Dr. Mihail: Omule, te salut. Doctor Mihăil aici. Bine ai venit la un nou episod Boabe de cunoaștere și astăzi vorbim despre sănătate genitală feminină. Pentru că cele mai multe femei ajung la medicul ginecolog doar atunci când au o problemă serioasă, iar până atunci trăiesc cu întrebări fără răspuns și cu mituri periculoase despre secreții menstruale dureroase, despre igienă intimă, despre contracepție sau chiar și cancer. Așa că vorbim astăzi despre lucruri intime, dar esențiale pentru sănătatea oricărei femei. De aceea, acest episod aș vrea să se numească ghid complet de sănătate feminină. Este simplu, clar și fără tabouri. Iar alături de mine este doamna doctor Diana Gheorghiu, medic primar obstetrică ginecologie în cadrul rețelei Regina Maria, care sprijină acest podcast cu o vastă experiență în infertilitate, medicină maternă fetală și tratamente moderne pentru sănătatea femeii. Astfel, împreună vom răspunde la cât mai multe întrebări din întrebările voastre despre secreții și dacă sunt normale și când sunt normale. Întrebări care țin de menstruație sănătoasă, cum se tratează infecțiile recurente sau ce ar trebui să știm despre virusul HPV. Și vreau să menționez că înaintea acestui podcast am făcut un story cu Q&A pe Instagram la care am primit o tonă de întrebări, mult mai multe decât mă așteptam. Am făcut selecția întrebărilor voastre, le am selectat pe capitole și astfel vorbim despre aceste despre aceste capitole care țin, cum ziceam, de sănătate genitală feminină. Diana, bine ai venit la Boabe de cunoaștere.
Dr. Diana Gheorghiu: Bună ziua, Mihail. Mulțumesc pentru invitație. Mă bucur că pot să fiu alături de voi și să lămuresc câteva din aspectele obișnuite, dar frecvente legate de sănătatea feminină.
Dr. Mihail: Și eu mă bucur că ai venit și îți zic sincer, am fost atât de surprins să văd atât de multe întrebări. Întrebări de bun simț, întrebări care merită să fie puse, dar întrebări care se pare că nu au răspuns. Că pentru că de multe ori femeile merg la medicul ginecolog când au o problemă sau merg, nu știu, pentru prevenție, merg pentru controale de rutină, dar cred că de multe ori au impresia că deja ar trebui să aibă răspunsurile la întrebările lor și cred că le e jenă să pună acele întrebări inclusiv în cabinetul medicului ginecolog.
Dr. Diana Gheorghiu: Da, jena este prezentă de foarte multe ori în conversația cu pacientele, mai ales când lucrurile sunt legate de actul sexual de vagin, mai ales după o anumită vârstă. Cu toate acestea, cred că în ziua de azi medicină înseamnă mai mult decât a prescrie rețete și a da indicații chirurgicale. Cred că fiecare om trebuie să fie conștientizat și informat asupra ceea ce i se întâmplă și în cunoștință de cauză să acționeze în continuare.
Dr. Mihail: Bun. Și cele mai multe întrebări erau legate de secreții vaginale și de igienă intimă. Și aici propun să începem cu cu ceva simplu. Când sunt normale și când ar trebui o femeie să meargă la medic când vorbim despre secrețiile vaginale?
Dr. Diana Gheorghiu: Secrețiile vaginale există ca și cantitate, diferă de la o femeie la alta în funcție de variațiile hormonale, ca și pe parcursul ciclului menstrual. O secreție normală este o secreție albicioasă sau transparentă. care nu este însoțită de alte simptome. Deci nu miroase, nu mănâncă, nu ustură și nu are o culoare ciudată.
Dr. Mihail: Ok, nu miroase, dar e normal să existe totuși un miros la un anumit moment al zilei sau la mai multe ori.
Dr. Diana Gheorghiu: Da, dar nu un miros de pește stricat sau ceva de genul acesta. Adică secreția nu e chiar inodoră, dar nici nu are un miros neplăcut.
Dr. Mihail: Multe femei au întrebat de cantitatea acestor secreți. Unele spun că sunt în cantitate mică, altele spun că e în cantitate mare. Care e cantitatea normală și cum îți dai seama dacă e o cantitate normală sau dacă ea depășește normalul?
Dr. Diana Gheorghiu: Deci, cantitatea variază în primul rând cu fazele ciclului menstrual. Imediat după menstruație, secreția este mai redusă cantitativ și este mai uscată. pe parcursul pe măsură ce te apropii de ovulație, de mijlocul ciclului menstrual, de fapt, secreția devine mai abundentă, mai filantă, transparentă, albicioasă, arată așa ca un albuș de ou înainte de ovulație, în preajma ovulație ovulație, de fapt este și un semn că ovulația se produce, un semn pe care femeia îl poate avea singură acasă pentru ca după ovulație secreția să se reducă ca și cantitate să devină mai opacă și mai albicioasă și lucrurile o iau de la capăt. În plus, există și variații individuale. O femeie poate avea o cantitate de secreție mai abundentă decât cealaltă, dar repet, dacă nu apar alte simptome, cum ar fi prurit vaginal, usturime, culoare galbenă, verzuie, cenușie și mirosul neplăcut, secreția este normală.
Dr. Mihail: Dar ca să înțelegem aceste secreții vaginale, ele sunt normale pentru că în vagin există mucoasa și mucoasa ea secretă lichid, nu? Pentru a fi umectată. Adică mucoasa nu trebuie să fie uscată, ea trebuie să fie să fie…
Dr. Diana Gheorghiu: Exact. Exact să fie. Deci ca orice mucoasă care secretă un lichid, la fel și în vagin, se întâmplă același lucru.
Dr. Mihail: E normal ca această secreție vaginală să păteze lenjeria intimă sau e?
Dr. Diana Gheorghiu: Uneori se poate întâmpla să o păteze și nu înseamnă neapărat că există o problemă. Încă o dată, cantitatea diferă de la o persoană la cealaltă.
Dr. Mihail: Legat de flora vaginală, cât e de importantă această floră și cum o putem explica femeilor? Ce ce ar trebui să știe despre ea?
Dr. Diana Gheorghiu: Flora vaginală reprezintă un ansamblu de bacterii bune care trăiesc în vagin. Sunt numeroase. Unele trăiesc în prezența oxigenului, altele în absența oxigenului. De asemenea și ciuperci fac parte din flora vaginală normală. Candida albican sau candida saprofitis fac parte din flora vaginală normală. Această floră se află în simbioză cu gazda, iar rolul ei este cumva de a proteja femeia împotriva altor infecții. Din această floră vaginală, cei mai importanți sunt lactobacilii, care secretă acid lactic și peroxid de oxigen, care mențin un pH acid al vaginului, care împiedică colonizarea acestuia cu alți germeni. Ăă și celelalte bacterii sunt implicate în menținerea pH ului acid al vaginului. De asemenea, această floră normală se cantonează în locurile unde găsesc satisfăcute nevoile nutriționale și unde se pot și apăra împotriva substanțelor secretate de gazdă care ar duce la omorârea lor ca să prevină apariția unor infecții, ca să se exacerbeze. pentru că sunt mulți factori care pot să ducă la trecerea florei vaginale normale din floră nepatogenă în floră patogenă și să apară infecțiile.
Dr. Mihail: Care Care s acei factori? Deci, practic, ai spus că această floră are nevoie de lucruri pe care să le mănânce și trebuie să trăiască cumva în echilibru cu gazda. Cu gazda… ce o poate perturba?
Dr. Diana Gheorghiu: Exact. Ăă, în primul rând, administrarea de antibiotice. Administrarea de antibiotice pe termen lung poate să ducă la tulburarea florei vaginale. De asemenea, spălăturile vaginale intempestive cu substanțe antiseptice, în afara unor indicații medicale, pot să ducă la perturbarea florei vaginale. Dezechilibrele hormonale, tulburări de alimentație, inclusiv stresul, oboseala pot să ducă la aceasta. lenjeria de nylon, pantalonii prea strâmți, imunitatea proastă, constipația, colita, diareea pot influența microbiomul vaginal și pot favoriza apariția infecțiilor vaginale și cu agenți patogeni.
Dr. Mihail: Deci, cumva orice perturbare a corpului, colita diareea, de ce ar perturba?
Dr. Diana Gheorghiu: pentru că permit permeația germenilor de la nivelul intestinului gros și migrația lor la nivelul vaginului și apare colonizarea acestuia cu număr mai mare de germeni intestinali, gen eșerich coli, clepsiela, care fac parte și din flora vaginală normală, dar la momentul în care vaginul este agresat printr o perioadă de constipație prelungită Sau…
Dr. Mihail: migrarea asta bacteriană se face în interiorul corpului.
Dr. Diana Gheorghiu: Trans în interiorul corpului. În interiorul corpului se face sau prin contaminare locală de la anus la vagin în condițiile unei igiene oarecum defectuoase sau, mă rog, în cazul contactului sexual anal.
Dr. Mihail: Legat de Legat de asta, știu că există multiple recomandări și le auzim peste tot, legate de spălături intravaginale și contraindicați lor, că e bine să lași flora microbiană și vaginul să se curețe singur. Nu este un organ care necesită curățare din exterior. Totuși, tu întâlnești în cabinet paciente care încă își fac spălături vaginale și cât de des sunt?
Dr. Diana Gheorghiu: Da, da, da, da. Sunt destule care fac acest lucru. Problema nu e neapărat a curățării vaginului cu un pic de apă la momentul dușului zilnic. Problema este administrarea unor autoadministrarea de fapt a unor ovule sau a unor spălături vaginale cu diverse soluții antiseptice în condițiile în care nu există indicații pentru aceasta, că atunci într adevăr poți să distrugi flora vaginală normală și abia atunci să favorizeze apariția unor unor infecții. Așa, ca indicație, igiena organelor genitale externe ar trebui să constea zilnic în spălarea zonei externe cu apă și cu săpun. Iar eventual dacă femeia are o secreție mai abundentă, adică face parte din categoria femeilor care prezintă o secreție vaginală mai abundentă hormonal, nu infectat, atunci eventual își poate curăța vaginul o dată pe zi cu degetul și cu apă simplă, nu cu altceva.
Dr. Mihail: Ok. Degetul și apă, nu cu alte soluții antiseptice. Ok.
Dr. Diana Gheorghiu: Da.
Dr. Mihail: Zi mi te rog la menstruație apar schimbări în ce înseamnă secreții vaginale și ce în ce înseamnă floră vaginală?
Dr. Diana Gheorghiu: Menstruația reprezintă practic sângerarea lunară dată de descoamarea endometrului, care este mucoasa ce căptușește interiorul uterului și care ajunge să se descoameze din cauza jocului hormonal lunar. care are loc la nivelul ovarului și la nivelul organelor care controlează această secreție. Deci, practic, la menstruație nu mai avem secreție, avem o sângerare. Sigur, sângerarea menstruală reprezintă un mediu propice pentru proliferarea germenilor. Vaginul nefiind un organ steril. De aceea cumva igiena menstruală ar trebui să fie mai accentuată. Ăă se recomandă în principal folosirea unor tampoane externe. Deci tampoanele intravaginale și cupele menstruale ar trebui folosite nu uzual, ci în anumite condiții. Nu știu, ești la mare, te duci la o petrecere, vrei să îmbraci o costumație care nu ți permite folosirea unui tampon extern. Dacă folosești tampoane intravaginale, să le schimbi des, să nu le lași mai mult de două trei ore înăuntru.
Dr. Mihail: pe cele intravaginale.
Dr. Diana Gheorghiu: Pe cele intravaginale. Iar cupele menstruale, la fel, ar trebui spălate înainte de utilizare, după utilizare, iar între menstruații cumva ar trebui sterilizate.
Dr. Mihail: Deci ai spus că recomanzi absorbante externe, nu interne.
Dr. Diana Gheorghiu: Externe. Da.
Dr. Mihail: Și ai zis că e important să avem o mai mare grijă de igienă, să zic, intimă. Ce înseamnă igiena intimă? Că cum arată o igienă intimă, să zic ideală în timpul menstruației?
Dr. Diana Gheorghiu: Nu, la modul că tampoanele intravaginale, la asta mă refeream, așa igiena obișnuită este aceeași. mă rog, spălatul o dată sau de două ori pe zi sau dacă, mă rog, apar accidente, desigur, trebuie făcută toaletă la momentul respectiv. Igiena tampoanelor intravaginale și a cupelor menstruale, aceea este importantă.
Dr. Mihail: Bun. Zi mi te rog ce schimbări apar în privința secrețiilor vaginale și în privința florei intravaginale la menopauză? Există diferențe?
Dr. Diana Gheorghiu: Există, există diferențe și există diferențe mari din cauză că estrogenul este implicat în bunăstarea vaginului și vulvei, iar scăderea acestuia duce la scăderea producției de glicogen la nivelul vaginului, ceea ce face să scadă acidul lactic, să crească pH ul vaginal. De asemenea, apare și un fenomen de deshidratare vaginală. Vaginul pierde apă, pierde acid hialuronic, cumva se usucă. Ăă, în consecință, pH ul vaginal crescând, flora vaginală normală, lactobacilară este afectată, ceea ce permite germenilor patogeni să se manifeste și atunci cumva infecțiile vaginale pot fi mai frecvente la menopauză decât în afara menopuzei. În plus această modificare în vascularizație și producție de colagen duce și la un act sexual mai neplăcut cu durere. Femeia din cauza acestui lucru încearcă să le evite. Pot apărea simptome și ca iritații, prurit, usturime vaginală.
Dr. Mihail: Bun, sunt aceste modificări și ce ar trebui să facă femeile la menopauză pentru a avea, să zic, pentru a și ține echilibrul florei intravaginale?
Dr. Diana Gheorghiu: O există multe soluții pentru acest lucru, nu numai terapia hormonală de substituție. Sigur, o terapie hormonală sistemică ajută toate organele și sistemele afectate de de menopauză, dar ea are anumite indicații, anumite contraindicații, anumite reacții adverse. Nu știu dacă vorbim despre asta aici. Referindu ne strict la la tratamentul local. În cazurile ușoare pot fi încercate folosirea lubrifianților vaginali, a unor ovule și creme care cresc troficitatea vaginului, care conțin acid hialuronic, vitamina, vitamina E. Există și anumite farmacii care fac în laboratoarele proprii ovule care conțin pe lângă aceste substanțe trofice și o colonie de floră lactobacilară care îmbunătățește flora lactobacilară normală. pot fi folosite pe lângă ovulele și cremele trofice. De fapt, cel mai bun și mai eficient tratament împotriva sindromului urogenital al menopauzei, care are efect atât pe atrofia vaginală, cât și pe efectele secundare ale lipsei de estrogen la nivelul aparatului urinar inferior, respectiv infecții urinare repetitive, incontinență urinară, micțiune imperioasă, urinat nocturn. sunt cremele și ovulele sau inelele locale cu estrogen. Cremele cu estrogen au acțiune mai rapidă și refac zona mai repede, dar pe măsură ce sunt utilizate, ovulele au efect mai bun. Deci acesta ar fi tratamentul de elecție pentru vaginita atrofică care face parte din sindromul urogenital al menopauzei. În plus, există și o serie de tratamente moderne, mă rog, care încă nu au studii pe termen îndelungat, cum ar fi, dar care ca și principiu cu siguranță sunt eficiente pentru că cresc producția de colagen local, cresc vascularizația locală. Vorbesc de laserterapia vaginală, de PRP ul vaginal, de injectarea de acid hialuronic vaginal, dar, desigur, acestea sunt niște proceduri mai costisitoare, care nu sunt la îndemâna orișicui, pe când terapia locală cu estrogeni, în principiu, nici n are contraindicațiile terapiei sistemice și ar putea fi folosită aproape de orice pacientă aflată la menopauză.
Dr. Mihail: Ai vorbit și despre deshidratare vaginală și avem unele întrebări de la de la femeile care ne au trimis întrebări legate de deshidratare. Concret, unele femei spun că au această deshidratare vaginală nefiind la menopauză. Care e cauza și ce soluție există pentru asta?
Dr. Diana Gheorghiu: m ăă în afara menopuzei pentru că mecanismul este același simptomele sunt aceleași: iritații, pruri, usturime vaginală, act dureros, sângerare după contactul sexual. În afara menopauzei situațiile de genul acesta apar în alăptare, în perioade de stres, uneori la administrarea contracepelor sau desigur dacă există o cauză infecțioasă. Întotdeauna când ai o patologie vaginală trebuie să elimini întâi factorul infecțios.
Dr. Mihail: De ce ai deshidratare vaginală? Deodată e bine să mergi la medic ca să vezi care este cauza.
Dr. Diana Gheorghiu: Sigur, cu siguranță.
Dr. Mihail: Bun. Și cu asta am încheiat primul capitol din acest manual și anume secreții vaginale și genă intimă. Trecem la următorul capitol și anume menstruație și dereglări hormonale. Vezi cum ziceam o să împărțim adică o să facem acest din acest episod efectiv un manual.
Dr. Diana Gheorghiu: Ok.
Dr. Mihail: Capitolul doi se cheamă menstruație și dereglări hormonale și foarte multe mesaje vorbesc despre întârzierea menstruației chiar și cu lunile în absența unei sarcini. Care pot fi cauzele și când ne îngrijorăm?
Dr. Diana Gheorghiu: O sunt nenumărate. Desigur, dacă apare ocazional o întârziere de câteva zile, maxim două săptămâni, după care lucrurile revin la normal, poate să nu semnifice nimic și să fie o dereglare hormonală tranzitorie cauzată poate de o perioadă mai agitată, mai stresantă și care nu neapărat merită investigată. însă absența prelungită a menopuzei ar trebui investigată mergând practic la doctor. Această lipsă a menstruației se numește amenoree. Menoreea poate fi primitivă în cazul în care menstruația nu s a instalat niciodată până la 14 ani și n au apărut nici elemente secundare de pubertate, de dezvoltare pubertară sau până la 16 ani cu apariția elementelor de pubertate sau se numește secundară dacă menstruația a venit la o anumită vârstă și a fost regulată mai mult sau mai puțin o perioadă și la un moment dat nu a mai venit timp de trei cicluri consecutive. Asta este definiția ameni. Deci trei cicluri consecutive. Asta înseamnă aproape trei luni de zile și atunci se pune diagnosticul de de amenoree.
Dr. Mihail: Fix așa sună una dintre întrebări. soției mele nu i a venit ciclul mai mult de trei luni. Nu, testul de sarcină este negativ. Care poate fi cauză?
Dr. Diana Gheorghiu: Ca să înțelegeți mai bine cauzele, ar trebui să vă spun câteva lucruri despre cum funcționează aparatul genital feminin din punct de vedere hormonal. Practic, cicul menstrual este rezultatul jocurilor hormonale de pe parcursul unei luni. Ovarul nu funcționează singur. El primește niște stimuli de la niște etaje superioare. În creier există o parte care se numește hipotalamus. De acolo se eliberează un hormon care acționează asupra hipofizei, care este o altă glandă, care la rândul ei eliberează doi hormoni, hormonul folicul stimulant și hormonul luteinizant, care acționează asupra ovarului și generează secreția de estrogeni prin maturarea foliculilor ovarieni. Foliculii ovarien sunt niște structuri care arată ca niște mici chisturi cu care fiecare femeie se naște în număr preformat. Ei sunt în număr foarte mare în viața intrauterină, dar la naștere fiecare femeie rămâne cam cu vreo 200 300000 de foliculi care arată ca niște mici chisturi și care stau în stare latentă în ovar până la pubertate. ca pubertate, pe parcursul unui ciclu menstrual, sub influența acestor acestor stimuli hormonali de care v am vorbit, unul din acești foliculi crește, se maturează în momentul în care crește, crește secreția de estrogen. Când secreția de estrogen ajunge la un moment dat printr un mecanism de feedback pozitiv, generează eliberarea unui pic de RH LH de la nivelul hipofizei care determină spargerea foliculului, proces care se numește ovulație, pentru că în interiorul folicului există ovocitul care este celula sexuală feminină. Ovocitul trăiește 24 de ore și dacă nu este fecundat cantitatea se formează corpul galben menstrual care începe să secretă și progesteron. Deci în partea a doua a ciclului menstrual avem secreție crescută de progesteron. Iar dacă ovul nu este fecundat, secreția de estrogen și de progesteron scade, ceea ce duce la descuamarea endometrului, care este mucoasa ce căptușește interiorul uterului și din această descuamare apare sângerarea menstruală.
Dr. Mihail: Deci, fiziologic cam asta este ceea ce se produce pe parcursul unui ciclu menstrual. Și mai pe scurt sunt cumva diferite etape de secreții hormonale care urmează una după ce ajungând la acest folicul care nu este fecundat. Da. Și atunci practic uterul își dă seama că trebuie să reînceapă un nou ciclu, da? Să și reaș își reașterne cumva culcușul pentru viitoare potențială sarcină. Asta e foarte interesant pentru că fiecare ciclu menstrual este cumva o încercare, hai să zicem nu nereușită, dar este o încercare nefinalizată a uterului de a rămâne însărcinat.
Dr. Diana Gheorghiu: El tot ce nu nu a uterului, că uterul este doar, mă rog, gazda, da, doar căsuța, dar este o încercare a întregului sistem genital de a avea o sarcină. N am reușit. Mai încerc o dată.
Dr. Mihail: Exact. Ăsta e scopul, ca să zicem, determinat genetic în…
Dr. Diana Gheorghiu: Corect.
Dr. Mihail: Neavând un mod de a, nu știu, ca și cum ai aprinde lumină, da? Ne a avut un întrerupător în care îl anunț: „Hei, acum o să am o sarcină”, el tot se pregătește cu…
Dr. Diana Gheorghiu: Exact.
Dr. Mihail: Bun. Și ăsta este ciclul menstrual și practic menstruația, asta e interesant că foarte mulți oameni încurcă ciclul menstrual, bărbați de regulă încurcă noțiunile de menstruație și ciclul menstrual pentru că există acest termen popular când zici sunt pe ciclu.
Dr. Diana Gheorghiu: Exact.
Dr. Mihail: Sunt pe ciclu înseamnă de fapt că ești…
Dr. Diana Gheorghiu: Ciclul menstrual. Nu, ciclul menstrual înseamnă de fapt tot acest ansamblu de modificări hormonale,
Dr. Mihail: adică 28 de zile.
Dr. Diana Gheorghiu: 28 de zile. 28 de zile.
Dr. Mihail: Ăsta e ciclul menstrual. Da.
Dr. Diana Gheorghiu: Da. Ăsta e ciclul menstrual. Ciclul menstrual începe cu menstruația, adică cu perioada aceea de…
Dr. Mihail: Da. de descoamare a endometrului, exact.
Dr. Diana Gheorghiu: Menstruația este de fapt sângerarea, între ghilimele, ciclul menstrual este tot acest ciclu.
Dr. Mihail: Bun. Și e importantă explicația ta pentru că ceva se întâmplă încât menstruația nu mai vine.
Dr. Diana Gheorghiu: Exact. V am explicat aceste lucruri ca să îmi fie mai ușor să vă explic ulterior, pentru că problema Menoreei nu e simplă. Sigur, pot să spun în trei vorbe că cutare, cutare și cutare, dar e important să se înțeleagă. Și ă orice există factori care acționează la nivel central, la nivelul hipotalamusului, la nivel hipofizar sau la nivelul ovarului care să ducă la tulburarea ciclului menstrual și la lipsa de menstruație. Factorii ăștia pot fi congenitali sau dobândiți. Asta este cauza hormonală, ca să spun așa, a menstruației, pentru că există și cauze anatomice de lipsă de menstruație. Acestea sunt în general cauze moștenite în cazul neformării practic a uterului, a colului, a vaginului sau disgenezia gonadală când nu se formez formează ovarele. Pentru că practic absența oricărei părți a aparatului genital poate să ducă la lipsă de menstruație. Uneori există doar o imperforație a himenului care face ca sângele menstrual să se adune în vagin și să nu se exteriorizeze. De fapt, ciclul menstrual se produce, dar nu apare acea exteriorizare a sângerării din cauză că himenul e imperforat și se adună practic sângele în vagin.
Dr. Mihail: E o problemă dacă se întâmplă asta.
Dr. Diana Gheorghiu: E o problemă pentru că dacă rămâne acolo se poate suprainfecta.
Dr. Diana Gheorghiu: (continuare) …La un moment dat devine prea mult. Sigur, parte din el se resoarbe, dar…
Dr. Mihail: Cât de des se întâlnește problema asta?
Dr. Diana Gheorghiu: Nu sunt des întâlnite pentru că imperforația himenală este o afecțiune congenitală. Nu știu să vă spun exact incidența acum, nu o mai rețin, dar nu este foarte des întâlnită. Dintre cauzele anatomice, sigur există și cele dobândite care se referă în general la situații în care apar intervenții pe sfera genitală, chirurgie pe col, chiuretaje uterine care pot duce la apariția unor benzi fibroase între pereții uterului care să ducă la tulburări de menstruație și consecutiv și tulburări de fertilitate sau interven Intervenții chirurgicale pentru diverse boli, extirbarea uterului, extirbarea ovarelor. Toate astea sigur duc la apariția amenoreei, dar în general dacă e vorba de o intervenție mare se știe de ce nu mai există menstruație. Dacă e o intervenție mică pe col făcută pentru o patologie precanceroasă cervicală doar femeia ar trebui avizată. Vedeți că între posibilele complicații poate să apară și o stenoză a colului care să ducă ulterior la lipsă de menstruație sau la hipomenstruație.
Dr. Mihail: Și ca să ne reîntoarcem la cauzele endocrine, cele hormonale…
Dr. Diana Gheorghiu: cele congenitale sunt în general legate de sindroame, diverse sindroame genetice în care avem cromozomi sexuali în plus, în minus. Nu cred că are sens să intru în în detalii pentru că oricum astea sunt situații care se manifestă precoce și multe din ele se manifestă prin amenoree primară, nu prin amenoree secundară. Ăă dintre… insuficiența ovariană prematură, poate că ar merita.
Dr. Mihail: Aici vorbim concret de de o pacientă care este, se știe, sănătoasă, are ciclul regulat, deodată câteva luni nu i nu i vine menstruația.
Dr. Diana Gheorghiu: Da. Și o insuficiență ovariană prematură se poate încadra în această situație pentru că practic… fiecare funcționează atâta timp cât are folicul. În momentul în care numărul de foliculi s au terminat, practic nu mai apare…
Dr. Mihail: acei foliculi încep să s au rărit, sunt puțini.
Dr. Diana Gheorghiu: Dacă s au rărit sunt puțini, dar mai sunt încă și mai pot se mai pot matura și așa apar întârzieri, dar în momentul în care nu mai sunt, nu mai apare deloc menstruație și se instalează menopauză.
Dr. Mihail: și se instalează menopauz… chiar și la o vârstă, deci e o vârstă fragedă, mă rog, vâ de 30 de ani,
Dr. Diana Gheorghiu: 30 40 de ani. Sunt destul de frecvente cazurile acestea în ultima vreme. Desigur, nu numai factorul genetic e important, ci și factorul extern. Există o serie de factori care pot influența stresul, oboseala, anumite medicamente, fumatul poate afecta în mod negativ populația de foliculi ovarii. ăă alte cauze care pot să fie și care acționează direct la nivel hipotalamic, practic inhibând eliberarea acelui hormon care stimulează hipofiza. sunt unele destul de des întâlnite în ziua de astăzi și anume stresul extrem, creșterea în greutate excesivă sau anorexia sau efortul fizic intens pentru că practic mecanismul de acțiune este acela că organismul realizează că se află într un moment impropriu. apariției unei sarcini și blochează practic fertilitatea, mă rog, prin diverși neurotransmițători, că fiecare acționează în alt fel, stresul într un fel, alimentația excesivă sau anorexia într un fel și sportul intens în altfel, dar rezultatul final este că toate aceste situații transmit anumite semnale hipotalamusului. care spune stop acuma nu putem să avem o sarcină că sunt subnutrită sau…
Dr. Mihail: Deci există niște switch uri, adică există niște întrerupătoare acolo care spun ok momentul ăsta nu e propice reproducerii și ai spus stres intern intens, ai spus sport intens. Ce înseamnă sport intens? Adică care descrie mi o situație în care ai văzut o pacientă venind cu amenoree cauzată de sport intens.
Dr. Diana Gheorghiu: Ăă cel mai bun exemplu este cel al gimnastelor care fac ă antrenamente intense de mici și care multe dintre ele au tulburări de menstruație sau înotătoarele în general sportivele de performanță.
Dr. Mihail: Dar o persoană care nu face sport de regulă și a zis hai că mă duc la sală și fac sală în fiecare zi. Se poate instala și acolo în fier?
Dr. Diana Gheorghiu: se poate instala și acolo. Desigur există un prag individual. Adică nu fiecare om este la fel. Sunt persoane care pot să facă un efort extrem de intens dintr o dată și care să aibă menstruație normală și altele care la un efort mai mic, dar totuși susținut să se afle în această situație. Adică nu mersul la sală, nu știu, de două ori, trei ori pe săptămână, după ce 20 de ani n ai făcut nimic îți face chestia asta. Dar dacă te duci în fiecare zi și faci antrenamente, nu știu, de două trei ore zilnic cu greutăți mari dintr o dată, te poate aduce în situația aceasta.
Dr. Mihail: Acuma, revenind la menstruație, poți să mi descrii cum trebuie de fapt să arate o menstruație normală ca și instalare, ca și simptome, ca și stări, ce este normal, ca să vorbim după aceea despre ce devine anormal.
Dr. Diana Gheorghiu: O menstruație normală e o menstruație care apare, să zicem, în medie la 27 28 de zile, dar variații cu plus minus 7 zile sunt acceptate. Adică nu se consideră că e o menstruație neregulată dacă vine uneori cu trei patru zile mai devreme sau întârzie uneori cu trei patru zile până la maxim șapte zile. să dureze nu mai mult de șapte zile, să aibă un flux echilibrat. Ă durerea la menstruație nu înseamnă neapărat o patologie, adică ea poate să fie absolut normală, se poate instala uneori de la începutul menarhei, deci de prima dată de când a apărut menstruația. Alteori poate apărea pe parcurs, variază ca intensitate, atâta timp cât nu este durerea menstruală nu este progresiv agravată și din ce în ce mai rebelă la antiinflamatoare, ea este acceptată.
Dr. Mihail: Cum e durerea asta? Adică cu ce ai putea o compara?
Dr. Diana Gheorghiu: ca o crampă, pentru că substratul ei este de fapt eliberarea la nivel uterină a unor substanțe care se numesc prostaglandine, care dau contracții ale uterului și și aici există variații individuale absolut acceptabile. Adică și există și variații la la același individ la lună la lună.
Dr. Mihail: Există și variații de același individă la lună și nu trebuie privit neapărat că se întâmplă ceva.
Dr. Diana Gheorghiu: Repet, dacă durerea la menstruație numită dismenoree nu este nu se agravează progresiv și nu devine rebelă la tratament cu nurofen, paracetamol, de obicei nu e nevoie de mai mult ca să te simți mai bine. atunce nu trebuie neapărat investigată.
Dr. Mihail: Totuși, care sunt, să zic, cauzele principale și dacă poți să ni le zici pe scurt și simplu ale unei menstruații care devine abundentă, cu cheaguri, cu dureri? Ce se poate întâmpla acolo?
Dr. Diana Gheorghiu: În general ăă poate fi expresia diverselor patologii: fibroame, uterine, endometrioză, adenomioză, polipiuterini,
Dr. Mihail: da, formațiuni intrauterine.
Dr. Diana Gheorghiu: Da, formațiuni intrauterine care sângerează mai mult.
Dr. Mihail: Și cum se poate explica un flux redux dacă deodată fluxul menstrual este redus sau se schimbă brusc?
Dr. Diana Gheorghiu: Un flux redus e mai puțin, să zicem, grav. Uneori pot să apară apar în mod fiziologic la administrarea de contraceptive. contraceptivele reduc fluxul sanghin menstrual, atât cele estroprogestative, cât și cele cu progesteron, anumite sterilete care conțin progesteron, reduc fluxul sanghin menstrual, dar în general în momentul în care se prescrie o asemenea metodă de contracepție unei paciente, medicul ar trebui să o avizeze și să i spună: „Vezi că o să ai o menstruație redusă sau mai puțină”. Alteori, desigur, poate să fie expresia tulburărilor de perimenopauză, de menopauză, în general, tulburări endocrine sau alteori dacă apar apare reducerea fluxului menstrual după o intervenție chirurgicală făcută la nivelul uterului, poate să fie expresia unor sinechii, a unor aderențe fibroase la nivelul cavității uterine care să ducă la această situație. Păi, în principal un examen ginecologic și o ecografie transvaginală, care ar trebui făcute anual, ar trebui să lămurească pacienta dacă e nevoie de investigații mai amănunțite sau nu.
Dr. Mihail: Bun, trecem la următorul capitol și că pentru că ai vorbit de anticoncepționale, aș vrea să vorbim despre asta, despre contracepție și tratamente hormonale. Anticoncepționalele banale, care sunt avantajele lor, care sunt riscurile lor și când se prescriu, când eviți prescrierea lor?
Dr. Diana Gheorghiu: Cele mai uzuale contraceptive folosite sunt cele estroprogestative, care conțin și estrogen și progesteron, care sunt cei doi hormoni sexuali specifici feminini. Desigur, femeia secretă și hormoni masculini, dar în cantitate mai mică. Contrar ideilor existente în populație, contraceptibele orale combinate nu dau cancere, nu dau infertilitate, din contră, protejează față de unele cancere, cum ar fi cancerul ovarian și cancerul de endometru. Relația lor cu cancerul de coli este oarecum indirectă, la modul că ă să zicem consumatoarele de contraceptive au o viață sexuală mai liberă, nu sunt atât de stresate de ideea unei viitoare sarcini, iar cancerul de coli este legat și de numărul de parteneri și de frecvența contactelor sexuale, mă rog, de infecția cu HPV care este legat de acest lucru. Iar legat de cancerul de sân, practic contraceptivele nu generează cancer de sân, pot doar accelera modificarea unor celule deja transformate. În ceea ce privește infertilitatea, ele nu te fac infertilă, doar că o persoană care ia contraceptive ani de zile nici nu are cum să rămână însărcinată pentru că rata lor de succes este foarte mare. lor de eșec e de 0,1% și de fapt ea derivă din niște situații particulare, fie nu sunt luate cum trebuie, sunt expirate, a vărsat persoana respectivă în prima oră după ce a înghițit pilula sau, mă rog, are o enterocolită cu multe scaune diareice, dar altfel ele își fac efectul și atunci o persoană care ia contraceptive nici n are cum să rămână însărcinată și nu poate să se gândească că, domnule, eu n am rămas însărcinată, n o fi vreo problemă. Deci ele cumva doar pot masca o situație preexistentă, dar nu generează infertilitate.
Dr. Mihail: De fapt, cred că oamenilor nu le e frică de asta, ci mai degrabă au impresia că în urma folosirii constante a anticoncepționalelor cumva se atrofiază funcția reproductivă și n o mai poți reporni.
Dr. Diana Gheorghiu: Nu. Funcția reproductivă în niciun caz nu se atrofiază. anticoncepționalele au și alte indicații în afară de contracepții, adică ele sunt utilizate în reglarea unor tulburări hormonale pentru că practic pun în repauz ovarul și l lasă să se refacă și în același timp aduc din exterior un aport hormonal constant zilnic necesar organismului femeii în perioadă reproductivă activă să fie să fie bine. Ăă contraceptivele se folosesc de asemenea și în tratamentul chisturilor de ovar, pentru că multe chisturi din ovar ă de ovar pot fi tratate tocmai punând în repaus ovarul. Acneea, de asemenea, este ăă poate fi tratată cu ajutorul contraceptivelor. Durerea menstruală excesivă, dismenorea, poate fi tratată cu ajutorul contraceptivelor. fluxul sanghin menstrual abundent fără o altă patologie, adică să nu fie generat de o tumoră sau de altceva, poate fi tratat cu ajutorul contraceptivelor și în plus ele asigură și liniștea mă rog actului sexual. Femeia nefiind stresată de o eventuală sarcină. nu protejează față de bolile transmisibile sexual, însă asta doar prezervativul o poate face. Și pot avea reacții adverse ca orice medicament. Pot genera dureri de cap, de sân, de picioare, greață. Uneori dau paradoxal sângerări sub pilulă, deși ele ar trebui să regleze fazele să regleze menstruația. Dar toate aceste reacții adverse pot fi cuantificate. Nu există o analiză care să se facă și care să ne spună ăsta i contraceptivul cu care ne vom simți perfect. Asta rămâne de văzut doar administrându le. Iar dacă în prima lună apar reacții adverse de genul celor menționate și nu sunt îngrozitoare, de obicei se insistă pentru a se continua cu același produs, pentru că de multe ori în cea de a doua lună reacțiile adverse dispar. Dacă totuși persistă atunci poate fi schimbat produsul. Singura interacțiune importantă a contraceptivelor cu sănătatea generală este însă legată de faptul că cresc riscul de tromboză, adică cresc cu coagulabilitatea sângelui, ceea ce face să apară mai frecvent cheaguri de sânge în toate vasele organismului și, mă rog, dacă apar la membru inferior sau, mă rog, la o extremitate, nu i așa o problemă, dar extrem de rar, extrem de rar, repet, pot apărea și tromboze pulmonare sau cerebrale, ceea ce duce la accidente mult mai frecvente. De aceea, înainte de a recomanda un tratament contraceptiv, este util să se facă două analize. Nu i nevoie să se testeze toți factorii genetici care duc la creșterea riscului de tromboză, dar este important să se vadă dacă nu există modificări pe două din genele importante care intervin în procesul de coagulare, pe factorul 2 și pe factorul 5. În rest, atâta timp cât se administrează contraceptive, o dată pe an e bine, desigur, să se facă niște analize uzuale, dar nimic mai mult.
Dr. Mihail: Ă E bine să faci pauză dacă e mulți ani anticoncepționale să faci pauză de la ele?
Dr. Diana Gheorghiu: Pauzele nu sunt justificate de absolut nimic și asta e o idee poate rămasă de pe vremea când contraceptivele aveau o doză mai mare de hormoni în compoziție și generau reacții adverse. Practic faci pauză dacă ai reacții adverse dacă nu vrei să le mai iei dar altfel nu există niciun beneficiu din a face pauză.
Dr. Mihail: Ce alte metode de contracepție se mai pot folosi dacă nu vrei să folosești aceste metode hormonale?
Dr. Diana Gheorghiu: Dacă nu vrei să folosești metode hormonale, poți să folosești un dispozitiv intrauterin, steriletul, care și el la rândul lui poate fi strict metalic, dar și steriletul poate avea adaust de progesteron. Ăă, practic, mai toate metodele care nu interferă, contraceptive, care nu interferă cu actul sexual sunt hormonale mai mult sau mai puțin. Adică și inelele vaginale și implanturile subdermale și plasturile. Plasturii toți conțin hormoni. Cele nehormonale sunt, repet, steriletele metalice și contraceptivele locale, prezervativul, contraceptivele locale feminine, diafragmele.
Dr. Mihail: Bun. Și am bifat și acest capitol și aș vrea să trec la sexualitate și viață intimă. Cum crezi că ar trebui să fie pregătiți tinerii și fetele în principal ca și educație sexuală? Unde crezi tu ca medic că ar trebui să înceapă această educație sexuală și de ce?
Dr. Diana Gheorghiu: Ă educația sexuală ar trebui să înceapă din familie și de la școală și, mă rog, dacă mama dorește, ar putea să și aducă fetița la 12 13 ani să stea de vorbă și cu un medic ginecolog, nu pentru un control ginecologic. Asta nu se poate face. Dar dacă are diverse lucruri de lămurit, până la urmă totul se poate face și în familie și la școală, pentru că o fetiță trebuie să fie informată asupra corpului ei, să știe exact cum este format aparatul genital, vulva, de labi, de uretră, de vagin, oarecum cum sunt poziționate, nu lucruri de anatomie avansate, dar să și cunoască aparatul genital. De asemenea, ce mi se pare foarte important în ziua de astăzi pentru tineri este să se accepte și părinții să îi ducă să i vaccineze împotriva HPV ului, pentru că HPV ul e un virus extrem de răspândit în natură și care este implicat în geneza multor cancere. să fetița să știe că actul sexual nu trebuie neapărat să fie dureros chiar dacă este prima dată, dacă are un partener empatic și nu se face nimic forțat și totul se face cu blândețe, desigur să fie consimțit actul și să fie învățată ce înseamnă a consimte și să poată să zică nu oricând simte că nu vrea să ducă mai departe acel acel moment. De asemenea, ce ar mai putea ajuta primul act sexual ar fi și folosirea lubrifiantului vaginal, pentru că totuși perforația himenului se poate solda și cu accidente hemorragice, sângerări, adică și cu oarecare durere, dar lucrurile pot fi făcute cumva și poate nu neapărat să fie ca după, nu știu, cu un an, doi de activitate sexuală, dar măcar să nu creeze respingere pentru un următor act sexual.
Dr. Mihail: Fiind ceva nou, e normal poate să fie stânjinitor sau să nu știi cum să l faci, dar nu trebuie să fie dureros, nu trebuie să fie un chin și e bine să ai discuția asta dinainte. Ți s a întâmplat să ți vină, să zic, paciente cu fiicele lor pentru o discuție la cabinet?
Dr. Diana Gheorghiu: Mi s a întâmplat, dar în general generația tânără spune că știe și că i foarte informată până și…
Dr. Mihail: într adevăr…
Dr. Diana Gheorghiu: ă… presupun că da. Eu îmi fac datoria să le mai spun. Eu am și doi băieți gemeni, au 23 de ani și când erau prin clasa a VI a a vite a i am luat: Măi băieți, veniți încoace să vă spun eu cum st. Hai mă, mama lasă ne în pace că ne a spus nouă la școală. Zic: „Nu mă interesează. V a spus, nu v a spus. Eu vă mai spun o dată. Așa, așa, așa, așa. A și iarăși un lucru foarte important să fie învățat asupra ăă contracepției și a modului în care se poate proteja față de bolile transmisibile sexual și da, asta trebuie să să știe. Am revenit. Dar dacă mama vine special pentru acest lucru, chiar dacă copilul copila de fapt că băieți nu vin la mine la cabinet, ăsta a fost un caz particular. Ă Eu totuși încep să i povestesc ca să mă asigur că ceea ce știe ea este ceea ce trebuie.
Dr. Mihail: Ai pomenit de lubrefiere. E normal să folosim lubrefiere în timpul unui act sexual?
Dr. Diana Gheorghiu: Da, poate fi folosit pentru că, mă rog, unele acte sexuale sunt mai neplăcute din cauza lipsei de lubrifiere și atunci folosirea unui lubrifiant poate îmbunătăți actul sexual, reduce durerea la penetrare, uneori poate să și crească intensitatea orgasmului. Deci nu e nimic în neregulă în a folosi un lubrifiant.
Dr. Mihail: Sunt anumite tipuri de lubrefiante pe care să zic care ar fi mai recomandabile.
Dr. Diana Gheorghiu: Cele pe bază de apă sunt cele cele mai simple, sunt cele mai bune. Sunt de evitat cele parfumate cu glicerină care pot să genereze diverse alergii sau iritații.
Dr. Mihail: Ă dacă să zic o femeie necesită constant lubrefiant, e asta o problemă sau poate fi doar o particularitate fiziologică a ei?
Dr. Diana Gheorghiu: Poate să fie și o particularitate fiziologică. Acuma, depinde mult de ceea ce se întâmplă. În momentul consultului ar trebui purtată o discuție să știi dacă a fost așa dintotdeauna sau dacă a apărut la un moment dat, dacă cu oricine sau dacă doar cu o anumită persoană i se întâmplă, dacă mai are și alte simptome. Ăă dacă lipsa lubrefierii este totuși constantă și se întinde pe o perioadă mai îndelungată și mai ales a apărut la un moment dat în timp, ar merita făcut un consult ginecologic și, mă rog, câteva analize pentru a se elimina alte cauze.
Dr. Mihail: Bun, mai avem o întrebare venită din comunitate care sună așa: E normal ca o femeie să se masturbeze zilnic? Există recomandări medicale în acest sens sau contraindicații?
Dr. Diana Gheorghiu: Nu există nicio recomandare medicală în din acest punct de vedere. Se poate masturba de cinci ori pe zi sau niciodată. Rămâne la latitudinea fiecăreia. Nu există o indicație medicală pentru asta. Singura problemă ar fi doar dacă devine un act compulsiv sau care îi afectează viața cotidiană sau relația de cuplu. Atunci ar trebui, mă rog, căutat ajutor psihologic. Dar din punct de vedere medical nu există nicio contraindicație.
Dr. Mihail: Există nu e contraindicații. Ok. La bărbați există inclusiv studii care arată că un număr, să zic mai frecvent de ejaculări pe lună 21 parcă îți scădea riscul de cancer de prostată. Există astfel de, să zic, corelări în?
Dr. Diana Gheorghiu: Nu există pentru femei.
Dr. Mihail: Deci nu există beneficii, să zic, dovedite, dar nu există nici contraindicații. Deci cel care a pus întrebarea, răspunsul este că e ok dacă se întâmplă zilnic.
Dr. Diana Gheorghiu: Da, da, da, da. Beneficiile, mă rog, pot fi doar psihice, că, mă rog, un orgasm până la urmă poate să crească starea de bine, să te ajute să dormi.
Dr. Mihail: Sau tot legat de activitate sexuală mai apare o întrebare și o curiozitate. Ce este squirtingul feminin? Adică lichidul ejaculat de femei e urină sau e un alt tip de lichid? Ce se întâmplă de fapt?
Dr. Diana Gheorghiu: Ejaculatul feminin e ceva, squirtingul e altceva.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Diana Gheorghiu: Sunt două lucruri diferite. Da. Ăă, ejaculatul feminin practic este reprezintă eliberarea unei cantități mici de lichid din două glande, glandele paraauretrale care se află în jur în jurul orificiului prin care se exteriorizează urina. Practic, asta este reprezentată de o cantitate mică de lichid și care conține în principal componente specifice lichidului prostatic. Aceste glande parauretrale, glandele schiene fiind cumva similare prostatei masculine la femeie,
Dr. Mihail: care are rol de lubrefiere și de…
Dr. Diana Gheorghiu: care are și rol de lubrefiere. Deci e lichid în cantitate scăzută și care nu conține urină și nu se vede sau adică nu l vezi e cantitativ nesemnificativ. Poate să fie amestecat cu restul secreției vaginale care ajută la lubrefierea vaginului în momentul contactului sexual. Sigur, el se eliberează tot în momentul orgasmului.
Dr. Mihail: Bun. Și ce…
Dr. Diana Gheorghiu: ca și ca și squirtingul care practic conține urină diluată. este o cantitate mare de lichid care se evacuează prin uretă, nu pe lângă ea. Ă și care are loc tot așa în timpul orgasmului. Acest lucru, la fel este certificat medical. Desigur, lucrurile, studiile au fost destul de greu de făcut pe aceste lucruri, dar totuși există câteva și care arată că în squirting există urină substanțe care în mod obișnuit se găsesc în urină, nu în lichidul seminal.
Dr. Mihail: Dar ce e anatomic? Adică de unde vine acest?
Dr. Diana Gheorghiu: din vezica urinară. Din vezica urinară e urină, practic diluată. Și acest lucru a mai fost dovedit și prin faptul că s a văzut că se umple vezica înaintea squirtingului și după aceea este goală. Deci cam astea sunt dovezile medicale că lichidul ejaculat e una și scirtingul e alta.
Dr. Mihail: Legat de vaginism, poți să mi explici ce este acest vaginism și ce tratament există pentru vaginism?
Dr. Diana Gheorghiu: Vaginismul reprezintă practic o contracție involuntară. a mușchilor perineali care se află în jurul vaginului și care fac actul sexual imposibil. De asemenea, de multe ori și introducerea unui tampon în vagin sau a unui consult ginecologic. De cele mai multe ori, vaginismul este consecința unei traume, a unei nașteri traumatice sau unui contact sexual neplăcut sau unui abuz sexual. De asemenea, poate proveni și dintr o educație sexuală extrem de rigidă și o jenă și o mă rog rușine față de actul sexual. Ca și tratament sigur există dar un tratament combinat care ar trebui să cuprindă și un psiholog în care să fie angrenat și soțul.
Dr. Diana Gheorghiu: (continuare) …cu consiliere, terapie comportamentală, poate fi făcută fizioterapie pelvină care să ajute mușchii pelvin să se relaxeze.
Dr. Mihail: Această contactură apare apare în timpul actului sexual. Deci este o…
Dr. Diana Gheorghiu: în momentul în care se dorește a se avea un act sexual. Deci practic actul sexual nu poate fi…
Dr. Mihail: și este ceva e o contractură involuntară.
Dr. Diana Gheorghiu: E o contractură involuntară. Nu e că femeia nu vrea. Pur și simplu se contractă reflex musculatura perineală și penetrarea devine imposibilă.
Dr. Mihail: Ok. Și există, înseamnă că tratamentul este și el de care ține și de psihoterapie și…
Dr. Diana Gheorghiu: ține și de psihoterapie, ține de participarea partenerului, ține de a face femeia să înțeleagă că lucrurile sunt normale. Există dilatatoare vaginale care pot fi folosite și care să fie introduse rât pe rând, uneori la doctor, alteori femeia poate fi învățată să și le introducă singură acasă, unul câte unul, ca să se obișnuiască cu distensia. Astăzi pot fi folosite și injecții cu toxină botulinică, asociată dilatatoarelor vaginale care să relaxeze zona. Medicație anxiolitică și antidepresivă, de asemenea, poate ajuta la îmbunătățirea situației, iar participarea partenerului este esențială și lucrurile trebuiesc luate încetul cu încetul.
Dr. Mihail: Zi mi te rog, după naștere pot exista modificări la nivelul vaginului? Adică vaginul se poate lărgi?
Dr. Diana Gheorghiu: Vaginul este un organ care să lărgește și care î revine la loc, dar după o naștere pe cale vaginală, el într adevăr poate rămâne mai larg, mai puțin contractat, ceea ce poate să ducă la tulburări ale actului sexual. De aceea, după orice naștere naturală, ar fi bine să existe o recuperare perineală care poate fi făcută pur și simplu acasă prin executarea unor exerciții, așa numitele exerciții kegle, care sunt exerciții care contractă musculatura perineală și pe care fiecare femeie ar trebui să le facă cât pot, cât poate la început. Se contractă perineul o secundă, două, trei, se relaxează și făcute câte 10 15 exerciții pe zi. În general e nevoie însă de efort susținut. E ca mersul la sală. Există și un scaun care în 28 de minute face 11000 de exerciții kegle și care are deci o eficiență mult mai mare. El se găsește în clinicile în general de ginecologie estetică și ar fi necesare, mă rog, cam cinci șase ședințe timp de trei săptămâni, două pe săptămână, ca să se refacă ăă musculatura perineală și vaginul.
Dr. Mihail: Deci există exerciții care îți pot retonifia, să zic, zona zona perineală și asta te poate ajuta. Există și acest mit conform căruia se crede că multiple să zic multiplii parteneri sexuali sau o viață sexuală activă duce la lărgirea vaginului. Este acesta un mit și de ce?
Dr. Diana Gheorghiu: Încă o dată, vaginul este un organ care se pliază pe funcție. În principiu, o activitate sexuală extrem de intensă nu ar trebui să ducă la modificări majore vaginale, pentru că, mă rog, nu e vorba de un copil de 3 kg care se naște pe acolo. De… ă… există și cazuri particular că colagenul fiecărei femei e diferit. Ă sunt femei care după o activitate sexuală foarte intensă pot să n aibă nicio modificare sau sunt unele cu un colagen mai prost care pot experimenta ăă mă rog modificări ale vaginului după o activitate sexuală nu atât de intensă, dar oricum susținută. Nu e neapărat o regulă.
Dr. Mihail: E neapărat nevoie de igienă după un act sexual sau poți s o lași pentru a doua zi?
Dr. Diana Gheorghiu: să se facă. E bine să se facă pentru că oricum un act sexual implică germeni de pe vulvă din vagin și atunci recomandarea e să te speli după un contact sexual. Singura, mă rog, rezervă ar fi momentul în care se dorește a se obține o sarcină, pentru că spermatozoizii se depun în vagin și de acolo, mă rog, așa, în maxim o oră ajung cu toții în trompă, unde se întâlnesc cu ovul și are loc fecundația. Și atunci dacă te ridici imediat după actul sexual, dacă te mai duci și la baie și te mai și speli, pierzi mare parte din ei. Și atunci, în cazul în care intenționezi să rămâi gravidă, e bine totuși să rămâi măcar jumătate de oră în pat după actul sexual, eventual după aceea să te duci să te speli și nu foarte profund.
Dr. Mihail: Mai avem o întrebare legată de un lucru care probabil că este des întâlnit, dar se vorbește foarte puțin despre asta și anume sexul anal și întrebarea este de riscuri. Care sunt riscurile sexului anal și de ce trebuie să țină cont femeile?
Dr. Diana Gheorghiu: Riscurile sexului anal sunt, mă rog, în primul rând traumatice dacă el poate fi realizat cu ușurință sau nu. De principiu, aici cred că chiar ar trebui folosit lubrifiant dacă preferă să aibă acest tip de contact sexual. Iar următorul ar fi cel infecțios, că totuși colonul are o cu totul și cu totul altă floră bacteriană și atunci restul de infecții genitale este mai mare.
Dr. Mihail: Legat de Purp Pubian, am citit cumva în istoria acestui fenomen că părul pubian era ceva absolut normal în urmă cu 50 de ani și că oamenii nu se epilau pe Bian și lăsau acolo. Ulterior ă percepția publică despre părul pubian s a schimbat odată cu apariția revistelor erotice și cu imagini care au devenit golden standard și acum oamenii preferă într o proporție mai mare să nu aibă purple pebian să se epileze. Are un rost, are un rol acest PPAN. E ok să să l îndepărtăm, e ok să l păstrăm? Care e, să zic, părerea unui ginecolog despre asta?
Dr. Diana Gheorghiu: Din punctul meu de vedere, absența părului pubian face igiena mai facilă. Deci, sfatul meu ar fi să l îndepărtăm. Acuma, fiecare face cum îi place, că nu există o indicație absolută din acest punct de vedere.
Dr. Mihail: Zi mi te rog, legat de sexul la menopauză, ce se schimbă și de ce ar trebui să țină cont femeile pentru a avea în continuare o viață sexuală normală?
Dr. Diana Gheorghiu: Problema la menopauză este cea pe care am discutat o deja, a atrofiei vaginale, ceea ce face actul sexual mult mai dureros și mai neplăcut. Și atunci ar trebui folosite tratamentele locale care să ajute la îmbunătățirea vascularizației, a luubrefierii și să facă actul sexual mai bun.
Dr. Mihail: Mergem mai departe la capitolul infecții și boli cu transmitere sexuală. Și tocmai pentru că de multe ori este încurcată cu o boală cu transmitere sexuală, aș vrea să vorbim despre candidoză. Cum îți dai seama că ai candidoză? Care sunt simptomele, de ce apare și ce tratament există?
Dr. Diana Gheorghiu: Candida e o ciupercă ce trăiește în mod normal în vaginul unei femei. Deci ea nu este o boală transmisibilă sexual. Ea se află în simbioză cu gazda și se exacerbează în anumite situații. Administrare de antibiotice contraceptive, sarcină, diabet, tampoane intravaginale, lenjerie de nylon, pantaloni prea strâmți, oboseală, stres, imunitate proastă. Toate astea pot duce la activarea candidei. Infecția cu candida se este foarte simptomatică, se manifestă prin prurit accentuat, vulvov vaginal, usturime și o secreție patognomonică, albă, groasă ca brânza. Hm. Așa arată infecția cu candida. Există și o susceptibilitate genetică a fiecări. Adică sunt femei care fac andidoză o dată în viață, sunt femei care fac de trei ori pe lună, iar dereglarea florei vaginale normale de care am vorbit poate întreține recurențele de candida. Există tratamente specifice, dar la care ar trebui să se adauge și tratamente de refacere a florei vaginale ca să prevenim prevenim recidivele, pentru că din păcate nu există niciun tratament care să o facă să nu mai apară niciodată.
Dr. Mihail: Pentru că e acolo.
Dr. Diana Gheorghiu: Pentru că e acolo. Da.
Dr. Mihail: Ți s a întâmplat des ca, să zic, pacientele tale să fie acuzate de către parteneri că această candidoză este de fapt o boală cu transmitere sexuală, să fie bănuite, să zic, de…
Dr. Diana Gheorghiu: așa nu foarte des de a lungul la candida strict, altfel la infecții vaginale până a se știe etiologia, bărbații sunt destul de bănuitori, dar și femeile și ele vor să știe, doamna doctor, E de unde e? Ce e cu ea? Adică toate doresc explicații.
Dr. Mihail: Clar legat de această vaginoză bacteriană ă ce este și adică care care pot fi cauzele acestor vaginoze?
Dr. Diana Gheorghiu: Vaginoza bacteriană este tot o perturbare a florei vaginale normale în care devine predominantă flora anaerobă, cea care trăiește în absența oxigenului. Iar principala ei manifestare este acea secreție cu miros de pește stricat, neplăcut. prurit usturime mai puțin, iar secreția arată așa ca o secreție alb cenușie, dar mirosul este caracteristic față de candidoză unde nu are un miros.
Dr. Mihail: Nu are un miros. În schimb are simptomatologie mare și secreția cea albă groasă ca brânza.
Dr. Diana Gheorghiu: Și ea are un tratament specific. Deși nu e încadrat în boală transmisibilă sexual, e bine totuși să fie tratat și partenerul ca să se prevină totuși recidivele. Așa, dintre factorii favorizanți fumatul, spălăturile intravaginale, oboseala, stresul, tratamentele hormonale pot o pot favoriza. Orice lucru care perturbă flora vaginală.
Dr. Mihail: Are legătură cu zahărul, cu aceste dezechilibre de floră microbiană care să ducă la candidoză sau la vaginoză?
Dr. Diana Gheorghiu: Doar cu candida. Adică alimentele, zahărul rafinat și dulciurile și consumul exagerat de dulciuri poate modifica poate favoriza activarea candidei și manifestarea ei prin manifestarea prin modificarea pH ului vaginal.
Dr. Mihail: Ă zi mi te rog negii vaginali ce sunt, cât sunt de periculoși și cum se pot rata?
Dr. Diana Gheorghiu: Negii vaginali sunt rezultatul infecției cu HPV, a virusului papiloma uman, a tulpinilor neoncogene. Sunt două tulpini 6 și 11 care dau 90% din negii genitali. Poate poate apărea și la femeie și la bărbat.
Dr. Mihail: Și la femeie și la bărbat…
Dr. Diana Gheorghiu: Și la femeie și la bărbat și pot fi de la dimensiuni de câțiva milimetri până la conopide. Adică am văzut tumori care să ocupe toată vulva și să fie extrem de greu de excizat chirurgical dacă sunt neglijate. Ăă, în primul rând ar trebui un tratament de stimulare a imunității ca să ajute organismul să lupte împotriva HPV ului și ăă unele dintre ele dacă s foarte mici pot să treacă și spontan, dar de obicei ele trebuiesc tratate prin aplicarea unor soluții locale sau prin ardere cu laser, cu electrocauterul sau crioterapie.
Dr. Mihail: Vaccinul poate să ajute în trat în tratarea acestor negi concret, pacient care are negi genital, fie bărbat, fie femeie și nu este vaccinat împotriva HPV, îl ajută un vaccin HPV.
Dr. Diana Gheorghiu: Vaccinul îl ajută oricum, dar nu pentru tratament. Vaccinul, ca orice vaccin, este pentru prevenție. De aceea el ar trebui făcut la vârste tinere, adică la copii până a și începe viața sexuală, atât la fete cât și la băieți. Desigur, în momentul în care are deja o infecție cu HPV, vaccinul tot este util, pentru că vaccinul e îndreptat împotriva nouă tulpini. Este imposibil ca persoana respectivă să aibă toate acele nouă tulpini și cumva dă și o imunitate încrucișată la modul că protejează organismul și dacă vine în contact cu alte tulpini îl face mai puțin susceptibil de a se infecta.
Dr. Mihail: Apropo de vaccin, este gratuit începând cu 1 octombrie pentru persoanele care au până la 27 de ani.
Dr. Diana Gheorghiu: Până la 26 de ani și pentru fete și pentru băieți. Până astăzi era până la 19 ani și fete și băieți, iar femeile beneficiază de compensare și până la 45 de ani.
Dr. Mihail: Uite, 45 de ani, dacă ai avea o pacientă de 46 de ani care nu e vaccinată, i ai recomanda vaccinarea?
Dr. Diana Gheorghiu: Nu neapărat. Problema cu vârsta este că imunizarea e mai proastă și cu cât faci vaccinul mai târziu riști să nu mai își facă efectul. Iar în plus de a lungul vieții contactul cu virusul probabil că a existat. De aceea vaccinarea este utilă la copii până la începutul vieții sexuale.
Dr. Mihail: Zi mi te rog de herpes genital cât de periculos e și cum cum poate să afecteze un pacient, cum poate să afecteze o sarcină și cum se poate transmite de la partener par
Dr. Diana Gheorghiu: Herpesul se transmite sexual atât prin contact normal cât și prin contact oral. este o afecțiune cu o simptomatologie destul de neplăcută, la modul că durerea mai în chiar înainte de erupția caracteristică este foarte mare, poate să fie însoțită și de furnicături și de lipsă de sensibilitate pe zona respectivă, pentru că herpesul este un virus cu tropism nervos. se manifestă inițial prin erupții sub formă de vezicule care se pot suprainfecta, se sparg apoi rămân niște ulcerații care se acoperă de niște cruste și la fel ca HPV ul, herpesul rămâne cantonat în organism și pot exista recidive, în special în perioadele de imunitate proastă.
Dr. Mihail: Ce crezi că ar trebui să știe pacientele despre HPV mai mult decât ce am povestit până acuma? Am vorbit despre despre vaccinare, despre prevenție. Ă ce crezi că ar trebui totuși toată lumea să știe despre HPV, despre risc? Dacă să zic să fii pozitiv pentru o tulpină cancerigenă înseamnă neapărat că o să faci cancer? Cum poți să l privi?
Dr. Diana Gheorghiu: Ă toți oamenii ar trebui să știe că HPV ul este extrem de răspândit în natură. Adică opt din 10 persoane vin în contact cu el pe parcursul vieții. Există peste 200 de tulpini de HPV, unele care ăă sunt cu risc oncogen, adică pot provoca cancer și nu numai cancer de col, și cancer de vagin și cancer de vulvă și cancer anal și cancer penian și cancer orofaringian. Adică HPV ul transmis prin contact oral poate să se cantoneze la nivelul ă laringelui, la nivelul porțiunii superioare a aparatului digestiv și să genereze cancer. Ă din păcate nu există un medicament antiviral. Deci virusul odată pătruns în organism fie este eliminat spontan prin imunitatea proprie, fie persistă o lună, două, trei, un an, cinci 7. Și cu există anumite tulpini care dacă sunt persistente pot duce la cancer. Dintre acestea 16 18 sunt responsabile de 70% din cancerele de col. Există și tulpinile neoncogene care dau acei nesgenitali de care am vorbit, 6, 11, cele mai frecvente, 90% din verucile genitale. De aceea vaccinarea e foarte importantă pentru că conține aceste patru tulpini și încă cinci tulpini. În momentul în care știi că ai infecție cu HPV, trebuie să ți faci controale ginecologice regulate cu test Papa Nicolau regulat, cu alte investigații dacă sunt recomandate pentru că lucrurile dacă evoluează nefavorabil pot fi depistate în stadii incipiente și pot fi tratate.
Dr. Mihail: Există simptome ale infecției cu virusul?
Dr. Diana Gheorghiu: Din păcate nu. Din păcate nu. Adică ă infecția cu tulpinile oncogene care generează modificări în structura celulelor de la nivelul colului și vaginului care în timp pot să ducă la cancer sunt asimptomatice. Devin simptomatice numai în cazuri avansate. De aceea el nu, dar pot fi depistate printr un test Papa Nicolau. Adică testul Papa Nicolau practic depistează orice anomalie în structura celulelor și dacă îți apare o anomalie faci și alte investigații suplimentare. Desigur mă rog, protocoalele de prevenție a cancerului de col asociază la testarea Papa Nicolau și testarea HPV măcar o dată la trei ani, pentru că atunci se îmbunătățesc cazurile cu risc crescut, depistate, dar printr un test extrem de simplu se pot depista modificările care urmează a fi investigate suplimentar.
Dr. Mihail: Știi, spre final aș vrea să și mulțumesc celor care au rămas până acum la podcast și care încă se uită și e foarte important să fii să fii informat e foarte important să cauți răspunsuri la întrebările tale, dar asta nu substitie un control la medic. Și există paciente care consideră că dacă au un stil de viață sănătos, fac sport, mănâncă, dorm bine, n au simptome, că de fapt n ar trebui să meargă la medic. Pentru că n și pe motive, pentru că bunica nu mergea la medicul ginecolog și uite că a trăit 90 de ani, ce le ai putea recomanda? Cât de des ar trebui de fapt să meargă o femeie la control ginecologic și de ce? Ce poate să întrebe acolo? Ce poate să facă acolo pentru sănătatea ei?
Dr. Diana Gheorghiu: poate să întrebe orice și să facă orice. Dar important ar fi ca orice femeie, începând cu doi ani de la debutul vieții sexuale, să facă un consult ginecologic o dată pe an, o ecografie transvaginală și măcar un test Papa Nicolau, la care se adaugă și investigația sânilor printr o ecografie după 30 de ani și mamografie și ecografie după 40 de ani.
Dr. Mihail: De exemplu, stomatologul recomandă să ajungi la el o dată la șase luni pentru acel dealtra. La ginecolog cât de des e?
Dr. Diana Gheorghiu: Eu aș recomanda o dată pe an.
Dr. Mihail: O dată pe an.
Dr. Diana Gheorghiu: Da.
Dr. Mihail: Ligat de femeile la menopauză, ele ar trebui să meargă și ele în continuare la la medicul ginecolog pentru că de multe ori asta este impresia că ai ești la menopauză, nu trebuie să mai mergi la control.
Dr. Diana Gheorghiu: Din păcate, nu este un lucru adevărat, pentru că cele mai multe boli grave apar odată cu menopauza. Nu din cauza menopauzei, ci pur și simplu din cauza vârstei. Cancerele genitale de ovar, de endometru, cancerele de col sunt mult mai frecvente la menopauză. Deci, sfatul meu ar fi ca o femeie să meargă în continuare la ginecolog să și facă testul Papa Nicolau până la 65 de ani. Dacă spre 65 de ani are ultimele teste normale, poate să nu le mai facă. Dacă face terapie de substituție hormonală, este obligatoriu să meargă la ginecolog, pentru că aceasta trebuie să fie urmărită și prelungită în funcție de de fiecare. Deci, da, sfatul meu ar fi și în menopauză să se meargă la ginecolog.
Dr. Mihail: Legat de tratament hormonal la menopauză, observi o acceptare mai mare din rândul femeilor pentru acest tratament?
Dr. Diana Gheorghiu: Da, da, da. Evident, în ultima vreme e o acceptare mai mare. Cred că asta vine și din cauza mass mediei care a început să aducă la cunoștința tuturor ceea ce se întâmplă. Dacă nu știu, acum cinci ani erau extrem de puține femei care mi se adresau pentru un tratament sau pentru a face ceva pentru a și îmbunătăți viața și cele mai multe veneau din diverse acuze subiective, acum sunt foarte multe care vin special pentru acest lucru.
Dr. Mihail: Bun, ăsta ăsta e un lucru bun. Vedeți, mass media face face foarte multe lucruri bune în ceea ce înseamnă Da. informarea oamenilor. Apropo de asta, noi avem ă cred că patru podcasturi până acum, nu despre menopauză. Avem primul podcast cu Ilean Abadiu, după aceea mai avem încă trei podcasturi cu medici în care vorbim și despre simptome și despre tratament, inclusiv despre inclusiv despre sănătatea pielii la menopauză. Ăă, da, e un subiect, e un subiect foarte cerut și ăă mi a plăcut foarte mult să facem parte din această din această informare a oamenilor. Păi, Diana, îți mulțumesc foarte mult pentru toate aceste ă pentru toate aceste răspunsuri și aș vrea să dai femeilor care se uită acum un sfat dacă există întrebări și în mod cert există multe alte întrebări la care nu am răspuns în acest podcast. Unde să Unde să caute răspunsuri? cum să să și abordeze medicul, cum să scape de acea rușine pe care poate o au pentru a avea o viață mai bună în definitiv.
Dr. Diana Gheorghiu: Păi, cred că cel mai important lucru este să mergeți la medic, să aveți un discurs și o discuție cu el normală, să întrebați absolut tot ce vă trece prin cap, pentru că oricum este mult mai bine să aveți niște informații din partea unor oameni care știu și care sunt pregătiți, chiar dacă în ziua de azi chat, GPT ul și Google ul funcționează pe post de doctor, dar cred că totul trebuie e cernut prin prisma unui om care știe. Deci, nu evitați doctorul, nu evitați discuțiile. Nimic nu este rușinos în ceea ce privește corpul uman și boala sau, mă rog, orice afecțiune, nu neapărat încadrată într o boală gravă și fiți deschise în a discuta orice cu medicul care vă creează încredere.
Dr. Mihail: Super, Diana. Mulțumim mult de tot pentru toate aceste informații. Îți mulțumesc și ție că ai rămas până acum. Mulțumesc Regina Maria pentru faptul că sprijină acest podcast și sprijină practic acest demers educativ și aduce toate aceste informații la tine cel de acolo, Diana. Mulțumesc.
Dr. Diana Gheorghiu: Vă felicit și eu pentru tot ce faceți aici pentru că este un lucru extrem de bun. Așa mi se pare.
Dr. Mihail: Super. Mulțumesc.
Dr. Diana Gheorghiu: Mulțumesc.
Dr. Mihail: Ciao și dacă mai ai întrebări. Dacă au rămas întrebări răspunse, lasă le jos în comentarii și la următorul podcast pe această temă vom reveni la acele întrebări și vom răspunde și la ele. Mulțumesc. Ciao! Pe curând!
