Dr. Mihail: Noi trăim niște vieți paralele pe bună nu suntem prezenți. Vorbim cu Valérie Cioloș-Villemin. Observați ce se petrece în voi în acest momentul prezent, să fiți cu voi, să observați ceea ce este. Nu vă plictisiți făcând asta, că e ok să stați și cu plictiseala, e ok să stați și cu furia. Uitați-vă la ce doare, nu fugiți. Și când vă uitați la acest lucru, e posibil la un moment dat să observați că nu e așa de teribil și doi, la un moment dat, chiar să ajute la un fel de relief din acest tare de acceptare. Veți putea să alegeți strategii, strategiile potrivite: mindfulness based stress reduction. Există mai mult de 80 de feluri de tipuri de meditații. Începeți cu 5 minute, dacă nu puteți, 5 minute, 10 minute, mai mult dacă puteți, dar asta va schimba lucrurile. Implicațiile acestui program sunt absolut incredibile, sunt mind blowing. Nivelul de fericire nu este legat de ceea ce faceți decât foarte puțin, dar legat de… Cred că e utopic să mai spunem oamenilor și am înțeles asta din prima conferință cu profesorul Andrei Miu, cred că e topic să spui oamenilor nu te stresați. Nici măcar nu are sens, e complet contraproductiv să nu te mai stresați și e cumva: „Cum să nu mă stresez că trebuie să mă stresez?” Am văzut ce efecte are stresul pozitiv asupra mea, am văzut ce înseamnă stres acut, ce înseamnă răspuns la stres, cum putem să răspundem în varii feluri la stres și ce instrumente avem în această direcție și când stresul ajunge să ne facă rău. Oamenii de multe ori vor magic pill în toate domeniile. Oamenii caută suplimente și ajung să găsească un supliment care le lipsește și află că acel supliment e bine să-l iei cu un alt supliment și după aia adaugă și pe al treilea și se trezesc că iau un pumn de suplimente în fiecare zi. Timpul alocat acelor cercetări personale pentru suplimente, achiziția suplimentelor, de multe ori depășește timpul pe care l-ar putea petrece făcând sport în aer liber. Dar de multe ori oamenii vor magic pill. Și când vii cu niște soluții care sunt dovedite științific și care funcționează clar, oamenii sunt reticenți. O să încercăm să reducem această reticență, dar avem nevoie de mai multă atenție la detalii și de la informații concrete. Și înainte de a ajunge la a începe a doua conferință, vreau să mulțumesc partenerilor noștri: Unicredit Bank, care sprijină evenimentele Bun Bine încă de la prima ediție și le mulțumim din suflet pentru asta; Aqua Carpatica, care hidratează evenimentele Bun Bine; cei de la Bookzone, care la fiecare eveniment Bun Bine pun câte o carte în acele goodie bags pe care cu toții o să le primiți la plecarea de aici. De data asta avem o carte care se cheamă „Transformă stresul în energie și poftă de viață”. Spor la lectură, ca să zic așa. Mulțumesc și colegilor mei. Tot ce vedeți aici este format de o echipă mică, dar super puternică: Claudiu Enescu, care este manager de proiect; John, care este acolo, care e la cameră, dar uite i-a luat loc; Ștefan de la Creative Cat. Deci și lor le mulțumim. Cătălin, care este pe aici sau este jos? Unde ești, Cătălin? A, uite-l acolo pe Cătălin, care este editorul nostru și John este editorul nostru. Fetelor de la Anzare. În cele ce urmează, o să vorbim cu un trainer recunoscut al programului de reducere a stresului prin mindfulness, MBSR. Este o marcă înregistrată, este un program dovedit științific, care este aplicat în medicină cu succes și studiat intens și a fost dezvoltat în University of Massachusetts Medical School, unde interlocutorul nostru a fost autorizat, a obținut certificarea, care este cel mai înalt nivel de formare în MBSR la Brown University în 2022 și prin asta s-a recunoscut calitatea, integritatea și profunzimea stilului ei de predare, aliniat cu ultimele cercetări științifice. Așadar, vorbim cu Valérie Cioloș-Villemin. Valérie, bine ai venit și mulțumim din suflet.
Valérie Cioloș-Villemin: Cu drag.
Dr. Mihail: Știi, înainte de a te întreba unde a pornit curiozitatea ta în stres și în managementul stresului, vreau să te întreb: tu te stresezi? Înjuri la volan? Cum înjuri la volan?
Valérie Cioloș-Villemin: Deci nu evit să conduc la București. Asta e strategia mea.
Dr. Mihail: Ok, e o situație pe care da, e evitarea situației, exact. Prefer alte moduri alternative. Deci aici am rezolvat. Dar în schimb studiez taximetriști și să văd cum, cum care sunt strategiile cop. Ați putea să studiați taximetriștii gemeni, eventual, din orașe diferite. Cum a pornit curiozitatea ta în a studia stresul și din punct de vedere științific și aplicat? Ai început printr-o realitate personală?
Valérie Cioloș-Villemin: Făceam anumite exerciții de relaxare și vedeam că ajută. Eu făceam doctoratul și am făcut în Franța și francezii, filozof decât englez. De exemplu, dacă eram în Anglia, poate doctoratul îl făceam în trei ani, în Franța a durat 10 ani. Și când am ajuns la susținere, mi-a spus: „Măi, Valérie, tu de fapt ai făcut trei teze acolo, dar dacă nu m-a oprit directorul de cercetare, eu am tot…” Ok, 10 ani de doctorat.
Dr. Mihail: Da, bine pentru un doctorat.
Valérie Cioloș-Villemin: Da, da, exact. Și în situația asta și de viață, de fapt, mi-am dat seama că anumite tehnici de relaxare m-au ajutat foarte mult să fac față. De exemplu, după șapte ani de doctorat, am început să am un eczemă și după aceea, cât am terminat doctoratul, a durat trei ani să dispară eczema. Și după 10 ani după doctorat, când aveam eczema care apărea: „Oh, Valérie, ești stresată?” „Da, mă simt stresată.” Deci aveam, am observat niște, niște, niște corelații. Și dar numai că la un moment dat am ajuns într-un punct unde ce făceam, tehnicile pe care le făceam nu mai m-au ajutat și atunci am descoperit MBSR și am descoperit acest lucru mult mai științific. Ce făceam înainte nu era neapărat științific dovedit, dar funcțional pentru mine. Dar după ce am ajuns la MBSR…
Dr. Mihail: Acuma tu ai descris, ai avut nevoie de asta la nivel personal. Crezi că la nivel general, în populația generală, stresul e o problemă care crește, se cumulează? Observi asta? Asta e doar o…
Valérie Cioloș-Villemin: Mi se pare că mi se pare că după pandemie a fost o doză extrem de stres în timpul pandemiei. Și acum mă uitam la studii care arată că oamenii spun: „Acum e mult mai bine, 80% spun, e mult mai bine cu stresul față de ce era înainte.” Dar când faci măsurare acestor oameni, de fapt cam un sfert de oameni era diagnosticat cu depresie, alt sfert cu anxietate. Deci în acest simțim, credem că simțim, ce este, este un gap și cred că suntem într-o mare negare în această perioadă. Asta e ce observ acum, suntem într-o negare vizavi de stresul pe care îl resimțim în…
Dr. Mihail: Da, da, așa, așa, așa observ și eu. Acuma, bun, crezi că e real să-i spui cuiva: „Hai, mă, nu te mai stresa atât!” Asta nu ar putea să te, să te ajute. Asta mă enervează, chiar mă stresez mai tare, nu să zică cineva: „Nu mai da!” Cum dacă eu aș controla tot?
Valérie Cioloș-Villemin: Tot există niște strategii. Ok, chiar o să le testez și eu mai mult. Ah, ok. Dar e ca și la un depresiv, dacă zici: „Uite, ai, ești depresiv? Ai, du-te afară, întâlnește-te cu oameni!” Adică lucrurile astea, dimpotrivă, unui depresiv te, te, te face să te simți mai bine. De ce? Că nu ai multă energie și atunci toate astea fac că lupți. Dar de fapt, în cazurile de depresie ne dăm seama că cel mai bună metodă este împreună cu medicament sau la fel cu medicamente, MBSR, MCBT, două programe dezvoltate în universități care au același efect și care de fapt te ajută să let go, să accepți situația, în loc să te lupți. Și din a stare de acceptare, poate să aduni energie vitală. Nu știu, dar din acest stare de acceptare vei putea să alegi strategii, strategiile potrivite, dar nu luptând te ca și un nebun asupra față de de viață. Nu știu dacă vorbesc bine română. Română înțelegeți?
Dr. Mihail: E foarte bine. Da, păi eu propun să vorbim despre acest MBSR care e mindfulness based stress reduction. Este un program de reducere a stresului prin mindfulness. Poți să ne explici ce este, cum, cine-l face, cum se face, cât durează, ce presupune protocolul? Vrei să știi? Nu? Ok. Da, deci protocolul ăsta a fost dat, dezvoltat de Massachusetts University Medical School. A început toată aventura asta în 1979. Deci avem acum aproape 45 de ani în care acest program a fost înființat. Este mereu revizuit și în ziua de astăzi mai ajustăm în dreapta acum cu trauma sensitiveness. Adică este un program care mereu este reactualizat, dar avem 45 de ani de de de feedback asupra programului ăsta. Și este protocol dezvoltat în mediul clinic. Este compus astfel: este un program de grup, o dată pe săptămână. Ne adunăm cu oameni, practicăm acest tehnici, vorbim despre tehnicile, că se pare că acest lucru, faptul de a conștientiza ce a fost în timpul tehnicilor, ajută, au un efect și asupra asupra procesului. Și într-o a doua ședință, oamenii sunt invitați să practice până o oră, între 45 de minute și o oră, șase zile din șapte. Și cât de des vă întâlniți?
Valérie Cioloș-Villemin: O dată pe săptămână.
Dr. Mihail: O dată pe săptămână, timp de două luni. Deci programul durează două luni. Atenție, vorbim despre un protocol științific și e posibil ca la un moment dat să pară mult. Dar putem să rămânem cu ideea asta și să vedem cum progresează ideea asta în mintea noastră. Dar ne întâlnim timp de două luni, în fiecare săptămână, o dată pe săptămână, ne întâlnim în grup și practicăm acasă în fiecare zi între 45 și 60 de minute. Ok, zi-ne, zi-ne mai departe. Ce se, ce se întâmplă în acest protocol? Mai este și o zi de practică în acest protocol care… Ok, ce se petrece în acest protocol? În prima fază a programului o să lucrăm foarte mult pe aceste tehnici. Începem, de exemplu, cu Body Scan, care e o practică poate care ne solicită mai puțin fizic. Se poate practica așezat pe jos sau…
Dr. Mihail: Body Scan. Ok, adică vă întâlniți prima dată, povestiți despre ceea ce urmează să faceți și participanții sunt invitați să facă în fiecare zi următoarele șase zile Body Scan timp de 45 de minute pe zi. Exact. Ok, și ce, ce, ce se întâmplă? Cum se face acest Body Scan?
Valérie Cioloș-Villemin: Deci în așezat pe jos sau pe o saltea, pentru oameni care nu pot face lucru acest lucru, pot face pe un scaun sau orice mijloc. Că fiind dezvoltat în mediul clinic, oamenii era de orice condiție și fizică și psihică. Și în acest Body Scan trecem în revistă toate părțile ale corpului sau multe, nu toate, și aducem atenția către către senzațiile fizice. Uite, cum îmi simt piciorul? Ok, un pic primat de pantof, simt un pic transpirația, este rece. Deci cu atenția ne ducem către corp și urmărim să vedem ce simțim și nu ne imaginăm. Eu dacă nu simțim nimic, ok, nu simt nimic. Și după ceea trecem la la gleznă, la la genunchiul. Și asta 45 de minute și tot exercițiul este să aducem atenția aici și acum în senzațiile și când pleacă mintea să revenim în acest în acest corp. Și 45 de minute faci asta încontinuu?
Dr. Mihail: Da, da, 45 de minute dintr-un cap până în altul sau de mai multe ori?
Valérie Cioloș-Villemin: Nu, doar o dată. Da, e un proces foarte lent în care mișcăm atenția și mișcăm atenția focalizată pe anumite părți. După ceea putem să lucrăm cu atenție un pic mai global, care un glob, de exemplu, ne vom uita la picior în întregime, comparăm cu ăla care nu a fost scanat. După care continuăm.
Dr. Mihail: Nu te plictisești făcând asta?
Valérie Cioloș-Villemin: Foarte posibil, foarte posibil. Ok, dar rămâi acolo în această senzație. Da, și asta plictiseală, tocmai asta e interesantă. Ă și asta face obiectul protocolului, este că să treci prin toate astea: agitație, poate că unii spun: „Nu mai pot să stau acolo, mă enervez, vreau să arunc telefonul.” Ok, interesant. Celălalt: „M-am adormit, m-am plictisit.” Interesant să vedem cum cum introduci acest tehnic în viața ta și faci față la toate rezistențele mintale de orice fel. Și plus că după ce observi, ah, poate că de la o dată la alta există alte reacții mentale față de acest Body Scan. Ce s-a schimbat? Și după după două trei săptămâni, poate eu deja observ anumite rezultate, cum mă simt după ce l-am făcut. Și introducem și alte tehnici. După după Body Scan.
Dr. Mihail: Bun, deci prima săptămână ați introdus Body Scan, faceți șase zile Body Scan, după aia vă întâlniți din nou. Da, și introduceți o altă…
Valérie Cioloș-Villemin: Continuăm cu Body Scan două săptămâni și introducem meditația focalizată. Deci o meditație care ar fi mai așezată și în care invităm oamenii să se uite pe un alt stimul. Dacă înainte era corpul în general, interesant în MBSR în prima fază invităm oamenii să observăm respirația, să observăm, nu să modificăm, și senzațiile a respirație. Acum s-a descoperit că cu cercetare legată de traumă, că respirația poate fi un trigger pentru pentru anumite oameni și de asta acum vorbim de meditația focalizată. Deci dacă nu merge cu respirația, putem să alegem, nu știu, o altă zonă, senzațiile de de de șezut, de exemplu. Dar să lăsăm acum atenția e e pe ceva și nu se mișcă. Dacă înainte atenția trebuia mișcat, acum este este fixat pe ceva într-o într-o meditație focalizată.
Dr. Mihail: Deci faci și Body Scan în a doua săptămână?
Valérie Cioloș-Villemin: Da, dar faci și această meditație focalizată cinci minute, 15 minute. Ok, din nou o să vă rog să fiți foarte atenți la detalii și poate dacă vă vine un pic să judecați asta, să vă adică să vă întrebați dacă v-ar ajuta sau nu, să încercați să nu faceți asta pentru că implicațiile acestui program sunt absolut incredibile, sunt mind blowing. Da, dar o să o să ajungem la ele cât se poate de curând. Deci Body Scan prima săptămână, a doua săptămână meditație focalizată și după aia vă întâlniți din nou și ce ce discutați la această întâlnire?
Valérie Cioloș-Villemin: Uite cum a fost practica ta. Dacă a fost practică, fiecare din grup va spune: „Uite, am adormit, m-am enervat.” Și fiecare vorbește și e foarte frumos asta că vorbești de experiența ta. Asta e tot toată chestia. Oamenii spun: „Nu, a, trebuie să vorbesc acolo?” Vorbești despre ce vrei, dar despre despre practica ta. Și intrăm în chiar după o ședință, cred că am putea să scriem o carte despre cum funcționează mintea când faci un Body Scan, să observi că câte rezistențe sunt, ce spune mintea, cum apar alte emoții, cum este frustrare, enervare, furie uneori, tot felul de de procese. Da? Și atunci tu ești acolo și nu nu fugi, ești acolo cu tine și observi și te antrenezi atenția să fii aici și acum în toate circumstanțele, că poate nu-ți place să fii acolo, dar uite, observ, observ. Și la un moment dat observi că e ok să stai și cu plictiseala, e ok să stai și cu și cu furia și uite, interesant, observ și că parcă a dispărut acum. Ok, dar toate astea sunt bazate pe observația proprie a oamenilor. Adică fiecare are procesul lui și rolul meu e de a facilita acest lucru, de a pune întrebări, de a face inquiry, de a de a ghida, de a ghida, de a mă asigura că cadrul este safe, dar altfel este un proces a a fiecărui. Bun.
Dr. Mihail: Asta e a doua săptămână. A treia săptămână introduceți altceva?
Valérie Cioloș-Villemin: Nu, da, nu mai știu pe de rost, am fișe, știi? Acum nu mai știu cum e. Cred că a treia săptămână parcă avem încă Body Scan și continuăm cu meditația focalizată. Și începem să introducem a patra săptămână mișcările, mișcările conștiente. Renunțăm la Body Scan? Nu, facem o dată Body Scan și o dată mișcări conștiente. Deci ce înseamnă mișcări conștiente?
Dr. Mihail: Mișcări conștiente?
Valérie Cioloș-Villemin: Bine, noi în protocol avem un un o serie de mișcări care sunt de fapt mișcări, nu sunt atât de interesant să știm care mișcări provoacă nu, asta e idei. Idee că sunt mișcări care nu provoacă, nu pun în pericol fizicul, că există oameni de orice condiție fizică. Și uite, dacă fac asta e un mișcar conștient, dacă fac asta și simt conștient de cum aerul pe pielea sau pe pe, de exemplu, în exercițiu facem așa, ok, urmărim să simțim. Și când de obicei când spun: „Uite, acum ridicăm brațul către sus jumătate.” Fac și: „Hai, hai să ne ne oprim și să savurăm nu destinația, dar ă și toate, da, valoarea exercițiului nu să fie mușchii brațului, o să fie atenția mea pe senzațiile din din din braț și faptul că poate să rămân cu el și atâta timp că rămân pe el înseamnă că muncesc atenția. Și pentru anumite oameni, de exemplu, e vor descoperi că e mult mai ușor pentru ei să fac mișcări decât Body Scan, că-i mai sunt mai mai puțin, mai mult agitați. Sau avem o serie de mișcări în picioare, o serie de mișcări pe jos și după care introducem mersul conștient.
Dr. Mihail: Mersul conștient? Da, unde-l faci?
Valérie Cioloș-Villemin: Oriunde. Ok, poți să noi facem în sală, deci focalizezi pe senzații din corp în toate cele. E vorba de senzațiile din corp sau ceva care ne aduc către momentul prezent, care ne atașez atenția aici acum. Dar ce? Asta-i partea de practică formală.
Dr. Mihail: Practică formală pe care o faci cu ceasul, zici: „Ok, acum fac 45 de minute, închid telefonul, spun la copii stați acolo, nu mă deranjați.” Dacă asta mă întrebam, știi? Adică cum e formal, dar există și partea informală, care e viața de zi cu zi în care de exemplu o să fii invitat să speli vasele sau să să te speli fiind prezent. Da, de regulă acasă sunt invitat să spăl vasele. „Dragule, vino, te invit să speli oasele.” Asta mă întrebam, știi? Cum adică cineva care se uită la noi și poate o să vrea să practice acest program sau o să vină să se înscrie la acest program și ajunge acasă și na, datorii de făcut, lucruri de făcut și tu zici: „Voila, mă duc să practic mișcare, duc să practic mișcare conștientă în în dormitor.” Ah, nu! Cum adică, cum le explici?
Valérie Cioloș-Villemin: Da, da. Și ce ce ce crezi că o să fie în jurul tău? Interesant observat ce se petrece în jurul tău. Păi nu știu cum îi convingi că te duci să faci da, meditație focalizată. Bine, asta pot să înțeleg și fac mișcare conștientă. Da, mă rog. Trebuie să trăiești peste asta. Da, da. Și ce ce mai amuzant este că am asta reacția, știi? În în prima primele săptămâni, cum spun asta la la familia mea că fac asta. Aud și nebun. Și uite, am spus o dată eram pe plajă și încercam să respir, a venit unul la mine și a spus ce a Chiar m-a scuturat fizic, era panicat. Dar ce interesant este că după trei săptămâni e posibil că familia ta o să spună: „Du-te, du-te, du-te să practici că vedem că-ți face bine.” Și copiii care vin în… Și ce faci, măi? Chiar interesant. Asta-i procesul. Și de asta vezi, important să fii însoțit în acest proces, că nu e ușor să instorezi o dinamică socială și de și și de grup care o să fie diferit. Și la job, de exemplu, cineva mi-a spus că uite, șeful meu foarte îngrijorat că îngrijorat că nu mă mai înfurii, crede că nu mai îmi pasă. Nu, da. Deci e deci de asta avem săptămână, adică vorbim și despre asta, zic cum cum e Cum cum reușești să practici și dar fără alții și tot felul de alte blocaje care apar. Alte blocaje care apar. Da, da, da, mult. Adică mintală. Nu am timp, mă plictisesc, mă enervez și efectiv nu găsesc timp. Am trei ore să fac scroll, dar nu am să fac să fac Body Scan. Corect. Pare pare mult, nu? Dacă vă gândiți să stați o oră pe zi să faceți Body Scan. Dar o să o să ajungem și la ce ce rezultate există aici pentru că vezi, de asta eu nu mă simt normal cu oameni că eu ador să fac acum asta nu mai pot fără.
Dr. Mihail: Dar revenind la momentul în care te-am întrerupt, când spuneai că sunt multe practici formale, dar apar și practici informale. Ziceai că atunci când e speli vase, de exemplu, sau faci altceva, ce poți să practici atunci?
Valérie Cioloș-Villemin: Da, ideea este, pe mine chiar m-a uimit această partea din program, că eu practicam alte tehnici înainte. E ideea că poți să fii prezent în condiții cum ar fi de laboratoare, adică în camera închisă pot să fiu mai prezent. Dar ieși treci prin ușă, eu înainte de a face MBSR, de exemplu, puteam să stau trei ore nemișcat, î era foarte bine, prezent, fără stres. Și deschideam ușa și la primul impuls ă enervam. Și cum să integrez acest tehnic de prezență în viața de zi cu zi? Și asta le le le spunem tehnici informal. Adică cum să fii viața de zi cu zi în care ești bombardat de stimul, de de taximetriști, de oameni care îți taie calea și atunci cum să în mijlocul vieții, în inima vieții, să pot avea cât de cât să un antrenament să fiu să fiu prezent și poate atunci să înveți să gestionezi lucrurile altfel.
Dr. Mihail: Și ai zis de prezent. E o legătură între puterea asta de a fi prezent și toate aceste tehnici pe care le practici: Body Scan, meditație focalizată, mișcări conștiente, mersul conștient, respirație. După aceea, care e legătura între ele și prezent?
Valérie Cioloș-Villemin: De fapt, aceste tehnici sunt tehnici care te învață și te antrenează să fii din ce în ce mai prezent cu atenția ta. Există niște studii, cel mai popular este de la Mad Kingworth în 2010 2013, a dat un a dat protocolul era următorul: oameni cu mobilă, prima de trei ori pe zi un un mesaj, mesajul le spunea întâi cum te simți de la 0 la 100, cât de fericit ești, ce activitate faci, era 22 de activități, mănânc, lucrez, ă și dacă ești ești prezent sau dacă ești în mind wondering, adică te gândești la ceva. A fi prezent înseamnă să nu fii în gânduri. Asta Asta e poate definiția care ar trebui spus. Și dacă ești în mind wondering, dacă te gândești la ceva, oare e ceva plăcut, neplăcut sau ceva neutru? Da? Și el a făcut corelație în al doilea studiu, era un studiu pe 15000 de oameni, 80 de țări. Deci avem un foarte mare cu diferite background cultural, religios și vârste, apartenențe de etnice. Și corelația arată că nivelul de fericire nu este legat de ceea ce faci. Nu e legat de ceea ce faci decât foarte puțin, dar e legat de dacă ești prezent, aproape mai chiar mai mult decât când te gândești la ceva pozitiv. Deci aici vorbim de gândire pozitivă. Eu mă enervez când aud asta de gândire pozitivă, adică nu are nu-ți face mai fericit decât mai. Și asta e total total contra intuitivă. A fi prezent e ceea ce-ți aduce o stare de fericire și aceste tehnici sunt tehnici care te aduc către momentul prezent, aici, acum, nu în gânduri, nu ce crezi tu, filtrele și nu știu cum e la voi, dar eu decât îmi observ gândurile pot să vă spun că nu sunt mină deloc. Deci vedeți este ceva un un haos, este un megapolis acolo, sunt 100 de voci care poate eu simt și eu dar eu vă invit să observați, trebuie multă atenție când mergeți acolo să observați ce e acolo, să puteți observa, să observați ce se petrece în voi, cu voi în acest momentul prezent, să fiți cu voi, să observați ceea ce este. Și când începi să observi, ok, să înveți să fii prezent, la un moment dat poți să observi și gândurile care te care te traversează și aici devin interesant. Da, să fii conștient. Și asta practic aceste tehnici pe care le-ai enumerat îți antrenează puterea de a fi prezent. Exact. A uite, am uitat tehnica asta. Studiul ăsta arată că suntem mai mult de jumătate sau mai puțin de jumătate din timp nu suntem prezenți. Și eu cred că este un un cifr super subestimat, căci oamenii când primesc SMS ul cred că spun: „Sunt prezent.” Dar dacă trebuie să fii foarte foarte onest să spun, să fii capabil să zici: „Uite, înainte de a primi SMS ul unde eram? Ce făceam? Unde eram? La ce mă gândeam?” Deci cel puțin jumătate din timp noi suntem trăim niște vieți paralele pe bună, nu suntem prezenți, nu suntem. Și acest acest MBSR și aceste tehnici, există și alt program cu MBCT, dar te învață să redobândești capacitatea de a fi aici sau s-o dobândești, să fii aici, să-ți trăiești viața aici și acum, nu în în altă lume. Da, înainte de a trece la la următoarea întrebare, așa o paranteză și doar mă gândesc, pun o întrebare retorică și mă întreb dacă această fugă a noastră înspre viitor, înspre a anticipa, înspre a analiza ce se va întâmpla, acest viitor care e cumva așa o ficțiune, dar imaginația noastră care se duce în permanent în acel viitor, oare este un mecanism de supraviețuire? Oare oare este un mecanism de supraviețuire care ne-a ajutat să să fim aici și te Dacă te gândești că e un mecanism de supraviețuire înseamnă că e ceva arhaic ce am dobândit. Cu toate astea, când te uiți la animale, eu de exemplu nu mă pot opri în a nu invidia deseori animalele. Și când ai un câine, de exemplu, uneori ai momente în care îl invidiezi pentru faptul că e atât de prezent. Tot ce face este să mănânce, să doarmă și să se bucure constant în prezent. Și tu te gândești la ce examen ai și ce trebuie să treci și la ce treaptă trebuie să treci. Și cumva prima întrebare este dacă acest această fugă de idei și acest acest trăit în viitor e ceva evolutiv. Cu toate astea te uiți la animale și vezi că ele sunt extrem de de asta. Aș visa o discuție deschisă cu cu domnul Andrei profesor că da, e pentru mine ar fi o ipoteză că că da, este ceva evolutiv, dar totuși e legat de cortexul care totuși o structură teoretic mai nouă și de asta eu sunt foarte curios. E foarte posibil oricum, eu de exemplu în viața mea de zi cu zi ce observ este că gândurile astea sunt aici, vor să mă ajute să să să nu pățesc ceva pe care am mai pățit. Deci a Ok, hai că vin vi Vino la la la la doctor Mihai. Ok, am mai făcut scena. Ce poate să fie ca și problemă? Ok, poate microfon nu funcționează. Ok, asta e treaba lui. Ce poate să fie problemă? Că nu ai voce. Nu? Ok, nu știi legat de experiențele trecute. Și eu pe scenă când cânt uneori chiar nu mai am știi voce și din din emoție. Și atunci toate astea când am am trăiesc ceva, observ gândurile care vin să mă ajute să nu trăiesc ce am mai trăit. Numai că sunt atât de mult că uneori uneori sunt prea mult într-adevăr și ne îndepărtăm de prezent ducă la anxietate. Corect. Și programul ăsta te ajută să să practic să rămâi mai mult în prezent și sunt opt să opt săptămâni. Ce se întâmplă după acele opt săptămâni? Se termină programul. Ok. Și aici vreau să ne zici ce spun studiile ulterior, știi? Adică cum Care este diferența între oamenii care intră în program, deci înainte de a intra în program și oamenii care trec de acest program și ce spun studiile despre trainerii care fac acest program și-l repetă.
Valérie Cioloș-Villemin: Anumite studii, cum vorbeam înainte, acum știți că că știința merge la o viteză uluitoare și fiecare zi să să apar foarte mult publicații. Deci e posibil și eu cum nu e meseria mea să să caut studii, la studiile la care avem am avut acces sunt foarte foarte mult care arată impactul, de exemplu, pe la la nivelul RMN observăm foarte clar creștere densitate de materie cenușie la nivelul cortex neocortex frontal și o scădere activitate a amigdalei care e foarte important tocmai în reacțiile astea de stres. E ce se vorbea înainte, ce ați vorbit dinainte a fost despre oată când am interpretat semnalul ca și per col, ă dezlănțuie să dezlănțuie o serie de mecanisme hormonale și nervoase în corp. Dar înainte de a face asta e amigdala care care este de câte am înțeles de ce am citit aici nu sunt din specialitate este că migdal solicitat imediat de ochi de de anumite sensuri cum simt ochii și va compara eveniment cu cu cu ceva. De exemplu, dacă ved ceva poate o să mă duc în ved un urs. Dacă ved un urs, voi consulta biblioteca: „Oare dacă ca și referință am că ursul de pluș?” Hm, nu o să fiu o reacția de alarmă și eu să încerc să-i dau de mâncare, cum fac foarte mulți români de la care ved videourile pe social media, le dau de mâncare. Ok, care dau mâncarea la urși. Da, alți oameni care poate au văzut altceva și au au rămas cu niște instinct sănătoși știu că e un un ceva foarte periculos și o să o s o intre în reacția de din care am vorbit în reacția de amigdala. Amigdala este cea care ghidează cumva acest răspuns și intensitatea lui. Și ce spui tu este că în studii s-au observat că după terminarea acestui program, reactivitatea acelei amigdale scade. De ce mi se pare incredibil e ce ai spus, faptul că se vede pe RMN uri făcute înainte și după, că apare substanță cenușie nouă. Nu, nu, nu, mai mare densitate de material cenușie. Și alte studii arată, de exemplu, că meditatorii au un nivel de de mod normal când când dacă te uiți la graficele densitate de materiale și nu și scade cu vârsta, e maxim la 25 de ani și după aceea scade și la moment care meditez pot să ajung la un nivel la fel de mare față de ce a avut la 25 de ani. Deci efectiv este o modalitate de care lucrează foarte mult pe atenția. Deci este cumva o remodelare și o regenerare a a materiei cenușii a creierului și a capacității sale. Nu știu dacă e regenerare. Aici nu am Nu știu care sunt mecanismele dacă e vorba de sinapsă care sunt cred că mai mult degrabă asta. Unii spun că sunt și structural niște schimbări, dar la meditatori foarte mari mă uitam la Stefan Lorres care a studiat meditator cum este maica francezul. Dar el are 600 de ore de studii de de de meditație și el are și de exemplu într între cele două emisfere mult de materie albă care s-a dezvoltat. Deci efectiv creierul unui meditator foarte avansat este foarte diferit față de un de un de un creierul omului normal. Adică dacă spunem medie normal egal media de fapt cum face asta diferența ulterior după terminarea programului la reacția pe care o avem la la stres?
Valérie Cioloș-Villemin: Pot să vorbesc despre ce am văzut în sală, pot să vorbesc și despre mine. De exemplu, eu ce văd după vorbim în sală de: „Uite, ce ai Ce ai Ce ai internit în prima fază a programului?” Vorbim foarte mult de practică, cum o să in introducem în viața. În mijlocul programului începem să vorbim despre stres și cum cum se manifestă în viața noastră și ce se petrece. Și atunci ai un fel de lup prin care vezi: „Uite, când a intrat într-un stres.” Uite, de exemplu, m-a venit mașina, cum ai descris o. Asta a fost genial. Asta e chiar de De ar putea să fi vorbit în sală, știi? Când practicăm: „Uite, am avut taximetrist, a trecut. Uite, ce am făcut eu, am rat, am înjurat.” Ok. Și după după un timp oamenii raportează că: „Uite, am avut aceeași situație, dar reacția mea nu a fost la fel.” Și asta nu că au vrut în aparat, dar pur și simplu s-a petrecut și asta datorită lui acest așa interpretat rama. E legat de această capacitate de a fi mai prezenți care îți permit fără să dorești tu a intrat în reflexele deja s-au schimbat anumite scheme cognitiv și tu începi să ai pe alte reacții. Sau am avut o persoană care-mi povestea că avea o relația mai tensionată cu copiii și copiii la la ecranul și și și spun nu știți certuri din asta: „Uite, nu nu nu fă ăla acum, de ce nu ai nu ai temele te nu ai ceva altceva de făcut? Du-te să lucrezi Să-ți faci temele.” Să-ți faci temele. Și de fapt ea tot timpul era în tun cu copiii și copiii erau în tun atât de mare că iar chiar avea manifestări fizice de Ă da pe ușă. Și m-a raportat că după după șase șapte după șase săptămâni ea vrea să a observat că se schimbă dinamica în familia și că copilul ă nu mai nu mai nu mai era atât de mult în în acest tun cu el, că putea să și controleze mai bine înainte de a urla pe ea pe el a început să să deschidă gura și am povestești: „Valérie, ceva incredibil s-a petrecut. Am intrat în reacție, am văzut copilul, am deschis gura și i-am spus du-te în cameră.” Și asta a fost genial că era îmi spune: „Uite, în prima dată în viața mea că reacționez altfel. Asta l-am făcut de 1000 de ori acest scenariu și uite acum ceva diferit s-a petrecut.” Știi? Și asta mă mă aduce la această concluzie care mi se pare extraordinară și ăsta cumva este unul din gândurile cu care sper să plecăm cu toții astăzi este acela că reziliența la stres, puterea noastră de a controla cum reacționăm la anumite situații nu este doar ceva în care să nu e nu e doar o simplă voință să zic îmi doresc să fiu mai rezilient la stres, este ceva ce poate fi exersat exact ca un mușchi. Este efectiv un mușchi, doar că nu e fibră musculară și nu-l vedem cum crește. Ăsta e un ăsta e un dezavantaj în a face neurocare pentru că la sală poți să te duci și poți să vezi, adică nu nu trebuie să-l vezi la sală pe băiatul pe care știi sau fata care știi că împinge 100 la piept se vede la creier se vede puțin mai greu. Dar la fel ca l-a împins la piept nu poți să nu poți să te duci la sală și să zici: „Hai, dorește-ți foarte mult să împingi 100 la piept. Hai că poți!” N-o să poți. Trebuie să te duci șase luni, să ai un program foarte fix, să dormi opt ore, să mănânci proteine, să faci exerciții, să te recuperezi și o să poți în șase luni să ajungi la sală și să împingi 100 la piept pentru că ți-ai antrenat acest mușchi. Și același lucru este la creier. Nu este doar gata, de mâine n-o să mă mai enervez, de mâine n-o să mai țip la copii. Și aici am avut aici o expunere pur personală că mă gândeam că există Poate o fi acest impactul al pur și simplu faptul că de opt de șase săptămâni Valérie ne spune să fim atent la un moment dat de dragul ei sau că m-am enervat pe ea fac asta și atunci acest Acest rezultat apar. Dar de exemplu la mine am descoperit după ce am făcut MBSR și după practică c o jumate de oră pe zi timp de trei ani doi doi ani și ceva o dată m-am trezit fără anxietate, fără o anxietate pe care nu o știam că o am că de fapt o aveam de fiind mic eu trăiam cu ea pentru mine era ceva absolut normal au ok și nu știam cum am și la un moment dat mă trezesc sunt afara și mă gândeam la ceva diferit Nu înțeleg ce-i cu mine nu am toate gândurile astea catastrofice asta e nu le mai am deci poate să nu ai gânduri din asta și asta nu mi l am dorit că nu știam că și asta m-a efectiv convins și mai mult că că uite este ceva care să schimbi în creierul meu și că prin antrenament efectiv Uite apar schimbări puternice.
Dr. Mihail: Super tare. Nu știam că există o anxietate de care nu știi că o ai până când nu…
Valérie Cioloș-Villemin: Sunt multe chestii pe care le avem. Nu știm, adică nu putem să știm ce e în fiecare dintre noi. Adică eu aveam o colegă, de exemplu, care la liceu care avea dureri foarte mari și am auzit să spun la la cineva: „Eu nu știam că se poate fără durere. Credeam că toată lumea e așa.” Și e foarte posibil să avem fiecare lumea noastră și nu știm ce e. Și nu mai num mai numai prin comparație de acum întreab dacă sunt stresat sau nu. Eu pot să spun prin comparația prin alte moment simt mai sau mai puțin, dar știința îmi va spune: „Ok, poate cu izor, poate cu cu diferite indicatori.” Dar mare pleacă de un alt alt vine cu alt perspectivă. Este să ne dau o hartă, harta propria unde unde simt eu cu stresul, ce mă ajută pe mine și cum dacă am lucra într-un fel cu o o lampă, am am pregătit o lampă. Asta e atenția noastră pe care o muncim fiecare fiecare zi și cu lampa să punem: „Uite cum cum reacționez eu la stres? Cum ce mă ajută pe mine? Asta nu mă ajut. Gândire pozitivă mine, de exemplu, nu mă ajut când momentan spun: „Ai, gândește-te pozitiv!” Vine să-ți trec de gât. Adică las, poți să dezvolți, adică ce de ce nu te ajută gândirea? Nu mă ajută că dacă nu pot să fac, mă enervez și mai mult. E e anumite chestii pentru mine nu nu țin de voință, simt de cablare a creierului pentru mine. Și și ce observ este cu cât meditezi într-un mod și numai puțin când vorbim de meditația asta sau de a fi prezent, a fi prezent într-un mod anume, ă a fi prezent fără judecată. Lucrăm foarte mult cu cu non judecată. Asta e un element foarte important. Nu sunt prezent, poți să fiu prezent aici și începi să să tai firul în patru. Dar ar fi tot un proces colectiv. Lucrăm a fi prezent cu tot în acceptare a ceea ce este. Cum dacă am fi un medic și facem un diagnostic. Dacă faci diagnostic, tu nu te ferești de ce doare sau nu. Adică observ, e o boală, e o boală. Observ, e un gând, e un gând. E o emoție, furie pe care nu-ți place, o vezi. Asta-i diagnosticul pe care ți-l ofer. Deci acest mindfulness este a fi prezent aici și acum fără judecat și cu acceptare. Nu înseamnă că o să rămâi acolo. Dar o milisecundă, două secunde, un minut dacă vrei, poți să stai, faci diagnostic, după ce acționezi. Dar în acest moment învăț să stai cu ceea ce este. Ce este total este o mare antiteză cu tot ce vrea din din lumea asta care ne ajută să care vrea să ne ducă altundeva decât suntem. Învățăm să stăm cu și cu ce este inconfortabil. Saki Soreli, unul dintre director al al Mass University Medical Clinica de reducere a stresului spunea, e un capitol care spune: „Look at the bandage place.” Uită-te la ce doare, nu fuge. Și când te uiți la acest lucru, e posibil la un moment dat să observi că nu e așa de teribil și doi, la un moment dat, chiar să ajute la un fel de relief.
Dr. Mihail: Poate e o diferență mare între un program de mindfulness structurat cum este MBSR și o simplă meditație pe care o pot face oamenii acasă și cei care să zic o să plece de aici sau care se uită la acest material și care n o să urmeze totuși un program de MBSR. Ce sfaturi le-ai dat tu ca să integreze cât se poate de mult din beneficiile acestui program și pentru a-și exersa totuși puterea de a rămâne prezent?
Valérie Cioloș-Villemin: E foarte grea întrebare. Magic pill, bine știm că nu există magic pill și cine o vinde se îmbogățește pe spatele nostru. La de exemplu, meditațiile există mai mult de 80 de feluri de tip de meditații. 80 de feluri. Și de de asta dacă vă trimit pe o platformă vedeți care simt că nu o să funcționez pentru aceeași lucru. De exemplu, acum e foarte mod la modă, cum se cheamă? Manifesting. Nu așa se cheamă? Manifesting. Asta este total alt chestie. Nici nu știu dacă vă studiați științific. Rezonez foarte mult cu dorința noastră de a fi ceva în viitor. Mindfulness este total antagonic. Adică noi o să învățăm să să fim aici acum cu cea este. Și pe anumite platform există foarte mult tip de meditație. Dacă e foarte bine, aplicație ne poate ajuta. De exemplu, eu am una, o aplicație care-mi dă stelele dacă am dacă am meditat 10 zile la la rând am un stea și eu fiind un pic competitiv mă ajut să fi mai mai consecven. Asta mă ajut. Dar acolo sunt tot fel de meditații și atunci aici vedeți în funcție de ce alegeți o să aveți alte rezultate. Dacă vreți rezultatele tip MBSR, deci pentru a antrena a fi cu ceea ce este, căutați meditație care vă învață să vă aduceți atenția către elemente foarte concrete. Deci corpul, de exemplu, senzații din corp, senzațiile din respirația, sunt sunetele. Asta da, asta e mindfulness tip MBSR. Restul nu e o fi bun pentru ceva clar, dar nu pentru ce vorbim acum de MBSR. Și studiile arată că e mai important să să facem un pic fiecare zi decât o dată pe săptămână. Dacă deci puteți practica o dată cinci minute pe zi și dacă puteți fi mai mult e fantastic, o să aveți rezultate mai mai clar. Cam asta aș putea să recomand. Altfel, alte program eu sunt foarte jenată de programele pe care le vedd că unele plec foarte mult de intenția, dar eu sunt sunt creat de anumite persoane care nu nu sunt dovedit, adică nu știm care sunt impactul. De exemplu, la MBSR nu e panacee pe MBSR. Sunt anumite cazuri pentru care MBSR nu e ok și poate face mai mult rău decât bine. Care sunt acele cazuri? De exemplu, oameni cu PTSD. Dacă ai un trauma major și că tu când închizi ochii sau te începi să focalizezi, vezi niște imagini teribil, măi! Nu nu-i cazul să te retratizezi. MBSR poate ajuta în cazul ăă, dar trebuie să fim foarte să fim foarte atenți. Eu de exemplu când am făcut training cu profesor de de Massaju era cineva în sala care avea fusese rep pe cul de operațiune, erau militar, închidea ochii, vedea niște chestii îngrozitoare și știu că Florence Melom spunea: „Ok, stai. Poți să stai cu ea? Ok, stai.” Ok, dacă nu mai poți, deschide ochii și mișcă-te, nu rămâne acolo. Alte cazuri sunt depresia acută. Adică un om care nu are energii dacă-l bagi la să intri în MBSR trebuie să ai o o perseverență să poți medita o oră pe zi chiar dacă că modz doar 10 10 minute pe zi o să fi bine, dar un om poate acest om poate nici nu poate să ia mașina să vină până până sala sau să deschidă calculatorul. Adică nu-i cazul să-l faci și să simți și mai prost că Deci recomandă în momentele astea să să să să trec de de faza acută și atunci chiar ajută MBSR cele mai în cele mai bun program pentru a pentru a scade recidivă depresie 50%. Deci fantastic de scade recidiv de de depresie. Este acum un studiu recent arată că e echivalentul a numit a niște medicament nu știu care îl țin că nu simt meserie. Poți să-ți trimi studiu dacă vrei. E e la fel același impact. Deci este ceva care e o alternativă non medicamentoasă, poate fi folosit și la și în paralel cu medicament pentru pentru acest lucru. Dar lucrăm cu oameni de asta mi-a plăcut foarte mult MBSR și nu am vrut să PR dat altceva să predau altceva este că atunci când vrei să ajuți oameni uneori dacă nu știi poți să faci rău și nu nu că nu că ești prost, dar pur și simplu nu știi tu nu știi ce înseamnă să fii depresiv. Eu nu știu cât amami am văzut vorbesc cineva să vorbește depresiv: „Hai du-te afară, fă un pic de sport!” Știi? Știi asta omul se simte și mai najma, adică e nu-i cazul. Și asta mi-a plăcut la MBSR că eu Eu sunt invitat să dau un chestionar omului înainte să vin facem un interviu individual să încerc să ved dacă nu intri în categoria asta de de de non admitere, adică oameni care pot să aibă problemă. Alt cazul este de exemplu decesul, moare cineva foarte drag, tu ești în doliu, ești plin de emoții. Dacă eu te invit să stai acolo să te uiți la emoție și aici pot să spun și eu am avut experiența asta că cu toate aveam 20 de ani de meditație momentele foarte puternic nu nu puteam să stau cu mine nu puteam să stau cu mine era prea crușitu venea emoțiile așa Nu nu puteam să le jelesc. Deci alte strategii aveam nevoie de alte strategii de de de reglare. Deci aici e important mi se pare bunul simț să să să să avem grijă. Cred că ăsta este avantajul tehnicilor studiate științific, faptul că îți dau un refugiu și fiind studiate ele știu cum se aplică, unde se aplică, unde nu se aplică față de o tehnică experimentală sau nouă sau nest sudată unde există această acest semn de întrebare, unde există această nesiguranță că poate să-ți facă inclusiv mai rău. Da, după ce poți să alegi să trăiești în risc. Eu l-am făcut fiul, adică trăiești în risc, dar faptul că poți observa într-un mod obiectiv care este în efect e datorită unei atenții și conștientizare puternic poate te poate ajuta să nu prea ducă departe. De exemplu, anite tip de meditație la care vreau să atrag atenție în care îți imaginezi am văzut foarte mult oameni care meditez și îți dorești anumite stări sau îți dorești și stări la asar le poți obține niște stări în care te simți foarte bine și Dar la un moment dat sunt anumite tip de meditație care te poate duce un fel de de disociere în care de fapt tu îți imaginezi niște chestie o sau oamenii spun: „Uite, da, nu știu ce fel de de de gânduri din asta. Uite asta s-a petrecut că trebuie trebuia să fie.” Poate o fi, dar poate tu dai interpretarea asta la ceea ce este. Hai să vedem faptele și tu tu emiți ipoteza bazat pe faptele pe care le observă în jurul tău. Am văzut multă multă meditație te inviți să faci ceva și de fapt pentru mine cel mai mare challenge societății noastre occidentale este să să nu faci, să fii prezent. Să fii prezent. Poți să-mi dai spre final câteva exemple de meditație informală pentru că ai zis de meditație formală. Ok, sunt tehnici și asta am înțeles până acum care te invită să fii prezent să nu faci nimic să te concentrezi la corpul tău. Există și acel NSD am făcut NSD în primul Branch la primul Branch. Bun bine și puteți să-l găsiți puteți să-l găsiți pe YouTube se numește non Sleep Deep rest care e de fapt Body Scan e un Body Scan reinterpretat în care îți imaginezi că închizi ochii și îți imaginezi că un fascicul de lumină pe care tu lîții tu ești în exteriorul corpului și-l pui pe corp și practic te concentrezi la fiecare parte a corpului tău și fix Asta este o practică a prezentului timp de 10 minute dar asta nu-i nu-i mindfulness nu-i mindfulness nu tocmai vezi asta sunt niște nuanțe că e ești în imaginație induci ceva Hm da îți în NSD îți imaginezi că ești în afara corpului tău și te uiți la corp cu o lanternă și te concentrezi pe fiecare parte a corpului te concentrezi te concentrezi cum stai pe scaun cum simți senzație de pe scaun cum simți aici de exemplu am vezut oameni care fac asta să și imagineaz că simți sau anumite alte tehnici care care sunt foarte bune în anumite contexte adică E ok adică fiecare tehnică are și punctele t și mai puțin dar de exemplu tehnici de relaxare care ți induci u te simt din ce mai greu ce mai greu induc relaxare e sunt ok Dar sunt momente în anite cazuri în care de exemplu tu ai dori să te relaxezi și nu nu poți și atunci te te simți nu mai stresat decât a fost Sau poate nu reușești să vizualizezi și atunci apar o frustrare și mindfulness aici o să te inviți să să ai propria ta referință De ce ce simți nu ce-ți imaginezi că simți adică să vii în corp eu Eu știu foarte mulți oameni care nu nu mai sunt în corp Ok îți imaginezi că simți dar nu simți și uite simți acum durere simți să transpirație poate nu a plcut asta să simți transpirație Ok dar este și asta să arat că ești este alt funcție nu ești în imaginație ești aici și acum în ceea ce este în acest carcasa Hm Care este cât o să fie dar dar ești acolo și și asta-i tot treningul și mi se e un mic nuanță care după mine poate face o mare diferență Ok dar ar trebui cercetat ce face una ce nu face alta.
Dr. Mihail: Corect. Dar dincolo de aceste tehnici de dacă poți spre final să ne dai câteva exemple de de meditație informală de care ziceai, adică ce poți să faci în viața de zi cu zi?
Valérie Cioloș-Villemin: Ce poți să faci în viața de zi cu zi în timpul activităților pe care le facem acele mici bites, mici momente în care să ne întoarcem la prezent și să ne conectăm. Cum să facem asta? Putem să facem asta câteva minute pe zi. Orice lucru pe care-l facem și chiar acum dacă îi simt scaun în spate pot să fac când ascult ascultăm conferința dacă simt prezent din corul meu Ok poți să bifezi am practicat mai fz cinci minute Bravo bravo dacă de exemplu facă sport în loc să mă uit la ecranul și să oameni care fac jogging știi la timp performanța dar hai las timpul acolo și începi să simți corpul Cum simți heartbeat efortul Cum să asta deja Asta e lucrezi atunci și prezent când faci asta și sunt alte studii care arată că f ajut mai mult să faci SP noră roc dar alt dar e pot să combin acest prezenți cu ceea ce faci De exemplu yoga dacă faci yoga Dacă te gândești la comparator le pe care urmărești să le faci sau la cât de frumos are Nu știu altcineva ținută și vrei să te gândești unde poți să găsești ceea ce aș ținut nu mai e nici yoga nici nu e mindfulness Adică dacă faci yoga Stai acolo în corpul tău și Sims Sims tot ce e și e posibil să observi Cum la un moment dat apar o stare anume de prezență când te duci la serviciu Uite dacă te duci cu metr foarte bine sau aștep metrou în loc de butonat telefonul hop să mi simt să mă uit la genial metr ca și câ de observare E super tare ă trein cu așa dar tu Ok nu foarte plcut dar ok cum este să fii să te mișc cu metr Cum se observă ce i în jurul tău mirosurile toate sensa sensurile sunetele toat Asta e practică Deci se poate face asta fiecare zi numai să ne lăsăm de de telefoane asta ne a povestit și un shaolin îl cheamă SH hang e am avut un un accentul am avut un podcast cu cu el și povestea că în practica Lori asta încearcă să facă când mănâncă mănâncă când fac sport fac sport când dorm dorm și pare logic pare logic pare atât de simplu și noi pare că facem un fel de biohacking în ziua de azi mă uit la tot felul de meme uri în care oamenii zic dude eu n am o zi eu am manipulat timpul Eu am trei zile într o zi eu în timp ce fac sport ascult podcast și răspund la mesaje la mine o oră sunt trei ore dar așa o fi sau este tocmai invers e mindfuck e în loc să faci în loc să faci sport și ăla să fie și să te conectezi la el noi ascultăm podcast în timp ce facem sport nu prea înțelegem nici din podcast n am făcut nici sport am ple să vedem după 10 ani cum e omul ăsta Numai că n o să mai fie aici să ne spun cum e.
Dr. Mihail: Corect. Da sau nu să îndrăznesc să spun cum e că e foarte greu de exemplu să l cunoști că ești beana depresie care sunt lucruri absolut ok adică eu pentru mine Asta e e ca și o rece sală Adică ai o rece sală o recunoști și o tratez cu instrumentele cu medic cu psiholog cu cu mes cu whatever dar la fel cu episoadele mentale adică e important să l recunoști că exist și asta-i primul pas și e foarte important să E ok nu nu e cazul să ne simțim ostracizat sau e o mare nevoie de a recunoaște unde suntem și numai prin asta putem merge mai departe și asta poate să treacă există instrumente multe și suporturi și asta Se pare că este una dintre Atu a omului Modern este că putem ghesi instrumentele să ne ajut poate că nu am Voința să fac asta dar cu antrenament o să dobindesc cu ajutorul aplicației cutare cu ajutorul unui program cu ajutorul unor prieteni cu care fac Mă duc la join pot valeros Am o ultimă întrebare și după aceea o să luăm întrebări din public Unde putem găsi Acest program mbsr Cine vrea să l facă unde se poate înscrie unde poate să pot să vă dau niște linkuri da da OK atunci punem linkuri în descriere pentru cei care se uită în pe pe YouTube și pentru ceilalți Probabil că putem să le dăm linkuri după după ce terminăm jos la Ok la ceai bun Dacă sunt întrebări în sală Ridicați mâna Avem acolo o întrebare Unde pornind de la încurajarea de a te cunoaște pe tine prin meditație și de a ți cunoaște gândurile continuând Cu ce spunea gothe No if knew Run away cum ați reacționat când prin meditație Ați început să vă cunoașteți gândurile și pe dumneavoastră ca persoană e doar început eu mă simt doar la început sincer e e mi se pare fascinant fascinant e și plus că e un procesul care e nu se termină Cum OX tat m a dispărut după trei ani doi ani după ce am făcut mbsr Sunt alte lucruri pe care mi se pare că viața are alt gust și Da este e fascinant Adică o să poți să ți permiți să greșești să să transpiri să te enervezi la aeroport să observi să să încerc să înțelegi cum funcționezi Cum funcționează alții Plus că acest empatii să înțelegi oameni de la Brown University spunea the shared humanity Atunci poți să începi să ți dai seama că ești un om și că ceilalți sunt și e om și că și că Uau ce aventur uman e Eu nu pot să concep viața fără asta Bună seara Maria este numele meu.
Dr. Mihail: Ați spus ce nu targetează acest tip de psihoterapie și voiam să vă întreb dacă targetează mai mult clienții sau pacienții cu mild symptoms de Cu ce Cu cu simptome mai ușoare pentru că ați spus că nu targetează PTSD schizofrenia depresie cronică și Ce oameni targetează de fapt ce grupuri umane?
Valérie Cioloș-Villemin: E e foarte bună întrebat rea la începutul a fost targetat imediat Clinic oameni care de fapt nu era putea să fi tratat în alte specialități au e prima adeseori oameni care mergea la medic și spunea: „Ok, ai problemă nu nu nu ai al ala Poate o fi stres Du te la programul ăa că nu rești nimic.” Alt populație care a fost Areta în prima fază cu chronic pain care nu era nu putea să treac la opia acea și [Muzică] și după ce a fost oameni cu cu suferința psihică, dar asta a fost la început în mediul clinic. După care programul ăsta a ieșit din mediul clinic fiind așa cu rezultate și fiind Tocmai nu psihoterapii. De exemplu, eu nu sunt psihoterapeut nici medic și totuși au acceptat să fiu trenu acolo la ei. Am întrebat: „Oare pot să devin trener la asta?” Și mi-a spus: „Da, Valerică, important este să practici tu, să aplici protocolul, noi te mizez și poți să faci.” Deci nu e o psihoterapie, nu e considerat ca și psihoterapie deocamdată. Dar legat de target acum este toți oameni care nu intră în categorii menționat, dar și PTSD poate fi ajutat și depresie poate fi ajutat cu acest acest dar cu mare precauția și asta depinde foarte mult de trainerul dacă se simte de o discuție one to one referitoare la…
Dr. Mihail: Distanța dintre stimul și răspuns. Întâmplarea domnului doctor că mi se întâmplă și mie de multe ori să-mi taie cineva calea. Și cui să cui să nu se? Da? Și la momentul ăla am creierul inundat de noradrenalină și de adrenalină și nu mai stau să mă gândesc referitor la faptul că îmi vine în momentul ăla să mă dau jos din mașină și să-l invit pe individ la o cafea. Îmi dau seama că legea nu-mi permite să fac lucrul ăsta. Cum îmi antrenez creierul să trec de la resemnare la acea reziliență de care spunea și dumneavoastră, domnul profesor?
Valérie Cioloș-Villemin: Eu o să dau perspectiva MS arului care de fapt pe asta lucrez de fapt pe atenția. Cu cât o lucrez la un moment dat observ foarte concret cum să crește moment distan între stimul și răspuns. Poți să crești încerc să câștig un pic din moment în care în loc să să dai pumnul înapoi sau înapoi să dai pumnul sau să url în momentul în care vei crea și cu cât practici asta ar fi una dintre rezultate să Observă acest să să să să creez acest spațiu și aici e resilience care ți oferă un program ca și este un MBSR creează acest spațiu în care vei putea să alegi Mai degrabă Cum să ei e vorbesc de reaction versus response dacă înainte Ești în automat în Fight flight whatever la un moment dat apar mindful respons Ok care poate su fie ok dau seama de că deja sunt că da ești trgu unii dar cercetator spun că nu mai Oricum cortexul nu mai funcționez știți cât ești un stres acut nu mai ai Nu mai e loc pentru pentru gândire așezat și atunci mess asta ar fi ipoteză ajută să repun acest perți atenția și cortexul în funcție tu ești total disociat la un moment dat începi să ți dai seama Oh am intrat în stres știu cum ai terminat data trecută le a dat un pumn și am ajuns în închisoare și și Deci hai să nu fac asta poate că nu merge strategia asta și și sece aș altceva asta asta-i ce oferă și plus că faptul că amigdală descrește adică nu mai te simți așa de amenințată și eu ved De exemplu la mine foarte clar dacă stau mai mult timp în mediul stresant încer să am niște reacții Ce ce mai m am studiat înjurătură gând de pumn odată de exemplu am avut un imagine care voiam să stc de gât Omul și am spus Ola valeri ești foarte stresat darc deja ajung acolo să vreai să te duci acolo Eu bine nu am făcut fizic dar era foarte în corpul meu era și atunci aici ved unde sunt eu ca și reactivitatea mea tip de de de răspuns pe care îl am care nu mi propun eu Vine omul care răspunsul tău eu cred că întrebarea e de natură Magic peel din nou Ce pot să fac ca să ce cred că întrebarea este Ce pot să cum pot să ridic astăzi 100 de kg la piept pe bară și cred că răspunsul se întoarce în aceeași zonă adică e e poate fi cumva e nor E normal să ne dorim niște scurtături și apar atât de multe scurtături prin tehnologie prin tot ceea ce facem dar lucrurile astea de bază biologice momentan n au scurtături poate o să apară la un moment dat scultă Turi dar până atunci e unsar bct asta sincer Asta e scurtătură pe bună eu eu am înainte înainte de a ghesi acest programul de exemplu eu eu pentru a reușit să meditez o jum de ore î a trebuit doi ani de zile Ok în psar după cinci săptămâni văd oameni care stau 45 de minute și eu deschid ochii mă nu se poate stau ei acolo în sală cum e posibil Este incredibil adică Dar sunt oameni foarte motivați oameni asumați care știu că dacă nu acordă o oră pe zi nu vor obține rezultate dar când ești pregătit un intensiv asta efectiv ai rezultat după cinci săptămâni programul rămâne opt săptămâni de ce Că oamenii nu fac o oră pe zi tot tot timpul și oameni care face o oră pe zi observ că după cinci săptămâni deja s a cablat ceva Deci dacă voi faceți acasa regulat la un moment dat o să Observați regulat cinci minute începeți cu cinci minut dacă nu puteți să 5 minut 10 minut mai mult dacât puteți dar asta Asta va schimba lucrurile și până până să să ajungem să facem mbsr putem să recurgem la tehnicile pe care le a le a menționat profesorul miu mai devreme adică să vedem dacă putem să controlăm situația sau nu ți a tăiat Calea Ok nu poți să controlezi situația poți să ți distragi atenția în altă parte poți să lucrezi la atenție poți să reevaluezi situația Stai un pic poate ai greșit n a văzut semnul acela e nou poate are Uite are alt număr numărul e din alt oraș Deci e nou mai bine îi zic hei Salutare Bine ai venit în București Poate grăbi ce o duci la spital ve că vezi că ai un semn acolo poate să duci la spital sau poți să suprimi acea acea intenție violentă sau să să practic să practici acceptarea N am înțeles până acum dacă dacă acceptarea înseamnă să l chiar să l să l înjuri cu zâmbetul pe buze sau dacă înseamnă altceva să ți accepți de fapt emoția să accepți că ești violent sau că ești furios în momentul respectiv dou să aplic De fapt și în esență e Ce Ce înțelegem din din branci ul de astăzi este că sun spui nu te mai stresa n o să funcționeze să spui fii calm acum N o să funcționeze Dar ce este super Interesant este că genetica intervine cum a spus și profesorul miu mai devreme undeva în 30 40% din modul nostru de reacționa și avem capacitatea de a antrena acel 60% rămas și cumva știința ne ajută în direcția asta și programele astea care sunt studiate ne ajută în direcția asta simt și tehnici imediat oameni care promovezi foarte mult verel pe social media respirația de exemplu Ok respirația te ajut să să activez parasimpatic Adică tu ești în activat și cu asta vei opri reacția de stres pe momentul Deci funcționează respirația pentru unii oameni foarte mulți oameni dar asta va ajuta să oprești reacția atunci pe moment pe moment După ceea dacă vorbim de reziliență De exemplu aici vorbim de schimbare așa cred că acționez mindfulness pe schimbare de schemă cognitivă adică filtrele înainte de a de declanșa reacție sau dacă reacția de stres până su renal adrenalin s a declanșat îți dai seama că ești în stres și se oprești nu mai continui să pompez hormoni în singe adică mă duc acasă fac câteva minute de meditație Day by Day nu tocmai dar tocmai meditația ajută înainte pentru reziliență Ok e Cum dacă noi am învățăm să înotăm adică Noi suntem in oceanul e uneori e furtun uneori e tot dacă tu nu știi să înoți nu e momentul să înveți să să înoți când ai valor mare în momentul ăla nu e altceva trebuie să help help help e altceva e alt strategie strategie în bisar Mai degrabă noi învățăm să înotăm în piscină după ce în Oceanul cu valuri mici de asta cu valor mare nu nu invităm oamenii să practică atunci că nu e momentul și în momentul în care apar vum mare face asta și sper că mă ajut ce am învățat până acum Da sper că mă ajut Ce ce m ai învățat până acum și așa spune John cazin primul fondator spune Uite tu cât practici asta o să ți construiești colac un colac după ce o să construiești un Un vaporaș o barcă După ceea un catamaran și poate ajungi și la placa de surf în care dacă ești ca și Math ricard în care vine Tsunami și faci ca și James Bond te duci deasupra tot e ok Eu n am ajuns acolo Dar poate după 600 de ore super.
Doctor Mihail: Mulțumim pentru întrebări și da e e o e un Branch care ne care lasă cumva tema asta a stresului oarecum deschisă care răspunde la anumite întrebări știm cel puțin care sunt direcțiile nu există Magic peel ă avem lucruri clare pe care le putem face pentru a ne antrena creierul în a deveni rezilient la stres dar stresul în final și aș vrea să încep să termin cu ce am început stres să iei ca frigul poți să ți dorești să te ferești de el dar este ideal poți în schimbi să te îmbraci poți să devii rezilient la frig să ieși iarna într un tricou și să nu te deranjeze poți să ți iei o mașină cu scaune încălzite Dar e bine să rămâi rezilient la frig pentru a face față Frigului Dar nu trebuie să ne mai dorim să ne ferim de frig Cum n ar trebui să ne dorim să ne ferim de stres poate doar de anumite forme să zic prea agresive de stres Vreau să vă mulțumesc din nou că ați venit într o duminică Și ați petrecut o astăzi cu noi dacă vreți să revedeți toate edițiile bun bine sunt pe canalul doctor mihil pe pe YouTube.
