Alimentele ultra-procesate sunt din ce în ce mai prezente în dietele noastre zilnice: biscuiți, cereale dulci, băuturi carbogazoase, mezeluri ambalate sau chipsuri și alte produse pe care le găsim în magazine. Par comode, ieftine și gustoase, iar cei mici nu uită niciodată de ele când ajungem într-un supermarket.
Dar ceea ce poate părea o gustare inofensivă, repetată zi de zi, se transformă într-o influență reală asupra corpului. Și nu doar asupra greutății, ci și asupra creierului.
Un studiu publicat în 2025 în Nature Mental Health vine cu un semnal de alarmă puternic: consumul crescut de alimente ultra-procesate poate fi asociat cu modificări structurale în regiuni ale creierului care reglează foamea, pofta, recompensa și autocontrolul.
Cum s-a realizat studiul?
Studiul a fost realizat pe participanți din UK Biobank, un proiect de cercetare la scară națională, din Marea Britanie. Cercetătorii au analizat date de nutriție, sânge, greutate corporală și au folosit imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a studia structura creierului.
Peste 16.000 de persoane au fost supuse scanărilor RMN pentru a evalua modificările microscopice din regiunile cerebrale legate de alimentație și recompensă.
În cadrul studiului au fost analizate:
- Densitatea celulară (adică cât de multe celule sunt într-o anumită zonă a creierului; mai puține celule pot însemna inflamație sau degradare),
- Organizarea țesutului (cât de bine sunt structurate celulele și conexiunile dintre ele),
- Volumul apei din țesutul cerebral (un indicator care poate arăta umflături, inflamații sau schimbări ale compoziției creierului).
Ce s-a descoperit în creier?
Regiuni-cheie din creier, implicate în comportamentul alimentar și procesul de recompensare, arătau semne de afectare la persoanele care consumau frecvent alimente ultra-procesate:
- Nucleus accumbens (regiunea asociată cu plăcerea și motivația) – s-au observat semne ale unui posibil proces de degenerare, cu mai puține celule și mai mult spațiu extracelular.
- Pallidum și putamen (regiunile implicate în deciziile legate de alimentație) – s-au identificat scăderi ale densității neuronale.
- Hipotalamus (centrul foamei și sațietății) – s-au detectat semne de inflamație celulară.
- Amygdală și talamus (zonele care reglează emoțiile și comportamentele motivate, inclusiv cele alimentare) – s-au observat modificări ale structurii fine.
Pe scurt, creierul pare afectat exact în zonele care ne ajută să știm când ne e foame, cât să mâncăm și când să ne oprim. Iar toate aceste schimbări pot duce la un cerc vicios: cu cât consumi mai multe alimente ultra-procesate, cu atât ți se activează zonele de recompensă, iar creierul „cere” și mai multe.
Doar grăsimea în exces provoacă aceste schimbări?
Studiul a arătat că efectele asupra creierului nu sunt cauzate doar de grăsimea corporală. Cercetătorii au analizat și factori metabolici precum inflamația sistemică, nivelurile de trigliceride și colesterol (HDL), precum și zahărul din sânge (HbA1c).
Chiar și când s-a ținut cont de greutatea corporală, scanările cerebrale au arătat că anumite zone din creier erau tot afectate. Asta înseamnă că alimentele ultra-procesate pot avea efecte directe asupra creierului, nu doar pentru că îngrașă, ci și prin alte mecanisme din interiorul organismului.
Ce înseamnă toate acestea pentru sănătatea ta?
Consumul frecvent de alimente ultra-procesate nu îți afectează doar greutatea corporală. Poate altera structura și funcționarea regiunilor-cheie din creier care reglează pofta, recompensa și impulsul alimentar. Aceste modificări pot întreține dorința de a consuma tot mai multe ultra-procesate, ceea ce duce la un cerc vicios greu de întrerupt.
Dacă vrei să ai grijă de sănătatea ta mintală, nu e vorba doar despre a evita zahărul sau grăsimile. E important să reduci în mod activ alimentele ultra-procesate din dietă. Înlocuirea acestora cu alimente integrale, cum ar fi fructele, legumele și cerealele neprocesate, nu îți protejează doar inima sau talia, ci și creierul.
Ce poți face?
- Începe cu schimbări mici: înlocuiește gustările ultra-procesate cu variante simple — un fruct, o mână de nuci, o felie de pâine integrală cu pastă de avocado.
- Citește etichetele și ferește-te de listele lungi cu ingrediente pe care nu le cunoști.
- Evită pe cât poți zonele cu ultra-procesate din supermarket.
- Fă-ți timp pentru mese gătite. Nu trebuie să fie perfecte — doar să știi ce ai pus în ele.
Concluzie
Ultra-procesatele nu înseamnă doar despre calorii goale. Ele ne modifică, subtil, creierul, cresc pofta și ne transformă alimentația într-un obicei greu de rupt.
Vestea bună: creierul e un organ plastic, care se poate repara. Iar schimbările în bine nu trebuie să fie radicale, ci constante. Începe cu ce ai în farfurie. E, poate, cel mai direct mod de a-ți proteja nu doar corpul, ci și claritatea, echilibrul și sănătatea creierului tău.
