Ce e chefirul și de ce e poate unul dintre cele mai bune alimente pentru sănătate? În materialul ăsta vorbim despre beneficiile consumului de chefir, direct din studii. Cercetările ne spun că ajută digestia, scade inflamația, reglează glicemia și susține sănătatea inimii. La final, vei afla și ce tip de chefir să alegi și la ce să te uiți pe eticheta.

STUDII:
https://www.mdpi.com/2304-8158/13/7/1026
https://www.mdpi.com/2073-4409/12/24/2799
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8566050/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1744388121001420?

Am aici cinci studii recente, din 2023-2024, despre chefir și probabil că știți deja că sunt obsedat de chefir. Nu cred că există o zi în care să deschid frigiderul și să nu am sticla de chefir în el. Dar studiile astea nu doar că îmi reîntăresc convingerile asupra beneficiilor de sănătate pe care chefirul le are, ci aduc și multe date noi. Și o să începem, pe rând, să vorbim despre fiecare studiu. Dar, în mare, o să avem aici cinci beneficii colosale ale chefirului, multe dintre ele noi, multe dintre ele pur și simplu reafirmă lucruri care se știau, dar și o intenție a comunității științifice în a studia și mâncarea, în special mâncarea super sănătoasă, ca pe o intervenție posibilă asupra sănătății noastre.

Pentru că, așa cum descrie acest prim articol, „Beneficiile consumului de chefir”, despre care o să vorbim, este un review al literaturii. Asta înseamnă că oamenii de știință iau multe articole, multe investigații. În total, în acest review au fost incluse 33 de alte studii și investigații, și fac un rezumat și dau niște indicații pentru viitor. De exemplu, în acest review publicat în „Foods”, cum ziceam, în anul 2024, deci anul acesta, oamenii de știință argumentează că din ce în ce mai mulți dintre noi trăim până la o vârstă din ce în ce mai înaintată, iar vârsta înaintată vine cu tot felul de probleme. Și din cauza faptului că microbiomul nostru începe să aibă de suferit. Pentru că facem mai puțin sport, suntem sedentari, mâncăm mâncare procesată. Și atenție, în studiul ăsta, oamenii de știință spun că inclusiv suplimentele pe care le consumăm, și sunt descrise aici (lăsăm studiul jos în descriere, e un studiu gratuit, îl puteți downloada și îl puteți citi integral), inclusiv suplimentele pe care noi le consumăm, pot să, pe de o parte, să ne ajute în longevitatea noastră, dar, pe de altă parte, pot să perturbe nasol microbiomul nostru. Și o intervenție pe care ei o propun, și pe care o studiază în acest review, este chefirul.

Acum, atenție mare când vorbim despre chefir, și asta este și descris aici, este o definiție a chefirului: este lapte, băutură din lapte fermentat prin acțiunea sinergică a bacteriei și a drojdiei conținută în drojdia de chefir. Deci atenție, când vorbim despre chefir, nu vorbim despre o orice băutură de la raft pe care scrie chefir. Când vorbim despre chefir, vorbim despre lapte fermentat prin acțiunea sinergică (o să explicăm ce-i asta) dintre bacterii, tot felul de bacterii lactice, și drojdie de chefir. Da, de ce sinergic, sau ce înseamnă sinergic? Sinergic înseamnă că atunci când două lucruri se întâlnesc, efectul lor nu este doar cumulat, nu este doar a + b. Da? Efectul lor este exponențial. Cumva sinergic este mai mare cel puțin decât a + b. Deci dacă iei a separat și b separat, le aduni, îți dă a cu b. Dacă iei a cu b împreună, acțiunea lor poate să fie sinergică, mai mare decât suma lor. Și asta se întâmplă atunci când bacteriile lactice se întâlnesc cu drojdia de chefir. Și atunci, acțiunea lor sinergică pare să aducă mult mai multe beneficii decât doar o băutură fermentată cu bacterii lactice, și doar ceva, nu știu, alt aliment care are drojdie în el. Deci asta înseamnă chefir.

Oamenii de știință argumentează faptul că această scădere a microbiomului, sau sărăcirea microbiomului odată cu înaintarea noastră în vârstă, este o problemă care trebuie adresată, și nu prin suplimente, ci prin alimente. Și unul dintre cele mai facile și cele mai bogate în probiotice benefice, care, atenție, acționează sinergic, este chefirul. Și sunt patru patologii sau direcții de patologii care sunt studiate în acest articol. Și oamenii vorbesc despre, oamenii de știință de aici, vorbesc despre diabet zaharat de tip 2, și se pare că acest chefir reușește să reducă glicemia pacienților cu diabet și să crească sensibilitatea la insulină printr-un efect asupra microbiotei, care are în cascadă efect antiinflamator. Ulterior, acest efect antiinflamator scade rezistența la insulină a celulelor și, mai mult decât atât, acest efect antiinflamator induce cumva mușchii să fie avizi de glucoză, și atunci mușchii încep să tragă glucoză din sânge fără acțiunea insulinei. Deci, un efect antidiabetic.

Un alt efect despre care este discutat în acest studiu este efectul benefic asupra sănătății cardiovasculare, prin reducerea colesterolului LDL. Deci, colesterolul rău este redus în sânge, și printr-o acțiune hipotensivă a unor biopeptide. Da, deci sunt niște peptide cu acțiune biologică, care inhibă enzima de conversie a angiotensinei. Sună complicat, dar această enzimă de conversie a angiotensinei este o linie de tratament, sau există o linie de tratament pentru tratamentul hipertensiunii, când ți se dă inhibitor de enzimă de conversie a angiotensinei. Deci, există pastile pe care le iei de la medicul cardiolog, care inhibă această enzimă de conversie angiotensinei, și prin asta scade tensiunea arterială. Se pare că în chefir există niște biopeptide care inhibă această enzimă fără acțiunea altor medicamente. Deci, o îmbunătățire a sănătății cardiovasculare prin scăderea tensiunii arteriale, ceea ce este bine pentru oricine, chiar și pentru oamenii care n-au tensiune arterială, printr-o îmbunătățire a funcției cognitive și a și a bolii Alzheimer. Atenție, aici vorbim despre un studiu pe oameni, unde chefirul administrat timp de 90 de zile pacienților care au deja Alzheimer, a îmbunătățit funcția memoriei și funcția cognitivă la acești pacienți cu Alzheimer și printr-o funcție anticancer, prin modularea microbiotei și stimularea apoptozei celulelor tumorale și prin reducerea inflamației și inhibarea creșterii tumorilor. După cum știți, noi avem celule tumorale în corp care sunt mereu prinse de către sistemul nostru imunitar. Se pare că atunci când consumi chefir, sistemul tău imunitar, pentru că inflamația în jur scade, devine mai capabil în a prinde aceste celule mici tumorale care oricum sunt prinse de acest sistem imunitar. Dar prin acțiunea aceasta modulatoare a chefirului, acest sistem imunitar devine și mai performant.

Deci, atenție, atâtea beneficii doar în primul studiu. Da, publicat în revista „Foods” 2024. Ăsta este studiul. Îl lăsăm jos în descriere. Și de ce oamenii de știință se referă aici la chefir? Pentru că își dau seama că noi, cu cât înaintăm în vârstă și cu, cu cât ne dezvoltăm mai mult din punct de vedere tehnologic, recurgem la tot felul de metode sintetice, la suplimente sintetice, la medicamente sintetice, la mâncare procesată sintetic, și asta ne distruge sănătatea. Ceea ce încearcă ei și ceea ce încearcă din ce în ce mai mult comunitatea științifică, este să se întoarcă la mâncare. Dar la mâncare sănătoasă, care are beneficii pentru sănătate precise, dovedite. Și chiar și ei spun că este nevoie de studii mai multe și mai amănunțite și pe oameni, pentru a documenta și mai bine acest efect terapeutic al chefirului, pentru a putea în mod real să-l folosim acest chefir în scop terapeutic. Pentru că în momentul de față, da, noi putem să mergem la magazin și putem să ne cumpărăm chefir și să-l consumăm pentru sănătatea noastră. Este o alegere bună. Dar dacă te duci la spital, medicul nu prea poate să-ți prescrie pe rețetă: „Consumă chefir zilnic pentru scăderea glicemiei”. Poate să zică așa, printre altele, o să scrie pe rețetă: „Ia metformin, ia uite altă medicație” și poate să zică așa, pe gură: „Și consumă chefir. Uite, sunt studii care arată că atunci când consumi chefir îți scade glicemia”. Dar el nu poate să ți-o scrie în scrisoarea ta medicală. Ori dacă o să avem studii care să arate clar ce concentrație, de ce bacterii, de câtă drojdie, ce tip de chefir ajută concret în gestiunea anumitor patologii despre care vorbim, atunci chefirul o să poată fi prescris efectiv ca medicament, între ghilimele, inclusiv de către medici. Bun, ăsta este primul studiu.

Hai să mergem la următorul studiu, care e și el foarte interesant, este publicat în revista „Cell” în 2023, de niște oameni de știință din Malaia, Belgia, Spania, care vorbește despre efectul gastro-protector al chefirului. Și aici e un studiu făcut pe șoricei. Atenție, studiile pe șoricei, dacă sunt bine făcute, sunt foarte ok de luat în seamă, chiar dacă nu sunt studii pe oameni. În cazul de față, oamenii de știință au folosit șoricei elvețieni de sex masculin cărora, care au fost împărțiți în trei grupe. Și de ce zic că e foarte ok să ne bazăm pe aceste studii? Pentru că anumite lucruri nu pot fi făcute pe oameni. Pentru că aici intervenția oamenilor de știință a fost în a induce ulcer acestor șoricei. Dar ceea ce nu poți să faci în mod cer pe oameni, nu poți să faci un studiu pe oameni, să le induci ulcer și să vezi care dintre ei sunt protejați de chefir sau nu sunt protejați de chefir. Pe șoricei, însă, poți să faci asta. Și ce au făcut oamenii de știință a fost să ia trei grupe de șoricei, adică să ia un grup de șoricei și să-i împartă în trei grupe. Primul grup a fost grup de control. Grupul de control a consumat lapte, lăptic, pur și simplu lapte UHT. Al doilea grup a primit tratament inhibitor de pompă de proton. Este medicamentul care se prescrie, e medicamentul antiacid, este medicamentul care îți reduce secreția de acid gastric, da, în stomac. Și al treilea grup au primit chefir. Da, au băut pur și simplu chefir.

După 14 zile de control, adică 14 zile primul grup a băut lapte, 14 zile primul grup, al doilea grup a primit tratament antiacid, și 14 zile al treilea grup a băut chefir. După aceste 14 zile, li s-au administrat doze mari de antiinflamator non-steroidian, cum ar fi ibuprofen de exemplu, cum ar fi ketonal și așa mai departe. Deci antiinflamator non-steroidian care se știe că în doze mari și pe timp îndelungat poate să ducă la gastrită și la ulcer, pentru că inhibă secreția de mucus în stomac. Deci practic, protecția stomacului. După aceste 14 zile celor trei grupe, li se dau doze egale de antiinflamator non-steroidian. Și ce să vezi? Grupul de control, da, grupul care a băut lapte, fac ulcer. În schimb, grupul care a primit inhibitor de pompă de proton, adică medicație antiacidă, așa cum se bănuia, da, se aștepta, nu face ulcer. Și surpriza majoră este că acel grup care nu a primit medicament, dar au băut chefir în fiecare zi, nu au făcut ulcer. Au fost protejați de ulcer doar prin consumul a 14 zile de chefir. Și implicațiile studiului sunt destul de, destul de mari. Ei consideră că acest consum de chefir a fost de natură să protejeze stomacul șoriceilor de ulcer datorită efectului său antioxidant și antiinflamator. Da. Deci tu, într-adevăr, dai substanță antiinflamatoare non-steroidian la cei șoricei, mucoasa lor gastrică se retrage, mucusul se retrage, dar acidul nu penetrează atât de mult mucoasa, pentru că ai un efect antioxidant antiinflamator deja prezent în acea mucoasă datorită chefirului. Și inclusiv ei spun că acest chefir ar putea să fie o terapie naturală foarte bună pentru pacienți. Dar avem nevoie de studii pe oameni mai amănunțite. Și da, din nou, ăsta e al doilea efect de protecție asupra mucoasei gastrice. Și cred că poate fi din nou, nu, nu, în niciun caz nu e bine să renunți la propria ta medicație dacă ai medicație pentru protecție gastrică și să recurgi la chefir. Totuși, este un studiu pe șoricei, dar mecanismul său de acțiune este atât de bine explicat și atât de bine documentat încât populația generală sănătoasă chiar ar putea să beneficieze probabil de acest potențial efect antiinflamator și antioxidant pentru mucoasa noastră gastrică. Și din nou, revenind la viața noastră modernă, stresul, sedentarismul și mâncarea procesată ne perturbă atât de mult această mucoasă și la nivel gastric, dar și la nivel intestinal. La nivel intestinal, mucoasa intestinală, atunci când este distrusă, începe să permită tot felul de toxine să intre în fluxul sangvin din intestin, începe să permită tot felul de bacterii să intre din, din intestin sau din colon în fluxul sangvin și asta trezește nevoia unei alimentații antioxidante și antiinflamatorii care pare că este prezentă în chefir.

Ok, și acum vreau să trecem la al patrulea studiu pe care-l prezentăm astăzi și ăsta este cel mai de până acum, pentru că se cheamă așa: „Effect of kefir beverage consumption on glicemic control” și este un sistematic review și metaanaliză a studiilor controlate randomizate. Au fost luate undeva la șase studii care în total însumează 323 de subiecți, adică 323 de oameni. Și deci, după ce au consumat chefir mai multe zile, o să intrăm în detalii imediat, după ce vă zic concluziile. După ce acești oameni au consumat chefir, glicemia lor matinală,

Glicemia aia de dimineață, că e stabilă, le-a scăzut cu o medie de 10 mg pe decilitru, ceea ce este huge. Adică, dacă ai de exemplu dimineața glicemia de 105, tu teoretic poți fi considerat prediabet. Dar dacă consumi chefir, da, și ai rezultatele raportate din acest studiu, tu poți să ai glicemia dimineața de 95, adică să nu mai fii prediabet. O scădere de 10 mg a glicemiei de dimineață este ceva incredibil. Și mai mult decât atât, atât au observat și o scădere a insulinei la acești pacienți. Și ceea ce au făcut studiul, e foarte, e scurt, e foarte, e foarte interesant scris. E foarte pe înțeles. Intervenția pe care oamenii au avut-o a fost aceea de a consuma chefir. Și au avut și grupuri de control care nu au consumat chefir, care au consumat alte iaurturi sau alte băuturi din lapte. Durata studiilor a variat de la 15 zile, cel mai scurt studiu în care oamenii au băut 300 de ml de chefir pe zi și au făcut o oră de exerciții aerobice, până la 84 de zile în care oamenii au băut 180 de ml, adică puțin mai puțin decât o cană simplă de chefir pe zi. Dar și dozele de chefir au variat de la, cum ați văzut, 180 ml pe zi, până la 600 de ml de chefir de două ori pe zi. Adică, oamenii au consumat efectiv 1 litru și 200 ml de chefir pe zi timp de 56 de zile și scăderea medie a glucozei matinale a fost de 10 mg pe decilitru. Dar cea mai mare scădere a fost fix la ăia care au băut cel mai mult chefir. Deci se pare că efectul este cumva direct proporțional cu cantitatea pe care o consumi. Cei care au băut 1 litru sau 600 de ml de două ori pe zi au avut o scădere a glucozei matinale cu 31 de mg pe decilitru. Probabil că sunt pacienți diabetici. N-am intrat în detaliile fiecărui studiu. Dar rezultatele sunt fenomenale. Ceea ce a scăzut, dar nu este semnificativă statistic, este hemoglobina glicozilată care, de fapt, e testul suprem care îți indică în ce zonă a sănătății metabolice ești și scăderea a fost doar de 0,64. Dar oamenii de știință argumentează că probabil durata acestor studii n-a fost suficientă cât această scădere să fie semnificativă statistic, pentru că hemoglobina glicozilată se modifică o dată la trei luni, iar studiile au variat de la 15 zile până la undeva aproape de trei luni, dar o medie undeva de o lună și jumătate. Deci ăsta pare să fie motivul pentru care glicemia hemoglobina glicozilată nu a scăzut semnificativ statistic. A scăzut, dar nu semnificativ statistic.

Și ultimul studiu despre care o să vorbim astăzi este acesta care se referă la efectele chefirului asupra sănătății cardiovasculare. O să lăsăm link și la el în descriere, cu toate că este un articol plătit și am reușit să obțin doar abstractul acestui articol. Dar acest studiu subliniază că consumul de chefir reduce semnificativ insulina bazală sau insulina jun, adică insulina de dimineață când nu a mâncat nimic și reduce indicele Homa, ceea ce nu vine decât să confirme lucrurile pe care le-am citit și în celelalte studii. Atenție, toate aceste studii sunt publicate de oameni de știință din țări diferite, din continente diferite, de la universități diferite, care nu raportează niciun conflict de interes cu nimeni, care n-au fost plătiți să le scrie, ci care pur și simplu caută metode mai naturale de a ne îmbunătăți sănătatea și până la urmă metode de a și de a le îmbunătăți sănătatea pacienților săi. Fie că sunt medici care lucrează cu sănătatea cardiovasculară, cardiologi și atunci publică articole despre efectul chefirului asupra sănătății cardiovasculare, fie că vorbim despre diabetologi, fie că vorbim despre gastroenterologi. Oamenii ăștia de știință din țări diferite de pe continente diferite caută soluții și se pare că găsesc aceste soluții în aceste efecte benefice ale kefirului.

Pe mine asta mă convinge să consum chefir la fel ca până acum, să îl includ în dieta mea aproape zilnică, da, și să îl consider un real beneficiu pentru sănătate. Și la fel cum există și efect nocebo când știi că consumi ceva ce-ți face rău, mă bucur și de un efect placebo în plus care probabil că potențează toate aceste beneficii care, atenție, există în studii randomizate controlate dublă orb. Adică pacienților li se dă să bea fie o băutură simplă de lapte fermentată, fie chefir și ei nu știu ce consumă și se vede pe analize că aceia care consumă chefir au beneficii. Adică, beneficiile astea sunt dincolo de efectul placebo. Dar și atunci când știi aceste beneficii, cum le știm noi, de exemplu, că le-am văzut acum, da, și am trecut prin ele, atunci când le știi, atunci tu poți potența aceste beneficii prin simplul fapt că îți deschizi o cutie de chefir, o bei și simți că toate aceste lucruri bune descrise în studii se întâmplă în corpul tău. Pot să-l beau seara dacă seara, de exemplu, mi se face foame și nu vreau să-mi umplu stomacul și vreau să dorm liniștit, pot să-l beau seara. Pot să-l beau dimineața, cum l-am băut în dimineața asta. Și în România, și asta am aflat după mai multe discuții cu oameni care se ocupă de industria de lactate în România, prin lege, tu poți să scrii pe sticlă chefir chiar dacă nu ai drojdie de chefir. Deci tu îl poți denumi chefir pentru că îl duci acel iaurt, să zicem, într-o consistență de chefir, sau îi dai o anumită aciditate care seamănă cu chefirul și atunci tu poți să bei o băutură care are gust de chefir. Dar, de fapt, băuturile în mod real nu se pot încadra în aceste studii. Adică, studiile astea care sunt făcute, sunt făcute pe băuturi formate din fermentarea laptelui cu drojdie de chefir.

De ce există băuturi care se cheamă chefir pe rafturile din România, chiar dacă nu sunt chefir de fapt, care sau pentru că, chiar dacă n-au drojdie de chefir, să zicem mai exact, pentru că această drojdie de chefir este foarte păcătoasă între ghilimele. Atunci când ai o fabrică de lactate, tu în fabrica respectivă ai anumite țevi, ai anumite conducte prin care circulă laptele, ai anumite bazine în care se fermentează laptele respectiv și tu folosești aceeași instalație pentru a face mai multe produse. Da? Deci dacă ai o fabrică de lactate și poate să fie o fabrică foarte bună de lactate, da, de lactate foarte bine făcute, după metode tradiționale românești, tu poți să faci pe aceeași conductă, să zicem, astăzi poți să faci iaurt de băut, mâine poți să faci sana, poimâine poți să faci iaurt grecesc și așa mai departe. Da, tu bagi lapte în conducte, bagi anumite culturi lactice, lași să le să se fermenteze, le împachetezi, după aia speli conductele alea, le sterilizezi și pui iar alt lapte și alte culturi lactice specifice pentru lapte, pentru sana, pardon. După aia a doua zi pui alte culturi lactice specifice pentru iaurt grecesc și așa mai departe. Problema este că atunci când bagi în fabrica respectivă drojdia de chefir, tot ce o să mai iasă de pe acea conductă este doar chefir. Drojdia aia de chefir este atât de băgăcioasă că o să rămână mereu. Oricum ai sterilizat sau ai curățat fabrica respectivă, o să rămână undeva dormant și chiar și într-un an dacă te întorci și vrei să faci iaurt de băut, n-o să-ți iasă iaurt de băut, o să-ți iasă chefir pentru că drojdia aia o să rămână acolo. Acum, dacă vreți voi să vă faceți acasă chefir, scrieți jos în comentarii și poate facem un alt material în care o să vă arăt cum se poate face acasă chefirul artizanal. Ai nevoie de drojdie de chefir și o anumită procedură prin care se face acel chefir. Vă mulțumesc vouă pentru atenție. Dacă aveți întrebări, scrieți-le jos în comentarii. Dacă aveți vreo rețetă de chefir pe care vreți să ne-o dați, scrieți-o jos în comentarii. Dacă n-aveți nicio rețetă, mergeți jos în comentarii și vedeți ce alte rețete propun alți oameni în comentarii.

De interes pentru tine

Adevărul despre CAFEA: beneficii și riscuri, efecte pentru corp și creier

Adevărul despre CAFEA: beneficii și riscuri, efecte pentru corp și creier

În profunzime
Adevărul despre CAFEA: beneficii și riscuri, efecte pentru corp și creier
Cum să-ți reduci riscul de deces cu pana la 70%

Cum să-ți reduci riscul de deces cu pana la 70%

În profunzime
Cum să-ți reduci riscul de deces cu pana la 70%
Totul despre DIABET | Cum il poti „VINDECA”| Boabe de Cunoastere | Dr. Victor Chiper – Diabetolog

Totul despre DIABET | Cum il poti „VINDECA”| Boabe de Cunoastere | Dr. Victor Chiper – Diabetolog

Boabe de cunoaștere
Totul despre DIABET | Cum il poti „VINDECA”| Boabe de Cunoastere | Dr. Victor Chiper – Diabetolog