Te doare capul când se schimbă vremea? Te dor articulațiile când e furtuna?

Omule, te salut! Eu sunt Dr. Mihail și astăzi vorbim despre o experiență comună, dar adesea trecută cu vederea: durerea de cap, durerile osoase sau articulare care apar odată cu schimbarea vremii, când vine o furtună. Dacă te numeri printre cei care simt aceste simptome neplăcute la schimbările meteorologice bruște, atunci acest material este pentru tine, pentru că vom explora sensibilitatea meteo sau meteoneuropatia.

Este fascinant faptul că știința este încă destul de contradictorie în privința acestui aspect. Vom analiza documente științifice relevante, vom vedea care sunt posibilele cauze pe care ni le putem explica, ce nu ne putem explica încă, dar care se pare că le observăm la oamenii din jurul nostru, și ce soluții avem pentru cei care suferă de această sensibilitate meteorologică.

Acum, această meteoneuropatie sau meteoropatie (cum preferați să-i spuneți) este un termen mai puțin obișnuit în limba română. De regulă, ne referim la ea ca la sensibilitatea meteo, dar conceptul și cuvinte similare sunt răspândite în multe alte limbi. Spre exemplu, în poloneză, o persoană care suferă de sensibilitate meteo este numită „meteopat” sau „meteopata”. În italiană se numește „meteoropatico”. În croată se spune „meteoropat”, la fel și în macedonă. În japoneză se folosește termenul „kisho bio”. În germană există doi termeni, ceea ce mi se pare interesant pentru că au făcut o distincție: cei care sunt sensibili la schimbările meteorologice prin simptome și semne directe (adică îi doare capul, au tot felul de dureri în corp) sunt denumiți „wetterempfindlichkeit”, iar cei care au schimbări de dispoziție (nu dorm bine sau dorm mult, sunt apatici) sunt denumiți „wetterfühligkeit”.

În fine, nu contează cum sunt denumiți, ideea este că în toate culturile există denumiri specifice și clare pentru oamenii care sunt sensibili la aceste schimbări meteorologice. Acum este important de menționat că nu vorbim despre diferite zone geografice în care poate plouă tot anul sau în care poate nu avem acces la lumină sau la soare. Vorbim despre schimbări meteo care se întâmplă brusc. Spre exemplu, astăzi este frumos afară și mâine deodată ne trezim și plouă și este frig și vedem acele picături pe geam și nu avem chef să ne sculăm din pat, sau ne doare capul, sau vine o furtună deodată (este frumos, este vară și deodată simțim în aer acea liniște dinaintea furtunii – se face liniște, animalele o simt și nu mai ciripesc, se ascund, este acea tensiune și vedem acei nori groși care vin peste noi și bum, bubuie ploaia cu tunete și așa mai departe). Deci vorbim despre astfel de schimbări foarte bruște care influențează, se pare, oamenii.

Acum, știința nu se poate pune încă de acord cu acest lucru. În primul rând, vorbim despre acest articol din 1992 în care un profesor și echipa sa au observat că pacienții lor se plâng de simptome și de boli cronice sau de accentuarea simptomelor unor boli cronice (cum ar fi artritele sau durerile de spate) în timpul schimbărilor meteorologice (ploi, furtuni și așa mai departe). Acesta este articolul pe care îl lăsăm pe ecran și este publicat în 1992 în revista Pain, intitulat „Pain Complain and the Weather: Weather Sensitivity and Symptom Complain in Chronic Patients”. Lotul de pacienți este destul de mic, dar în mod clar acest studiu demonstrează că există o accentuare a simptomatologiei în momentul în care avem schimbări meteorologice. Acum, ipoteza din studiul acesta este schimbarea de presiune. Și se pare că această ipoteză nu ține apă, ca să spunem așa, nu prea are logică în spatele ei, pentru că vine un alt profesor care dezaprobă această ipoteză și spune că schimbarea barometrică (schimbarea de presiune – pentru că înaintea unei ploi presiunea scade și după aceea, după ploaie ea crește) se pare că nu este suficient de mare cât să provoace anumite simptome. Asta este explicat prin faptul că această scădere a presiunii este absolut asemănătoare cu scăderea presiunii în momentul în care urcăm cu liftul într-o clădire înaltă. Da, când urcăm cu liftul într-o clădire înaltă, ni se astupă urechile, simțim că urcăm, simțim acea scădere de presiune cumva pe corpul nostru, dar ea nu provoacă dureri de articulații sau de spate sau durere de cap. Deci schimbarea aceasta a presiunii atmosferice în timpul unei furtuni sau în timpul unei ploi nu este suficient de mare cât să trigăruiască o durere.

Astfel, apare următorul studiu care este publicat în British Medical Journal în care oamenii au analizat peste 11 milioane de vizite. Este un studiu imens. Oamenii au luat și au mapat peste 1 milion și jumătate de pacienți care au avut peste 11 milioane de vizite la medic și au suprapus aceste vizite cu datele meteorologice din acea perioadă. Ceea ce constată aici oamenii de știință este că nu există nicio legătură între durerile articulare și durerile de spate cu schimbările climatice. Ăsta este un studiu mare care contrazice totuși un concept cultural atât de bine împământenit pe care și eu, la mod anecdotic, îl simt. Eu nu sunt extrem de sensibil la vreme, dar când plouă îmi este mai somn, am mai puțin chef de a lucra, mă doare capul (poate să înceapă să mă doară capul – nu e durerea aia clasică super ascuțită de cap, dar seamănă puțin cu durerea aia de la mahmureală, o mahmureală așa ușoară după ce ai băut 3 pahare de vin nepotrivit într-o seară, a doua zi dimineața te scoli poate mai devreme și ai acea greutate în cap). Asta o resimt 100% de fiecare dată când plouă și când se schimbă brusc vremea. Totuși, studiul lasă loc de dezbatere și spune că o relație poate să existe între aceste simptome și schimbările meteorologice și că e nevoie de mai multe date mai atent selecționate (poate nu așa pe fugă și rapid cum le-au făcut ei probabil) și că aceste date ar fi utile chiar pentru a susține valabilitatea acestei credințe comune, lucru care s-a și întâmplat în 2023 cu acest studiu care este publicat în Headache, The Journal of Head and Face Pain, care spune așa: investigând efectele vremii asupra apariției durerilor de cap folosind o aplicație pentru smartphone și inteligența artificială. Un studiu retrospectiv, observațional, transversal.

So, în acest studiu, oamenii care au participat la studiu au purtat un telefon cu ei (logic că aveau telefon), dar avea o aplicație instalată, aplicație care îi localiza, vedea care sunt schimbările concrete de presiune atmosferică și de umiditate și de temperatură, și în acea aplicație oamenii apăsau pe anumite butoane când îi durea capul, când îi dureau articulațiile și așa mai departe. Și ăsta este un mod mult mai precis de a calcula sau de a asocia durerea cu schimbarea climatică, față de studiul precedent care practic nu prea a demonstrat nimic. În acest studiu, autorii spun că din păcate, felul sau mecanismul prin care aceste schimbări climatice duc la apariția durerii de cap sau alte tipuri de manifestări, mecanismul nu este cunoscut. Deci iată, medicina și în 2023 (când este studiul publicat) nu știe să ne explice foarte multe lucruri, cum ar fi, de exemplu, acum de animalele știu la sute de km distanță că vine un potop sau că vine un dezastru, cum simt un cutremur cu minute înainte ca el să se întâmple. Sunt multe lucruri pe care noi nu le putem măsura, și mi se pare extrem de rezonabil să recunoaștem acest lucru. Să înțelegem că există fenomene pe care (cu atât mai mult le putem simți, le putem vedea pe oameni) fenomene pe care noi nu le putem măsura, nu le putem dovedi, nu putem înțelege cum funcționează ele ca și mecanism, dar cel puțin le putem observa. Nu este de mirare că în fiecare limbă și în fiecare cultură există un cuvânt și o denumire pentru persoane sensibile la schimbări meteorologice. Și aici în acest studiu, autorii aduc însă niște ipoteze că inervația trigeminală convergentă a urechii (adică nervul care inervează urechea, sinusurile paranazale și meningele craniene) pot fi implicate în dureri de cap cauzate de mici schimbări ale presiunii barometrice. Totuși mecanismele detaliate nu sunt cunoscute. Ce zic ei este că avem tot felul de nervi, avem meninge ca o pungă care învelește creierul și în care creierul cumva se scaldă, avem sinusurile astea paranazale care pot fi sensibile și la schimbări de presiune și la alte lucruri care se schimbă, dar pe care nu le putem măsura. O varietate de simptome, spune studiul respectiv, inclusiv simptome autonome, afective, cognitive, hipersensibilitate la durere sau hipersensibilitate senzorială și hipersensibilitate imunologică, sunt cauzate de perturbarea acestui proces de homeostazie (care practic homeostazia este încercarea corpului nostru, și reușită de cele mai multe ori, de a ne menține un echilibru). Acest echilibru este cumva lovit când lucrurile se schimbă brusc în exterior. Autorii continuă spunând că presiunea barometrică scăzută, schimbările de presiune barometrică, umiditatea ridicată și precipitațiile au fost asociate semnificativ cu apariția durerilor de cap. Și acum, acest lucru nu este de mirare. Gândiți-vă la următorul lucru: presiunea cu care presiunea atmosferică (tot aerul ăsta) apasă asupra noastră este absolut imensă. Dacă putem să calculăm această presiune ca fiind forță = presiunea X suprafața corpului, putem din această schemă (credeți-mă pe cuvânt, am făcut calculul și l-am reverificat înainte de acest video) presiunea cu care, sau greutatea cu care presiunea asta apasă asupra corpului nostru (corpul nostru care are în medie aproximativ 1,7 metri pătrați – dacă luăm pielea asta, o desfacem, vom avea cam 1,7 metri pătrați de piele de om normal) este de aproximativ 17 tone. Dacă luăm un om un pic mai înalt, mai corpolent, care are 2 metri pătrați suprafața pielii, presiunea sau greutatea cu care presiunea apasă asupra acestui corp este de 20 de tone. Deci noi constant când umblăm pe stradă avem 20 de tone care apasă pe noi și noi apăsăm cu 20 de tone înapoi, și de asta ne simțim bine, ne simțim ok. În momentul în care vine o ploaie, o descărcare electrică, schimbare de temperatură, de umiditate, această greutate se schimbă. Dar pe lângă această greutate, cum spuneam, probabil există și alte elemente cu care vine această schimbare meteorologică pe care noi nu le știm și nu le putem măsura, dar care au acest efect care în sfârșit în 2023 a fost dovedit în acest studiu (îl punem din nou pe ecran – Sorin, mulțumim mult!) care a măsurat practic cu ajutorul unui telefon și acestor raportări pe care oamenii le-au făcut că într-adevăr există o asociere foarte clară între aceste schimbări și simptomele pe care le resimt. Apropo, în acest studiu aplicația a fost folosită de un milion de utilizatori, iar datele au fost extrase de la 4375 de utilizatori cu 336 de mii de ore de dureri de cap. Deci practic au luat persoanele sensibile, au văzut când îi doare capul și au asociat acele dureri de cap cu schimbările meteorologice și au nimerit la fix.

Acum hai să vedem totuși care sunt persoanele (și aici deja mergem la statistici) care au risc de a fi sensibile la schimbări meteorologice. Statistic, în Europa, fiecare a doua persoană (deci unul din doi) are o oarecare sensibilitate meteorologică. Vom vedea imediat și care sunt simptomele acestei sensibilități meteorologice, dar unu din două persoane sunt sensibile și aproximativ 20% din cele sensibile au declarat că în mod special acea sensibilitate i-a deranjat în mod special la modul la care n-au putut să meargă la muncă, n-au putut să-și facă treaba zilnică și așa mai departe. Deci dacă unu din două persoane are o problemă și 20% dintre cei cu probleme sunt în mod real deranjați de asta, asta înseamnă că una din 10 persoane va avea o sensibilitate meteorologică avansată care o va încurca în viața de zi cu zi. Riscul este mai mare la femei (2 la 1). Deci două femei la un bărbat au această sensibilitate meteorologică, în special femeile la menopauză. Persoanele în vârstă (peste 70% din persoanele peste 60 de ani) au această sensibilitate meteorologică. Deci la populația generală avem 50%, la persoanele în vârstă peste 60 de ani avem peste 70%. Acum, persoanele cu boli cronice, persoanele cu tulburări funcționale, persoanele cu sensibilitate crescută generală și în special persoanele care suferă de fibromialgie (apropo, dacă vreți un vlog despre fibromialgie – o altă afecțiune foarte controversată și foarte enigmatică – lăsați-mi jos comentariu și revenim cu un astfel de material) deci persoanele care au fibromialgie au din nou o sensibilitate crescută la schimbările meteorologice. Și statisticile au arătat și care sunt aceste semne (și este foarte important să le vedem și să vedem și noi dacă ne regăsim în aceste semne). Practic ele se referă la simptomele care sunt legate de aceste schimbări de vreme, și sondajele spun așa: că 59% dintre oamenii cu sensibilitate la meteo au dureri de cap sau migrene, 49% au oboseală, în jur de 45% dintre persoanele sensibile la schimbări meteorologice au somnolență, 40% au tulburări de somn (adică nu pot să doarmă bine), 42% din persoanele cu sensibilitate meteo au dureri articulare sau musculare, și mai apar simptome cum ar fi iritabilitatea, dificultatea de concentrare și nervozitate. Și astea sunt date colectate pe un eșantion din Germania, așa că putem cu mare încredere să-l extrapolăm și să-l suprapunem peste populația din România unde nu există date statistice în acest sens. Și acum revenind la mecanism, presupunerea este că și schimbarea de presiune și umiditatea care începe să varieze și temperatura care deodată scade plus alți factori pe care nu-i putem măsura, lipsa expunerii la lumină (pentru că deodată se face înnorat) toate astea par să ducă la această sensibilitate sau la aceste simptome. Cu toate că doar ele (atenție, doar ele) nu pot încă să explice aceste simptome, pentru că le putem simula pe toate (putem să intrăm într-o cameră cu o presiune mai mică, să creștem umiditatea, să facem rece acolo), și astfel de studii chiar s-au făcut, dar nu s-a observat ca de fiecare dată acești parametri schimbați să inducă astfel de semne. Deci, repet, probabil există în aceste schimbări meteorologice și alți factori pe care noi nu îi știm și nu îi putem măsura care ne duc la aceste semne și simptome care sunt raportate, cum ziceam, peste tot în lume.

Și acum hai să vorbim despre soluții. Deci dacă mecanismele pe care le bănuim sunt cele pe care le-am enumerat mai devreme (adică schimbarea de presiune, schimbare de temperatură, schimbare de umiditate și alți factori pe care nu-i știm), dar ce este cert este că lucrurile se schimbă brusc, iar corpul nostru care încearcă să facă o homeostazie (să se mențină în echilibru) nu mai face față. Și atunci toate aceste schimbări influențează tot felul de zone (acelui nerv trigemen, meningele de la exteriorul creierului, sinusurile paranazale) toate astea sunt influențate într-un mod negativ și apare durerea de cap, apare somnolență, apare apatia, nervozitatea, nu avem chef de chestii. Dacă toate astea sunt influențate uite așa de o schimbare, asta înseamnă că soluția este să-ți întărești corpul astfel încât el să se obișnuiască cu schimbarea, el să fie adaptat la schimbări bruște, el să aibă mecanisme de a se adapta. Adică nu a venit deodată vremea rece și tu atunci îl antrenezi, ci îl antrenezi înainte de aceste schimbări climatice. Astfel, ce poți să faci tu dacă suferi de această sensibilitate meteo, ce poți să faci tu în viața de zi cu zi ca atunci când vine vremea rea efectul asupra ta să fie unul minor? Nimeni nu-ți va promite că îl vei șterge complet, că te vei simți într-o zi ploioasă de toamnă la fel cum te simți vara la 30 de grade Celsius, dar aceste efecte în mod cert pot fi ameliorate. Primul lucru pe care poți să-l faci este să faci dușuri alternative cald-rece. În momentul în care intri în duș și faci cald, duș cald, duș rece, duș cald, duș rece. Poți să faci 20 de secunde duș cald, 20 de secunde duș foarte rece și să alternezi asta de 3, 4, 5, 6 ori, să faci asta în fiecare zi. În felul ăsta îți antrenezi capilarele (vasele mici de sânge) să se dilate și să se contracte la loc, și ăsta este un antrenament pentru schimbări bruște de temperatură. Un al doilea lucru pe care poți să-l faci este să te expui la duș rece dimineața. Am mai explicat în alte materiale cum se face, dar nu știu cum, de foarte multe ori oamenii vin la mine și zic: „Băi, fac duș rece și parcă nu simt așa.” Și zic: „Ok, dar cum îl faci?” Și unii ba îl fac după sală, ba îl fac seara, ba îl fac după ce au făcut un duș cald timp de 2 minute și bagă apă rece. Atenție, voi repeta din nou și voi tot repeta până mă voi sătura și până toată lumea va înțelege cum se face dușul rece. Dușul rece ca la carte se face în felul următor: primul lucru pe care îl faci când te trezești dimineața (te-ai trezit din pat, nu stai pe telefon, nu întârzii, nu te duci să-ți faci cafeaua) te duci direct la baie. La baie tot ce faci este să te dezbraci (așa amețit și adormit cum ești), te dezbraci și te duci la duș și dai drumul la apă folosind doar robinetul albastru. Folosești doar robinetul de apă rece, dai drumul la duș la maxim, după care aștepți un minut ca acele țevi care s-au încălzit pe parcursul nopții să se răcească complet. Aia este apa rece de care tu ai nevoie. Și până să-ți vină acel gând că de ce faci asta, ai intrat în duș cu tot cu apă. Cu presupunerea că ești sănătos (că n-ai vreo boală cardiacă, că n-ai un risc de infarct, că ești ok, că n-ai boli cronice), este safe pe studii dacă ești un adult sănătos să faci asta, și în momentul în care ai intrat în acel duș, în acea apă rece, vei intra într-o hiperventilație involuntară, și această hiperventilație se va calma pe măsură ce corpul tău se va adapta la acea temperatură rece. După care tu ieși din acea apă rece (ai stat acolo un minut, maxim 3 minute – poți să o faci progresiv, o zi să stai 10 secunde, a doua zi 20 de secunde). După ce ai stat acolo măcar un minut, ieși din acea apă rece fără să dai drumul la apă caldă și lași corpul tău să se încălzească. Din nou, asta este o schimbare bruscă de temperatură la care corpul tău se va adapta în timp (nu se va adapta complet, dar se va adapta) și asta te poate ajuta la a preveni aceste simptome ale schimbărilor climatice. Al treilea lucru pe care poți să-l faci este să faci saună. Din nou, te expui la o temperatură mai caldă de data asta și înveți corpul tău să reacționeze pozitiv la schimbări bruște de temperatură (de data asta la temperatură caldă). Ce se recomanda în studii este undeva la 30-45 de minute de saună pe săptămână împărțită în 3 reprize. Ideal este să ai o sală de forță la care să te duci să faci exerciții care să aibă o saună și de 3 ori pe săptămână să faci câte 15 minute (sesiuni de câte 15 minute de saună), și asta te va duce la 30-45 de minute pe săptămână. Al patrulea lucru pe care poți să-l faci pentru a preveni aceste simptome sau a le ușura (care țin de schimbări climatice) este să te plimbi în aer liber în orice vreme. Plimbă-te și vara, dar și iarna, dar și toamna când plouă afară – du-te și plimbă-te. În felul ăsta îți înveți corpul să se adapteze cu propriile sale mecanisme la acele schimbări climatice. Te-ai trezit toamna, plouă afară deodată, te doare puțin capul, nu te simți bine – te îmbraci, te duci afară să te plimbi. Același lucru este valabil și pentru exerciții fizice. Ele trebuie făcute în toate anotimpurile. Este iarnă afară? Dacă nu e pericol să aluneci pe gheață, te îmbraci și te duci să alergi în parc, te plimbi în parc, faci exerciții fizice mereu. Eu, de exemplu, cel mai bun mod pe care l-am găsit în a combate această apatie și somnolență și durere de cap care îmi vine odată cu schimbările bruște de temperatură (de schimbări meteo bruște de afară) este să mă duc imediat la sală după ce m-am trezit. Mă trezesc, este frig afară, plouă, mă doare capul, n-am niciun chef – fix fără acel chef îmi pun adidașii în geantă, îmi iau hainele de sală, mă duc la sală, mă pun pe bandă, dau drumul la cea mai mișto muzică și încep să fac sport, încep să transpir, încep să mă doară mușchii, îmi crește alura ventriculară, îmi crește dopamina, adrenalina, corpul meu învață să se adapteze și sub acest mediu, și acele simptome scad și aproape că dispar pe tot parcursul zilei. Bineînțeles, o dietă sănătoasă, un somn suficient și tehnici de relaxare – toate astea ajută să combați aceste simptome care vin odată cu schimbările climatice. Ele vin, ele sunt reale, ele sunt raportate în foarte multe sondaje. Ultimele studii dovedesc clar că studiile anterioare care au arătat că ele nu există erau de fapt greșit făcute, și într-adevăr există această sensibilitate meteo (cum spun polonezii: meteopata, meteoropata, meteopata sau meteoropata). Deci data viitoare când plouă, când e urât afară și tu te simți nasol, trebuie să-ți dai seama că ești cam meteoropat. Este dovedit științific că poți să fii așa, este dovedit științific că poți să te simți nasol, este dovedit științific că poți chiar să nu te duci la muncă dacă simptomele sunt persistente. 30% dintre acei respondenți la acel sondaj (pe care îl vom lăsa jos în descriere) 30% dintre cei care au răspuns că au simptome au și confirmat că nu s-au dus la muncă în anumite perioade. Deci probabil că medicul tău ți-ar putea da și un concediu medical pentru acea zi în care te simți foarte nașpa din cauza schimbărilor climatice, dar asta nu este o scuză în a nu te duce la muncă. Ce trebuie să faci este să încerci să respecți aceste recomandări pe care le-am dat la finalul acestui material. Oameni buni, vă mulțumesc!