Problemele de circulație pot duce la cheaguri de sânge, infarct sau AVC. Și nu, nu există pastile minune care să „desfunde” arterele peste noapte.

Acesta este primul material dintr-o serie dedicată vaselor înfundate. Vorbim despre vene și artere, despre ce simptome trebuie să iei în serios, cum să previi tromboza, varicele și ateroscleroza, de ce colesterolul ridicat îți poate pune inima în pericol și ce poți face chiar de azi pentru a preveni problemele serioase.

Material susținut de ZORI | Cafea și începuturi 
ZORI este cafeaua de specialitate curatoriată de mine, Dr. Mihail, trasabilă de la fermă până în ceașcă, prăjită artizanal și livrată proaspăt. Cu antioxidanți, polifenoli și un gust echilibrat, ZORI nu e doar cafeaua de dimineață, ci acel moment constant care îți setează ziua. ☕️

Video editor: Ion Vanica

 

☕ ZORI – Cafeaua pe care te poți baza 

Fiecare zi e diferită, dar cafeaua ta ar trebui să fie mereu la fel de bună. ZORI este cafeaua de specialitate curatoriată de mine, Dr. Mihail, trasabilă de la fermă până în ceașcă, prăjită artizanal și livrată proaspăt. Cu antioxidanți, polifenoli și un gust echilibrat, ZORI nu e doar cafeaua de dimineață, ci acel moment constant care îți setează ziua. Vezi selecția noastră aici . 👇🏼

cafea zori.ro

Salut! Eu sunt doctor Mihail și astăzi vreau să vorbim despre vasele înfundate. Acest material face parte dintr-o serie de cel puțin trei episoade.

Vom discuta despre ce sunt vasele înfundate, cum se manifestă și ce soluții există. În al doilea material vom vorbi despre metodele prin care putem desfunda vasele sau reduce ateroscleroza. În cel de-al treilea episod, vom aborda alimentația potrivită pentru prevenirea înfundării vaselor.

Am împărțit acest subiect în mai multe materiale deoarece este unul foarte vast. Ne-ar lua ore în șir să discutăm despre el în detaliu, dar este extrem de important, mai ales că este foarte căutat. Vasele înfundate reprezintă stadiul final al unei boli cardiovasculare. Aceasta evoluează treptat, iar corpul încearcă să compenseze simptomele, astfel încât noi nu le resimțim imediat. Însă, efectele fatale ale bolilor cardiovasculare apar atunci când vasele sunt complet înfundate.

Unele vase se pot înfunda fără consecințe grave, dar altele, atunci când se blochează complet, pot duce la deces. De aceea, este esențial să înțelegem acest fenomen și să luăm măsuri din timp.

Ce sunt vasele înfundate?

Pe internet apar numeroase reclame cu suplimente și medicamente care promit să desfunde vasele rapid, ca și cum ar fi niște țevi înfundate. Însă, în realitate, corpul nostru nu funcționează așa. Vasele se înfundă treptat, în timp, iar procesul de desfudare este complex și necesită timp și o viață sănătoasă.

Este important să înțelegem că „vasele înfundate” este un termen umbrelă care se referă la mai multe tipuri de vase. În organism, există două categorii principale: venele și arterele.

Arterele și venele

Arterele sunt vasele care transportă sângele oxigenat de la inimă către restul corpului. Artera principală este aorta, care distribuie sângele în artere mai mari, apoi în artere medii și mici, până când sângele ajunge în capilare, unde fiecare celulă primește oxigen și nutrienți.

După ce oxigenul și nutrienții sunt consumați, sângele colectează dioxidul de carbon și alte produse de metabolism. Acestea sunt preluate de vene, care transportă sângele înapoi spre inimă. Venele mici se unesc în vene mai mari, până când sângele ajunge în vena cavă superioară sau inferioară, de unde este pompat din nou către plămâni pentru a fi oxigenat.

Principala diferență dintre artere și vene este structura pereților acestora. Arterele sunt foarte musculoase și pot fi comparate cu niște camioane cisterne care transportă combustibil. Ele pleacă de la inimă cu o încărcătură importantă și se deplasează cu forță către celule, unde sângele oxigenat și nutrienții sunt livrați.

Arterele au un perete muscular puternic, ceea ce le permite să pulseze și să împingă sângele mai departe. Pulsul pe care îl simțim la mână sau în zona gâtului este, de fapt, pulsația arterelor, care reflectă activitatea inimii. În momentul în care inima se contractă, acest impuls se propagă prin artere ca un val, ducând sângele oxigenat către organe și țesuturi.

După ce oxigenul și nutrienții sunt consumați, sângele se încarcă cu dioxid de carbon și produse de metabolism și este preluat de vene. Spre deosebire de artere, venele sunt mai subțiri și mai flexibile, având rolul de a transporta sângele înapoi spre inimă. Dacă arterele sunt comparabile cu cisternele puternice care transportă combustibil, venele sunt ca niște râuri prin care sângele curge lin înapoi spre inimă.

Rolul mișcării în circulația sângelui prin vene

Un aspect important de reținut este că venele nu au capacitatea de a se contracta la fel ca arterele. De aceea, ele depind de mișcarea corpului pentru a ajuta sângele să circule înapoi spre inimă. De exemplu, dacă ridicăm mâinile în sus, sângele din venele brațelor va ajunge mai ușor la inimă datorită gravitației. Însă, pentru sângele din picioare, lucrurile sunt mai complicate.

Venele din partea inferioară a corpului se bazează pe contracția mușchilor pentru a ajuta sângele să urce spre inimă. Acesta este motivul pentru care se recomandă mișcarea regulată, mai ales în situații precum zborurile lungi sau perioadele îndelungate de stat pe scaun. Ridicarea în picioare și mersul pe jos stimulează circulația și previne stagnarea sângelui.

În cazurile în care o persoană este imobilizată la pat din motive medicale, medicii prescriu anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor. Acest lucru este esențial deoarece lipsa mișcării poate duce la stagnarea sângelui în vene, crescând riscul apariției unor afecțiuni grave.

Înfundarea venelor: tromboza venoasă profundă

Atât arterele, cât și venele se pot înfunda, însă mecanismele prin care acest lucru se întâmplă sunt diferite. În cazul venelor, una dintre cele mai periculoase afecțiuni este tromboza venoasă profundă. Aceasta apare atunci când se formează un cheag de sânge într-o venă profundă, de obicei la nivelul picioarelor.

Această afecțiune este periculoasă deoarece cheagul poate bloca circulația sângelui și, în unele cazuri, se poate desprinde și migra către plămâni, provocând o embolie pulmonară. În general, tromboza venoasă profundă este favorizată de factori precum imobilizarea prelungită, intervențiile chirurgicale sau anumite condiții medicale care afectează coagularea sângelui.

Tromboza venoasă profundă

Sângele din partea superioară a corpului ajunge mai ușor la inimă, însă la nivelul picioarelor circulația este mai dificilă. Aici, sângele are tendința să stagneze, ceea ce poate duce la formarea cheagurilor de sânge și la o afecțiune numită tromboză venoasă profundă.

Aceasta apare atunci când un cheag de sânge blochează o venă profundă, cel mai adesea la nivelul picioarelor. Factorii de risc includ perioade îndelungate de inactivitate, cum ar fi călătoriile lungi sau repausul prelungit la pat. Totuși, nu orice perioadă de inactivitate este periculoasă. De exemplu, dormitul 12 ore nu reprezintă un risc major. În schimb, o fractură, o operație sau o perioadă de imobilizare forțată pot favoriza apariția trombozei venoase profunde.

Alți factori de risc includ obezitatea, deshidratarea și sarcina, în special în ultimul trimestru. Pe măsură ce fătul crește, acesta pune presiune pe venele iliace, ceea ce poate duce la stagnarea sângelui și creșterea riscului de formare a cheagurilor.

Simptomele trombozei venoase

Printre simptomele trombozei venoase profunde se numără:

  • Durere la nivelul piciorului afectat
  • Umflarea vizibilă a piciorului
  • Roșeață și senzație de căldură locală

Aceste simptome apar deoarece sângele nu mai poate circula normal și rămâne blocat în venă. Cheagul de sânge format constă în globule roșii învelite într-o rețea de fibrină și trombocite, ceea ce determină coagularea și blocarea venei.

Pe lângă simptomele locale, pericolul major al trombozei venoase profunde este posibilitatea ca acest cheag să se desprindă și să migreze spre plămâni, ducând la o embolie pulmonară.

Pericolul emboliei pulmonare

Dacă un cheag de sânge format într-o venă profundă se desprinde și ajunge în circulația sanguină, acesta va fi transportat spre inimă prin vena cavă inferioară. De aici, sângele oxigenat pleacă spre plămâni prin arterele pulmonare. Dacă cheagul ajunge în aceste artere și le blochează, se produce embolia pulmonară.

Embolia pulmonară este o urgență medicală gravă și se manifestă prin:

  • Senzație bruscă de sufocare
  • Respirație dificilă
  • Lipsa răspunsului la măsuri simple, cum ar fi consumul de apă sau aerisirea camerei

Această afecțiune poate duce la deces dacă nu se intervine rapid. Pacientul trebuie transportat de urgență la spital pentru tratament specializat.

Mișcarea ajută circulația sângelui

Unul dintre cele mai eficiente moduri de prevenire a trombozei venoase este mișcarea regulată. Dacă petrecem mult timp stând jos, este recomandat să ne ridicăm frecvent și să ne mișcăm. De aceea, în zborurile lungi se recomandă ridicarea din scaun la fiecare oră.

Persoanele care stau mult timp la birou pot opta pentru un standing desk, care permite alternarea între statul jos și cel în picioare. Chiar și mișcări simple, precum ridicarea pe vârfuri sau flexarea gambelor, pot ajuta la contracția mușchilor și împingerea sângelui din vene spre inimă, reducând riscul de formare a cheagurilor.

Varicele venoase

Un alt tip de problemă circulatorie care afectează venele este reprezentat de varicele venoase. Acestea apar cel mai frecvent la nivelul picioarelor și sunt cauzate de o proastă funcționare a valvelor venoase.

Varicele venoase

Varicele apar din cauza unei combinații de predispoziție genetică și factori de risc din viața de zi cu zi, care duc la dilatarea și umflarea venelor.

Dacă am putea observa venele din interior, am vedea o diferență clară între venele normale și cele varicoase. Venele afectate se află imediat sub piele, sunt proeminente și vizibil dilatate. Deși, în general, nu sunt periculoase, ele pot duce la complicații în timp.

Cum apar varicele?

Pentru a înțelege cum se formează varicele, trebuie să analizăm funcționarea normală a venelor. În mod normal, venele conțin valve care împiedică sângele să se întoarcă în direcția greșită.

Ne putem imagina vena ca pe o coloană prin care sângele urcă spre inimă. Când mușchii gambei se contractă, sângele este împins în sus, de la un nivel la altul, iar valvele se deschid pentru a permite acest flux. În momentul în care mușchii se relaxează, valvele se închid, astfel încât sângele să nu coboare înapoi.

Problema apare atunci când o persoană stă prea mult timp în picioare, fără să se miște. În această situație, sângele rămâne blocat în venele picioarelor și apasă continuu pe valve. Dacă aceste valve sunt slăbite sau deteriorate din cauza predispoziției genetice, sângele începe să se întoarcă și să pună presiune pe pereții venelor. În timp, această presiune determină dilatarea venelor, ceea ce duce la apariția varicelor.

Simptomele varicelor

Varicele pot provoca simptome precum:

  • Senzație de greutate în picioare
  • Durere sau disconfort
  • Mâncărime în zona afectată

Dacă mâncărimea persistă și varicele nu sunt tratate, o complicație posibilă este ulcerul varicos.

Ulcerul varicos vs. ulcerul diabetic

Ulcerul varicos apare atunci când venele varicoase sunt extrem de dilatate, iar sângele stagnează prea mult timp în ele. De obicei, acesta se dezvoltă din cauza substanțelor inflamatorii care ies din venele afectate și irită pielea, determinând apariția rănilor.

Este important să diferențiem ulcerul varicos de ulcerul diabetic. Ulcerul diabetic apare din cauza lipsei de circulație a sângelui la nivelul pielii, ceea ce duce la deteriorarea țesutului. În schimb, ulcerul varicos este cauzat de inflamația cronică produsă de sângele stagnant în venele dilatate.

Tratamentul ulcerului varicos necesită intervenție dermatologică, în timp ce tratamentul varicelor poate implica proceduri chirurgicale pentru îndepărtarea venelor afectate.

Arterele sunt al doilea tip de vase de sânge care se pot înfunda, iar principala cauză este ateroscleroza. Aceasta reprezintă depunerea de colesterol pe pereții arterelor, ceea ce duce la îngustarea lor și la reducerea fluxului sanguin. O arteră sănătoasă permite circulația normală a sângelui, însă, pe măsură ce plăcile de ateroscleroză se acumulează între stratul intern și stratul muscular al arterei, aceasta începe să se îngusteze treptat.

Mult timp, colesterolul a fost considerat singurul vinovat pentru formarea plăcilor de ateroscleroză, însă problema este mult mai complexă. Dacă facem o analogie cu un cutremur care dărâmă o casă, vom observa că, după prăbușire, găsim cărămizi printre ruine. Fără să înțelegem procesul exact, am putea crede că acele cărămizi sunt responsabile pentru distrugere, când, de fapt, ele doar fac parte din construcție. La fel se întâmplă și cu colesterolul. De fiecare dată când arterele sunt afectate, găsim colesterol acolo, dar nu el este principala cauză a problemei. Nu colesterolul din carne de vită sau din ouă este cel care se depune direct în artere, ci alți factori permit acumularea acestuia și formarea plăcilor de ateroscleroză.

Plăcile de ateroscleroză au fost observate chiar și la fetuși, prin tehnici moderne de imagistică. Aceste depuneri sunt mici, dar indică un mecanism natural de apărare al organismului împotriva unor factori dăunători. Problema apare atunci când plăcile cresc necontrolat și îngustează arterele din ce în ce mai mult.

Ateroscleroza se dezvoltă din cauza mai multor factori de risc. Primul este colesterolul LDL ridicat, considerat colesterolul „rău”, care favorizează depunerile pe pereții arterelor. Un alt factor este hipertensiunea arterială, care pune presiune excesivă pe pereții vaselor și provoacă mici leziuni ale stratului intern al arterelor. În timp, aceste leziuni favorizează acumularea colesterolului și formarea plăcilor de ateroscleroză.

Fumatul joacă și el un rol esențial în acest proces. Substanțele toxice din fumul de țigară produc inflamații și microrupturi la nivelul pereților arteriali. În momentul în care aceste leziuni apar, organismul încearcă să le repare prin mecanisme de coagulare, iar în acele zone se acumulează colesterol și alte substanțe. Astfel, plăcile de ateroscleroză cresc și îngustează tot mai mult lumenul arterelor.

Nu doar colesterolul este problema, ci și factorii care favorizează acumularea acestuia. Dacă ne gândim la o casă care se prăbușește, nu cărămizile sunt cauza colapsului, ci cutremurul care le-a făcut să cadă. În cazul arterelor, „cutremurul” este reprezentat de hipertensiunea arterială, fumatul, alimentația bogată în grăsimi nesănătoase, consumul de alimente ultra-procesate, sedentarismul și obezitatea. Acești factori afectează stratul intern al arterelor, permit infiltrarea colesterolului și duc la formarea plăcilor de ateroscleroză, care se măresc progresiv.

Dacă ateroscleroza afectează arterele coronare, care hrănesc inima, poate apărea o complicație gravă. În momentul în care o arteră coronară este blocată în proporție de 70% sau mai mult, fluxul sanguin devine insuficient pentru a alimenta corect mușchiul cardiac. În acest stadiu, apare angina pectorală, un simptom care trebuie luat în serios.

Angina pectorală se manifestă printr-o durere în piept, însă este diferită de alte tipuri de disconfort toracic. Nu este o durere cauzată de reflux gastric, care dispare după consumul de apă. Nu este nici o durere intercostală care trece la schimbarea poziției corpului. Angina pectorală apare însoțită de oboseală, dificultăți de respirație și slăbiciune în membre.

Dacă blocajul arterial continuă să se agraveze, există riscul de infarct miocardic, atunci când vasul afectat irigă inima, sau de accident vascular cerebral, dacă vasul afectat alimentează creierul. Aceste evenimente apar frecvent atunci când ateroscleroza este însoțită de tromboza arterială, adică formarea unui cheag de sânge într-o arteră deja îngustată. Dacă acest cheag blochează complet fluxul sanguin, țesuturile din zona afectată nu mai primesc oxigen, iar infarctul sau accidentul vascular cerebral devine inevitabil.

Tromboza arterială apare atunci când un cheag de sânge blochează complet o arteră. De obicei, acest lucru se întâmplă într-o arteră deja afectată de ateroscleroză. În astfel de cazuri, placa de ateroscleroză îngustează vasul, iar cheagul se formează și îl poate bloca parțial sau complet. Dacă blocajul este complet, apare un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.

Una dintre cauzele principale ale trombozei arteriale este ritmul neregulat al inimii, cunoscut sub numele de aritmie. În mod normal, inima bate constant, într-un ritm bine stabilit. Atunci când apar aritmii, sângele nu mai curge lin prin artere, ci formează mici vortexuri. Este ca un râu care trece printre pietre și creează curenți turbulenți. Acești curenți favorizează coagularea sângelui și formarea cheagurilor.

Pe lângă aritmii, inflamațiile cronice contribuie la dezvoltarea trombozei arteriale. Acestea apar frecvent la persoanele care fumează, suferă de diabet netratat, au hipertensiune arterială, consumă alcool în exces sau adoptă o dietă bogată în alimente ultra-procesate și prăjeli. Toți acești factori creează un mediu inflamatoriu în organism, iar inflamația cronică favorizează coagularea sângelui, ceea ce poate duce la formarea unui tromb care blochează circulația.

Spre deosebire de varice sau ateroscleroză, tromboza arterială se manifestă brusc și poate avea consecințe grave. Semnele trebuie recunoscute rapid, deoarece pot prevesti un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Un flux redus de sânge la nivelul inimii, numit ischemie cardiacă, apare atunci când o arteră coronară este îngustată și blocată parțial sau complet de un tromb. Această situație provoacă durere toracică severă, cunoscută sub numele de angină pectorală.

Angina pectorală este resimțită ca o presiune puternică în piept, o arsură sau o greutate care poate iradia în braț, gât, maxilar sau spate. Aceasta este însoțită de dificultăți de respirație, deoarece inima depune un efort suplimentar pentru a compensa lipsa de oxigen. Pot apărea amețeli, pierderea cunoștinței și transpirații reci.

Există două tipuri de angină pectorală: stabilă și instabilă. Angina stabilă apare atunci când artera este blocată doar parțial. De obicei, simptomele se declanșează la efort și dispar în repaus. De exemplu, o persoană poate merge la magazin fără probleme, dar atunci când ridică greutăți sau urcă scările, începe să resimtă durere în piept și dificultăți de respirație. După ce se odihnește, simptomele dispar.

Angina instabilă, pe de altă parte, este mult mai periculoasă. Aceasta poate apărea chiar și în repaus, fără un motiv aparent, iar durerea nu dispare. În acest caz, există un risc iminent de infarct miocardic. Dacă tromboza arterială determină o blocare completă a fluxului sanguin, infarctul devine inevitabil. În astfel de situații, este esențial să se apeleze de urgență la serviciile medicale.

Atunci când cineva prezintă simptomele unui infarct, trebuie sunat imediat la ambulanță. Este important să se descrie clar simptomele, precum durerea în piept, dificultatea de respirație, amețeala sau pierderea cunoștinței. Aceste semne indică o urgență medicală, iar serviciile de salvare vor interveni prioritar, chiar dacă există alte cazuri în așteptare.

După ce am discutat despre principalele cauze ale blocării vaselor de sânge, devine evident cât de absurdă este ideea unui supliment care „desfundă” arterele. Nu există pastile miraculoase care să repare o valvă venoasă defectă, să dizolve o placă de ateroscleroză formată în zeci de ani sau să elimine un cheag de sânge fără riscuri. Dacă aceste depozite ar fi „desfundate” brusc, ele ar putea circula prin sânge și bloca vase mai mici, provocând un infarct sau un accident vascular cerebral.

Reclamele la suplimente care promit să curețe arterele sunt înșelătoare. Din fericire, astfel de produse nu au efectul pe care îl pretind, deoarece o astfel de acțiune ar putea fi periculoasă. Totuși, există măsuri pe care le putem lua pentru a preveni înfundarea vaselor de sânge și pentru a îmbunătăți sănătatea cardiovasculară. Aceste aspecte vor fi discutate în detaliu într-un material viitor.

Pentru a preveni blocarea vaselor de sânge sau pentru a încetini evoluția aterosclerozei, este esențial să adopți măsuri corecte din timp. Dacă un medic ți-a spus că ai ateroscleroză, poți opri progresia acesteia și, în unele cazuri, chiar să reduci ușor depunerile de plăci. Există metode dovedite prin care poți îmbunătăți sănătatea vasculară, iar dacă vrei să afli mai multe, pe site-ul doctormihail.ro există un articol detaliat despre reducerea aterosclerozei și metodele prin care vasele de sânge pot fi protejate. Pe acest site sunt publicate frecvent articole pe teme de sănătate, iar cele mai citite devin subiecte pentru materiale video. Dacă un anumit subiect îți stârnește interesul, poți distribui articolele prietenilor tăi pe Facebook sau WhatsApp, iar dacă tema respectivă atrage atenția mai multor cititori, va fi dezvoltată într-un material explicativ.

Pentru a menține o sănătate cardiovasculară optimă, este important să îți monitorizezi starea sistemului circulator. Această monitorizare îți poate semnala când este necesar să iei măsuri și te ajută să acționezi înainte ca problemele să devină grave. Oricine poate începe acest proces la orice vârstă, dar cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Avem la dispoziție dispozitive sofisticate care permit urmărirea unor parametri importanți ai sănătății cardiovasculare.

Primul lucru pe care îl poți face este să îți măsori tensiunea arterială regulat pentru a te asigura că valorile sunt în limitele normale. Dacă te interesează mai multe informații despre hipertensiunea arterială, există materiale dedicate acestui subiect. Tensiunea arterială se măsoară cel mai corect cu un tensiometru de braț, iar pentru a obține rezultate precise, trebuie să urmezi câteva reguli clare. Cu o oră înainte de măsurare, nu trebuie să mănânci, să bei cafea, să fumezi sau să faci exerciții fizice. Este indicat să îți golești vezica urinară, deoarece o vezică plină poate influența rezultatul. De asemenea, este important să stai relaxat timp de cinci minute înainte de măsurare, într-un loc liniștit, fără să vorbești sau să faci mișcări bruște. Într-un cabinet medical, aceste măsuri pot fi dificil de respectat din cauza lipsei de timp, dar acasă poți urma aceste indicații pentru rezultate cât mai precise.

Pentru a efectua corect măsurarea, trebuie să plasezi manșeta tensiometrului pe braț, să pornești dispozitivul și să aștepți rezultatul fără să vorbești. Tensiunea trebuie verificată pe ambele brațe, iar valoarea mai mare este cea care trebuie luată în considerare pentru monitorizarea ulterioară. Un alt mod modern de monitorizare este folosirea dispozitivelor inteligente, precum ceasurile și brățările de fitness, care pot măsura tensiunea arterială, ritmul cardiac și alți parametri esențiali. De exemplu, ceasul Samsung Galaxy Watch permite măsurarea tensiunii arteriale prin analizarea modului în care arterele se contractă și se relaxează. Acest ceas trebuie calibrat periodic, dar oferă o metodă utilă și accesibilă pentru urmărirea sănătății cardiovasculare.

Există și brățări speciale, precum Actia, care monitorizează tensiunea arterială continuu, oferind o imagine detaliată a variațiilor acesteia pe parcursul zilei. Aceste dispozitive înregistrează valori la intervale regulate, oferindu-ți posibilitatea de a identifica momentele când tensiunea crește și de a corela aceste fluctuații cu activitățile zilnice. Astfel, poți lua măsuri din timp pentru a preveni problemele cardiovasculare, în loc să reacționezi doar atunci când tensiunea devine periculos de mare.

Un alt parametru important care trebuie monitorizat este ritmul cardiac. Dacă ai o aritmie și ritmul inimii nu este regulat, acest lucru poate favoriza formarea cheagurilor de sânge și crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Dispozitivele inteligente, precum ceasurile smart, au funcții speciale pentru detectarea aritmiilor. Prin plasarea degetelor pe electrozii ceasului, acesta poate analiza activitatea electrică a inimii și poate indica dacă ritmul este regulat sau dacă există o anomalie.

Un alt indicator esențial pentru sănătatea cardiovasculară este saturația de oxigen din sânge. Aceasta reflectă cât de bine este oxigenat sângele și poate indica probleme respiratorii sau circulatorii. Dispozitive precum ceasurile inteligente sau inelele smart pot monitoriza acest parametru, în special pe timpul nopții. O scădere a saturației de oxigen poate semnala afecțiuni cardiovasculare sau probleme de respirație, iar identificarea timpurie a acestor schimbări este esențială pentru prevenție.

Pe lângă monitorizarea constantă a sănătății cardiovasculare, este important să adopți un stil de viață echilibrat. O alimentație sănătoasă, bazată pe alimente naturale și evitarea grăsimilor nesănătoase, contribuie semnificativ la menținerea sănătății arterelor. Activitatea fizică regulată ajută la menținerea elasticității vaselor de sânge și la prevenirea acumulării de colesterol. Renunțarea la fumat este o altă măsură esențială pentru prevenirea problemelor cardiovasculare. Dacă un medic îți prescrie un tratament, fie că este vorba de anticoagulante, statine sau medicamente pentru tensiune, este important să urmezi indicațiile pentru a preveni complicațiile.

Există și proceduri medicale care pot fi utilizate pentru a desfunda vasele de sânge. În cazurile severe, medicii pot recurge la intervenții minim invazive, cum ar fi plasarea de stenturi, care mențin arterele deschise și facilitează fluxul sanguin. În alte situații, se poate apela la intervenții chirurgicale mai complexe, cum ar fi bypass-ul coronarian. Aceste proceduri sunt singurele metode reale prin care vasele de sânge pot fi „desfundate”, în contrast cu suplimentele dubioase promovate pe internet.

Unele dintre aceste suplimente sunt promovate folosind imagini cu medici sau experți fără permisiunea lor, inducând în eroare consumatorii. Reclamele care susțin că un produs poate curăța arterele într-un timp scurt sunt înșelătoare, deoarece ateroscleroza se dezvoltă în zeci de ani și nu poate fi inversată printr-o simplă pastilă.

 

De interes pentru tine

Poți „desfunda” VASELE DE SÂNGE ÎNFUNDATE? (reducerea aterosclerozei)

Poți „desfunda” VASELE DE SÂNGE ÎNFUNDATE? (reducerea aterosclerozei)

Blog
Poți „desfunda” VASELE DE SÂNGE ÎNFUNDATE? (reducerea aterosclerozei)
AVC: Totul despre accidentul vascular cerebral

AVC: Totul despre accidentul vascular cerebral

În profunzime
AVC: Totul despre accidentul vascular cerebral