Dr. Mihail: Omule, te salut pe cel de acolo și sper ca vocea mea să nu te fi stresat, pentru că despre asta vorbim astăzi: despre stres cronic și despre cum poți să îți scazi nivelul de cortizol. Iar Sorin, care este cel mai bun editor din țara asta, cu care canalul ăsta o ia super în sus, o să facă acum așa niște fum pe aici. O să apară acum fum și acuma, peste fum, o să fie, o să fie cum o să scrie fix în spatele palmei mele, o să scrie „stres” sau o să scrie „cortizol”, pentru că asta vrem noi să facem: să ne scădem nivelul, pardon, să ne scădem nivelul de cortizol. Și dacă mi-ai fi spus asta când eram în Facultatea de Medicină și când învățam despre cortizol, care este un super hormon, nu era denumit „hormonul stresului” atunci. E un hormon despre care am învățat multe lucruri, că el ne apără, ne scade inflamația din corp, în special dimineața când se secretă el, ne ajută să ne adaptăm la diverse momente din viața noastră, din ziua noastră, el face niște reglaje foarte mișto.
Și odată cu acest stres se secretă și acetilcolină în corp, se secretă și adrenalină, și ele toate au, cu toate că sunt, să zic, aceleași molecule. Adrenalina e aceeași moleculă în corp, ea are mecanisme diferite în funcție de receptorii la care se fixează. Există receptori de care se fixează adrenalina și care scad vascularizația din anumite organe și există receptori de care se fixează adrenalina și crește vascularizația în acele organe. Și același lucru face și cortizolul.
Dr. Mihail: Doar că în ziua de astăzi toată lumea se întreabă cum putem să ne scădem acest nivel de cortizol și se întreabă pe bună dreptate, pentru că foarte mulți dintre noi avem un nivel constant crescut de cortizol și este un constant lung. Ca să înțelegem ce înseamnă „constant lung”, trebuie să dezbatem, trebuie să dezbatem și să anihilăm acest mit care circulă în societatea noastră și, în general, în lumea pseudoștiințifică, în care oamenii spun: „Domne, în ziua de astăzi avem prea mult stres cronic care ne omoară.” Și e posibil să fie adevărat, o să vedem de ce. Pe vremuri nu exista stres cronic, pe vremuri exista doar stres acut. Dacă stau și mă gândesc bine, cred că și eu am zis asta la un moment dat într-un videoclip, că pe vremuri exista doar stres acut, care era reprezentat de un pericol iminent. Mergi prin pădure și dai de un urs, apare stresul acut, se secretă mult cortizol.
Cortizolul, și o să tot repetăm treaba asta, face multe lucruri în corp concomitent, în același timp. O să îți crească frecvența ventriculară, inima bate mai repede, mai mult sânge se va duce în diverse organe. La asta participă în mare parte adrenalina, dar și cortizolul. Cortizolul se duce la mușchi și începe să topească mușchii, să extragă din mușchi glucoză și din glicogen, dar și din mușchi. Da, topește mușchii ca să îți dea mai multă glucoză în sânge, ca tu să folosești acea glucoză când fugi de urs sau când, poate, dai de o căprioară și vrei s-o alergi, pentru că ai nevoie de mâncare.
Dr. Mihail: Cortizolul o să meargă la creier și în creier o să meargă în creierul limbic, creierul reptilian, pe care o să-l excite, o să crească vascularizația la acel nivel ca tu să poți să iei decizii rapide, să ai reflexe rapide când fugi de urs. Dar o să scadă vascularizația în zona prefrontală, în care tu gândești. Deci devin un pic, devin un pic mai prostuț, dar mai bun la reflexe și la fugă. Cortizolul o să îți oprească complet digestia, n-ai nevoie de digestie când fugi de urs, da? O să îți oprească imunitatea, pentru că nu trebuie să te lupți cu o răceală când fugi de urs. Asta face cortizolul în acut. Atenția: o face și în cronic. Mitul pe care vreau să-l anihilăm de la început este acela că pe vremuri nu exista stres cronic, ceea ce este complet neadevărat. Putem doar să ne imaginăm triburile care trăiau acum 100 de mii de ani, în care Homo sapiens avea relații sociale, Homo sapiens avea copii pe care îi creștea, avea o persoană iubită, da?
Și acea persoană iubită putea să plece în pădure și să nu se mai întoarcă, ceea ce se întâmpla foarte des. Putea să plece la război și să nu se mai întoarcă. Copilul acela putea să fie pierdut, da? Putea să piardă copilul, existau. Putea să fie dat afară din trib, putea să fure și să suporte consecințe, putea să fie furată acea persoană, putea să trăiască sau să treacă printr-o foamete îndelungată. Toate aceste lucruri reprezentau stres cronic și pe vremuri. Deci stresul cronic există și acum în societatea noastră și acest stres cronic exista și pe timpuri.
Dr. Mihail: Doar că, doar că atunci când pierzi pe cineva pe timpuri, da, intri într-o fază de doliu, da, o stare de jale. Jalea aia se vindecă la un moment dat, corpul și creierul realizează, trece peste asta, se împacă cu ideea și stresul cronic este anihilat. Ți-e foame, da, ai o foamete îndelungată, dar la un moment dat vine toamna, începi să culegi roadele și nu mai ai acel stres cronic. Problema în societatea noastră nu este că deodată a apărut stresul cronic, care înainte nu exista. El exista și înainte, doar că acum unii oameni pot trăi ani de zile, zeci de ani în acest stres cronic, stres cronic care, pe lângă acel spike de cortizol pe care îl ai dimineața și e fiziologic și e perfect normal, pe lângă acel spike de cortizol tu poți să ai multe spike-uri pe parcursul zilei, pentru că întreaga zi la birou, pentru că nu-ți place de șeful tău, pentru că nu ești în relații bune cu oamenii din jurul tău, pentru că mănânci ce nu trebuie, pentru că bei ce nu trebuie, pentru că ai relații nasoale acasă cu oamenii de acasă.
Și o să vedem care sunt cele 10 cauze pe care trebuie să le eliminăm ca să scădem acest cortizol. Dar pentru că toate lucrurile astea se întâmplă și, colac peste pupăză, mai vin știri despre războaie, sunt războaie în jurul nostru, există instabilitate financiară, crește benzina, ți s-a spart telefonul, nu mai merge mașina, o lași în service, și toată această alergătură, toate dorințele greșit puse și neîmplinite fac în așa fel încât acest stres cronic, care cu sute de mii de ani în urmă putea să persiste luni de zile, în ziua de astăzi persistă ani de zile. Și asta creează anumite probleme.
Dr. Mihail: Ce am discutat mai devreme este că acest cortizol, care, atenție, cortizolul este hormon, este un corticosteroid care este secretat de corpul tău, de glandele suprarenale. Același hormon, secretat în laborator, pardon, făcut, sintetizat în laborator, dar cu aceeași formulă și același efect, se cheamă hidrocortizon. Medicii folosesc hidrocortizon când au nevoie de un antiinflamator puternic, că n-ai, de exemplu, o boală autoimună, când ai un transplant, când ai o reacție imună agresivă la un stimul extern, da, fie el infecțios, fie el de altă natură, și medicul vrea să îți scadă imunitatea, să îți scadă inflamația. Prin asta el poate să îți administreze hidrocortizon. Iar asta o știe toată lumea și nu trebuie să fii medic: se știe că acest tratament cu hidrocortizon sau cu alți corticoizi, tratamentul trebuie să fie de scurtă durată, cât se poate de scurtă, și după aceea tu trebuie să îl întrerupi treptat, ca să lași corpul să își facă propriul său hormon. Deci fie că vorbim de cortizol, fie că vorbim de hidrocortizon, este același lucru: unul este sintetic, hidrocortizonul, și altul este endogen, făcut de corpul tău, cortizolul.
Dr. Mihail: Hai să vedem ce se întâmplă în stres acut. Când ești stresat acut, deodată, și secreți cortizol, acetilcolină și adrenalină, inima începe să zbată mai repede, pentru că ai nevoie de mai mult sânge care să ajungă la mușchi. Corpul poate să, în ce apă, să tremure, pentru că tu secreți acetilcolină, care este folosită de mușchi pentru a te mișca, da, și este folosită de creier pentru a te focusa. Tu secreți adrenalină, care o să înceapă să îți crească nivelul de transpirație, începi să transpiri, glandele sudoripare se activează ca tu din start să începi să te răcești înainte de a te încălzi, pentru că urmează să fugi de cineva. Astea sunt simptomele unui stres acut. Cine, să zic, recunoaște aceste simptome? Îți bate inima tare, încep să tremur, încep să transpir. Ăsta este un semn al unui stres acut, fie că îl conștientizezi, te-a speriat cineva, nu știu, la semafor, fie că nu îl conștientizezi, corpul tău se sperie de ceva și reacționează în stres acut.
Dr. Mihail: Simptomele stresului cronic, în schimb, pot să ducă la hipertensiune, la diabet de tip 2, la osteoporoză, inflamație cronică în corp, creșterea în greutate, somn de proastă calitate, scăderea puterii de a memora, concentrare scăzută, imunitate scăzută și creșterea riscului de boli infecțioase. Pentru că cortizolul, da, este principalul implicat în toate aceste boli. În mecanismul acestor boli, cortizolul o să fie cel care, și adrenalina, prin prea multă tensiune arterială, o să epuizeze rezerva ta de mobilitate a patului vascular, care o să se întărească și o să ducă la hipertensiune. Diabetul zaharat de tip 2 apare în urma stresului cronic și foarte mulți oameni au diabet din cauza stresului, nu din cauza lucrurilor pe care le mănâncă, pentru că acel cortizol, cum ziceam, o să meargă la mușchi, o să dizolve mușchii, respectiv o să îi transforme în glucoză, glucoză care este menită să fie folosită ca tu să fugi de cineva.
Dar tu, dacă ești stresat și stai pe scaun, stai la volan și ești stresat, cortizolul același efect îl are: o să topească din mușchi, o să facă mai multă glucoză, ca și cum ai mânca o prăjitură, iar ficatul va transforma acea glucoză în plus în trigliceride și le va depune în grăsime. Asta te duce și la creșterea în greutate. Somnul prost este din nou o cauză a cortizolului și a felului în care ea lucrează în creier. Scăderea memoriei, pentru că tu nu mai ai nevoie să memorezi chestii când fugi de urs, tu ai nevoie să fii instinctiv, să ai reacție rapidă, da? Deci tu poți să ai reacție rapidă, dar tu stai pe scaun și nu faci nimic cu acel cortizol. Concentrația scăzută este din aceeași cauză, iar scăderea imunității vine de la faptul că corpul tău are nevoie să aleagă unde trimite el energie.
Imaginează-ți sau adu-ți aminte când ești răcit, cred că am mai spus asta într-un alt podcast, dar când ești tu răcit, da, nu îți ajunge puterea decât să stai în pat, poate să te ridici din pat să te speli pe dinți și din nou cazi lat în pat, pentru că ești atât de obosit, pentru că corpul tău îți dă o fărâmă, îți dă o unghie de energie, restul de energie merge pentru a se lupta cu patogenul care te face bolnav, un virus, spre exemplu. Dacă tu, însă, ești răcit, da, și stai într-o poieniță și vine un urs, cortizolul o să taie toată energia de la imunitate ca tu să ai energia aia să fugi. Ori tu stai într-un stres cronic, ai o concentrație crescută de cortizol și imunitatea stă jos, iar imunitatea este ceea ce te apără, inclusiv de cancer. Noi avem celule canceroase în corp, dar în momentul în care tu ai un nivel crescut de cortizol, imunitatea ta n-o să se lupte nici cu acele celule canceroase și ne crește riscul de a face cancer.
Dr. Mihail: Acum, hai să rezumăm și să înțelegem că există stres acut, când te-ai speriat și fugi, când te duci la sală și tragi de fiare, și există stres cronic, care e dat de un stresor, un factor extern la care tu răspunzi în creier ca reacție fizică și emoțională, fiind stresat cronic. Și dacă acest stres cronic se întâmplă pe o perioadă mai scurtă, medie, poate, dar cum se întâmpla pe vremuri: ai pierdut pe cineva, ești în stare de doliu un an, ai un examen la care înveți și ți-e frică că nu iei sesiunea și ai un stres cronic de jumate de an, nu știu, vrei să slăbești și nu mănânci o perioadă, whatever, orice lucru de genul acesta care te duce la un stres cronic pentru o perioadă medie, corpul tău este adaptat, corpul tău știe să reacționeze la acest stres cronic. Ceea ce nu știe el să facă e să fie stresat cronic 10 ani.
Și, bineînțeles, există cauze diverse pentru stres cronic sau pentru un nivel crescut de cortizol, pentru că despre asta vorbim astăzi. O să enumerăm 10 lucruri pe care poți să le faci pentru a scădea acest nivel de cortizol, dar trebuie să reținem că principalul lucru pe care îl poți face, cel mai important lucru pe care îl poți face, este să elimini acel factor stresor. Dacă ești la muncă și nu-ți place de șeful tău, schimbă-ți locul de muncă. Știu, este al naibii de greu, dar dacă nu o faci, rămâi într-un loc stresant și te predispui la ce? La acele boli despre care am vorbit mai devreme. Dacă trăiești cu un om lângă care îți dai seama că nu mai poți să trăiești, știu, am trecut prin asta, este al naibii de greu, dar este mult mai bine după, da. Unii oameni pur și simplu nu se potrivesc.
Și, din păcate, unii oameni se potrivesc la început și ajung la un moment dat să nu se mai potrivească unul cu altul, nu știu de ce. Energiile lor se schimbă, vibrațiile lor nu mai rezonează corect, valorile lor se schimbă, unul se luptă pentru ceva, altul pentru altceva și lucrurile alea se, cum să zic, se bat cap în cap. Oamenii nu își mai acordă timp suficient, își pierd interesul unul pentru altul și, din toate cauzele astea, oamenii aceia devin principalii factori de stres în viața lor. Și singurul mod de a scăpa de acel stres, dacă ai trecut prin terapie de cuplu, dacă ai trecut prin terapie unu la unu, dacă ai trecut prin mii de discuții și tot nu rezolvi problema, asta, singura soluție de a scăpa de stres este de a te îndepărta, așa cum poți tu, de acea persoană. Acesta nu este un sfat pentru nimeni, este doar, nu știu, o experiență personală și un lucru pe care eu l-aș face din nou și din nou dacă aș ajunge în situația asta.
Dr. Mihail: Ok, și înainte de a trece la cele 10 lucruri pe care poți să le faci pentru a scădea nivelul de stres, nivelul de cortizol cronic circulant în sânge, vreau să mulțumesc sponsorului acestui material, care sunt cei de la Emocalm, produsele Emocalm de la Dacia Plant. Emocalm este un adjuvant natural care ajută la reglarea stresului și la menținerea armoniei emoționale. Deci, dacă te confrunți cu un stres în viața ta de zi cu zi, Emocalm poate fi un aliat de nădejde. Atenție, Emocalm îl găsiți în mai multe forme. Forma despre care vorbesc eu astăzi este Emocalm cu valeriană și eu totuși prefer Emocalm ceai, cei de la Dacia Plant au și Emocalm ceai și, până la urmă, fiecare poate să decidă pentru el ce vrea să consume. Eu prefer ceaiul, pentru că ceaiul, ca și ritual, te poate calma. Vii seara acasă și, ok, te-ai stresat ziua, vrei să începi să scazi acel nivel de cortizol și pentru asta ai nevoie de o activitate.
Dacă stai pe social media, dacă te uiți pe televizor, dacă faci alte activități stresante, nivelul ăla o să stea acolo sau o să crească. În schimb, dacă te duci și îți faci un ceai, acela este un ritual: pui apă la încălzit, aștepți ca acea apă să se încălzească, lași mintea ta să se plictisească, scufunzi ceaiul în apă, infuzează apa respectivă, aștepți alte cinci minute, după aia aștepți ca acea apă să se răcească cât să poți, sau, mă rog, ceaiul să se răcească ca să poți să îl bei, și după aia, cu fiecare înghițitură, te conectezi la tine, te conectezi la acea băutură, ai toți stimulii aceștia olfactivi și de gust activați, te bucuri de experiența asta.
Dr. Mihail: Și pe lângă asta, ceaiul respectiv, dar și aceste suplimente sub formă de comprimate au, practic, aceste substanțe care sunt dovedite științific și o să las studii în descrierea acestui video, pentru că sunt multe studii. Spre exemplu, aceste comprimate Emocalm cu valeriană au, așa, au roiniță, da, părți aeriene din roiniță, părți aeriene din sunătoare, extract din valeriană și extract din lavandă. Acum, pentru roiniță sunt câteva studii care arată beneficii și mici în anxietate și în starea de calm. Sunătoarea: avem cel puțin șase studii făcute în total pe 16000 de oameni care arată rezultate bune în depresie. Lavanda: avem cinci studii pe peste 800 de persoane care arată rezultate foarte bune în anxietate, iar la valeriană, din nou, avem studii care arată rezultate bune în insomnie. Deci vedem stare de calm, vedem depresie, anxietate și insomnie. Toate acestea, practic plante fiind trase din plante și puse fie în ceai, fie în aceste comprimate, îți pot da un plus de calm, de scădere a anxietății.
E, să zic, primul pas la care trebuie să recurgi, da, după ce treci prin toate cele 10 lucruri despre care o să vorbim astăzi, este primul boost pe care tu poți să ți-l dai. Ce e important este că ele nu sunt sedative, da, n-o să îți dea stare de somnolență, poți să conduci cu ele. Și e mult mai bine să te duci spre această soluție decât să sari direct la pastile anxiolitice, pastile care pot crea dependență. Bineînțeles, dacă medicul ți-a deschis acele pastile, trebuie să le iei, dacă însă este propria ta decizie, dacă cele 10 lucruri despre care o să vorbim astăzi nu te ajută, acesta poate să fie un boost. Și din nou, mulțumesc celor de la Emocalm, care sprijină acest material.
Dr. Mihail: Și acum hai să mergem la cele 10 lucruri. Unu, și îmi place mereu să încep cu asta: somnul. Concret, am mai vorbit despre somn, avem o tonă de materiale, o să lăsăm link și în descrierea acestui video, dar somnul, s-a constatat că acele persoane care dorm sub opt ore au un nivel crescut de cortizol toată ziua. Mecanismul nu este cunoscut sau cauza nu este pe deplin cunoscută, dar există o supoziție: imunitatea ta se antrenează noaptea. Noaptea, când corpul tău nu se mișcă, el nu poate să fie lezat și, pentru că el nu se mișcă și nu poate să fie lezat, imunitatea și-a găsit fix atunci loc. În fiecare noapte imunitatea ta își rezervă opt ore cât să iasă și să tureze inflamația în corp. Concret, noaptea îți crește inflamația în corp, pentru că imunitatea ta se antrenează. Dacă tu te scoli după opt ore, imunitatea ta are timp să își împacheteze toate armele și să se stingă.
Dacă tu te trezești după șase ore, imunitatea ta încă se antrenează, este pe poligon și trage, iar tu te-ai trezit deodată, da, ca o floricică, și te duci la birou, pentru că tu n-ai nevoie de somn, tu te uiți pe Netflix și poți să dormi patru ore și să lucrezi foarte mișto. Ei, iată că asta are un cost. Costul pe care îl plătești este faptul că al tău corp vede că ai inflamație mare în corp, pentru că imunitatea ta s-a antrenat, și o să îți dea constant cortizol în plus pe parcursul zilei ca să scadă acea inflamație. De ce? Pentru că cortizolul, sau hidrocortizonul pe care îl folosim în medicină, este un hormon antiinflamator. Deci dormi mai puțin, ai mai mult cortizol în corp. Vrei să ai mai puțin cortizol, dormi opt ore, măcar pentru acest motiv. Al doilea lucru pe care poți să îl faci este sport, dar nu prea mult.
Persoanele care fac prea mult sport, care se antrenează două, trei ore pe zi, sunt persoane mai stresate, sunt persoane mai nervoase, sunt persoane care sar deodată la ceartă, sunt persoane care pot confirma că starea lor de sănătate nu este tocmai cea mai bună, pentru că se antrenează foarte mult și sunt foarte activi. E ideal să ai vreo 200 de minute pe săptămână de sport. Deci, hai să zicem că putem să facem 30 de minute de sport, de preferat în prima parte a zilei, și acest sport o să mențină și o să susțină acel prim spike de cortizol de dimineață și s-a constatat pe studii că persoanele care fac sport dimineața au o scădere a nivelului de cortizol pe parcursul zilei.
Dr. Mihail: Hai să mergem la punctul trei și să vorbim despre stres. Hai să încercăm să ne scădem nivelul de stres prin evitarea oamenilor toxici. Gândește-te la lucrurile care te enervează, așa, un pic. Spre exemplu, comentariile din social media pe mine uneori mă enervau, da, sau pe vremuri mă enervau, acuma mă amuză. Dar înainte, când mă enervam efectiv, mi-am stabilit că n-o să mai citesc comentarii pe anumite platforme. Nu pe YouTube, ci pe anumite platforme, n-o să le numesc, n-o să mai citesc comentarii de acolo. Ce zici de asta? Joacă-o pe asta: nu mai citesc comentarii. Comentați acolo, că eu nu le citesc, pentru că dacă le citesc și văd că oamenii scot din context și mă înjură și mă fac vaccin și mă fac ocultă mondială și scot lucrurile din context și se duc în niște zone din astea conspiraționiste nedovedite și aruncă gunoi acolo pe mine, chestia asta mă intriga și la fiecare intrig, la fiecare oră, cortizolul meu creștea.
Există oameni cu care nu-mi place să vorbesc, care încep să se laude sau care încep să pună la îndoială ceea ce fac sau care cumva constant te înțeapă și ai impresia că ei îți sunt prieteni sau cel puțin amici, dar, din nou, întâlnirea cu acești oameni și discuția cu acești oameni, nu știu, de exemplu, nu știu, mi-au luat ceva și vine un prieten, zicea: „Ce fiță, mamă, fiță, te-ai mutat pe nordul.” Uite, nu știu ce e, un trigger pentru mine, faptul că o persoană nu poate să accepte faptul că, uite, da, mie îmi place treaba asta, sau mie îmi place să stau în zona de nord a Bucureștiului, mie îmi place să cheltui bani pe o mașină un pic mai bună, pentru că, nu știu, ăsta era visul meu în copilărie și mașina aia îmi dă super multă plăcere să merg cu ea. Nu am nevoie de oameni care să mă critice și să mă înțepe pentru asta și atunci eu pot ori să cresc din punct de vedere psihologic și să nu fiu gărău, dar pot mult mai bine să evit oamenii respectivi, să evit discuțiile cu ei, și atunci nivelul meu de cortizol o să fie mai jos. Deci evitarea, să zic, conștientizarea situațiilor care te stresează și evitarea lor este o altă formă foarte bună de a evita stresul și de a scădea nivelul de cortizol.
Dr. Mihail: Patru: hai să cultivăm emoții pozitive. E bine să evităm emoțiile pozitive false, de genul să te uiți în oglindă. Știu, foarte mulți oameni recomandă asta, dar să te uiți în oglindă, zici: „Uau, ziua mea este roz, totul o să fie perfect, sunt atât de minunat.” Ok, e bine, poate să faci asta într-o anumită măsură, pentru că de multe ori ne criticăm foarte mult, ne biciuim noi singuri pe noi, nu suntem buni cu noi și atunci poate ne facem mai mult rău. Dar emoțiile pozitive nu trebuie să fie false, sau poate să fie false sau goale într-o mică măsură, în mare măsură trebuie să continuăm emoții pozitive adevărate. Să râdem în hohote. Uită-te la filme care te fac să râzi în hohote. Uită-te, când te uiți pe TikTok, și dai de o glumă, râzi, frate, în hohote, râsul ăla îți scade nivelul de cortizol, te bine dispune, îți dă o secreție chimică de hormoni care au fix opusul cortizolului.
În momentul în care tu râzi sau când ții în brațe pe cineva iubit sau îți imaginezi, îți închizi ochii și îți imaginezi persoana iubită, tu secreți dopamină, prin care simți plăcere, vasopresină, prin care devii mai bun pentru persoana respectivă, oxitocina, care te face să te simți ca acasă, și serotonina. Apropo, secreți hormon de creștere când râzi, când îți exersezi un hobby, când înveți să cânți la un instrument și cânți la acel instrument, când faci lucrurile care îți plac, când faci un Lego, de exemplu, ce fac eu foarte des. Acele sentimente pozitive o să scadă nivelul de cortizol, pentru că ele sunt menite să secrete fix opusul cortizolului. Cortizolul este un hormon al luptă și fugi, sau protejează-te, de protecție. Ori, în momentul în care tu cultivi emoțiile pozitive, tu secreți hormoni de creștere, care sunt fix, hormonul de creștere așa se numește, și ceilalți hormoni pe care i-am enumerat, care te fac să te simți mai bine.
Dr. Mihail: Eu, de exemplu, pot să ascult muzică, alți oameni joacă fotbal, eu nu înțeleg fotbalul. Din păcate, de fapt, nu, eu nu înțeleg fotbalul pentru că n-am niciun talent la fotbal. Când jucam fotbal, când eram mic, și mai dădea unul la poartă și nu nimerea, ziceau oamenii: „Bă, ai noroc că era ăsta în poartă, că dacă nu era ăsta în poartă, dădeai la poartă, dădeai acolo.” Ce mai fac eu este să joc Counter Strike, de exemplu, îmi place la nebunie. Și când mă simt stresat, simt că am foarte multe lucruri de făcut, așa zic: „Ok, let it go, hai să mă joc un sfert de oră de Counter Strike” și aia mă destresează.
Dr. Mihail: Cinci: avem oameni la locul de muncă cu care putem avea mai multe în comun decât am crede, avem prieteni din liceu cu care n-am vorbit de mult și putem să dăm un telefon, să ne râdem o jumătate de oră, să ne amintim de anumite lucruri. Relațiile bune, în principiu, îți semnalizează creierului tău că ești în siguranță și când ești în siguranță se creează hormoni care te ajută să crești. Când ești singur toată ziua, chiar dacă ție îți place să fii singur, îți place, ești acel lone wolf, lonely wolf, ești lupul ăla singuratic care stă toată ziua singur, lucrează la ce are de făcut, se antrenează, citește, se perfecționează, dar creierul tău vede că tu ești singur și când tu ești singur ești în pericol și atunci intri în starea de protecție. Starea de protecție înseamnă cortizol în plus. Deci întreținerea relațiilor bune, măcar pentru asta.
Dacă știi că ești stresat, ești stresat la locul de muncă, ai un deadline, ești stresat acasă, caută cu disperare oameni pe care să îi privești în ochi și lângă care să te simți sigur. Este atât de important. Șase: un lucru care îți scade al naibii de mult nivelul de cortizol este un animal de companie, fie el câine sau pisică, și se pare că rezultatul este mai intens la câini, pentru că câinele este mai loial, câinele cumva depinde de tine, stă lângă tine, câinele nu te părăsește, nu fuge aiurea. Câinele ajută foarte mult la scăderea hipertensiunii, riscului de diabet zaharat, a sindromului metabolic, al obezității. Câinele te plimbă, câinele te scoate dimineața și seara în parc să te plimbe, da, tu ai impresia că tu îl plimbi, dar el te plimbă, el te ajută să te expui la lumina soarelui, despre care am vorbit și care e atât de importantă pentru o secreție bună de cortizol dimineața și scăderea lui pe parcursul zilei.
Deci animalul de companie este aur la casa omului. Dacă îți permiți să îți iei un animal, și când zic „permiți” înseamnă că poți să îi asiguri acelui animal un trai decent, un loc în care să se plimbe, un parc în zonă, sau stai la curte, sau la bloc lângă un parc și poți să îl scoți dimineața, seara, nu îl lași foarte mult acasă să îți bați joc de el. Dacă poți să îți permiți în felul ăsta un animal, ăsta este pur și simplu un buldozer al cortizolului: dărâmă cortizolul, îl dă naibii, îl șterge, efectiv îl șterge.
Dr. Mihail: Șapte: hai să fim mai buni. Știu, sună așa, un pic utopic, atunci când ești mai bun, chiar și forțat, și începi să validezi alți oameni, acei oameni o să te valideze pe tine înapoi. Există tot felul de teorii că noi avem nevoie de 15 validări pe zi ca să creștem, 10 validări, 20, nu mai știu exact, dar cert este că dacă primești multe validări pe parcursul zilei, o să îți meargă mai bine. Cum să le primești? Foarte simplu: ești la semafor și îți blochează cineva calea, în loc să îl claxonezi și să îl înjuri și să îi dai energie negativă și el să îți zică „Dă-te, bă, în…”, „Dă-te în…”, în loc să te duci în zona aia și să îți crească cortizolul la fiecare, fă-i un semn. Zi: „Boss, nu e nimic, stai liniștit, aștept, chiar dacă întârzii, stai liniștit, am grijă de cortizolul tău, tu ai grijă de cortizolul meu.” Și l-ai validat, în loc să îl cerți l-ai validat și el o să zică: „Mamă, frate, mulțumesc din suflet, ești un om cu suflet.” Dar chiar dacă geamurile voastre sunt închise și nu îl auzi, o să simți chestia asta.
Când te duci la magazin, la chioșc, zi doamnei de la casă, o doamnă: „Dar ce bine arătați astăzi.” Nu trebuie s-o minți, caută ceva, observă pur și simplu, observă, observă și fă-i un compliment pentru ceva ce vezi și ea o să ți-l întoarcă înapoi. Când te vezi cu portarul, întreabă-l: „Ce îi mai fac copiii? Ce a mai făcut ieri? Dacă are vreo problemă?” Dacă, fă-i un compliment, zi: „Băi, ce bine că sunteți aici, pentru că, uite, neprotejați.” Și dacă faci asta, măcar în zilele alea în care ești stresat, faci asta de mai multe ori, zâmbești oamenilor din jurul tău, le faci câte un compliment și ei o să facă asta pentru tine, iar validarea asta o să te facă din nou să te simți, să te duci în zona de creștere și nu în zona de protecție, pentru că nu-i așa, ești înconjurat numai de oameni buni care nu te înjură la semafor, care îți fac un compliment la, ă, la magazin, care îți fac un compliment când vii la locul de muncă și așa mai departe.
Dr. Mihail: Opt: credința. Nu este pentru toată lumea, unora nu li se potrivește, dar sunt studii și am început să caut și devin din ce în ce mai interesante și probabil că o să fac materiale pe tema asta. Sunt studii care arată că acele persoane care sunt credincioase, indiferent de religia în care cred, indiferent de ce credință au, indiferent dacă sunt musulmani sau ortodocși sau budiști, oamenii respectivi trăiesc mai mult, sunt mai sănătoși, au risc mai mic de a face hipertensiune, tensiune, și sunt implicați mai rar în comportamente care sunt periculoase. Se pare că această credință, că această activitate cerebrală superioară de a crede în cineva, de a te baza pe cineva, de a te ruga la cineva superior, din nou, secretă, cel puțin asta se vede, se secretă un cocktail hormonal care este de creștere și care e de calmare, te calmează, îți scade nivelul de cortizol.
Mai mult decât atât, poate că există ceva energie pe care încă n-o putem măsura, poate că există un fel de conexiune la un tot pe care încă nu îl putem dovedi științific. Există această posibilitate și știința n-o neagă absolut deloc, știința doar poate să zică: „Aici se opresc aparatele noastre de măsurare.” Dincolo de aparatele noastre de măsurare poate să existe orice și e foarte probabil să existe asta. Așa că credința te poate ajuta la scăderea cortizolului. Dacă ești credincios, pune o rugăciune, du-te la biserică. Dacă nu ești credincios, fă o meditație, tehnici de respirație, o să ajungem imediat și la respirație.
Dr. Mihail: Pentru că mergem la nouă și vorbim despre mâncare. E bine să nu mâncăm mult. Dacă mâncăm mult și dacă mâncăm foarte mult dulce, spike-urile acelea de glucoză, care o să ducă la spike-uri de insulină, te pot duce într-o zonă de anxietate, de stres, care o să secrete de la sine mai mult cortizol. Deci grija față de mâncare. Pe mine, de exemplu, mâncarea mă influențează foarte mult în starea mea de spirit și în cât de nervos și de stresat sunt. Mâncărurile care s-au dovedit că ajută sunt alimente proaspete. Deci mâncați alimente care se strică în câteva zile, mâncați, adică, legume și fructe, dacă le lași pe masă se strică în câteva zile, mănâncă-le pe alea, pentru că sunt mâncare vie. Cerealele integrale, din nou, îți reglează glicemia, îți reglează nivelul de fibre, sau, mă rog, îți aduc un aport de fibre și îți hrănesc microbiomul, care te ajută, din nou.
Ciocolata neagră, poate să fie ciocolată neagră cu un pic de zahăr, tipul ăla de ciocolată 90% ciocolată neagră, multor oameni nu le place, este amăruie, dar ciocolata neagră ajută mult la scăderea cortizolului. Omega 3. Ceaiul verde este, din nou, o băutură care ajută la scăderea cortizolului. Deci alimentația este foarte importantă. Frunzele verzi, din nou, sunt foarte importante, frunzele verzi conțin acid folic sau metilfolat, forma cumva metabolizată deja de acid folic. Foarte mulți oameni nu știu că nu pot să metabolizeze acid folic și iau comprimate, suplimente de acid folic, fără să poată să îl metabolizeze. În schimb, plantele verzi, frunzele, salatele conțin metilfolat, care este deja o formă metabolizată, care se absoarbe mult mai ușor și care într-adevăr poate să fie utilă. Deci plantele verzi, din nou, sunt foarte bune. Și atenție la mâncare. Deci, la punctul nouă și la punctul 10: bea suficient, pentru că deshidratarea este una din cauzele frecvente care pot duce la creșterea nivelului de cortizol.
Deci oamenii deshidratați au un nivel mai mare de cortizol și e atât de simplu, trebuie să rămâi hidratat pe parcursul zilei ca să poți scădea acel nivel de cortizol. Și ca tehnică, pe care am învățat-o, bineînțeles, din materialele lui Huberman, probabil că foarte mulți știți de ea, se numește căscat fiziologic. Este un lucru pe care poți să îl faci în efectiv 10 secunde și care îți scade nivelul de stres, da? Îți scade nivelul de stres pentru că îți activează sistemul nervos parasimpatic. În stres se activează sistemul simpatic, în parasimpatic stresul scade. Cele două canale neurologice, simpatic și parasimpatic, cele două sisteme, să le spunem, vin din aceeași zonă și, practic, una o poate anihila pe cealaltă. Da, deci nu pot fi amândouă activate în același timp. Deci sistemul nervos simpatic e ăla de protecție, ăla parasimpatic e ăla de creștere, da? Și ceea ce poate să inhibe sistemul nervos simpatic când ești stresat și să îl accelereze pe ăla parasimpatic, care te calmează și te duce în creștere, este ceea ce se cheamă căscat fiziologic.
Și o să vă explic cum se face asta, din nou, toate creditele către profesorul Huberman, care a descoperit chestia asta și a făcut-o publică, cumva. Căscatul fiziologic se face în felul următor: presupune un inspir profund, urmat de un al doilea inspir puternic și după aia expir lung pe gură. Și o să îl arăt: inspir profund, al doilea inspir puternic și expir lung. Îl repet din nou.
Dr. Mihail: Ce se întâmplă în cazul ăsta? În momentul în care tu inspiri profund și mai dai încă un inspir, da, puternic, în primul rând se deschid foarte multe alveole din plămânii tăi care au dioxid de carbon și care vor elimina acel surplus de dioxid de carbon. Eliminarea acestui surplus de dioxid de carbon și inspirarea mai mult oxigen, ca și rezultat, pare să fie o tehnică care îți calmează stresul și îți activează sistemul nervos parasimpatic. Un al doilea lucru fiziologic care se întâmplă, și există un video care arată asta, foarte interesant, este că inima ta are în interior ca un fel de radar, radarul acela măsoară viteza cu care sângele tău circulă. Spre exemplu, te-ai enervat, începi să secreți adrenalină, inima începe să bată tare și radarul tău sintetizează că inima ta a început să bată foarte tare. Ai un radar care zice: „Hopa, viteză mare.” Da, viteză mare, dar există o cauză pentru această viteză, cauza e ajustată la viteză și lucrurile par normale.
În momentul în care tu inspiri profund și îți umfli plămânii, tu lași mai puțin loc pentru inimă, inima ta, pentru că se micșorează foarte puțin, fluxul care deja există în ea și este mărit, devine și mai rapid. Deci, practic, prin compresia inimii tu crești și mai mult viteza cu care sângele circulă în inimă și radarul ăla se duce în roșu și zice: „Ok, stai un pic, viteza e prea mare, hai să activăm sistemul nervos parasimpatic ca să scădem acea viteză.” Și, practic, acest inspir fiziologic, pardon, căscat fiziologic, se numește căscat fiziologic, în care tu ai inspirat profund, ai mai inspirat o dată, ai dat afară dioxidul de carbon și ai micșorat puțin volumul inimii și viteza sângelui începe să crească, se semnalizează în creier și se activează sistemul nervos parasimpatic. Acest căscat fiziologic te scapă de o parte de dioxidul de carbon în exces și, pe de altă parte, îți activează sistemul nervos parasimpatic, care te calmează.
Dr. Mihail: Vă rog să încercați tehnica asta, e extrem de simplă, e ușor de reținut. Pur și simplu, te-ai enervat la birou, te-a enervat cineva, te duci la baie, te închizi, 10 secunde, faci acest căscat fiziologic și, efectiv, eu acum, demonstrând chestia asta, m-am calmat. Sunt mereu într-un pic de stres acut când filmez, pentru că vreau foarte tare orice material să iasă bine, dar uite că, făcând acest căscat fiziologic acum, efectiv m-am calmat și îmi dau seama că mi-am propus să fac un material de 10 minute, dar, din nou, a ieșit un material de 40 și ceva de minute. Din nou, mulțumesc celor de la Emocalm, care susțin acest video, repet, eu, din motive evidente, prefer, de regulă, să merg către ceai, cu substanțe extrase din acele frunze pe care le ai în ceai, și, adică, roiniță, sunătoare, lavandă, valeriană, astea sunt plantele care sunt extrase, puse în această capsulă. Studiile care demonstrează beneficiile acestor plante, extractelor din aceste plante, pentru somn, anxietate, depresie și calm, studiile astea le las în descrierea acestui video.
Dr. Mihail: Vă mulțumesc din nou că ne-ați urmărit pentru o perioadă atât de lungă, 40 de minute. Zic „ne-ați urmărit” și nu „m-ați urmărit”, pentru că sunt oameni care lucrează la acest proiect: sunt eu, este Sorin, care este editorul principal și care face toate aceste efecte pe care le vedeți pe ecran și care este genial și căruia îi mulțumesc și vreau să… Uite, dați-i like lui Sorin, nu-mi dați like mie. Dați-i, mi… Nu, nu, nu-mi, pardon, dați-i like lui Sorin, like lui Sorin. Scrieți-i un… Scrieți-i, uite, un comentariu lui Sorin. Deci Sorin cred că se stresează să facă acest material. Sorin, apropo, cu toate că se uită la toate aceste materiale și înțelege cât de important este somnul și să te culci la aceeași oră și să te trezești la aceeași oră, Sorin, vă zic eu, editează acest material la 4:00 dimineața și vă jur că nimeni nu îl pune, îi zic: „Băi, Sorine, ți-am aruncat un material acolo, să fie gata când e gata”, nimeni nu îl pune să lucreze noaptea.
Dar el stă și lucrează și editează noaptea, pentru că el așa funcționează, este mai tânăr, și eu când eram tânăr făceam asta, dar asta face Sorin. Vă rog frumos ca să îl destrămăm, nu a mea, dar ce face el după aia, că brutul ăsta e vai de el, credeți-mă, brutul ăsta e vai de el, ce vedeți voi acuma este munca lui Sorin pusă peste brutul pe care eu l-am înregistrat. Spuneți-i și voi cât de mult apreciați materialul ăsta făcut de Sorin și, dacă vreți să vedeți un alt material interesant, care are oarecare legătură cu cortizolul și cu stresul, puteți să vă uitați la, unde o să apară, Sorine, unde o să apară? Aici, da, aici puteți să vă uitați la acest material în care am vorbit despre memorie și despre ce trebuie să faci ca să-ți îmbunătățești memoria. Oameni buni, mulțumesc pentru atenție și la revedere.