Dr. Mihail: De ce ai avea nevoie de aceste celule? Care sunt situațiile în care ai nevoie de celule stem?
Dr. Alina Tănase: Nu putem face acest transplant de celule stem fără o sursă. Iar transplantul este, uneori, singura șansă de supraviețuire pentru pacienții cu aceste boli hematologice grave.
Dr. Mihail: Despre ce boli vorbim aici?
Dr. Alina Tănase: Vorbim în principal de boli hematologice maligne, adică de cancere ale sângelui. Prototipul, aș spune, este leucemia acută. Atunci când un tânăr, un adult sau un copil este diagnosticat cu leucemie acută, marea majoritate a pacienților adulți au indicație de transplant. În momentul diagnosticării, încep demersurile pentru a găsi un donator, fiindcă acest transplant trebuie efectuat în timp util, când boala este în remisiune și starea clinică a pacientului este cea mai bună.
Dr. Mihail: Și faceți asta în Fundeni, nu?
Dr. Alina Tănase: Facem asta în Fundeni. Institutul Fundeni asigură cam 80-85% din transplanturile alogenice (de la donator) din România.
Dr. Mihail: Și ca număr absolut, câte sunt aproximativ?
Dr. Alina Tănase: Noi facem în Fundeni în jur de 80 de alotransplanturi pe an și încă 100-100 și ceva de autotransplanturi (de la pacient). Deci, aproape 200.
Dr. Mihail: Și apelați la acest registru când aveți transplant de la donator?
Dr. Alina Tănase: Da, majoritatea transplanturilor cu donator, peste 50%, sunt cu celule venite din registru, de undeva din lume.
Dr. Mihail: Mai mult din România sau din lume?
Dr. Alina Tănase: Nu, mai mult din Germania. Marea majoritate.
Dr. Mihail: Și cum te simți când ai un pacient a cărui singură șansă este să primească celule stem de la un donator pe care nu-l cunoaște, care donează fără niciun interes? Cum te simți tu, uman, când afli că s-a găsit donator și a acceptat să doneze?
Dr. Alina Tănase: Este o legătură emoțională, bineînțeles, între donatori și primitori. De foarte multe ori se schimbă scrisori. Pacientul scrie un mesaj către donator, noi îl trimitem registrului, și registrul îl trimite mai departe, urmând aceeași cale ca și celulele.
Dr. Mihail: Asta contează foarte mult, nu? Legătura asta emoțională. Una este să primești un mesaj că e nevoie de tine, alta e să primești o mulțumire: „Sunt bine.” Cred că este extraordinar pentru cineva care a donat să știe că a salvat viața unui om.
Dr. Alina Tănase: E incredibil, da.
Dr. Mihail: E incredibil cum poți să ai o legătură emoțională cu cineva pe care nu-l cunoști și nu-l vezi. Totuși, până să ajungi acolo, din păcate, faci acest cancer de sânge. Ai zis că leucemia acută este cea mai frecventă indicație pentru un transplant cu donator.
Dr. Alina Tănase: Leucemiile acute sunt de mai multe feluri, dar ca diagnostic, leucemia acută este principala boală care are nevoie de transplant de la donator.
Dr. Mihail: Care sunt semnele pe care le poți identifica la un cancer de sânge?
Dr. Alina Tănase: Cancerele de sânge sunt și ele acute, cum e leucemia acută, sau cronice, adică foarte diferite ca evoluție. Dacă ai o leucemie acută, te duci imediat la camera de gardă, fiindcă ai febră, sângerezi, ai o stare generală proastă. Diagnosticul se pune foarte repede. Dacă ai o boală hematologică cronică, poți să nu ai simptome deloc o perioadă foarte lungă și să ajungi la medic într-un stadiu avansat.
Dr. Mihail: Și dacă faci analize de sânge de rutină, poți vedea ceva din timp?
Dr. Alina Tănase: Da, o hemogramă te poate îndruma foarte ușor. Există anumite cancere hematologice care sunt diagnosticate pe hemogramă și nici nu au nevoie de tratament. Știi că ai boala, o monitorizezi, dar evoluează atât de lent, încât doar o supraveghezi. Dar marea majoritate sunt boli agresive, care au nevoie de tratament agresiv.
Dr. Mihail: Poți să ne explici simplu ce este o leucemie și ce este un limfom? Care e diferența?
Dr. Alina Tănase: Celulele sângelui se formează în măduva osoasă hematogenă, un țesut din oasele noastre late. Acolo sunt celulele stem hematopoetice, celula-mamă din care se formează toate elementele sângelui. Până la celulele mature, există o multitudine de stadii de diferențiere. Oricare din celulele din acest lanț, dacă se modifică malign, dă o altă boală hematologică.
Dr. Mihail: E ca și cum ai face un pahar din lut. Întâi ai un bol rotund, apoi îl modelezi, îi faci o gaură… și în fiecare stadiu, dacă greșești ceva, paharul ajunge să curgă.
Dr. Alina Tănase: Exact. Se transformă într-o celulă malignă, ceva ce nu e corect. Într-o leucemie acută, aceste celule maligne se numesc blaști și cresc foarte repede, se multiplică de la oră la oră. Ele infiltrează măduva, iar celulele sănătoase nu mai au loc. Dacă nu mai ai eritrocite, nu mai ai oxigen. Dacă nu mai ai leucocite, nu te mai aperi. Dacă nu mai ai trombocite, sângerezi. Practic, leucemia te copleșește.
Dr. Mihail: Asta se întâmplă în leucemie. Și în limfom?
Dr. Alina Tănase: În limfom, vorbim de alte celule maligne, care se cantonează în principal la nivelul ganglionilor. Când încep să crească foarte mult, infiltrează toate țesuturile și organele. Totuși, aici poți avea un semn precoce, și anume ganglioni care se umflă.
Dr. Mihail: Și pot fi tratate?
Dr. Alina Tănase: O mare parte din aceste limfoame se vindecă. Și o mare parte din leucemiile acute se vindecă. Suntem în 2025, avem metode de tratament. Un diagnostic de boală hematologică nu mai este similar cu moartea.
Dr. Mihail: Care e proporția cazurilor care încă nu au rezolvare?
Dr. Alina Tănase: Depinde foarte mult de la boală la boală. În unele boli, cercetarea ne-a adus mai multe medicamente inovative, în altele continuăm cu citostaticele. Depinde de tipul de celulă, de modificările moleculare. Acum putem ști de la diagnostic ce prognostic are fiecare pacient.
Dr. Mihail: Ce înseamnă transplantul medular?
Dr. Alina Tănase: Transplantul medular sau de celule stem hematopoetice este metoda prin care înlocuim acest țesut din măduva osoasă cu niște celule stem curate. La început, se recolta efectiv măduvă de la donator, cam un litru, sub anestezie generală. Acum, marea majoritate a donatorilor donează celule stem periferice, deci denumirea s-a schimbat.
Dr. Mihail: Ai spus că avem terapii noi. Spune-mi despre terapia CAR-T, pe care ai adus-o în România.
Dr. Alina Tănase: Ani de zile am vorbit de imunoterapie, adică folosirea celulelor imune în lupta împotriva cancerului. În ultima decadă, s-a discutat mult despre medicamente care activează sistemul imun. Acum, am ajuns în epoca în care nu mai vorbim de medicamente, ci de celule. Modificăm celulele și le facem active împotriva cancerului. Practic, recoltăm propriile celule imune ale pacientului, le modificăm în laborator astfel încât să aibă pe suprafață un receptor care, la reinfuzare, se lipește de celula tumorală și o distruge.
Dr. Mihail: E ca și cum ai lua polițiștii într-o bază de antrenament și le-ai da scanere cu care să recunoască bandiții.
Dr. Alina Tănase: Exact.
Dr. Mihail: În ce patologii se folosește și care e rata de succes?
Dr. Alina Tănase: În România avem înregistrat un singur produs, cu indicație pentru leucemia acută limfoblastică la copil și adultul tânăr (până în 25 de ani) și limfomul cu celulă mare B, ambele în stadii recăzute sau refractare. Nu se face de primă linie. Se adresează pacienților care au recăzut după transplant sau după mai multe linii de tratament.
Dr. Mihail: Și este decontată de stat?
Dr. Alina Tănase: Medicamentul este decontat de stat, prin Programul Național de Oncologie. Orice pacient cu indicație din România poate fi trimis către această terapie, care se face la Fundeni și, de anul trecut, și la Institutul Oncologic din Iași. Este o terapie strict personalizată, medicamentul poartă numele pacientului.
Dr. Mihail: Cât costă o astfel de terapie?
Dr. Alina Tănase: Costă în jur de 400.000 de euro. O singură infuzie.
Dr. Mihail: E o mare realizare că trăim într-o țară în care, dacă ai această patologie, statul îți oferă un tratament de 400.000 de euro și te salvează.
Dr. Alina Tănase: Și pentru noi este o mare realizare. Pacienții care au nevoie de această terapie aveau o supraviețuire de 10% la șase luni. Acum, le oferim o șansă reală.
Dr. Mihail: Și pacienții se vindecă?
Dr. Alina Tănase: Există o șansă de 30-40% să se vindece. Sigur, nu este 100%, dar vorbim de pacienți la care s-a încercat aproape toată gama de terapii. Viitorul aici se va juca. Cercetarea va descoperi terapii din ce în ce mai eficiente.
Dr. Mihail: Se vorbește că în 30-40 de ani, cancerul va fi ceva vindecabil ușor.
Dr. Alina Tănase: Eu chiar cred că viitorul va aparține acestor terapii cu celule, și nu numai în bolile hematologice. În ultimii ani s-au publicat rezultate extraordinare în bolile autoimune, cu remisiune de 100% în lupus. Sunt studii în diabet, în boli infecțioase. Vom folosi celule într-o multitudine de boli.
Dr. Mihail: Am mai vorbit despre celulele stem recoltate la naștere. Eu nu am recoltat pentru fetele mele. Am înțeles de la tine că, dacă faci o boală hematologică, defectul este și în acele celule, deci ai nevoie de un donator sănătos.
Dr. Alina Tănase: Exact. Într-o leucemie acută, nu te ajută transplantul autolog.
Dr. Mihail: Dar ați folosit vreodată la ceva celule stem donate la naștere?
Dr. Alina Tănase: Există studii, în principal la pediatrie, fiindcă celulele nu sunt suficiente pentru un adult. Se încearcă în diverse boli grave, neurologice, dar nu e nimic standardizat și dovedit științific. Oamenii spun: „Poate în viitor se va descoperi ceva.” Doar că nu știm dacă în 10 ani celulele acelea vor mai fi viabile. E un fel de depozit-loterie.
Dr. Mihail: Ce părere ai despre detoxifierea sângelui? Vreau să-mi detoxific sângele, ce-mi recomanzi?
Dr. Alina Tănase: Nu sunt persoana potrivită. Nu este nimic dovedit științific. Există plasmafereză pentru pacienți în terapie intensivă, dar acestea sunt proceduri standard pentru situații grave. De obicei, organismul își face singur aceste mecanisme. Să intervii mi se pare pseudoștiință.
Dr. Mihail: Există și ozonoterapia, unde sângele tău e scos, trecut printr-un aparat care îl ozonifică și reintrodus.
Dr. Alina Tănase: Atâta vreme cât nu am nicio dovadă științifică clară, pentru mine este o manevră periculoasă. Faptul că te simți mai bine este absolut subiectiv. Trebuie să ne menținem în medicina bazată pe dovezi.
Dr. Mihail: Dar ce părere ai atunci despre terapiile astea intravenoase? Te duci la tot felul de clinici, sunt și pe aici prin centru, și prin nord, care fac perfuzii cu vitamine. Ai o zi obositoare, vrei o piele mai strălucitoare, avem perfuzia cu colagen. Ai nevoie de mai multă forță, avem perfuzie cu glutamat. Ai avut o săptămână grea, vino și-ți facem un cocktail de vitamine exact pentru tine. Sună apetisant, nu?
Dr. Alina Tănase: Și te simți mai bine. Cred că n-are legătură dacă e ser sau nu.
Dr. Mihail: Păi, noi avem un material despre asta și, după ce am făcut o cercetare, nu există studii pe siguranța atâtor vitamine băgate deodată în noi.
Dr. Alina Tănase: Asta spun. Adică nu avem date comparabile, nu știm ce eficiență are și nu știm ce toxicitate are. Adică sunt două elemente, nu numai eficiența. Ok, nu-ți face rău, nu-i eficient, nu ți-a făcut nicicum, dar s-ar putea să-ți facă rău, fiindcă nici asta nu știm.
Dr. Mihail: Culmea este că ele sunt atât de accesibile, încât s-au făcut studii care arată că nu există nicio diferență între placebo și perfuzia acelor vitamine. După ce am făcut materialul despre asta, am fost sunat de proprietarul unei astfel de clinici și m-a certat. I-am cerut studiile pe care le-a menționat și mi-a trimis două studii a căror concluzie era că nu există diferență între vitamine și placebo. Nu mi-a mai răspuns după aceea. Dar ele se vând în continuare.
Dr. Alina Tănase: Da. E probabil un motiv psihologic, aș spune. Căutăm un motiv de a ne simți mai bine.
Dr. Mihail: Da, există psihoterapie, care e de două sau chiar de trei ori mai ieftină decât aceste perfuzii.
Dr. Alina Tănase: Și eu cred că trebuie să rămânem, așa cum spuneam, în limitele medicinii bazate pe dovezi.
Dr. Mihail: Acum, spre final, ce mesaje ai vrea să le transmiți oamenilor? La ce să fie atenți? Cât de des să se caute?
Dr. Alina Tănase: Cred că e important să mergem la medic o dată pe an, chiar dacă nu avem simptome. Analizele uzuale pot să ne atragă un semnal de alarmă. Dar dacă avem simptome, trebuie să ne ducem repede la medic. S-ar putea să nu însemne nimic, dar s-ar putea să fie debutul unei boli pe care, dacă o diagnosticăm rapid, avem multe șanse să scăpăm de ea repede.
Dr. Mihail: La ce simptome trebuie să fim atenți?
Dr. Alina Tănase: Inclusiv o oboseală poate să însemne o anemie. O febră care nu trece poate să însemne un deficit de imunitate. Mai multe vânătăi care apar tot timpul pot fi un semn. Lucrurile astea trebuie să ne ducă la medic. Și al doilea mesaj important mi se pare că eu văd și trăiesc această medicină în care oamenii se vindecă, chiar dacă au boli absolut îngrozitoare, boli care acum câțiva ani nu aveau nicio șansă. Cu metodele actuale, există un procent semnificativ de pacienți care trec cu bine de aceste boli și cred că fiecare trebuie să lupte pentru această șansă.
Dr. Mihail: Super. Da. Îți mulțumesc, Alina, că ești vârful de lance în ceea ce înseamnă hematologia în România și că aduci aceste terapii, că ai grijă de acești pacienți și că îți faci timp să vii la podcasturi cum este al nostru și să livrezi medicină de bun simț, bazată pe dovezi. Cred că am pus punctele pe „i” în ceea ce înseamnă hematologia, bolile oncologice și tratamentele. Și cred că ar merita să mai facem un podcast în care să vorbim despre alte afecțiuni benigne hematologice, despre anemie, trombofilie, coagulare, tromboze și altele asemenea.
Dr. Alina Tănase: Mulțumesc foarte mult, a fost o plăcere.
Dr. Mihail: Mulțumesc mult, Alina. Și ție îți mulțumesc că ai stat până acum. Dacă ai întrebări, lasă-le jos în comentarii.
