Artroză sau artrită? Cum îți dai seama ce se întâmplă cu articulațiile tale

Când cineva spune că are reumatism, de cele mai multe ori vorbește despre o durere de articulații. Îl doare genunchiul când urcă scările, îi înțepenesc degetele dimineața sau începe să îl deranjeze șoldul după ce merge mai mult.
Problema este că reumatism nu este, de fapt, un diagnostic. Este un termen popular (un termen-umbrelă) sub care ajungem să punem foarte multe probleme diferite. Iar una dintre cele mai frecvente confuzii este cea dintre artroză și artrita inflamatorie.
Pot să doară aceleași articulații și uneori simptomele seamănă, dar mecanismul din spatele lor este diferit și, cel mai important, se tratează diferit.

Ce este artroza?

Probabil aceasta este explicația pe care ai auzit-o cel mai des: odată cu vârsta, cartilajul se uzează și apare artroza.
Artroza, numită și osteoartrită, este cea mai frecventă formă de boală articulară. Cartilajul care acoperă oasele începe să se degradeze în timp. Se poate schimba osul de sub cartilaj, pot apărea osteofite (acei mici pinteni osoși) și poate exista inclusiv inflamație locală. Cu alte cuvinte, artroza este o boală a întregii articulații, nu doar a cartilajului.
Artroza apare mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă, dar nu este singura cauză. Greutatea corporală, traumatismele mai vechi, anatomia articulației, genetica și felul în care aceasta a fost solicitată de-a lungul vieții pot influența riscul de apariție al atrozei.
Genunchii și șoldurile sunt printre articulațiile cele mai afectate, dar artroza poate apărea și la nivelul mâinilor sau coloanei vertebrale.

Ce este artrita?

Aici apare confuzia: artrita nu este același lucru cu artroza.
Termenul descrie inflamația uneia sau mai multor articulații, iar cauzele pot fi foarte diferite. Există artrită reumatoidă, artrită psoriazică, artrite asociate unor infecții, artrite induse de cristale, cum este guta, și multe alte forme.
Una dintre cele mai cunoscute este artrita reumatoidă, o boală autoimună.
În cazul ei, sistemul imunitar, care în mod normal ar trebui să ne apere de infecții, atacă din greșeală țesuturile proprii. Inflamația afectează în special membrana sinovială a articulațiilor. Acestea pot deveni dureroase, umflate și calde, iar dacă inflamația rămâne activă, în timp pot apărea leziuni ale cartilajului și osului.
Și tocmai acesta este motivul pentru care nu ar trebui să punem toate durerile articulare sub aceeași etichetă de reumatism.

Când apare durerea?

Există o diferență foarte utilă pe care o poți observa și tu.
Dacă dimineața te simți relativ bine, dar durerea de genunchi crește după ce ai mers mult, ai urcat scări sau ai stat o zi întreagă în picioare, iar repausul o calmează, tabloul poate sugera mai degrabă o durere de tip mecanic, așa cum apare frecvent în artroză.
În artrita inflamatorie se poate întâmpla aproape invers. Te trezești dimineața, iar articulațiile tale sunt dureroase și înțepenite. Îți este greu să îți miști degetele sau simți că organismul are nevoie de timp să pornească. După ce începi să te miști, rigiditatea se poate ameliora.
Așa poți observa diferența:

• artroza tinde să doară mai mult odată cu folosirea articulației
• artrita inflamatorie tinde să fie mai supărătoare după repaus

Nu este o regulă perfectă și nu pune diagnosticul, dar este un indiciu important.
În artroză, articulația poate fi înțepenită când te ridici dimineața din pat, dar de obicei senzația se ameliorează relativ repede, în mai puțin de 30 de minute.
În artrita inflamatorie, rigiditatea poate fi mult mai persistentă. Poate dura 30-60 de minute sau chiar mai mult.

Verifică articulațiile care sunt afectate

Și distribuția durerii poate transmite ceva. Artroza afectează frecvent genunchii, șoldurile, coloana și anumite articulații ale mâinilor și nu trebuie să apară identic pe ambele părți ale corpului.
În schimb, artrita reumatoidă are însă tendința să afecteze simetric articulațiile.De exemplu, pot fi afectate ambele încheieturi sau aceleași articulații mici ale degetelor de la ambele mâini. Articulațiile pot fi și umflate, calde și sensibile. Simetria a fost una dintre caracteristicile clasice folosite pentru clasificarea artritei reumatoide.
Dar există o nuanță importantă: nu toate artritele inflamatorii sunt simetrice. Artrita psoriazică, de exemplu, poate avea o distribuție foarte diferită.
Așa că nici regula – mă doare pe ambele părți, înseamnă ca am artrită – nu funcționează întotdeauna.

Artrita inflamatorie nu afectează întotdeauna doar articulațiile

Aici mai apare o diferență importantă:

• Artroza este în principal o boală articulară.
• Artrita reumatoidă este o boală inflamatorie sistemică, ceea ce înseamnă că procesul inflamator poate avea efecte și dincolo de articulații.

Unele persoane pot avea oboseală importantă, lipsă de energie, scăderea apetitului sau stare generală alterată. În anumite cazuri pot exista și manifestări la nivelul altor organe. Dacă, pe lângă articulații dureroase și umflate, te simți inexplicabil de obosit sau rău de o perioadă mai lungă, spune-i medicului și despre aceste simptome, pentru că pot fi relevante.

Analizele ajută, dar nu îți pun singure diagnosticul

Aici apare o altă capcană destul de frecventă: îți faci analize, vezi un rezultat ieșit din interval și începi să cauți pe internet ce boală ai.
În cazul unei suspiciuni de artrită inflamatorie, medicul reumatolog poate recomanda VSH, proteina C reactivă (CRP), factorul reumatoid sau anticorpii anti-CCP. Dar un factor reumatoid pozitiv nu înseamnă automat artrită reumatoidă și nici un rezultat negativ nu exclude în toate situațiile boala.
Medicul pune împreună simptomele tale, examenul clinic, analizele și, atunci când este necesar, investigațiile imagistice. Pot fi folosite radiografia, ecografia musculoscheletală sau RMN-ul, în funcție de situație.
De aceea, nu încerca să tratezi o analiză. Trebuie tratată boala, iar pentru asta trebuie stabilit mai întâi diagnosticul corect.

În artoză contează mișcarea

Acesta este probabil unul dintre cele mai importante lucruri pe care aș vrea să le reții. Când te doare genunchiul, instinctul este să îl protejezi și să îl folosești cât mai puțin. Pe termen scurt poate părea logic, dar în artroză, lipsa mișcării nu este soluția.
Exercițiul fizic este una dintre intervențiile de bază recomandate în tratamentul osteoartritei.
Ghidul American College of Rheumatology și Arthritis Foundation recomandă ferm exercițiul fizic pentru persoanele cu artroză de genunchi, șold sau mână. Pentru persoanele supraponderale sau cu obezitate și artroză de genunchi ori șold, scăderea în greutate este, de asemenea, recomandată.
Asta nu înseamnă că trebuie să alergi dacă genunchiul te doare. Mișcarea trebuie adaptată situației tale. Poate însemna mers, bicicletă, înot, exerciții de forță, mobilitate sau kinetoterapie.
Mușchii mai puternici pot susține mai bine articulația, iar menținerea mobilității te ajută să îți păstrezi funcția.

În artrita reumatoidă contează timpul

În artrita inflamatorie situația este diferită. Dacă vorbim despre artrită reumatoidă, tratamentul poate include medicamente antireumatice modificatoare de boală care au rolul de a controla procesul inflamator și de a preveni deteriorarea articulațiilor.
Și aici există un lucru foarte important: tratamentul nu ar trebui amânat inutil.
Recomandările EULAR spun că terapia medicamente antireumatice trebuie începută cât mai curând după stabilirea diagnosticului de artrită reumatoidă, iar obiectivul tratamentului este obținerea remisiunii sau a unei activități cât mai reduse a bolii.
Cu alte cuvinte, în artrita reumatoidă nu vrem doar să facem durerea suportabilă, ci să controlăm boala înainte ca inflamația persistentă să producă leziuni articulare care nu mai pot fi recuperate.
Tocmai de aceea, dacă există suspiciunea unei artrite inflamatorii, nu merită să petreci luni sau ani tratând doar durerea fără să afli cauza.

Când ar trebui să mergi la medic?

Nu orice genunchi care doare după o zi lungă înseamnă artrită, dar sunt câteva semne pe care nu le-aș ignora:

• articulația rămâne umflată sau caldă;
• rigiditatea de dimineață persistă mult timp;
• sunt afectate mai multe articulații;
• simptomele persistă săptămâni;
• durerea începe să îți limiteze mersul, munca sau activitățile obișnuite;
• apar și oboseală importantă, febră sau alte simptome generale.

Există și o situație care trebuie evaluată rapid. Dacă o articulație devine brusc foarte dureroasă, umflată, roșie și fierbinte, mai ales dacă apare și febră sau stare generală proastă. Printre cauzele posibile se află și artrita septică, o infecție a articulației care necesită evaluare și tratament urgent.

Concluzie

Artroza și artrita inflamatorie pot provoca amândouă durere și rigiditate, dar mecanismele din spatele lor sunt diferite.
În artroză, durerea este frecvent legată de solicitarea articulației, iar rigiditatea de dimineață tinde să fie mai scurtă. În artrita inflamatorie, rigiditatea după repaus poate fi mai persistentă, articulațiile se pot umfla și încălzi, iar uneori apar și simptome în restul organismului.
Toate aceste semne te pot orienta, dar niciunul nu îți poate pune singur diagnosticul acasă, așa că e necesar să consulți medicul.