Astăzi vom discuta despre alergii. Probabil ați observat că în lume, și la noi în țară, apar din ce în ce mai multe alergii. Există din ce în ce mai mulți copii care au intoleranțe alimentare, care au alergii de toate tipurile, și pare că suntem o națiune de alergici. Acest lucru este valabil și pentru noi, și pentru alte țări dezvoltate. Doresc să expun aici o teorie numită teoria igienei, în care eu cred și care probabil oferă și niște soluții dacă o înțelegem, soluții pe care le putem implementa pentru a evita viitoarele alergii sau pentru a le ameliora pe cele existente.
Această teorie susține că devenim din ce în ce mai alergici cu cât suntem mai preocupați, să zicem, de propria noastră igienă. Ceea ce se observă este că în țările dezvoltate, când oamenii încep să aibă foarte mare grijă de lumea copiilor – când îi spală în fiecare zi, se spală pe mâini în fiecare oră, nu pun mâna pe nimic murdar, dacă au pus mâna pe ceva, ‘te șterge mami cu șervețelul umed’ și așa mai departe – se observă că în aceste țări crește foarte mult, dramatic chiar, numărul de alergii. În schimb, în țările în care acest lucru nu se întâmplă, în țările în care copilul merge pe stradă și culege fructe din grădină și le mănâncă nespălate, se joacă cu oile, se joacă cu animalele, face baie în gârlă, în acele țări numărul de alergii este unul foarte mic. Așadar, asta spune această teorie a igienei: cu cât avem mai mare grijă de igiena noastră, cu atât numărul de alergii va crește.
Aceasta are o legătură foarte mare cu microbiomul nostru. Microbiomul nostru este format din trilioane de bacterii pe care le știm, 99% dintre ele fiind în intestinele noastre, și aproximativ de cinci ori mai multe virusuri pe care nu le știm, pentru că nu avem încă tehnici pentru a le studia pe toate. Pe lângă asta, în microbiom avem paraziți benefici, avem fungi, ciuperci, drojdii. Noi, spre exemplu, secretăm undeva la 20 de enzime cu ajutorul cărora digerăm mâncarea pe care o mâncăm. Aceste bacterii, virusuri, paraziți și fungi secretă câteva mii de substanțe chimice cu ajutorul cărora digeră mâncarea. Adevărata digestie este cea care se întâmplă cu ajutorul acestui microbiom.
Aceste vietăți din interiorul nostru semnalizează strâns cu sistemul nostru imunitar. Ele anunță când ceva este rău și trebuie atacat, sau când ceva este bun și trebuie asimilat. Concret, un microbiom divers știe ce să facă cu lucrurile pe care le primește și recunoaște cu ușurință când există un patogen. Acesta semnalizează, prin niște neurotransmițători, celulelor din tractul intestinal, care sunt celule imune: ‘Hei, este un invadator, ajută-ne!’. Atunci, celulele imune, imunitatea noastră, se activează pentru a omorî acel invadator. În schimb, când acele bacterii recunosc, de exemplu, că am mâncat alune și alunele sunt bune pentru noi și pentru microbiom, nu semnalizează nimic și asimilează și digeră acele alune. Însă, atunci când microbiomul nostru este sărac, când numărul de bacterii este mult mai mic decât cel normal, când au rămas numai bacterii slabe, putem mânca niște alune, iar ele se vor speria. Bacteriile noastre se vor speria, zicând: ‘Uau, proteină de alune, alarmă!’. Astfel apare alergia la alune.
Teoria igienei spune că, printr-o igienă prea multă și un microbiom sărac, imunitatea noastră reacționează exagerat și duce la formarea acestor alergii. În același sens, prin medierea aceluiași microbiom sărac, imunitatea poate reacționa și la propriile sale celule. Prea puține bacterii pot recunoaște propriile noastre celule ca fiind invadatori și să anunțe imunitatea să atace acele celule. Astfel apar bolile autoimune.
Și acum, dacă știm despre asta, ce putem să facem? Putem să evităm lucrurile care sunt cele mai rele pentru microbiomul nostru. Cele mai rele lucruri pentru microbiomul nostru sunt mâncărurile procesate. Mâncarea ultraprocesată este foarte săracă în nutrienți pentru microbiom. Nu ne hrănim bine pe noi, dar nici microbiomul nostru nu îl hrănim bine. Astfel încât, dacă avem, de exemplu, bacterii care sunt obișnuite să mănânce frunze verzi de toate tipurile, toate tipurile de salate, sau bacterii care sunt obișnuite să mănânce fibre din legume, iar noi nu mâncăm legume, nu mâncăm fibre, nu mâncăm salată, acele bacterii în timp vor muri, pentru că nu au ce mânca. În schimb, dacă mâncăm, de exemplu, foarte multă carne procesată, vom hrăni bacterii care mănâncă carne procesată. Acele bacterii, culmea, vor anunța creierul că le este foame fix de acea mâncare procesată. Cu cât mâncăm, de exemplu, mai multă carne procesată, cu atât ne va fi mai multă poftă de carne procesată. Asta, de exemplu, se observă la vegani. Veganii care nu mănâncă, bineînțeles, deloc carne, în timp, nu le mai este deloc poftă de carne. Atunci când un vegan spune: ‘Băi, eu nu am poftă absolut deloc de carne’, el vorbește adevărat. Așa este, pentru că el nu mai are bacterii care să digere acea carne, și acele bacterii nu mai pot semnaliza că le este foame de carne.
Deci, revenind la ideea de bază, cu cât mâncăm mai multă mâncare procesată, cu atât bacteriile benefice, care sunt făcute să primească mâncare sănătoasă, vor muri, și vom dezvolta bacterii care vor dori mai multă mâncare procesată, care să ne semnalizeze când nu mai au mâncare, că le este poftă, că le e foame fix de mâncare procesată. Și noi, din nou, revenim și le dăm mâncare procesată. Deci, mâncarea procesată este primul inamic al microbiomului nostru.
Al doilea inamic este, bineînțeles, antibioticul. Când administrăm antibiotice, măturăm o grămadă de bacterii din tractul nostru digestiv. Dar le putem reface dacă începem din nou să mâncăm sănătos și să creăm și să hrănim bacteriile sănătoase. Un al treilea inamic este operația cezariană, pentru că foarte multe din aceste bacterii sunt transferate de la mamă la copil, iar cea mai mare însămânțare se întâmplă în timpul nașterii, pe canalul vaginal. Acolo se inseminează foarte multe bacterii de la mamă la copil. În momentul în care se naște prin cezariană, mama primește antibiotic pentru a nu avea complicații de natură infecțioasă după operația cezariană. Mama primește antibiotic, foarte multe bacterii mor din cauza acelui antibiotic, iar copilul se naște într-un mediu aproape steril, pentru că se naște printr-o operație, printr-o incizie de cezariană. Asta explică de ce mama, de exemplu, poate a avut grijă de igiena ei și a mâncat mâncare procesată toată viața, dar nu a dezvoltat alergii, pentru că avea microbiomul format, transmis de la mama ei, care a născut natural. În schimb, copilul acestei mame poate dezvolta deja multe alergii, pentru că mama a mâncat procesat, a luat antibiotice și a născut prin cezariană.
Aceasta este teoria igienei care explică cum igiena noastră excesivă, consumul de antibiotice, nașterea prin cezariană și consumul de mâncăruri care nu hrănesc microbiomul, ci din contră, îl omoară – toate aceste lucruri duc la sărăcirea microbiomului nostru. Una din consecințe este apariția acestor numeroase alergii și, din păcate, nu este singura consecință.
Ce putem face în această privință? Este să evităm pe cât posibil să naștem prin cezariană. Chiar dacă s-a născut prin cezariană, să încercăm pe cât posibil să ținem copilul la piele, să îl ținem cât se poate de aproape de noi, ca să îi transferăm măcar o parte din microbiomul nostru. Să evităm pe cât posibil să luăm antibiotice; să întrebăm mai degrabă doctorul ‘De ce ne dați antibiotic?’, nu ‘De ce nu ne dați antibiotic?’. Și să evităm pe cât posibil mâncarea procesată, cărnurile procesate, mezelurile, și să mâncăm mâncare cât mai integrală, cum crește în copac: cât mai multe fructe, legume, cereale integrale neprocesate, carne, pește de calitate și așa mai departe. În esență, cât mai puțină mâncare procesată pentru a avea un microbiom sănătos și pentru a avea mai puține alergii.
Acesta a fost materialul de astăzi despre alergii și această teorie a igienei. Dacă aveți întrebări, lăsați-le în comentarii. Voi reveni în curând cu alte materiale pe teme asemănătoare. Pe curând.
