În practica mea chirurgicală de peste 8 ani, am văzut mulți pacienți cu ficat gras non-alcoolic și, chirurg fiind, am pus mâna la propriu pe acei ficati.
Majoritatea pacienților cu ficat gras non-alcoolic erau supraponderali sau obezi, iar un număr mare dintre ei suferea și de diabet. Este o problemă mult mai comună decât ai crede și, de multe ori, trece neobservată până când apar complicații serioase.
Ce este ficatul gras non-alcoolic (NAFLD)?
Ficatul gras non-alcoolic, cunoscut sub numele de NAFLD (Non-Alcoholic Fatty Liver Disease), este o afecțiune în care se acumulează exces de grăsime în celulele hepatice. Spre deosebire de ficatul gras cauzat de consumul excesiv de alcool, NAFLD apare fără ca alcoolul să fie factorul principal.
Este una dintre cele mai frecvente boli hepatice în lume și este strâns legată de obezitate, diabet de tip 2 și sindrom metabolic.
Ce NU putem spune despre NAFLD?
- NU este cauzat de consumul de alcool.
- NU este mereu simptomatic – mulți oameni nici nu știu că au această afecțiune.
- NU afectează doar persoanele supraponderale – chiar și cei cu o greutate normală pot avea NAFLD.
- NU este întotdeauna periculos, dar poate evolua spre complicații serioase dacă nu este gestionat corespunzător.
Care sunt simptomele NAFLD?
În majoritatea cazurilor, NAFLD este asimptomatic. Totuși, în formele mai avansate pot apărea:
- Oboseală cronică
- Disconfort sau durere în partea dreaptă sus a abdomenului
- Balonare și probleme digestive
- Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor) – doar în stadii avansate
- Umflarea picioarelor și abdomenului (ascită) – în cazul evoluției spre ciroză
Cum se diagnostichează NAFLD?
NAFLD este de multe ori descoperit întâmplător, în urma unor analize de rutină. Diagnosticul se bazează pe mai mulți pași:
- Analize de sânge:
- Teste hepatice (ALT, AST) – pot fi crescute, dar nu întotdeauna.
- Profil lipidic – colesterolul și trigliceridele sunt adesea ridicate.
- Glicemie și hemoglobina glicozilată (HbA1c) – pentru a evalua riscul de diabet.
- Ecografia abdominală – arată acumularea de grăsime în ficat și este una dintre cele mai utilizate metode pentru diagnostic.
- Elastografia hepatică (FibroScan) – o metodă non-invazivă care evaluează gradul de fibroză și elasticitatea ficatului.
- RMN sau CT abdominal – mai rar folosite, dar utile pentru evaluări detaliate.
- Biopsia hepatică – doar în cazurile avansate, când se suspectează inflamație severă sau fibroză hepatică.
Ce îl cauzează? Ce îl agravează?
Principalii factori de risc pentru NAFLD includ:
- Obezitatea și supraponderabilitatea – principala cauză.
- Diabetul de tip 2 și rezistența la insulină – influențează direct acumularea de grăsimi în ficat.
- Dieta bogată în zahăr și alimente procesate – crește nivelul de grăsimi hepatice.
- Nivelurile ridicate de trigliceride și colesterol – afectează metabolismul ficatului.
- Sedentarismul – lipsa mișcării agravează acumularea de grăsimi în ficat.
- Hipertensiunea arterială – asociată frecvent cu NAFLD.
- Sindromul metabolic – combinația dintre obezitate abdominală, diabet și dislipidemie crește riscul.
Cum afectează diabetul NAFLD?
Diabetul de tip 2 și NAFLD sunt strâns legate. Persoanele cu diabet au un risc mult mai mare de a dezvolta ficat gras și, invers, NAFLD poate agrava controlul glicemic, ducând la insulinorezistență severă.
Studii recente arată că:
- NAFLD poate crește riscul de complicații cardiovasculare la diabetici.
- Inflamația hepatică cauzată de ficatul gras poate agrava rezistența la insulină.
- Persoanele cu diabet și NAFLD au un risc mai mare de evoluție spre ciroză.
Se poate vindeca NAFLD?
Deși nu există medicamente aprobate exclusiv pentru tratarea NAFLD, boala poate fi reversibilă în fazele incipiente prin schimbări ale stilului de viață.
Cum ajută slăbitul?
- Pierderea a 7-10% din greutatea corporală poate reduce semnificativ acumularea de grăsime în ficat.
- Slăbirea progresivă (1-2 kg pe lună) este preferabilă pierderii rapide de greutate, care poate agrava boala.
- Activitatea fizică regulată (exerciții aerobice + forță) ajută la reducerea grăsimii hepatice și la îmbunătățirea sensibilității la insulină.
Ce tratamente sunt validate științific?
- GLP-1 analogi (ex: semaglutida, liraglutida) – utilizate în diabet și obezitate, pot ajuta și în NAFLD.
- Metformin – deși nu tratează direct ficatul gras, poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină.
- Vitamina E – poate avea beneficii în formele avansate, dar nu este recomandată pentru toți pacienții.
- Statinele – sigure pentru pacienții cu NAFLD și pot reduce riscul cardiovascular.
Care este dieta recomandată pentru NAFLD?
Nu există o dietă „unică”, dar principiile generale includ:
✅ Alimente recomandate:
- Fructe și legume proaspete
- Proteine slabe: pește, carne albă, leguminoase
- Grăsimi sănătoase: ulei de măsline, avocado, nuci
- Cereale integrale: ovăz, quinoa, orez brun
❌ Alimente de evitat:
- Băuturi îndulcite (sucuri, energizante)
- Dulciuri și produse de patiserie
- Mâncare procesată și fast food
- Excesul de carne roșie
Concluzii
Ficatul gras non-alcoolic este o problemă majoră de sănătate, mai ales pentru persoanele cu diabet. Deși nu provoacă simptome evidente în stadiile incipiente, poate duce la complicații grave dacă nu este gestionat corect.
Vestea bună? Poate fi prevenit și chiar reversibil în stadii incipiente prin dietă, sport și controlul greutății. Dacă ai factori de risc, discută cu medicul despre testele necesare și ce măsuri poți lua pentru a-ți proteja ficatul.