta nu înseamnă că ele sunt bune și acum. Singurul mod în care poți să afli este să ți le faci. Dacă vrei să știi ce analiză trebuie să faci, revino, du-te înapoi, du-te în time stamps și vezi timestamp-ul de analize, notează-ți-le sau mergi la medicul tău și zi, vreau analize pentru sănătatea rinichilor, ce analiză trebuie să-mi fac și el ți le va recomanda. Iar pentru mai multe informa ții despre tratamentul și gestionarea bolii cronice de rinichi, consultați sursele disponibile pe platformele Fresenius Medical Care și discutați cu medicul dumneavoastră specialist
