Podcast

19.1.2025

Totul despre SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL | Cauze, simptome, soluții

Ai probleme frecvente cu stomacul și nu știi de ce? E posibil să fie vorba despre Sindromul de intestin iritabil (SII).

În acest vlog, discutăm pe larg despre Sindromul de Intestin Iritabil (IBS), cauzele sale, simptomele, mecanismele și soluțiile disponibile pentru gestionarea acestei afecțiuni. Vorbim despre microbiom și disbioza intestinală, importanța dietelor specifice, rolul probioticelor și prebioticelor, precum și alte intervenții terapeutice recomandate de ghidurile clinice.

(P) Acest material este susținut de compania INNERGY cu produsele Probicol IBS® și Bifido Plus®. Probicol IBS® și Bifido Plus® sunt suplimente alimentare. Consultă medicul înainte de administrare.

🔗 Studii și referințe

  1. Microbiomul și axa intestin-creier:
    • Bhattarai Y, Muniz Pedrogo DA, Kashyap PC (2017). “Irritable bowel syndrome: a gut microbiota-related disorder?” American Journal of Physiology-Gastrointestinal and Liver Physiology.
    https://doi.org/10.1152/ajpgi.00338.2016• Rutsch A, Kantsjö JB, Ronchi F (2020). “The gut-brain axis: how microbiota and host inflammasome influence brain physiology and pathology.” Frontiers in Immunology.
    https://doi.org/10.3389/fimmu.2020.604179
  2.  Prevalența și diagnosticarea SII:
    • Oka P, Parr H, Barberio B, et al. (2020). “Global prevalence of irritable bowel syndrome according to Rome III or IV criteria: a systematic review and meta-analysis.” The Lancet Gastroenterology & Hepatology.
    https://doi.org/10.1016/S2468-1253(20)30217-X
  3. Mecanismele implicate în SII:
    • Mari A, Abu Baker F, Mahamid M (2020). “The evolving role of gut microbiota in the management of irritable bowel syndrome: an overview of the current knowledge.” Journal of Clinical Medicine.
    https://doi.org/10.3390/jcm9030685• Balmus IM, Ciobica A, Antioch I, Dobrin R, Timofte D (2020). “Irritable bowel syndrome: a functional disorder with complex pathogeny. Current therapeutic approaches and future perspectives.” Medicina (Kaunas).
    https://doi.org/10.3390/medicina56010038
  4. Probioticele și prebioticele în tratamentul SII:
    • Vasant DH, Paine PA, Black CJ, et al. (2021). “British Society of Gastroenterology guidelines on the management of irritable bowel syndrome.” Gut.
    https://doi.org/10.1136/gutjnl-2021-324598• Wilson B, Rossi M, Dimidi E, Whelan K (2019). “Prebiotics in irritable bowel syndrome: mechanistic insights into their potential role in symptom management and improving gut health.” The American Journal of Clinical Nutrition.
    https://doi.org/10.1093/ajcn/nqy376
  5. Dieta low FODMAP și alte abordări terapeutice:
    • Huaman JW, Mego M, Manichanh C, et al. (2018). “Effects of low FODMAP diet on symptoms and fecal microbiota in IBS patients: a randomized clinical trial.” Gastroenterology.
    https://doi.org/10.1053/j.gastro.2018.06.045• Lacy BE, Pimentel M, Brenner DM (2021). “ACG Clinical Guidelines: Management of Irritable Bowel Syndrome.” The American Journal of Gastroenterology.
    https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000001036

Video editor: Ion Vanica

Salut! Bine te-am regăsit! Astăzi vorbim despre sindromul de intestin iritabil. Atenție mare dacă te confrunți cu dureri abdominale, balonare, constipație, în special dacă te doare burta în raport cu defecația. Adică te doare burta înainte să mergi la baie, te doare burta după ce ai mers la baie, se ameliorează durerea de burtă după ce ai mers la baie, dacă doare burta și consistența scaunului se schimbă de la o zi la alta, atunci acest material este pentru tine. Pe de o parte, o să înțelegi de ce se întâmplă aceste lucruri, o să înțelegi cum poți să intervii cu ajutorul medicului pentru a ameliora aceste simptome și o să poți să înțelegi cum să nu mai ajungi acolo, cum să practici prevenția.

Sindromul de intestin iritabil are o foarte mare legătură cu microbiomul nostru, un subiect care nu e suficient studiat în medicină în ziua de astăzi și are legătură cu disbioza, adică perturbarea acestui microbiom. Așadar, astăzi discutăm despre cauze, simptome, mecanisme de acțiune, dar și despre cum probioticele și prebioticele ne pot ajuta să ne simțim mai bine, conform recomandărilor din ghidurile clinice actuale. Atenție! Toate studiile pe care le menționăm astăzi, toate ghidurile pe care le menționăm, le vei găsi jos în descrierea acestui material. Și când spunem ghiduri, ne referim la cele mai de calitate recomandări medicale pe care noi le putem avea acum.

Vreau să fac o paranteză și să explic diferența între un ghid clinic și o carte. Spre exemplu, cartea aceasta, da, este scrisă de un doctor, deci poți să zici: „Ok, am încredere în informațiile din această carte.” Ori n-ar trebui să ai mereu încredere în informațiile scrise de un doctor, pentru că, oricât de bine ai citi studiile, oricât de bine intenționat ai fi tu ca om, în permanență poți să fii influențat, poți să ai anumite păreri greșite, poți să înțelegi anumite studii greșit și poți să le descrii greșit. Așa că o carte, indiferent de cât de mare încredere ai în omul care a scris cartea respectivă, este în final tot doar o părere neverificată a unui om. Eu, când am scris această carte, da, a existat la editură un editor care a trecut prin ea. Eu am trimis cartea asta mai departe unor colegi care au citit capitolele și au zis: „Da, este corect din punctul meu de vedere ce ai scris tu aici.” Dar acest lucru nu este obligatoriu. Așa că, în final, o carte este doar părerea unui om și are cea mai mică putere de dovadă științifică din tot ce putem citi.

În schimb, atunci când vorbim despre un ghid clinic, acel ghid clinic este făcut de, să zic, membrii, profesori ai unei societăți mari medicale dintr-o țară, de exemplu, sau de pe un continent. Să zicem că vorbim despre Societatea Britanică de Gastroenterologie, unde cei mai buni profesori din țară și din lume de gastroenterologie se adună în comisii speciale și fac dezbateri. Ei nu sunt toți de acord cu lucrurile pe care le spun ceilalți, unii au o părere, alții au altă părere, ei pun studiile pe masă, citesc studiile, analizează datele clinice și ajung în final la niște concluzii cu care sunt cu toții de acord. Deci putem spune că este o muncă de colectivitate pe care un singur om n-o poate face niciodată și care muncă se traduce în final cu un instrument pentru medic, care se uită la ghid și zice: „Ok, ai sindrom de intestin iritabil, prima linie de tratament e asta, dacă nu funcționează, a doua linie e asta, a treia linie e asta.” Și toate datele sunt analizate de mulți oameni de top din domeniul respectiv.

Și despre asta vorbim astăzi. Totuși, vorbim despre sindromul de intestin iritabil în contextul microbiomului intestinal și, cum ziceam, și acesta, din păcate, este precar studiat. Nu există o specialitate care să studieze doar microbiomul intestinal. Avem medici microbiologi care studiază doar anumite bacterii izolate și interacțiunile dintre anumite tipuri de microorganisme, să zicem. Există medici infecționiști care tratează anumite bacterii care, să zic, sunt exacerbate și sunt patogene. Există medici gastroenterologi care se uită la microbiom mai aproape, dar nu doar la microbiom. Există medici nutriționiști care îți pot recomanda o dietă care să-ți îmbunătățească microbiomul, dar nu există nicio specialitate care să studieze doar microbiomul, cum există, de exemplu, o specialitate care studiază doar creierul. Ori microbiomul are, dacă nu știai, aceeași greutate cu creierul și microbiomul este denumit, de fapt, un al doilea creier. Și da, adică pentru cine, pentru cine dimensiunea contează, să zicem așa, e destul de important să știi că greutatea creierului e aceeași cu greutatea microbiomului. Numărul de microorganisme din microbiom este același cu numărul de celule din corpul tău.

Iar microbiomul nostru are legătură cu mult mai multe lucruri decât cu digestia noastră. Astfel, microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestinul nostru. Vorbim despre bacterii, virusuri și fungi sau ciuperci. Și ele toate funcționează ca o comunitate complexă care joacă un rol esențial în digestie, în sinteza unor vitamine și modularea răspunsurilor noastre imunitare. În mod normal, microbiomul menține un echilibru între bacteriile bune și cele rele, un echilibru care poate fi ușor perturbat de factori precum stresul, dieta, consumul de antibiotice sau alte experiențe neplăcute timpurii de la începutul vieții.

Ceea ce poate părea surprinzător este faptul că acest echilibru este strâns legat de axa intestin-creier. Deci, iată că cele două organe, da, creierul și microbiomul, microbiota noastră intestinală, care se găsește în proporție de 99,9% în colon, cele două organe comunică. E impropriu spus, e impropriu să denumim microbiomul un organ, dar e posibil ca în curând el să capete inclusiv această, să zic, această caracteristică sau definiție ca fiind organ. Dar, iată că cele două comunică, da, prin axa intestin-creier. Și aici există o comunicare bidirecțională între intestin și creier, în mare parte intermediată de microbiom. Bacteriile intestinale produc molecule neuroactive care influențează direct starea noastră mentală. Adică bacteriile astea mici secretă niște substanțe care se absorb în sânge și se duc la creier și te fac să te simți așa cum te simți tu acum. Iar prin intermediul nervului vag, intestinul și creierul comunică constant, din nou, bidirecțional. De aceea, disbioza, adică dezechilibrul microbiomului, poate contribui nu doar la simptomele digestive, dar și la afecțiuni psihice, inclusiv depresie și anxietate. Deci, iată cât de important este microbiomul și o să ajungem și la el atunci când o să vorbim despre sindromul de intestin iritabil.

Și acum, hai să ne oprim la acest sindrom. Sindromul de intestin iritabil este o afecțiune cronică caracterizată prin dureri abdominale recurente, disconfort și modificări ale tranzitului intestinal, adică constipație, diaree sau combinația între cele două. De multe ori, cele două sunt alternate, ai câteva zile diaree urmate de câteva zile de constipație și, cât o tratezi pe una, apare cealaltă. Iar diagnosticul acestui sindrom se bazează pe criteriile Roma, care implică lucrurile despre care o să vorbim imediat.

Dar, înainte de asta, trebuie să stabilim un lucru: sindromul de intestin iritabil este sindrom, deci nu este o boală cauzată de o cauză precisă, cum putem vorbi, de exemplu, despre o cistită sau o infecție urinară, care este cauzată de un patogen și de mulți alți factori, dar știm clar că e un patogen, gen, care provoacă o inflamație a vezicii urinare și duce la cistită și infecție urinară. În cazul sindromului de intestin iritabil, vorbim despre sindrom pentru că nu există o singură cauză, cu toate că disbioza joacă un rol central în acest sindrom, dar vorbim mai degrabă de anumite semne și simptome care apar simultan. Și așa au apărut și aceste criterii Roma IV, care, din nou, au fost definite de boarduri de profesori în gastroenterologie, care au analizat datele existente și au zis că, dacă avem următoarele simptome, despre care o să vorbim, înseamnă că avem de-a face cu un sindrom de intestin iritabil. Deci, practic, medicul, pe baza simptomelor despre care o să vorbim, îți pune diagnosticul și tu atunci ești eligibil pentru tratament conform ghidului, ghidul sindromului de intestin iritabil, unde ai anumite, să zic, intervenții terapeutice care funcționează dovedit științific. O să vorbim imediat și despre ele.

Înainte, totuși, haideți să vorbim despre aceste criterii Roma. Și, cum spuneam, criteriile acestea Roma IV pot pune diagnosticul de sindrom de intestin iritabil. Primul punct din aceste criterii presupune durere abdominală recurentă, care trebuie să fie prezentă cel puțin o zi pe săptămână în ultimele trei luni și durerile să apară cu cel puțin șase luni înainte de diagnostic. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că, dacă acum șase luni ai început să ai dureri abdominale și în ultimele trei luni te-a durut cel puțin o dată în fiecare săptămână, înseamnă că ai bifat primul punct din aceste criterii. Al doilea punct presupune că durerile abdominale trebuie să fie asociate cu cel puțin două din următoarele trei caracteristici: prima caracteristică este legată de defecație, durerea apare sau se ameliorează după actul defecației; a doua caracteristică spune că durerea abdominală este asociată cu o schimbare a frecvenței scaunului, mai frecvent sau mai rar; și a treia caracteristică spune că durerea abdominală este asociată cu o schimbare a consistenței scaunului. Ce înseamnă asta în traducere liberă? Asta înseamnă că, așa cum am spus, burta a început să doară acum șase luni, în ultimele trei luni te doare în fiecare săptămână și durerea asta este asociată cu două din următoarele trei lucruri: durerea abdominală e legată de defecație, deci te doare burta înainte de a merge la baie sau după ce ai mers la baie; te doare burta asociat cu o schimbare a frecvenței scaunului, adică atunci când ai scaunele dese te doare burta sau când ai scaune rare te doare burta; și/sau e asociată cu o schimbare a consistenței scaunului, adică te doare burta pentru că ești constipat sau te doare burta pentru că ai diaree. Dacă ai două din astea trei și ai această durere care a apărut acum șase luni și în ultimele trei luni te-a durut în fiecare săptămână, nu tu, ci medicul îți poate pune diagnosticul de sindrom de intestin iritabil și ești eligibil pentru a urma ghidul și a urma tratamentul.

Acum vreau să mă opresc un pic pe această durere la defecație sau după defecație sau înainte de defecație. E important totuși să facem diferența aici că un anumit disconfort, o anumită crampă poate să fie prezentă la o persoană sănătoasă, fără sindrom de intestin iritabil, înainte de a merge la baie, în funcție de ce ai mâncat poate, în funcție de consistența scaunului poate, în funcție de poziția în care ai stat sau de mișcarea pe care ai făcut-o, e posibil din când în când să ai o anumită crampă, dar care e cumva o crampă benignă. Când vorbim de sindrom de intestin iritabil, înainte de a merge la baie sau schimbarea frecvenței scaunului sau consistenței scaunului face ca intestinul tău gros să fie dureros, să ai o durere constantă, neplăcută, care te încurcă. Adică tu spui altor oameni: „Ah, ce mă doare burta!” O să înțelegem mecanismul de acțiune și de ce această durere de burtă este asociată cu disbioza. Ce rol joacă acele bacterii în faptul că intestinul tău este deodată dureros și la altcineva nu este dureros? Ce rol joacă acest microbiom?

Acum, prevalența sindromului de intestin iritabil variază, dar, în general, se estimează între 3 și 88% din populația generală, mai frecvent la femei decât la bărbați și apare de obicei la persoane cu vârsta sub 50 de ani. Cauzele exacte ale sindromului de intestin iritabil nu sunt pe deplin înțelese, dar se consideră că mai mulți factori joacă un rol, printre care: motilitatea intestinală anormală, hipersensibilitatea viscerală, afectarea barierei epiteliale, inflamația cronică de nivel scăzut și disbioza.

Motilitatea intestinală anormală se referă la contracțiile musculare ale intestinului care împing alimentele de-a lungul tractului digestiv. La persoanele cu sindrom de intestin iritabil, aceste contracții pot fi prea puternice sau prea slabe, ceea ce duce la diaree sau constipație.

Hipersensibilitatea viscerală este fix ce se înțelege că este. Adică pacienții cu sindrom de intestin iritabil au o sensibilitate crescută la distensia intestinală, ceea ce înseamnă că pot resimți dureri chiar și la stimuli normali. Această hipersensibilitate este adesea asociată cu o disfuncție la nivelul axei intestin-creier. Pe scurt, axa intestin-creier, care este dată preponderent de microbiomul tău, dacă microbiomul tău este avariat, ai disbioză. Asta înseamnă că felul în care acest microbiom comunică cu peretele intestinal, cu mucoasa, cu terminațiile nervoase și cu creierul este defectuos. Asta înseamnă că atunci când tu mănânci, să zicem, o legumă care are niște fibre care încep un proces normal de fermentație în colon și acel proces de fermentație destinde puțin colonul tău, o destindere, deci un stimul normal care, în mod normal, n-ar trebui să te doară, în sindromul de intestin iritabil, având această hipersensibilitate viscerală, această ușoară destindere sau această ușoară împingere a fecalelor prin peristaltism poate să provoace durerea. Deci este ca o piele iritată. Imaginează-ți: la un pacient normal, fără sindrom de intestin iritabil, pielea de pe brațul drept este absolut normală, pui mâna pe ea și nu te doare. Iar la sindromul de intestin iritabil, pentru că ai disbioză, bacteriile alea sunt într-o proporție greșită, pielea de pe brațul stâng, atunci, la sindromul de intestin iritabil este iritată și atunci un stimul normal, cum ar fi o mângâiere, este, de fapt, tradusă prin durere. Asta se întâmplă la sindromul de intestin iritabil.

Un al doilea lucru care se întâmplă ca mecanism este afectarea barierei epiteliale. La persoanele cu sindrom de intestin iritabil, bariera intestinală poate deveni mai permeabilă, permițând trecerea unor substanțe care, în mod normal, ar trebui să fie ținute în intestin, departe de sistemul circulator. Iar această permeabilitate crescută contribuie la inflamație și activitatea sistemului imunitar local. Adică, majoritar, sistemul nostru imunitar se află în intestine și este normal să fie acolo, pentru că acolo este un schimb direct între mediul exterior, pe care noi îl înghițim, și corpul nostru. Deci imunitatea acolo trebuie să fie, trebuie să fie de nota 10. De ce? Pentru că peretele intestinului nostru, inclusiv în colon, este format dintr-un singur strat de celule. Pielea este formată din multe zeci de straturi de celule suprapuse unele peste altele. Dacă tu zgârii primul strat de piele, urmează al doilea strat. Pielea noastră are multe straturi de celule. În schimb, la nivelul colonului și a intestinului, stratul acela, granița, bariera, e formată de un singur strat de celule. Iar acele celule, pe lângă faptul că pot fi distruse și asta poate cauza sau poate crea adevărate găuri în acea barieră, acele celule se și pot desprinde dacă nu au substanțele necesare care sunt secretate de microbiomul nostru. Astfel, celulele epiteliale, în loc să stea așa, ele se pot desprinde și pot crea o permeabilitate între intestin și bacteriile care trebuie să rămână acolo, și interiorul nostru, sistemul nostru circulator. Când aceste substanțe trec, pentru că avem această afectare a barierei epiteliale la nivelul colonului și a intestinului, când aceste substanțe trec, ele activează sistemul imun, care se încordează și creează o inflamație cronică.

Iar inflamația asta este, de fapt, al treilea element în mecanismul sindromului de intestin iritabil și vorbim despre inflamație de nivel scăzut. Spre deosebire de alte boli inflamatorii intestinale, sindromul de intestin iritabil nu este caracterizat de o inflamație acută severă, care este, de regulă, zgomotoasă. Totuși, există o inflamație ușoară, dar cronică, care contribuie la simptomele acestui sindrom de intestin iritabil și afectează calitatea vieții.

Al patrulea element al acestui mecanism sau acestor mecanisme în sindromul de intestin iritabil este fix disbioza, adică dezechilibrul microbiomului intestinal, care este alterat, iar bacteriile benefice sunt înlocuite parțial de bacterii care pot contribui la disconfortul abdominal, balonare și alte simptome neplăcute. Disbioza este strâns legată de modificările în motilitate intestinală și hipersensibilitatea intestinală. Deci, practic, tot ce am vorbit mai devreme: hipersensibilitatea, afectarea acestei bariere, inflamația de nivel scăzut, toate au de-a face cu această disbioză, care, în sine, este un element central al mecanismelor prin care apare sindromul de intestin iritabil.

Și un al cincilea element este activarea sistemului imunitar, pe care am menționat-o puțin mai devreme. La pacienții cu sindrom de intestin iritabil, activarea sistemului este puternică și asta duce la un nivel scăzut de inflamație cronică.

Și, în contextul celor pe care le-am descris mai sus, având criteriile Roma IV, care pun un diagnostic, și având aceste mecanisme pe care le cunoaștem, există mai multe intervenții care se bazează pe ghidurile clinice actuale și includ tratamente care variază de la probiotice și prebiotice la modificări dietetice și chiar transplant de microbiota fecală în cazuri severe.

Acum, e un lucru curios la care vreau să mă opresc puțin și anume transplantul de microbiota fecală. Cum am spus mai devreme, microbiota fecală, de fapt, este transplant de fecale, când iei fecale de la un om și le transplantezi în colonul unui alt om. Și această terapie, să-i zicem, această metodă terapeutică este una dintre cele mai eficiente în anumite afecțiuni pe care le cunoaștem. Spre exemplu, dacă un pacient suferă de Clostridium difficile, este infectat cu Clostridium difficile, care este o boală foarte neplăcută, în care acest patogen, care este prezent, de regulă, la majoritatea dintre noi, acest patogen înflorește în intestinul acelui pacient, în colonul gros al acelui pacient, pentru că, în loc să fie suprimat de restul florei care deține monopolul, restul florei sănătoase, când flora aceea sănătoasă este distrusă de antibiotic, ceea ce se întâmplă des în spitale, pentru că în spital tu ești tratat de o anumită infecție, ți se dă antibiotic, flora ta normală este suprimată și, în același timp, acel Clostridium difficile, pe care-l iei poate chiar din spital, care e rezistent la antibiotic, începe să crească. Asta duce la o boală foarte zgomotoasă, în care pacientul are zeci de scaune apoase, se deshidratează, colonul este foarte iritat și crește, ajungând în unele cazuri la un mega dolico colon, un colon foarte mare care, cum stă de contas pe o radiografie, ocupă efectiv tot abdomenul. Este o boală foarte neplăcută, care este tratată, din nou, cu foarte multe antibiotice. Atunci când bacteria răspunde la acele antibiotice, pacienții, să zic, au remisia bolii, dar după aia recad și au multe recăderi și reactivări ale bolii. Și cel mai eficient tratament în această patologie este transplantul de fecale, denumit și transplant de microbiota fecală.

Acum, de ce este denumit microbiota fecală? Pentru că un lucru foarte curios este acela că tu, când te duci la baie și faci treaba mare și te uiți în vasul de WC, ceea ce vezi acolo, jumătate din ceea ce vezi sunt bacterii. Deci în fecale, jumătate, 50% din materia fecală este bacterie și 50% sunt resturi alimentare digerate, amestecate și expulzate ca resturi, da? Toate, bineînțeles, combinate cu apă și cu sucuri digestive, bilirubină, care-i dă culoarea aceea maronie, dar, în esență, când te uiți la materia fecală, jumătate este microbiom. Deci denumirea de transplant de microbiota fecală este o denumire corectă, pentru că tu transplantezi, da, jumătate e materie fecală, dar jumătate este microbiota.

Acum, singurul impediment în a face asta mai des și motivul pentru care transplantul de materie fecală este încă în studii care se fac greu, singurul motiv este mintea noastră, este creierul nostru, căruia acest tip de tratament i se pare ceva ieșit din comun, să zicem, dezgustător și un lucru pe care nu ai vrea să-l faci și ca medic și ca pacient, da? Probabil că unui pacient îi este mult mai ușor să spună: „Am primit un transplant de rinichi”, în loc să spună: „Am primit un transplant de materii fecale.” Îți e mai greu să zici asta. Dar, în esență, materia fecală, care este jumătate microbiom, de la o persoană sănătoasă poate să fie transplantată, luată și pusă în colonul unei persoane nesănătoase, iar bacteriile sănătoase încep să repopuleze colonul persoanei nesănătoase și asta poate să rezolve problema, disbioza.

În privința sindromului de intestin iritabil, transplantul de fecale încă este studiat, dar are rezultate promițătoare. În privința tratamentului de Clostridium difficile este cel mai eficient tratament. Cu toate astea, majoritatea spitalelor din lume preferă să dea antibiotice, pentru că e mai simplu să dai unui pacient niște pastile, pentru tine ca medic și probabil că și pentru pacient, decât să faci transplant de materii fecale, cu toate că transplantul de materii fecale nu este chiar atât de oribil pe cât pare. Într-adevăr, ai nevoie de niște subiecți sănătoși. Subiecții aceia sănătoși își fac treaba mare într-un sac special furnizat lor pentru asta, după care acel săculeț îl iau, sau recipient, orice ar fi el, îl aduc la laborator. La laborator, acele fecale se testează, se fac foarte multe teste, se prepară în diverse tipuri. Dacă există anumite bacterii, ele… ele sunt cumva înlăturate și, după ce acel scaun trece diverse probe, el este prelucrat, el este centrifugat, anumite lucruri se scot din el și el se transformă fie în niște capsule mari, fie este inserat în niște compartimente speciale, urmând ca pacientului care are afecțiunea pentru care este tratat, sau pacientului aceluia i se face o colonoscopie sub sedare, adică el doarme, da, și medicul îi face o colonoscopie, intră cu colonoscopul în colon și departe în colon, da, printr-un tub special se… hai să zicem așa, se injectează acel shake. Este pur și simplu, în final, un shake, care este transferat în colonul pacientului respectiv, fără antibiotice, fără tratamente care durează mult și care sunt toxici. Deci este cel mai bun tratament pentru Clostridium difficile. Cu toate astea, cu toate că se știe asta, el nu este utilizat și probabil că n-o să fie utilizat pentru că nouă ne este greu să acceptăm acest lucru, că ni se face transplant de materii fecale de la o altă persoană. Și medicii probabil sunt la fel de reticenți în a face acest lucru, pentru că, în esență, din cauza minții noastre, acest lucru nu este tocmai plăcut.

Însă, pentru sindromul de intestin iritabil, avem soluții care presupun probiotice și prebiotice ca și prime linii de tratament dovedite în ghidurile clinice despre care am povestit mai devreme și pe care le găsiți în descrierea acestui material.

Acum, probioticele sunt bacterii vii care, atunci când sunt administrate în cantitate adecvată, tulpini studiate și precise pentru anumite afecțiuni, pot conferi beneficii pentru sănătate prin reechilibrarea microbiomului nostru. În sindromul de intestin iritabil, probioticele ajută prin reducerea disbiozei și a inflamației de nivel scăzut. Deci probioticele pe care le luăm, despre care o să vorbim imediat, în sindromul de intestin iritabil reduc disbioza, adică reechilibrează microbiomul și reduc inflamația de nivel scăzut. Studiile clinice au arătat că anumite specii de Lactobacillus și Bifidobacterium, deci nu orice specie, ci anumite specii de Lactobacillus și Bifidobacterium sunt cele mai eficiente în ameliorarea simptomelor, în special în reducerea balonării și a durerilor abdominale. Și anume Lactobacillus plantarum 299V, o tulpină inclusă în produsul precum Probicol IBS, care este fabricat de firma Innergy, care sprijină acest material, este cea mai studiată tulpină probiotică din lume, care a fost dovedită clinic ca având efecte benefice asupra durerilor și a disconfortului abdominal încă din prima săptămână de administrare, prin reducerea inflamației și îmbunătățirea motilității intestinale. Iar ghidurile clinice ale British Society of Gastroenterology recomandă administrarea de probiotice ca primă linie terapeutică în sindromul de intestin iritabil pentru o perioadă de minim 12 săptămâni pentru a evalua eficiența acestora. Probioticele trebuie adaptate individual, întrucât eficiența lor poate varia în funcție de tulpină bacteriană și doză. Nu ne așteptăm ca orice probiotic să aibă efecte, ci este nevoie de acel tip de tulpină probiotică cu efecte clinice demonstrate în sindromul de intestin iritabil. Așa că e foarte important, dacă te recunoști cu aceste simptome, cum ziceam, să te duci la medic, să-ți spună un diagnostic și tot medicul acela, care se pricepe în aceste tulpini, să-ți recomande ce tulpină să iei, cât timp s-o iei și în ce cantitate s-o iei.

Dar, în esență, ce înțelegem până acum este că această disbioză, faptul că microbiomul tău este neliniștit, el neliniștește intestinul tău, mucoasa intestinală, dar epiteliul acela devine inflamat, devine permeabil, imunitatea reacționează și creează o inflamație ușoară, dar cronică, distensia este dureroasă, pentru că, în loc să ai o piele sănătoasă, ai o piele iritată și toate astea intră într-un cerc vicios care te face inclusiv să nu te simți bine, poate o să ai anxietate sau depresie, toate astea intră în acest cerc vicios, care este mediat de microbiomul tău. Având disbioză, se pare că atunci când introduci acest Lactobacillus plantarum 299V, e o tulpină studiată, cum ziceam, inclusă în Probicol IBS, care poate fi recomandat de către medicul tău, nu-l iei tu după ureche, dar, dacă introduci acest probiotic, care ajunge, atenție, în colon, el nu moare în stomac sau în intestin, el ajunge în colon și colonizează practic colonul tău. El vine peste microbiomul tău neliniștit și-l liniștește, îl echilibrează, reduce activitatea bacteriilor patogene și reușește să reechilibreze, să zic, microbiomul tău și să-l scoată, cel puțin parțial, din disbioză. Deci asta, repet, este prima linie de tratament recomandată de ghidurile clinice ale British Society of Gastroenterology.

Bun. Până acum am vorbit despre probiotice, adică bacterii care pot ajunge în colonul nostru și pot crește acolo. Dar putem vorbi și despre o altă linie de tratament care presupune prebioticele. Am mai vorbit despre prebiotice pe acest canal, dar, în esență, prebioticele sunt fibre alimentare nedigerabile, deci tu nu le digeri, dar bacteriile tale le mănâncă, pentru că sunt fermentabile și ele acționează ca un substrat pentru bacteriile benefice din intestin. Concret, există bacterii care se hrănesc, bacterii bune care se hrănesc cu anumite prebiotice, cum este inulina. Și se pare că această inulină, o fibră solubilă care favorizează dezvoltarea anumitor bacterii, această inulină ajută în sindromul de intestin iritabil. Și, cum ziceam, ajută prin hrănirea bacteriilor pe care nu le putem pune într-un probiotic, cum ar fi, de exemplu, Bifidobacterium sau cum este Faecalibacterium prausnitzii, e o bacterie strict anaerobă, n-o poți pune într-o pastilă, dar o poți hrăni. Și, astfel, hrănind acele bacterii, inulina devine bifidogenă și butirogenă, ceea ce înseamnă că susține atât creșterea bacteriilor benefice, cât și producția de butirat, un acid gras cu lanț scurt care contribuie la reducerea inflamației intestinale și la îmbunătățirea integrității barierei intestinale. Studiile au demonstrat că administrarea zilnică de inulină poate îmbunătăți semnificativ simptomele sindromului de intestin iritabil, cum ar fi durerea abdominală, balonarea și constipația. Iar acest lucru este susținut de ghidurile actuale de gastroenterologie.

Concret, despre ce am vorbit acum sunt cele două intervenții pe care medicul ți le poate recomanda, da? Pe de o parte, există tulpini probiotice pe care le găsești inclusiv în Probicol IBS, care ajută la echilibrarea disbiozei tale, ajută la reechilibrarea microbiomului tău. Pe de altă parte, pentru bacteriile bune din intestinul tău, care s-au împuținat, poți să aduci hrană. Deci, ca rezumat, există aceste probiotice, adică bacterii care ajung în colonul tău, îl colonizează și-ți rezolvă, cel puțin parțial, disbioza, se reechilibrează microbiomul, deci bacterii pe care le poți lua. Și există hrană pentru bacteriile bune care s-au împuținat în intestinul tău, cum este inulina, care este, cum ziceam, bifidogenă, pentru că duce la înmulțirea Bifidobacterium-ului, care ajută în sindromul de intestin iritabil, și este butirogenă, pentru că duce la secreția de mai mult butirat, care repară acele spații în acel intestin iritabil, în acel epiteliu care este prea permeabil în cazul sindromului de intestin iritabil. Și, repet, ambele aceste suplimente, dovedite în ghiduri clinice internaționale, sunt produse de această firmă, Innergy, care sprijină acest material și ele se cheamă Probicol IBS pentru acele tulpini probiotice și Bifido Plus pentru inulină, care este acest prebiotic, fibră alimentară nedigerabilă și fermentabilă, bifidogenă și butirogenă.

Acum, există și alte modalități de a gestiona simptomele sindromului de intestin iritabil prin dietă și există această dietă destul de controversată care se cheamă FODMAP, care reduce aportul de carbohidrați fermentabili și care s-a dovedit eficientă în reducerea simptomelor sindromului de intestin iritabil pe termen scurt, în special la pacienții cu flatulență și balonare severă. Totuși, trebuie să înțelegem că dieta low FODMAP poate reduce populația de Bifidobacterium, bacterii care au un rol protector în intestin. De aceea, această dietă trebuie completată cu prebiotice și probiotice pentru a menține echilibrul microbiomului pe termen lung.

Concret, dieta FODMAP ce face? Dieta FODMAP zice așa: „Avem o disbioză și avem sindrom de intestin iritabil, bacteriile noastre fermentează prea mult, pentru că sunt multe bacterii patogene sau e un dezechilibru acolo și intestinul nostru este prea sensibil, da, ca acea mână iritată de care v-am povestit, pe care o mângâi, dar pe ea o doare. Și atunci dieta FODMAP zice: „Ok, hai să nu mai mâncăm deloc carbohidrați fermentabili.” Adică tu excluzi complet sau aproape complet tot felul de legume și fructe care sunt pline de fibre și prebiotice și, ca prim răspuns, normal, că, neavând nimic de fermentat, adică mâna asta fiind iritată, tu n-o mai mângâi, da? Tu n-o mai mângâi și zici: „Ok, parțial am rezolvat problema, nu mă mai doare, nu mai am balonare.” Dar tu nu rezolvi problema mâinii iritate. Este ca și cum ai avea o casă în flăcări și, în loc să dai cu apă pe ea, tu ai începe să scoți lemnele din casa respectivă. Parțial ai rezolvat problema, pentru că focul nu s-ar mai extinde, dar dacă începi să tai din pereții casei, care sunt din lemn, asta te va duce practic la o altă problemă pe care o să-ți fie și mai greu s-o remediezi.

Totuși, dieta FODMAP este folosită ca metodă terapeutică. E foarte important s-o prescrie medicul, pentru că acel medic o să-ți poată da în plus fibre, prebiotice și probiotice pentru a reechilibra răul pe care FODMAP-ul poate să ți-l facă. Și dieta asta FODMAP este considerată a doua linie de tratament în ghiduri.

Și, pe lângă ce am vorbit până acum, există și alte intervenții mai avansate pentru restabilirea echilibrului microbiomului la pacienții cu sindrom de intestin iritabil, în special în cazurile mai rezistente la tratamentele clasice. Vorbim despre antibiotice neabsorbabile. Acestea pot reduce temporar numărul de bacterii patogene din intestin și pot ameliora simptomele sindromului de intestin iritabil. Însă utilizarea lor trebuie realizată cu prudență pentru a evita riscul de disbioză severă. Aici, din nou, ai disbioză, ai foarte multe bacterii care-ți fac rău. E de la sine înțeles că poți să le dai antibiotic, dar antibioticul acela o să le distrugă și pe alea bune, le va distruge și pe cele rele și poate să amelioreze simptomele. De aceea este o intervenție recunoscută, dar trebuie folosită cu precauție, doar la indicația medicului.

Există transplant de microbiota fecală, am vorbit despre el mai devreme. E o procedură care transferă microbiota de la un pacient sănătos și este, din păcate, încă o intervenție aflată în studii clinice pentru sindrom de intestin iritabil, dar rezultatele preliminare, cum ziceam, sunt promițătoare.

Există și modificări în axa intestin-creier și aici lucrurile devin interesante, pentru că poți, ca intervenție în sindrom de intestin iritabil, să apelezi la intervențiile psihologice, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și hipnoterapia, care pot fi utile în managementul acestui sindrom, deoarece ajută pacienții să gestioneze mai bine stresul și să reducă hipersensibilitatea viscerală. Deci la pacienții la care medicul bănuiește că stresul excesiv și poate sensibilitatea psihologică excesivă duce la aceste simptome, acolo pacienților li se poate recomanda și psihoterapia.

Și acum vreau să rezumăm recomandările din ghidurile clinice existente în lume, cum ar fi ghidul clinic al British Society of Gastroenterology sau ghidul clinic al Organizației Mondiale de Gastroenterologie, dar și lucrurile pe care le găsim în alte ghiduri clinice de gastroenterologie, recomandări specifice pacienților care suferă de sindrom de intestin iritabil și care ar trebui să beneficieze de un tratament adaptat individual, care să includă următoarele. Le poate include pe toate sau pe câte una sau combinate între ele.

În primul rând, tratamentul cu probiotice specifice pentru reducerea balonării și a disconfortului, cum este cel din Probicol IBS, cu tulpini precum Lactobacillus plantarum 299V, tulpina de care am vorbit mai devreme, administrate pe o durată de cel puțin trei luni, da? Sunt oameni care le iau două săptămâni, n-au efect și le lasă. Medicul e cel care trebuie să-ți explice de ce trebuie să iei acest tratament trei luni pentru reducerea balonării și pentru reducerea durerii abdominale. Acest Lactobacillus plantarum 299V este cea mai studiată tulpină, cum am mai zis, din lume pentru pacienții cu sindrom de intestin iritabil, conform datelor recente descrise în peste 200 de publicații medicale și în 80 de studii clinice.

Al doilea punct îl reprezintă prebioticele, precum inulina, despre care am vorbit mai devreme, o fibră solubilă, fermentabilă. Aceasta, din nou, este prima linie de tratament și se dă într-o doză de 5 g pe zi, cu ajustarea dozei în funcție de toleranța individuală. Atenție! Fiind o fibră, fiind prebiotic și fiind fermentabilă, unele persoane e posibil să reacționeze mai abrupt la introducerea a 5 g deodată de inulină, adică e posibil ca aceasta să te baloneze mai mult dacă nu o introduci corect. Asta înseamnă că, din nou, medicul trebuie să vorbească cu tine și să te întrebe cam ce cantitate de fibre mănânci în fiecare zi. „Ia, povestește-mi ce ai mâncat în ultima săptămână, cam câte legume mănânci”, ca el să-și dea seama câte fibre ești cumva obișnuit să primești. Asta este valabil, apropo, și la recomandările care țin, să zicem, de nutriție și de prevenție. Dacă iei o persoană care este majoritar carnivoră și mănâncă carne și cu cartofi și nu prea mănâncă legume și deodată îi dai o salată cu 30 de plante diferite și i-o dai de două ori pe zi, e posibil ca acea salată, care este extrem de sănătoasă, să-l baloneze, pentru că deodată primește prea multe fibre, iar bacteriile care ar trebui să digere acele fibre sunt într-un extaz ciudat, sunt într-un haos, ca să zicem așa, da? Adică deodată vin foarte multe fibre peste tine, nu știi ce să faci, fermentezi foarte mult, fermentezi dezechilibrat acele alimente și asta te duce la efecte neplăcute. Același lucru e valabil și la suplimente, cu atât mai mult la suplimente, pentru că aici medicul trebuie să fie atent la cât, să zic, ce cantitate de fibre îți dă. Dar inulina, în ghiduri, e recomandată în doze de 5 g pe zi.

A treia intervenție care se poate face este dieta low FODMAP, doar pe termen scurt și, dacă este cazul, în combinație cu suplimente prebiotice pentru a evita reducerea bacteriilor benefice din intestin. Iar a patra recomandare constă în administrarea de fibre solubile non-fermentabile, cum sunt cele de psyllium, pentru reglarea tranzitului și reducerea simptomelor generale ale sindromului de intestin iritabil, cu o creștere treptată a dozei pentru a minimiza efectele adverse. Atenție însă! Fibrele solubile non-fermentabile, cum este psyllium, în comparație cu cele de inulină, nu au efecte prebiotice asupra microbiotei intestinale. Ele vizează efectul, adică pot contribui într-o anumită măsură la reglarea tranzitului, dar nu asigură un echilibru pe termen lung al microbiotei. Putem spune că acest tip de fibre vizează efectul, dar nu și cauza din cadrul acestei patologii.

Din nou, vorbind cu medicul tău, poți să combini toate cele patru sau unele dintre ele, adică poți să iei poate probiotic specific cu prebiotic specific și poate cu astfel de fibre non-fermentabile și să le combini în dozaje care să ți se potrivească ție. Ce este de reținut este că majoritatea prebioticelor sunt fibre alimentare, dar nu toate fibrele alimentare sunt prebiotice. De exemplu, celuloza e o fibră alimentară, însă nu reprezintă o hrană pentru bacteriile intestinale, deci nu are efect prebiotic. Deci orice prebiotic este o fibră, dar nu orice fibră este prebiotic.

Acum, dacă ar fi să ne oprim la această inulină specific, iată și alte recomandări, cum ar fi în constipație. Dacă pacienții cu sindrom de intestin iritabil probabil au, să zic, mai multe episoade de constipație, atunci doza de inulină poate fi crescută de la un plic la două plicuri pe zi. Din nou, aceste ajustări se fac cu recomandarea medicului. Și, apropo de asta, pentru că vorbim despre ce înseamnă tract intestinal și pentru că acest material este sprijinit de Innergy, cum ziceam, urmează să facem un alt material dedicat constipației, un material în care o să vorbim despre ce este constipația, de ce apare, cum îți dai seama ce nivel de constipație ai în funcție de aspectul scaunului. O să arătăm aceste lucruri și o să vorbim despre cauze și soluții împotriva constipației. Dacă ai întrebări în ceea ce privește constipația, atunci poți să lași întrebările tale jos în comentarii. Eu o să trec prin ele și o să includ răspunsuri la întrebarea ta în următorul material pe care o să-l facem despre constipație.

Și acum, pentru că ne apropiem de finalul acestui material și pentru că am înțeles până acum ce înseamnă sindromul de intestin iritabil, e foarte important, am înțeles ce-l cauzează și cât de mult este legat de acea disbioză, de microbiomul nostru, am înțeles deja că trebuie să ne protejăm acest microbiom ca să nu ajungem la acest sindrom de intestin iritabil și regula de bază în a proteja microbiomul nostru este diversitatea de plante pe care le mâncăm. Cu cât putem mânca mai multe plante, cu atât mai bine. Cu atât ne vom feri mai mult de apariția acestui sindrom de intestin iritabil, cel puțin o să ducem șansele în direcția asta și cu atât mai puțin o să avem nevoie de suplimente. Atenție! Suplimente care, pe studii multiple, peste 200 de studii, funcționează și sunt recomandate în ghidurile internaționale de gastroenterologie. Cel mai bun lucru pe care poți să-l faci este să previi. Dacă, totuși, ai ajuns să ai aceste simptome, cum am văzut, peste 3%, până la 88% din populație au ceea ce se numește sindrom de intestin iritabil, atunci există aceste soluții. În descrierea materialului de jos o să includem și un document pe care puteți să-l studiați și cu descrierea studiilor și cu ceea ce înseamnă studii comparative între prebiotice și dieta low FODMAP, în care se pare că prebioticele, despre care am vorbit, sunt mai ușor de tolerat de pacienți decât un regim restrictiv și sunt și din punct de vedere fiziologic și mecanic mai bune, pentru că pare că rezolvă problema, nu doar maschează problema pe care o ai. O să includem în material, despre care v-am vorbit, și un text descriptiv despre eficiența clinică a prebioticelor, dovedite, da, în studii. O să includem și recomandări pentru administrarea prebioticelor și probioticelor, recomandări generale, pentru că pacienții tot sunt sfătuiți să meargă la medic și să vorbească cu medicul.

Și, atenție, vreau să specific aici și vreau să fie acest lucru cât se poate de clar: când vorbim despre sau când eu vă recomand să mergeți la medic, să vă sfătuiți cu medicul, în special într-o astfel de situație, nu o fac pentru că așa scrie în prospect, ci o fac pentru că situația, chiar dacă sau intervenția terapeutică, chiar dacă pare simplu de făcut, lucrurile sunt extrem de variabile de la persoană la alta. Adică un corp poate reacționa diferit de alt corp, un corp mănâncă altfel decât un alt corp, simptomele diferă între ele, greutatea pacienților, profilul lipidic și așa mai departe. Și atunci aceste intervenții pot fi făcute personalizate pentru tine. Mai mult decât atât, dacă un medic ți-a prescris, să zicem, Probicol IBS sau Bifido Plus sau ambele combinate, plus ți-a prescris și o dietă low FODMAP, plus ți-a prescris și psyllium și combinații între aceste intervenții, atunci tu ar trebui să ai acces la acel medic și să poți să-i zici în două zile: „Hei, mă simt foarte bine!” sau: „Hei, deodată m-am constipat prea tare!” sau: „Hei, deodată m-am balonat foarte tare!” Și atunci medicul îți poate ajusta aceste doze. Deci este foarte important ca cineva să te ghideze. Dacă eu aș fi avut nevoie de, să zic, o astfel de… un astfel de tratament, 100% aș vorbi cu un medic care să mă ghideze, un medic care are experiență în a prescrie aceste suplimente și aceste intervenții și care… un medic care poate să-mi schimbe tratamentul astfel încât eu să nu sufăr. Deci, repet, chiar dacă sunt suplimente și pot fi achiziționate fără rețetă, este atât de important să ai contact cu un medic care să știe să ți le prescrie. Și o să găsiți, cum am zis, un document cu descrierea acestor preparate, cu descrierea studiilor, cu link-uri către ghidurile științifice, ghidurile clinice care recomandă aceste intervenții terapeutice. Dacă ești un pacient, poți să treci prin ele, te-ar ajuta să înțelegi mai mult și în profunzime mecanismele prin care aceste lucruri lucrează.

Iar, spre final, aș vrea să vorbesc despre sinergia între prebiotice și probiotice, ceea ce se întâmplă când un medic îți prescrie Probicol IBS, pe de o parte, care conține acele tulpini probiotice, și Bifido Plus, care conține inulină, acea fibră fermentabilă, care e un prebiotic. Ideea este că un aspect esențial în managementul acestui sindrom de intestin iritabil este utilizarea combinată a prebioticelor cu probioticele. Și unii medici o fac, unii medici au experiență în a face asta. Dacă ai o astfel de problemă, e esențial să găsești și un astfel de medic, pentru că asta este, de fapt, cheia în reducerea simptomatologiei tale. Și administrarea concomitentă a prebioticelor cu probioticele poate avea un efect sinergic, amplificând beneficiile fiecăruia, pentru că, pe de o parte, prebioticele acționează ca hrană pentru bacteriile probiotice, da? Deci tu ai bacterii probiotice, iar prebioticele, adică fibrele, acea inulină, este hrană pentru bacterii.

Pe de altă parte, probioticele susțin creșterea bacteriilor benefice deja existente în intestin, bacterii care nu pot fi luate sub formă de suplimente. Deci, practic, tu ai bacterii bune în intestinul tău pe care nu le poți lua sub formă de pastile, dar le poți hrăni cu prebiotice. Și atunci, luând prebiotice, tu hrănești bacteriile bune care există deja în intestinul tău, dar care nu pot fi luate sub formă de suplimente. Și atunci, luând probiotice și prebiotice, ai un efect sinergic. Pe de o parte, probioticele care ajung în colonul tău primesc hrană din prebiotice, pe de altă parte, bacteriile bune care nu pot fi luate sub formă de suplimente primesc hrană din prebiotice. Și atunci ai un efect sinergic.

Și, în concluzie, ideea este că microbiomul nostru joacă un rol central în sănătatea noastră generală, iar un dezechilibru la acest nivel poate contribui la apariția și agravarea simptomelor în sindromul de intestin iritabil. Și, cum am văzut, nu numai aici. Dezechilibrul microbiomului poate să afecteze absolut întreg organismul, ducând la probleme metabolice, la obezitate, la probleme de ordin psihologic și chiar și psihiatric, da? Pentru că există această axă intestin-creier care, odată cu perturbarea microbiomului, este perturbată și ea. Iar ghidurile clinice sugerează că abordarea optimă include administrarea de prebiotice și probiotice specifice, cum sunt inulina din Bifido Plus, despre care am vorbit, și Lactobacillus plantarum 299V din Probicol IBS. Acestea nu doar că susțin echilibrul microbiomului, dar au efect direct în reducerea inflamației, îmbunătățirea tranzitului și ameliorarea simptomelor digestive neplăcute. Dar, din nou, aceasta este o informație pe care e bine să o știi și, cu această informație în mână, să găsești medicul care poate să incorporeze această informație în tratamentul tău.

În final, dacă ai aceste simptome, e bine să cauți ajutor medical, soluții există. E bine să nu ajungi la ele. Dacă, totuși, ești la liman, da, începi un tratament și este bine, după acel tratament, e bine să-ți reconsideri felul în care mănânci, e bine să-ți reconsideri planul alimentar, să incluzi treptat din ce în ce mai multe fibre variate din cât mai multe plante variate. Atenție! Plantele variate înseamnă și semințe, înseamnă și mirodenii, da, înseamnă și tot felul de frunze și leguminoase și așa mai departe, adică plante cât se poate de variate. Nucile, alunele, caju și așa mai departe, toate astea sunt plante. Cu cât mănânci mai variat, cu atât microbiomul tău va fi mai echilibrat și-ți va mulțumi mai mult.

Cum îți mulțumesc și eu că ai rămas până la finalul acestui material. Dacă ai întrebări în plus despre sindromul de intestin iritabil, lasă-le jos, cum ziceam. Urmează un material despre constipație. Dacă ai întrebări despre constipație, lasă-le jos. Iar, până data viitoare, eu îți mulțumesc și te salut! A! Și nu uita să dai subscribe! Contează, chiar contează butonul ăla de subscribe! Ciao!

De interes pentru tine

Cum ne îmbolnăvește mâncarea | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu dr. Mihai Diculescu

Cum ne îmbolnăvește mâncarea | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu dr. Mihai Diculescu

Boabe de cunoaștere
Cum ne îmbolnăvește mâncarea | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu dr. Mihai Diculescu
Antibioticele NU sunt mereu soluția!

Antibioticele NU sunt mereu soluția!

Blog
Antibioticele NU sunt mereu soluția!