Totul despre Intermittent Fasting | BOABE DE CUNOAȘTERE

Dr. Mihail: Bine te-am găsit din nou, Andu! Facem un nou podcast pentru că primul a fost foarte bine primit. Astăzi, vom aborda postul intermitent (intermittent fasting). Pare că toată lumea știe despre ce este vorba, dar hai să clarificăm cum se face corect, cine ar trebui și cine nu ar trebui să îl practice, și ce înseamnă de fapt.

Andu Preda: Mă bucur să fiu din nou aici! Nutriția este într-o continuă evoluție și, deși postul intermitent este popular, mulți oameni nu îl înțeleg pe deplin. Trebuie să separăm faptele de exagerări. Postul are beneficii reale, dar în contextul unui stil de viață echilibrat. Nu este o soluție pentru tulburările alimentare preexistente, dar poate oferi structură celor care au nevoie.

Dr. Mihail: Deci, ce este mai exact postul intermitent și ce tipuri există?

Andu Preda: Există câteva tipuri. Avem posturile religioase și culturale, cum ar fi Ramadanul. Apoi, există postul prelungit, în care consumi doar apă pentru o zi sau mai mult. Cel mai comun tip este alimentația restricționată în timp (time-restricted feeding) sau postul intermitent, în care mănânci într-o fereastră specifică de 4, 8, 10 sau 12 ore.

Dr. Mihail: Postul intermitent pare să fi câștigat popularitate în ultimii ani.

Andu Preda: Da, a început cu studii pe șoareci în jurul anului 2012 și apoi cu Premiul Nobel pentru Autofagie. A devenit puțin supraevaluat, cu unele afirmații extreme. Trebuie să fim realiști în privința beneficiilor sale.

Dr. Mihail: Eu personal am folosit metoda 16/8 pentru a slăbi. Mi-a oferit o structură utilă, împiedicându-mă să mai iau gustări.

Andu Preda: Interesant este că metoda 16/8 este studiată pe scară largă deoarece se aliniază cu o zi de muncă tipică.

Dr. Mihail: Poți explica cum funcționează postul, în special aspectul legat de autofagie?

Andu Preda: În 2016, Yoshinori Ohsumi a câștigat Premiul Nobel pentru descoperirea autofagiei. Când ești privat de nutrienți, celulele tale curăță părțile deteriorate. O vacuolă se formează în jurul părții deteriorate, cum ar fi o mitocondrie defectă, și este trimisă către lizozomi, care o descompun pentru reutilizare.

Dr. Mihail: Deci, ce declanșează acest proces?

Andu Preda: Este controlat de o cale metabolică numită mTOR. mTOR este activat atunci când mănânci, în special când nivelurile de insulină și aminoacizi sunt ridicate. Dacă încerci să construiești masă musculară, vrei ca mTOR să fie activat. Dar pentru autofagie și longevitate, vrei ca acesta să fie scăzut, ceea ce se întâmplă când restricționezi fereastra de alimentație. Dacă vrei să construiești masă musculară, ar trebui să mănânci 3-5 mese cu 20-50g de proteine.

Dr. Mihail: Deci, postul ajută corpul să se curețe la nivel celular.

Andu Preda: Exact. Este un mecanism evolutiv. Oamenii nu au avut întotdeauna acces constant la hrană. Corpurile noastre sunt proiectate să funcționeze cu perioade de post.

Dr. Mihail: Am făcut o greșeală când am început postul intermitent. Săream peste micul dejun și mâncam mai târziu în cursul zilei.

Andu Preda: Aceasta este o greșeală comună. Studiile arată că mâncatul târziu seara este legat de un risc mai mare de boli cardiovasculare. Este mai bine să existe câteva ore între ultima masă și ora de culcare.

Dr. Mihail: Când am purtat un monitor de glucoză, am observat că glicemia mea era mai stabilă când nu mâncam târziu.

Andu Preda: Exact. De asemenea, beneficiezi de niveluri mai ridicate de norepinefrină, care îmbunătățește concentrarea. Un program bun 16/8 ar putea fi să mănânci între orele 12:00 și 20:00. Poți bea cafea neagră pe stomacul gol.

Dr. Mihail: Dar adăugarea de lapte sau unt în cafea?

Andu Preda: Dacă urmezi strict postul intermitent, nu aș recomanda. Laptele va crește nivelul de insulină și, deși grăsimea are cel mai mic efect asupra insulinei, este totuși mai bine să o eviți.

Dr. Mihail: Deci, cafeaua neagră, ceaiul simplu și apa sunt în regulă în perioada de post.

Andu Preda: Da. Poți folosi îndulcitori artificiali, dar cel mai bine este să îi eviți complet, deoarece chiar și gustul dulce poate declanșa un răspuns insulinic ușor. Autofagia începe cu adevărat după aproximativ 12 ore de post.

Dr. Mihail: Deci, există un program 12/12.

Andu Preda: Da, este un punct bun de plecare, în special pentru persoanele obeze cu probleme alimentare severe. Este mai puțin restrictiv și mai ușor de gestionat.

Dr. Mihail: Este uimitor cum corpurile noastre au aceste mecanisme încorporate, precum autofagia, pe care nu le utilizăm întotdeauna.

Andu Preda: Exact. Avem acest sistem de autocurățare de care ar trebui să profităm.

Dr. Mihail: Deci, cu un program 16/8, obții aproximativ patru ore de autofagie.

Andu Preda: Da. Și chiar și atunci când nu postești, autofagia poate apărea în timpul unui deficit caloric. Există chiar un tip specific numit lipofagie, care descompune grăsimea și care se activează după 12 ore.

Dr. Mihail: Să vorbim despre beneficiile postului intermitent.

Andu Preda: Unul dintre cele mai mari este pierderea în greutate. Studiile arată că persoanele care mănâncă într-o fereastră restricționată slăbesc chiar și fără a restricționa conștient caloriile. De asemenea, încetinește îmbătrânirea. Restricția calorică s-a dovedit că încetinește îmbătrânirea. Postul intermitent te poate ajuta să menții un deficit caloric.

Dr. Mihail: Dar sensibilitatea la insulină?

Andu Preda: Îmbunătățește semnificativ sensibilitatea la insulină, ceea ce este crucial pentru sănătatea metabolică și reducerea riscului de diabet de tip 2.

Andu Preda: S-au dat seama că deficitul caloric te face să încetinești îmbătrânirea și asta e dovedită în oameni, oficial de anul trecut. Păi dacă intermittent fasting-ul te ajută să stai cu un deficit caloric, ăsta are beneficii foarte profunde. Adică era ceva în genul că un deficit caloric susținut pe o perioadă de 3-6 luni, deficit caloric de 200 de calorii, că cam de atâta s-au ținut, deci foarte mic, are aproape aceleași beneficii din punct de vedere a încetinirii îmbătrânirii ca și opritul din fumat.

Dr. Mihail: Wow, ok.

Andu Preda: Deci e o chestie foarte mare. Deci asta a fost publicat, mi se pare, chiar în Nature. O să-ți trimit studiul după. Așa și e prima dată când putem spune că deficitul caloric cu adevărat încetinește îmbătrânirea. Iar dacă intermittent fasting-ul te ajută să te ții mai bine de un deficit caloric, avem cu adevărat niște beneficii profunde. Și aici ajungem la al doilea beneficiu mare care este de fapt scăderea rezistenței la insulină. Știi și tu foarte bine în probleme cardiometabolice, rezistența la insulină e o problemă foarte mare și care în general e asociată cu o greutate corporală foarte mare. Vorbim aici din nou, persoane cu un indice de masă corporală de peste 25-30.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Deci în momentul în care tu faci intermittent fasting, rezistența ta la insulină se îmbunătățește mult mai mult. Ce înseamnă sensibilitatea la insulină? Că până la urmă asta vorbim. În momentul în care tu mănânci constant, corpul tău trebuie să producă insulină ca să facă ceva cu glucoza aia. Că tu ai nevoie de un nivel constant de glucoză. Nu vrei să ai nici mai mult, nici mai puțin. Și în momentul în care corpul tău forțează insulina asta în celule să aducă nutrienți constant, celulele devin rezistente la insulină. În momentul în care tu nu mănânci o perioadă îndelungată de timp, tocmai pentru că nu se mai produce insulină, începi să consumi din rezerve, autofagia începe să-și dea drumul, ajungi să ai o sensibilitate la insulină mult mai bună. Și scad foarte mult riscurile de diabet de tip 2, de exemplu. Și asta se observă odată la persoanele cu probleme de greutate, vorbim obezitate, dar se observă și la persoane normale. Unde de-a lungul timpului știi și tu foarte bine, că dacă ai o rezistență la insulină bună, în parametrii normali, atunci metabolicul o să fie sănătos.

Dr. Mihail: Da, corect. Asta e o chestie foarte interesantă. O să avem și un diabetolog în podcast în curând. Sunt curios de chestia asta, crezi că un diabetic, atenție, din nou, dacă ai diabet și în mod cert medicul ți-a prescris un program de ore la care să mănânci, și ce să mănânci, probabil că dacă iei insulină trebuie să fii și mai atent la cum îți administrezi insulina în funcție de mesele pe care le mănânci, dar sub preveghere medicală, crezi că fasting-ul intermitent bine implementat poate să fie o unealtă de ajutor pentru un diabetic care să-și reducă această rezistență la insulină?

Andu Preda: Depinde foarte, foarte mult odată de tipul de diabet, că dacă tu ești insulino dependent…

Dr. Mihail: Vorbim de diabet de tip 2, da.

Andu Preda: Da, dacă e diabet de tip 2 și e într-o fază incipientă, sau să zicem că ești prediabetic, dacă ești prediabetic odată, cred că cu intermittent fasting și cu o dietă bine adaptată poți chiar să scapi de risc.

Dr. Mihail: Da, deci poate să îmbunătățească foarte mult riscul și chiar să ieși din zona de prediabet, doar dacă slăbești și ai o rezistență, o sensibilitate la insulină mai bună.

Andu Preda: Dar dacă ești deja diabetic de tip 2, bine clasificat, vorbim aici de o hemoglobină A1C ridicată peste 6-5…

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: În momentul ăla intră în discuție programul diabetologului. Adică eu nu mă mai bag acolo pentru că nu știu odată cât de gravă e situația ta, nu înțeleg, cât de gravă e rezistența la insulină foarte bine.

Dr. Mihail: Ok, bun.

Andu Preda: Deci nu pot să spun gata, faci intermittent fasting, ți-ai rezolvat problema. Cred că sub supraveghere medicală ar putea fi o opțiune și cred că și acolo un 12 cu 12 poate fi recomandat.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Dar la ei e foarte important să țină nivelul de glucoză foarte stabil.

Dr. Mihail: Corect, da. O să punem întrebarea asta la celălalt podcast. Știi, legați de insulină și de reducerea, să zic, sau de puterea de a vindeca prediabetul, sunt absolut convins că acest lucru poate fi făcut. Pentru că, da, mănânci mai puțin. Da. Dar, cu toate că avem întrebarea asta, la un moment dat și o să ți-o pun despre cine, n-ar trebui să facă intermittent fasting, aș vrea să specificăm asta acum pentru că, din nou, există un studiu. O să punem toate studiile despre care vorbim sau majoritatea lor o să le punem în descrierea acestui material, deci o să le puteți găsi acolo. A fost acum un an, am dat și niște reportaje la Observator, la Antena 1. Acum un an a ieșit un studiu destul de idiot, aș putea spune. Studiul era bine făcut pentru că, la un moment dat, când te duceai la limitările studiului, oamenii recunoșteau că studiul e cumva praf. Dar au făcut ei niște, au tras ei niște concluzii. Aveau un titlu bombă și un abstract bun.

Andu Preda: Da, aveau un abstract bun.

Dr. Mihail: Toată lumea, 99% au citit doar abstractul. Iar titlul în ziare era că fasting-ul intermitent te omoară, te îmbătrânește, îți scade riscul de boală cardiovasculară. Ce au făcut ei?

Andu Preda: Îți crește.

Dr. Mihail: Îți crește, da, îți crește riscul de boală cardiovasculară. Asta era titlul. Ce au făcut ei? Au fost să compare oameni care mănâncă dimineața, prânz, seara, mic dejun și mănâncă ok, față de oameni care țin intermittent fasting. În limitările studiului au spus că limitarea studiului este că într-adevăr n-am găsit alte grupe de oameni decât oameni care au un venit bun și stau într-un loc stabil și mănâncă dimineața, prânz, seara. Iar în partea de intermittent fasting au găsit oameni care sunt șomeri sau lucrează, au venit foarte mic, stau singuri în casă și gen nu mâncau că n-aveau ce mânca, din păcate. Adică, na, adică…

Andu Preda: Oribil.

Dr. Mihail: Da, și erau fumători și, nu știu, dimineața beau alcool și fumau și de-aia nu mâncau, știi?

Andu Preda: Mie mi se pare că acolo… Știi cum se numește asta? Selection bias. Era super selection bias. Adică la extrem dus.

Dr. Mihail: Da, exact. Adică e ca și cum ai compara atleți de performanță care fumează și sedentari obezi care nu fumează.

Andu Preda: Și gammeri.

Dr. Mihail: Da, și gammeri care nu fumează și ai zice, bă, uite, ăștia care fumează trăiesc mai mult. Da, era un selection bias. Ideea e că ce arătau ei la un moment dat este că tot, și cu ideea asta eram de acord, că anumiți oameni care țin intermittent fasting și se duc în niște zone foarte restrânse, adică gen să ții patru ore, să ai fereastra de mâncare de 4 ore sau 2 ore sau chiar de o oră, care îți cheamă OMAD și mănânci, în ora aia, toată ora mănânci, adică tu ai o singură oră în zi în care mănânci și toată ora respectivă și când o împingeau seara, arătau că la un moment dat dacă faci asta și mănânci foarte dezordonat, adică ai făcut 23 de ore în care nu ai mâncat sau 20 de ore în care nu ai mâncat și în alea patru ore bagi două pizza, două meniuri de la KFC, bagi două cola și un Red Bull și stai pe loc și nu faci nimic și asta se întâmplă seara, că toată… Și ei le-au luat și cumva la un moment dat le-au luat și analize de sânge, cred, că toată presiunea metabolică a unei mese atât de mari și atât de nesănătoase reversează sau șterge beneficiile fasting-ului.

Andu Preda: 100% Dar știi ce spuneam la începutul podcastului? Că practic intermittent fasting-ul este o unealtă din întreg arsenalul. La bază trebuie să faci decizii alimentare mai bune. Da? Dacă tu nu faci chestia asta, nu contează că tu ții intermittent fasting. Dacă tu ții 16 cu 8 și bagi în perioada aia numai pizza, burger și înghețată, clar nu o să aibă un efect pozitiv. Vorbim aici, trebuie în continuare să mergem pe mâncare cât mai puțin procesată. Asta e fundamental. Îți trebuie proteină slabă, da? Trebuie proteină aminoacizi. Problema mare la fasting e că se pierde multă musculatură, tocmai pentru că nu se consumă suficientă proteină. E greu să-ți atingi necesarul. Dacă tu mănânci o singură dată pe zi, câte grame de proteine poți să iei la masă?

Dr. Mihail: Unui adult, în medie, îi trebuie cam 120.

Andu Preda: Cam pe acolo ar fi ideal pentru majoritatea oamenilor. Vorbim aici nu culturiști, nu atleți profesioniști. Vorbim om normal.

Dr. Mihail: E optim să zic. Sau e optim 120 pentru om normal?

Andu Preda: Ar putea să se ducă mai sus. Pentru un bărbat, să zicem pe la un 80 de kg, aș pune chiar un 140-150.

Dr. Mihail: Să înțelegem, dacă mănânc o masă în care mănânc niște orez cu salată și cu o pulpă sau nu, două pulpe, două ciocănele de pui, câte proteine îmi iau de acolo?

Andu Preda: Păi estimativ, între 30 și 40.

Dr. Mihail: Ok. 30 și 40 și am mâncat carne. Și dimineața dacă mănânc două ouă și o felie de pâine cu unt, probabil că acolo sunt undeva 12-15 grame de proteine.

Andu Preda: Te duci chiar puțin mai sus. Depinde.

Dr. Mihail: Dar deja dacă acest mic dejun am mâncat un prânz care a avut carne, am doar 45 de grame. Ce ar putea să facă oamenii atunci care fac intermittent fasting? Am înțeles din start că trebuie să-l facem corect. Intermittent fasting nu este o scuză să mănânci prostii pentru că prostiile alea la fel de rău o să-ți facă. Dar ai o fereastră de opt ore. Ce ai putea să faci ca să ai un aport proteic bun?

Andu Preda: O variantă este să suplinesc cu un shake proteic. Adică nu e nimic greșit cu asta.

Dr. Mihail: Indiferent dacă faci sală sau nu?

Andu Preda: Da, indiferent dacă faci sală sau nu. Eu nu consider că shake-urile proteice sunt altceva decât mâncare. Știu, gândirea asta este că e ceva extraordinar la ele, dar nu e. Într-adevăr stimulează sinteza musculară proteică mai mult decât altceva, dacă vorbim de zer.

Dr. Mihail: Da. Pentru că are foarte multă leucină. Stai, care e diferența?

Andu Preda: Deci zerul este proteina, să zice, cu cea mai mare cantitate de leucină din aminoacizi esențiali. Are leucina cea mai multă, care pornește calea asta metabolică mTOR. Ții minte că vorbeam la început de mTOR?

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Când mTOR crește, atunci se întâmplă și dezvoltare. Dacă vrei dezvoltare musculară, de asta e mai anabolică, atunci primești mai multă din zer și mTOR-ul se activează mai mult.

Dr. Mihail: Deci proteină din zer de lapte.

Andu Preda: Da. Din punct de vedere la recuperării musculare, e de departe cea mai bună.

Dr. Mihail: Bun.

Andu Preda: Da și cu absorbție foarte rapidă.

Dr. Mihail: Ok. Asta legat și de întrebări. Am zis că la un moment dat o să punem întrebări de la oamenii care au văzut primul podcast cu noi. Și una din întrebări era asta legată de pudră proteică. O să ajungem și la celelalte întrebări care țin de pudră proteică și de creatină. Dar cineva întreba ce pudră proteică recomanzi?

Andu Preda: Deci pentru cei care nu au probleme cu lactatele, aș recomanda zerul, deci whey. Whey protein.

Dr. Mihail: Whey protein și dacă e… Contează brandul? Există vreun pericol la brandurile care nu știu sunt mai…

Andu Preda: Nu neapărat pentru că suntem în UE, sunt reglementate, adică nu o să vină cineva cu alt praf decât să fie zer.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Dar unde e diferența e la gust, la cum se amestecă, cât de bună e, adică chiar simți o diferență aici. În general dacă plătești un pic mai mult, o să ai o mixabilitate mai bună, e un gust mai bine făcut, e mai altfel. Dar nu e nimic ca greșit, adică eu când eram în studenție, efectiv căutam cel mai ieftin zer posibil. Nu mă uitam după altceva. Dar există și variantele în care te duci pe pudre proteice din plante. Adică nu e nimic greșit cu asta. Atâta că au mai puțină leucină, în general dacă vrei să găsești una care e echivalentă, trebuie să aibă aminoacizi cu catena ramificată BCAA adăugați extra pe lângă…

Dr. Mihail: La alea din plante.

Andu Preda: Exact. Nu e nimic greșit cu ele.

Dr. Mihail: Deci e ok să iei și din plante.

Andu Preda: Da, cu siguranță, adică n-am nimic împotriva lor. Singura diferență e că gustul, în opinia mea, e… oribil. Mi se pare… e chestie subiectivă. Mie nu-mi plac pudrele proteice din plante tocmai din cauza gustului și că au o textură așa făinoasă. Pe când zerul se transformă, zici că bei milkshake.

Dr. Mihail: Da. Poți să consideri pudra proteică un aliment ultraprocesat sau nu?

Andu Preda: Da, e cu siguranță un aliment ultraprocesat.

Dr. Mihail: Dar noi recomandăm să nu mănânci și să nu consumi alimente ultraprocesate.

Andu Preda: Da, dar sunt excepții. Adică, așa cum discutăm de exemplu și despre îndulcitori că și asta e o chestie ultraprocesată, există lucruri care sunt naturale și care te pot omorî.

Dr. Mihail: Da. Veninul de șarpe o chestie naturală și te pot omorî.

Andu Preda: Dar înseamnă că pudra proteică e un aliment ultraprocesat care nu e clasificat ca fiind nesănătos.

Dr. Mihail: Eu nu consider că există date să arate că e cu adevărat nesănătos. Fii atent, am o întrebare, am primit la un moment dat la sală un cadou de la cineva care fabrică practic o pudră proteică vegană.

Andu Preda: Așa.

Dr. Mihail: Și ce mi s-a părut ciudat este că atunci când m-am uitat la ingrediente, cumva știm că atunci când ai 30 de ingrediente ceva e în neregulă. Și am simțit că e ceva în neregulă fără să mă documentez mai departe pentru că erau efectiv 30 de tipuri de aminoacizi extrași din 30 de plante diferite toate amestecate. Și m-am gândit, băi, poate e prea ultraprocesat față de o pudră proteică din zer de lapte, unde, băi, e doar zer de lapte și aia e. Aici erau 30 de elemente diferite din tot felul de plante. De soia, de quinoa, adică extrași 1000 de tipuri de aminoacizi diferiți din toate chestiile.

Andu Preda: Da, se procesează mai mult pentru că încearcă cumva să se ducă în textură, în gust, în profilul de aminoacizi al unei proteine animale.

Dr. Mihail: Și atunci din punctul ăsta de vedere n-ar putea să fie un pic mai ultraprocesat?

Andu Preda: Nu știu, dacă comparăm aici ultraprocesat cu ultra ultra ultra procesat. Adică clar că nu asta ar trebui să fie baza într-o alimentație. Vorbim aici efectiv ca să-ți faci viața mai ușoară.

Dr. Mihail: Ok. Deci dacă adaugi totuși un shake proteic indiferent că este din zer de lapte sau e ultraprocesat din plante peste un regim de mese care sunt ok, sănătoase, atunci este ok.

Andu Preda: Dacă te ajută să-ți atingi necesarul proteic zilnic, sunt foarte recomandabile.

Dr. Mihail: E vreun brand pe care îl recomanzi sau ceva ce tu consumi?

Andu Preda: Deci aici e disclaimer, eu sunt sponsorizat de o companie de suplimente, lucrez cu ei de 6-7 ani.

Dr. Mihail: Și de la ei consumi.

Andu Preda: Da, de la ei consum.

Dr. Mihail: Îți iei și din altă parte?

Andu Preda: Nu.

Dr. Mihail: Nu, ok.

Andu Preda: Nu, pentru că sunt mulțumit de 6-7 ani cu ei.

Dr. Mihail: Ok. Cum se cheamă?

Andu Preda: Genius Nutrition. Poți să tai dacă vrei reclama, dar…

Dr. Mihail: Nu. Putem să lăsăm. Nu e nicio chestie. Bun. Eu de exemplu iau, eu am luat pudră de la Yamamoto se cheamă, sunt niște japonezi, nu știu dacă îi știi, și îmi iau efectiv pudră care… E fără zahăr adăugat, fără îndulcitor, fără aromă, e efectiv, e doar pudră aia, știi? Și astăzi am băut un shake, mi-am făcut astăzi un shake, mi l-am făcut, am fost la sală mai devreme. Și am pus pudra asta proteică, am pus 5 grame de creatină, am pus un pic de cacao, dar doar pudră de cacao, l-am amestecat cu apă, dude, oribil. Fără niciun gust, nu are niciun gust. E doar praf, fără niciun gust, știi? Dar e ok, adică e acceptabil. Dar prefer să-l beau așa, adică să fie cu cât mai puține elemente în el, adică de ce aș… Îl beau pentru mine, știi? Nu îl beau ca să mă bucur de mâncare.

Andu Preda: După ce terminăm, îmi dai adresa ta și-ți trimit eu ceva. Și-mi zici dacă ți se par mai bune, dar părere sinceră.

Dr. Mihail: Dar are aspartam, zahăr sau…

Andu Preda: Are sucraloză la bază.

Dr. Mihail: Dar de ce să iau sucraloză? Adică de ce aș lua sucraloză?

Andu Preda: De ce nu? Aia e întrebarea mea, unde sunt problemele? Eu pot să-ți spun unde poți să găsești o problemă. La îndulcitorii ăștia, problema cea mai mare, realist vorbind. E la nivelul tractului digestiv, la nivelul microflorei. Acolo poate să influențeze.

Dr. Mihail: Asta zic. De ce aș risca să-mi influențez microflora? Fii atent, înțeleg când beau cola zero. Când beau o cola zero, da? Aleg cola zero pentru că nu vreau să bag tona aia de zahăr. Dacă îmi vine… Ar fi ciudat să se întâmple asta, dar dacă îmi vine să beau cola… înainte de sală o să beau cola cu zahăr. Alegerea mea. Dar dacă am chef de o cola, mi se întâmplă o dată la trei luni să mă duc și să-mi cumpăr… Nu mi-o cumpăr eu, mi-e rușine în momentul de față să o cumpăr eu, pentru că mă recunoaște lumea și zice… What the fuck, cum? Dar când îmi iau cola zero, băi, dar știu că o fac pentru că… My guilty pleasure, vreau să mă bucur. Dar de ce să am asta în shake? Adică, bă, îl beau că am fost la sală și îl beau, vreau să fie ok.

Andu Preda: Cealaltă variantă e zahărul. Da. Și doi la mână, în momentul în care tu te uiți cât îndulcitor e pus într-un tub din ăla de pudră proteică, e ceva în genul 50 de miligrame. E o cantitate infimă. Oricum el e cumva foarte puternic, foarte potent, îndulcitorul în general.

Dr. Mihail: Da, da, păi de asta spun că e o cantitate foarte, foarte mică.

Andu Preda: Problema e când tu la fiecare masă consumi îndulcitor non-stop, pe termen îndelungat nu știm. Dar dacă pui un shake proteic, aș putea să bag pariu, nu pot să susțin cu date, dar pot să bag pariu că nu-ți face decât bine.

Dr. Mihail: Deci nu cred că pudra proteică, atât de hiperprocesată cum e, cu un îndulcitor artificial fie el, îți face rău dacă alimentația ta e sănătoasă. Dar dacă eu pot să scot și îndulcitorul ăla, eu asta fac și fii atent, deci ce fac eu și asta aș vrea să recomand oamenilor, pentru că văd foarte mulți oameni care vin, de exemplu, nu știu, vin la sală și într-adevăr este mai simplu că ți-ai pus alea două cupe, ți-ai închis shaker-ul când ai venit la sală, după sală ți-ai pus apă, l-ai amestecat și îl bei. Ok. Dar dacă ai timp alea 10 minute acasă dimineața, mi se pare absolut delicios și asta fac, adică când îmi fac și cred, iar n-am date, dar cred că se asimilează mult mai bine, este să iau un blender și pun alea două, trei cupe de proteină, pun cupa aia mică de creatină.

Andu Preda: E fără aromă?

Dr. Mihail: Fără aromă, da. Fără aromă. Și am băut astăzi, am băut astăzi cu apă, oribil. Frate, oribil. Efectiv var, efectiv var cu apă.

Andu Preda: Dar nu trebuie un gust acolo.

Dr. Mihail: Ok. Dar ca să faci gust, le pun pastea, pun lapte, e zer de lapte oricum, e lapte, dacă ești ok cu laptele, eu sunt foarte ok cu lapte, adică pot să beau lapte și două kg de lapte dacă îmi dai acum să beau, n-am nicio problemă. Pun lapte rece, după aia am în congelator fructe congelate, căpșuni, zmeură, mure, afine, amestec, le pun peste, pun o banană, pun jumate de avocado, pun toate nucile pe care le am, nuci, alunele, pun acolo, pun un pic de chia.

Andu Preda: Așa.

Dr. Mihail: Un pic de tot, lapte ca lumea, băi și este delicios.

Andu Preda: O fi delicios, dar ai 700-800 de calorii acolo, cât vine? Ți-ai făcut calculul?

Dr. Mihail: Măi, nu știu.

Andu Preda: Ai o masă, adică e…

Dr. Mihail: E o masă, păi asta zic. Și când o integrez într-o masă care este aromată de la fructele alea, are aminoacizi, are, pardon, are fibre de la fructele alea, are carbohidrat, pentru că îmi trebuie carbohidrat după sală să-mi refac glicogenul, să mă refac muscular.

Andu Preda: Nu, nu-ți trebuie.

Dr. Mihail: Îmi trebuie.

Andu Preda: Ok. Putem să avem un argument despre chestia asta. Eu zic că nu-ți trebuie.

Dr. Mihail: O să-l avem imediat. Dar când ai chestia aia, când integrezi proteina aia practic într-un shake de-asta mare care este o masă, ai grăsimi de la avocado ăla, jumătate de avocado, dude, e delicios și e atât de plăcut și e atât de bun, este fix, are gustul shake-ului de la McDonald’s care e de fapt sănătos, nu este?

Andu Preda: Sunt sigur. Dar eu vreau un shake cu 30-40 de grame de proteine și sub 250 de calorii.

Dr. Mihail: Dar de ce vrei 200? Adică dacă le-am consumat…

Andu Preda: Pentru că eu…

Dr. Mihail: Am fost la sală și am tras…

Andu Preda: Prefer să-mi iau caloriile din mâncare, cum ai spus și tu, dar prefer să le mănânc.

Dr. Mihail: Da? Aha.

Andu Preda: Ți-am zis, eu am chestia asta, încerc să minimizez cât de mult posibil caloriile lichide.

Dr. Mihail: Fii atent, shake-ul ăsta nu mai e atât de lichid. E ca un… e shake, e ca o pastă.

Andu Preda: Știu, e… e consistent. Sunt total de acord cu tine.

Dr. Mihail: Și plus că dacă ai… dacă adaugi nucile la final și alunele, îl și mesteci. Adică iei o gură și mesteci la nucile alea. E fix ca o masă. Adică eu mă opresc și îl mănânc. Nu-l beau. Mă opresc și îl mănânc fix ca o masă.

Andu Preda: Eu te înțeleg și e o rețetă care nu e rea, dar în contextul slăbirii, eu unu, lucrez și cu clienți, da? Recomand mesele să fie mâncate. Pur și simplu shake-ul proteic nu-l văd decât ca un boost de proteic acolo unde nu poți să ajungi la el. Cum spui tu, nu e o variantă rea. Dar trebuie să-ți asumi că îți înlocuiești o masă cu asta.

Dr. Mihail: Corect. E, da, păi e o masă.

Andu Preda: Dacă ești pe fugă, uite, să zicem că ești medic și te duci la servici, atunci da, rețeta pe care ai spus-o tu e una chiar foarte viabilă. Dar pe mine, în general, odată, pentru că nu consider că sunt efecte cu adevărat nocive de la un consum de îndulcitor în cantitatea aia, prefer pur și simplu să iau o pudră proteică foarte aromată și să pun în shaker să mi-l fac. Că toate că nici măcar nu stau să-l amestec cu lapte, îl fac pur și simplu cu apă.

Dr. Mihail: Da, da, da. Și atunci sunt 130 de calorii și 27 de grame de proteină instant. Ok. În fine, dacă ne-am întâlnit să… facem debate pe…

Andu Preda: Pe shake-uri proteice. Astea ar trebuit să le punem la bloopers sau ceva, într-un anumit punct.

Dr. Mihail: Nu, nu, le lăsăm, că mi se pare mișto discuția. Stai un pic, înainte să ajungem la fasting. Ai zis că n-ai nevoie de carbohidrat ca să-ți refaci glicogenul după un antrenament?

Andu Preda: Glicogenul din mușchi, odată, este foarte abundent. Și când se arde, e culmea nu la efort de intensitate mare pe perioadă scurtă, e efort de intensitate medie pe perioadă lungă.

Dr. Mihail: Dar uite, vorbim despre o sală, o sesiune de sală, care durează undeva la poate 90 de minute.

Andu Preda: Fă-o de 3 ore, tu nu ajungi să treci prin tot glicogenul.

Dr. Mihail: Dar nu prin tot, dar arzi o parte.

Andu Preda: Păi da, dar poți să-ți iei o pudră proteică, de exemplu, după sală. Și atunci da, ai nevoie de aminoacizi, pentru că trebuie să începi stimularea asta de creștere. mTOR-ul, leucina din zer, se duce acolo, pornește calea metabolică, începi deja să te recuperezi. După care să ai o masă peste vreo 3 ore în care să ai niște carbohidrați, nu e o problemă, nu-ți trebuie atunci imediat după.

Dr. Mihail: De acord, de acord. Știi în ce context ziceam? Pentru că la un moment dat eram foarte ahtiat să n-am zahăr în pudra proteică. Dar de fapt, dacă faci acest exercițiu sau ai o sesiune de 90 de minute la sală și imediat după sală, atenție, asta e din nou foarte mișto, pentru că vorbeai mai devreme de rezistența la insulină. Chiar și dacă mănânci zahăr, carbohidrat, după sală, acesta se absoarbe în mușchi independent de insulină. Adică spike-ul este mai mic de insulină.

Andu Preda: Și aș spune că e și mai bine în timpul efortului fizic.

Dr. Mihail: Aha. Dar cine se cară cu el cu dulciuri la sală? Dar mie mi-ajunge și faptul că, și fii atent, sunt studii care arată că această absorbție a carbohidratului independentă de insulină rezistă undeva pe la 20 de ore după efortul fizic făcut. Cum ar fi mersul mers timp de o oră.

Andu Preda: Sunt sigur că e o limită la care se întâmplă chestia asta, pentru că dacă tu consumi 300 de grame de carbohidrați după ce faci sală, nu poți să îmi spui că tot se duce în mușchi.

Dr. Mihail: Nu, categoric. Dar am de acel un pic de zahăr care se adaugă în unele pudre proteice și cred că, adică, la un moment dat eram foarte ahtiat să iau pudre fără zahăr complet, dar acum e o chestie la care m-am răzgândit cumva. Adică dacă ai un pic de zahăr într-o pudră proteică și o consumi…

Andu Preda: Și găsești așa ceva?

Dr. Mihail: Păi știu că da, cred că găsești.

Andu Preda: Eu n-am găsit niciodată chestia asta.

Dr. Mihail: Ah, serios?

Andu Preda: Da. Da, păi în general nu e un mecanism pe care oamenii îl preferă.

Dr. Mihail: Da. Adică… Dar n-aș avea nimic împotrivă să am o… știi, să am un shake proteic cu un pic de zahăr ca și carbohidrat ca imediat după o sesiune, să zic, extenuantă de sport să te recuperezi mai repede.

Andu Preda: Dar uite, eu de exemplu, vorbind din nou de pudră proteică, eu nu consider, odată că trebuie luată imediat după sală, da? Adică eu consider că e pur și simplu un aliment ca oricare altul. Da, are niște beneficii dacă îl iei după sală, dacă tu nu ai mâncat cu 2-3 ore înainte de sală nimic. Dar dacă tu ai mâncat o masă, să zicem, cu o oră jumate, două înainte de sală atunci poți să amâni shake-ul ăla proteic cu 3-4-5 ore după.

Dr. Mihail: Aha, ok, de acord.

Andu Preda: Și poți să iei o masă la vreo 3-4-5 ore. Adică nu e o chestie obligatorie, te-ai dus la sală, ai făcut efort fizic, gata, trebuie să iei shake-ul proteic. Nu există fereastra aia anabolică. Aia se întâmplă vreo 72 de ore, ai sinteza proteică musculară ridicată.

Dr. Mihail: Aha, ok, bun. Așa. Bun, asta a fost, să zic, paranteza cu shake-ul proteic, dar cred că e de foarte mare interes pentru că foarte mulți oameni… am foarte multe cereri de la oameni care vor să știe ce… care e treaba cu proteinele și cu shake-ul proteic, așa că…

Andu Preda: Da, zero proteic e practic atunci când faci brânza, ai cazeina care se duce și din ea faci brânza și mai rămâne un lichid. Lichidul ăla e purificat, e filtrat și de acolo iese pudra proteică, care o găsești și adăugată și ca ingredient la pudrele pentru bebeluși.

Dr. Mihail: Corect, da. Adică ăsta e cel mai mare argument că deja există în comerț și că e ok, adică până la urmă…

Andu Preda: Laptele praf de la bebeluși, da, asta e corect.

Dr. Mihail: Dacă citiți, e concentrat. E un pic procesat, adică e proteina din lapte care este hidrolizată, este deja un pic digerată. Da. Mă rog, e practic elementul esențial din laptele praf.

Andu Preda: Da.

Dr. Mihail: Ok, să mergem înapoi la fasting.

Andu Preda: Așa. Da. Am vorbit despre autofagie. Autofagie, am vorbit despre avantajele fasting-ului când vine vorba de sensibilitatea la insulină. Acum, cred că ar fi o… Și am vorbit despre slăbit, că poate să ajute în mod involuntar să slăbești, pentru că nu ai timp suficient să mănânci. Unde are beneficii iară pe partea cardiovasculară, care e bine documentată, pare că ajută la scăderea presiunii sângelui.

Dr. Mihail: Mi se pare destul de logic, că practic nu mai ai un flux constant de nutrienți care să-ți circule prin tot sistemul.

Andu Preda: Corect, așa e, da. Asta îți scade presiunea.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Așa. După care mai ai și autofagia asta care îți curăță celulele și ajută…

Dr. Mihail: Corect. În momentul în care vin nutrienți, automat se absorb din sânge, se duc mai ușor, ai și rezistența la insulină mai bună.

Andu Preda: Exact. Bun. Înțelegi? Deci are logică acolo. Un mare beneficiu este scăderea grăsimii din ficat la cei cu ficat gras non-alcoolic. Și aici cred că de fapt are un beneficiu mai mare decât deficitul caloric propriu-zis. Înțelegi? Adică sunt date care arată că și dacă ești la deficit caloric, dacă îl faci într-un intermittent fasting, și ai depozitat grăsime în ficat, scapi mai repede de ea dacă faci fasting.

Dr. Mihail: Aici din nou mecanismul probabil că e explicat în studii, dar mecanismul e foarte ușor de înțeles. În momentul în care tu mănânci, mațele tale sunt vascularizate. Ele primesc din anumite artere, primesc sânge arterial care le oxigenează. Sângele acela însă se întoarce, sângele venos din artere se întoarce în sistemul portal, ceea ce se cheamă sistemul portal. Deci tot sângele venos intră pe niște ramificații și se duce în vena portă și se duce direct la ficat. Și practic ficatul e foarte interesant. El are două surse de vascularizare. O sursă este arterială, deci are o arteră hepatică care vine din aortă și care îi aduce oxigen. Și are o a doua sursă care este sursa asta venoasă, adică de regulă într-un organ intră sânge arterial pe arteră, iese sânge venos pe venă. Ficatul are două surse. Intră sânge arterial pe o arteră care îi aduce oxigen, dar mai intră și altă sursă, care este vena portă, care este mult mai groasă, este efectiv de atâta grosime. Adică după ce ai mâncat, asta e grosimea venei porte, care strânge tot sângele din intestine, tot ce se absoarbe în intestine, alcool, cafea, apă, supă, legume digerate, proteine digerate, shake proteic, absolut tot se duce la ficat. Și ficatul e constant scăldat de ce mănânci și ce absorbi. Și e de la sine înțeles. Adică în momentul în care tu faci o pauză de 16 ore în care tu nu mănânci, ficatul tău nu mai primește nutrienți absorbiți din intestine. E o pauză pentru el.

Andu Preda: Și nu mai ajunge în overdrive. Dar ce explicație de cardiolog mi-ai dat. Așa. Și acum să vin eu cu o explicație de nutriționist. Deci nutriția la bază stimulează foarte bine și tu când te gândești la alimentație, la ce organe te gândești prima dată?

Dr. Mihail: Păi unii se gândesc și la creier că îți influențează mood-ul.

Andu Preda: De acord, face chestia asta. Microbiomul este o chestie care acum începe să ia amploare. Dar dacă stăm să ne uităm la literatură, sunt două zone mari și late care sunt influențate. E ficatul și sunt mușchii.

Dr. Mihail: Da?

Andu Preda: Dacă tu ai grijă de ficat și de mușchi, corpul se reglează singur. Pentru că mușchiul e ca un burete, ficatul e ca un burete și îți absoarbe și se regenerează și constant îți filtrează tot ce trece pe organism.

Dr. Mihail: Asta așa e, corect. Dacă stai și te gândești, așa este.

Andu Preda: Da? Adică ai mușchi mari, da? Ai ficatul sănătos, ai mușchi mari, poți să mănânci, nu știu, jumătate de tort. Ai metabolism bun.

Dr. Mihail: Da, exact. Corect.

Andu Preda: Dar asta e practic nutriția. Astea sunt organele de bază care sunt afectate de nutriție. Ficatul și musculatura.

Dr. Mihail: Interesant.

Andu Preda: Da, iar că vorbeam de fasting, da? Cred că e important să înțeleagă oamenii și care e diferența din cum îți funcționează corpul în momentul în care tu mănânci constant versus când ești pe fasted. Ok. Din punct de vedere al glucozei și ce se întâmplă acolo. Pentru că tu, în momentul în care, să zicem, ai luat o masă, îți crește nivelul de glucoză, ca răspuns, îți crește nivelul de insulină. Trebuie să scape de glucoza aia în exces. Și asta o să dureze cam vreo șase ore. Așa cum am spus și adineauri, cam șase ore durează până când nivelul de insulină ți se reglează la standardul normal. Moment în care adrenalina și glucagonul sunt opriți. În momentul în care tu nu mănânci, să zicem, 12 ore, 16 ore și așa mai departe, îți crește adrenalina și glucagonul. Ăștia sunt hormoni catabolici.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Și îți scade nivelul de insulină. Cum am spus, treci prin mTOR și așa mai departe, începe autofagia. Nivelul de glucoză, dacă stăm să ne uităm, e 5.5 milimol la un om care mănâncă în mod normal, da? Și avem nivelul de ce corpi cetonici? Pentru că e o adaptare a creierului. Până la urmă, creierul trebuie ținut sănătos. Creierul are nevoie constantă de glucoză și se poate adapta numai la corpi cetonici. Culmea, creierul nu poate să folosească grăsime pentru energie. Mulți confundă chestia asta și toți zic că e mai bine să consumi mai multă grăsime pentru că creierul e mai sănătos așa. Creierul nu folosește grăsime. E oprit de bariera sânge-creier.

Dr. Mihail: Totuși, e făcut în mare parte din grăsime și ai nevoie de grăsime pentru creier. Dar grăsimea nu trece din sânge în creier să fie folosită ca și nutrienți.

Andu Preda: Probabil că se descompune în acizi grași și atunci trec acizii grași sau cum ajung totuși? Ca și formă de energie, ajunge sub formă de corpi cetonici.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Și corpii cetonici sunt metabolizați de fapt din acizii grași. Adică acizii grași sunt metabolizați. Da dar asta e numai într-o situație de înfometare sau de fasting.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Da? Atunci începe puțin să crească. Deci tu ai glucoza când mănânci la 5.5 milimoli, după care ai corpii cetonici în mod normal îi ai pe la un 0.02 milimoli. Milimolar.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Iar în momentul în care tu ești pe o zi de fasting, glucoza îți scade foarte puțin, dar în schimb corpii cetonici îți cresc mult. Scuze, am transformat aici. 5.5 milimoli înseamnă 100 de miligrame pe decilitru. Adică un om care mănâncă normal are o medie de 100 de miligrame pe decilitru a glucozei. Asta e media.

Dr. Mihail: Ok. Și când… Unde ai ajuns tu este că atunci când…

Andu Preda: Când ții fasting, da? Creierul tău merge pe glucoză și pe foarte puțin corpi cetonici.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: În momentul în care ții… Deci când mănânci merge pe foarte multă glucoză și pe foarte puțin corpi cetonici. În momentul în care tu nu mănânci nimic, atunci începe să dea drumul la corpii cetonici.

Dr. Mihail: Ok. Îi folosește în mitocondriile sale pentru a face energie.

Andu Preda: Exact. Exact. Dar nu poate să folosească grăsimea.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Dar dacă extindem mai mult fastingul, începe să crească și mai mult corpul cetonic. Adică vorbim la o săptămână, tu ajungi deja la corpi cetonici pe undeva pe la 4.5 milimoli. Ceea ce înseamnă mult.

Dr. Mihail: E mult. Ok.

Andu Preda: E mult. Și nivelul de glucoză începe să scadă pe la un 4, poate chiar mai jos. Înțelegi? Acum, glucoza asta trebuie formată din ceva. Dacă tu un ficat ai stocat în jur de, cred că e ceva în genul 100 de grame de glicogen.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Da? Tu ai nevoie și de o altă sursă de glucoză. Deci creierul tău nu poate să funcționeze nici măcar la 4 săptămâni după ce nu ai mai mâncat nimic, numai pe corpi cetonici. Întotdeauna are nevoie de glucoză.

Dr. Mihail: De unde face glucoza asta?

Andu Preda: De unde? Gluconeogeneză din proteină.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Da? Și aici putem să înțelegem puțin de fapt că se pierde multă masă musculară în momentul în care facem fasting prelungit.

Dr. Mihail: Ah, ok. Deci…

Andu Preda: Și se întâmplă la început. Deci la început e cea mai mare gluconeogeneză din proteină pentru că nu e adaptat să producă corpii cetonici la capacitate maximă.

Dr. Mihail: Din grăsime. Da. Ok.

Andu Preda: Deci lasă-mă să înțeleg ce ai zis. Că mâncăm, că nu mâncăm, creierul o să folosească glucoza ca principala sursă de energie.

Dr. Mihail: Întotdeauna.

Andu Preda: Iar glicemia noastră vrea să stea constantă. Când mâncăm foarte mult și dezordonat, ea tot crește, crește, vine insulina și facem rezistența la insulină.

Dr. Mihail: Exact.

Andu Preda: În momentul în care nu mâncăm, să facem fasting, am mâncat 8 ore și după aia facem fasting de 16 ore, corpul nu mai are de unde să absoarbă glucoză, dar glicemia noastră, și asta se poate vedea și pe analize și pe senzori, ea stă constantă, ea rămâne constantă. Și ea rămâne constantă chiar dacă noi o folosim pentru că e produsă din ceva.

Dr. Mihail: Exact.

Andu Preda: Și atunci ea la început e produsă din glicogen.

Dr. Mihail: Da, corect.

Andu Preda: După ce se termină glicogenul pe care îl avem în ficat și în mușchi, după ce se termină acest glicogen…

Dr. Mihail: Cel din mușchi nu e folosit pentru creier.

Andu Preda: Nu e folosit. Numai cel din ficat e folosit.

Dr. Mihail: Ok. Cel din mușchi rămâne folosit pentru activitate fizică.

Andu Preda: Exact. Iar cel pentru creier e folosit de, e produs de ficat.

Dr. Mihail: Exact.

Andu Preda: În momentul în care se termină acest glicogen…

Dr. Mihail: Și în general cam încă o zi începe să se termine.

Andu Preda: O zi de fasting. Cam o zi completă. Acum noi vorbim despre fasting-ul lung, prelungit. Vorbim de apă și atât.

Dr. Mihail: Da, fasting-ul lung, prelungit doar cu apă.

Andu Preda: Da. Deci după o zi, deci eu dacă nu mănânc o zi, o zi mi-ajunge să-mi formez glucoză pentru creier, da? Din glicogenul din ficat. După care va trebui prin proces de gluconeogeneză să se creeze glucoză extra.

Dr. Mihail: Ok, adică corpul zice am nevoie să funcționez, da? Adică creierul meu are nevoie să funcționeze, de unde mai îmi iau eu lemne să ard foc în creier?

Andu Preda: Exact. Și atunci îl ia din mușchi.

Dr. Mihail: Și în primele 3-4 zile de water fasting, că de asta eu sunt puțin împotriva water fasting-ului foarte des, înțelegi? În special la bătrânii, pentru că nu poți să creeze musculatura așa de ușor. În momentul în care faci multiple zile la rând, multiple dăți în timpul anului, tu pierzi foarte multă musculatură, care pe măsură ce îmbătrânim e mai greu de creat. Sinteza musculară proteică scade, în general bătrânii n-au nici același apetit, înțelegi? Îți trebuie și mai multă proteină, ca să poți să sintetizezi proteină musculară.

Dr. Mihail: Ok, deci asta este cumva un argument împotriva fasting-ului prelungit.

Andu Preda: Corect.

Dr. Mihail: Dar totuși ce zi… înseamnă că, da, faptul că îmi ajunge o zi de glicogen mă duce cu gândul că, din când în când, o zi în care nu mănânc, nu-ți face rău.

Andu Preda: Da. E ok.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Și a spune că poți să faci, de exemplu, o dată pe lună.

Dr. Mihail: O dată pe lună? Nu-i nicio problemă. O dată pe săptămână poți să faci? E too much?

Andu Preda: Cred că e puțin too much. Cred că e puțin too much. Cred că ieși mai bine dacă faci un intermittent fasting, zilnic chiar.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Da? Ca beneficii cred că o să te ducă probabil tot acolo, dar nu pierzi musculatură.

Dr. Mihail: Adică un 8 cu 16 și poate o dată pe lună să ai o zi în care să nu mănânci.

Andu Preda: Da, și să bei doar apă, sunt sigur că nu ar face probleme cât să zici pierd musculatură, pentru că oricum organismul după asta compensează. În special dacă faci un pic de efort fizic și dai suficientă proteină în zilele care urmează, el începe să-și… ajungă la capacitatea musculară de dinainte. Există și memoria musculară care te ajută mult.

Dr. Mihail: Ok. Sunt alte beneficii pe care vrei să le treci în revistă, ale fasting-ului?

Andu Preda: Da. Unul dintre cele mai mari, care e foarte puțin discutat, este stres oxidativ. Da? Deci scade stresul oxidativ. Care e povestea cu stresul oxidativ? Există aceste molecule complexe care sunt atașate de oxigen, numite specii reactive cu oxigen.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Care practic se plimbă prin în organismul nostru, sunt produse în mod normal atunci când vorbim de metabolismul oxigenului și care pot să interacționeze cu diverse părți ale celulei. Pot să interacționeze până și cu ADN-ul tău și pot să-ți mărească riscul de cancer. Da? De asta auzim antioxidanți. Ce fac antioxidanții? Le blochează.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Da? Momentul în care tu ai o inflamație puternică în corp, ai o boală cronică, nivelul ăsta de stres oxidativ poate să crească destul de mult. Ce s-a descoperit cu intermittent fasting? Și asta, pe foarte multe date, dar e foarte rar discutat, scade nivelul de stres oxidativ cu între 13 și 37%.

Dr. Mihail: Da? Ok. E semnificativ. Deci scade cu 37%?

Andu Preda: Până la. Până la 37% stres oxidativ în momentul în care faci fasting.

Dr. Mihail: 8 cu 16.

Andu Preda: Da, 8 cu 16. Deci un eating window care e mai scurt de 24 de ore. Vorbim aici, 4 ore de mâncat, 6 ore de mâncat, 8 ore de mâncat.

Dr. Mihail: Vedem asociată cu un eating window mai scurt de 12 ore.

Andu Preda: Da, da.

Dr. Mihail: Ok. Mai scurt de 12 ore. Ok.

Andu Preda: Da. Adică orice sub. Care ar fi…? Ok. Deci scade stresul oxidativ. E un nou, un alt beneficiu de care am vorbit.

Dr. Mihail: Există o fereastră de mâncat ideală sau trebuie doar să ne raportăm la cum ne simțim, cum e programul?

Andu Preda: Eu cred că e o chestie foarte individuală. Pot să spun din recomandările mele, nu numai din literatură, pentru că lucrez și cu oameni de o groază de timp. Eu pot să spun că cei care au probleme de obezitate și vin cu niște eating disorder-uri, cel mai bine e să înceapă cu un 12 cu 12.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Da? Deci tu dacă nu ai o structură alimentară și…

Dr. Mihail: Să zicem că nu ai o problemă. Adică asta într-adevăr e poate… E o nișă mare. Dar dacă vorbim despre un adult sănătos, let’s say de 40 de ani, care nu are boli asociate…

Andu Preda: 8 cu 16 e cea mai bună.

Dr. Mihail: 8 cu 16 e cea mai bună.

Andu Preda: Da, eu asta își recomandă cel mai des. Exact cum am spus, de la ora 12 să zicem că mănânci pe la prânz, ai prima masă, majoritatea oamenilor au pauză de prânz. Sau hai să zicem un început oricând de la 10 până la 12 și termini undeva între 6 și 8.

Dr. Mihail: Exact, 6 și 8. E ideal. Mai ales dacă te culci pe la 10-11. Cu condiția să ai… Și să ai măcar 3 ore de la ultima masă.

Andu Preda: Exact. Și ultima masă să nu fie rupere.

Dr. Mihail: Exact. Ok. Asta ar fi o recomandare foarte bună.

Andu Preda: Și uite, încă o chestie care e foarte recent asociată cu intermittent fasting-ul, e o îmbunătățire a microbiomului.

Dr. Mihail: Serios.

Andu Preda: E pe bune, pe bune. Deci, culmea, am găsit chiar într-un studiu care discuta asta, oamenii de știință specificau în felul următor. Intermittent fasting-ul pentru microbiom este echivalentul exercițiului fizic pentru musculatură. Culmea, sunt anumite bacterii care cresc în momentul în care faci intermittent fasting, se înmulțesc și au efect protectiv. Și, în momentul în care ne uităm la ce specii se înmulțesc acolo, culmea par să fie alea bune.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: E o ramură a intermittent fasting-ului care acum începe să fie studiată mai atent, dar asta e ceva notabil.

Dr. Mihail: Am văzut un podcast al lui Huberman, cred, pe care cred că l-ai văzut și tu. A fost o discuție legată de… De faptul că… În timpul fasting-ului intermittent, unele bacterii e posibil să înceapă să mănânce, pentru că ele nu mănâncă, da? Deci ție ți-e foame și bacteriilor tale le e foame. Ele încep să mănânce din… din mucoasa ta intestinală.

Andu Preda: Cred că trebuie să te duci la un fasting foarte prelungit.

Dr. Mihail: Ok, fasting foarte prelungit.

Andu Preda: Nu cred că asta se aplică la intermittent fasting. Cred că aici e doar benefic. Adică gândește-te că ar putea să… consume dintre cele care nu funcționează bine exact sistem de autofagie.

Dr. Mihail: Ok. Da, un fel de autocurățare, da.

Andu Preda: E o autocurățare și dacă stai să te gândești constant când îți bombardezi sistemul, și ficatul și microflora intestinală cu mâncare abundentă și în general procesată, niciodată nu iese cu un beneficiu. Nici pentru microfloră, nici pentru ficat.

Dr. Mihail: Da. Asta e interesant. Deci practic e o… cumva e o odihnă și un reset și pentru microbiomul tău și un avantaj.

Andu Preda: Da. Da, de acolo vine un mare avantaj. Și am mai ieșit chiar anul ăsta, 2024, a ieșit un studiu care se uită la inflamații și o meta-analiză și review sistematic. Cred că ți l-am trimis zilele trecute. Deci ce au descoperit, e un efect moderat, dar când vorbim de o meta-analiză și de un review sistematic, s-au uitat la multe studii umane.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Da? Și ce au descoperit e că cei care fac intermittent fasting, în general, au un nivel mai scăzut de tumor necrosis factor…

Dr. Mihail: TNF alfa, da.

Andu Preda: TNF alfa. Da? Ce e asta? Ăsta e că… Ăsta e o citochină care, ca să înțeleagă oamenii ce e, e o proteină cu rol în semnalizarea pentru probleme imunitare, în general. Deci dacă e o boală cronică undeva, în general ne așteptăm ca TNFalfa să fie ridicat. Ce au observat, că în intermittent fasting, practicanții au un nivel mai scăzut.

Dr. Mihail: Cumva putem să-l numim, în cazul de față, un marker inflamator.

Andu Preda: Corect.

Dr. Mihail: Adică cu cât e mai mare, cu atât înseamnă că… ai mai multe inflamații în corp.

Andu Preda: Ai mai multe inflamații în corp. Și logic, cumva nu mănânci, autofagia se activează, mănâncă din chestii din tine, n-ai insulină, n-ai un surplus caloric, cumva…

Dr. Mihail: Îmi place că descoperirile astea practic e nevoie de ele, sau cercetările astea e nevoie de ele, pentru că vin să confirme niște ipoteze reale, ipoteze care trebuie confirmate prin studii, știi? De multe ori se întâmplă să ai ipoteze care se infirmă. Dar aici ele se confirmă.

Andu Preda: Pot să existe anecdote care sunt relevante, dar cred că trăim într-o era în care putem să ne fie și să le folosim de unealta asta anumită știință, să ne uităm la date, să vedem cum se aplică la alți oameni, să lăsăm experții să-și spună cuvântul, să ne tragem concluziile la final, să le aplicăm în viața noastră de zi cu zi.

Dr. Mihail: Ok, de acord.

Andu Preda: Cred că asta e cea mai valoroasă abordare.

Dr. Mihail: Da, și să ne uităm și la o Boabă de cunoaștere unde rezumăm toate lucrurile astea și venim cu niște…

Andu Preda: Bineînțeles.

Dr. Mihail: Zi-mi dacă vrei să mai enumeri din beneficii. Deci am vorbit despre slăbit, rezistență la insulină, am vorbit despre presiunea sângelui, am vorbit despre risc scăzut de diabet, despre asta nu am vorbit, dar e logic din momentul ce scade rezistența la insulină. Stres oxidativ.

Andu Preda: Stres oxidativ, ficat gras, așa. Și acest TNF alfa care e un factor…

Dr. Mihail: TNF-alfa care e iar foarte important.

Andu Preda: Și cred că ar mai fi important de menționat la chestii cardiovasculare că nu pare să influențeze LDL-ul, HDL-ul. Deci intermittent fasting nu pare că are un efect aici. Eram foarte curios de chestia asta și am petrecut câteva ore bune încercând să găsesc măcar un studiu, dar nu e o chestie semnificativă.

Dr. Mihail: Adică nu te ajută neapărat să… Probabil că dacă este singura ta intervenție în a scădea colesterolul rău sau a-ți îmbunătăți raportul între colesterol LDL-HDL, deci practic să îți îmbunătățești profilul de colesterol, probabil că nu te ajută, dar…

Andu Preda: Știi cum? Mă gândesc că totuși dacă îl ții corect și mănânci sănătos în cadrul acestui fasting și el îți reduce rezistența la insulină, îți reduce… te ajută să slăbești în greutate, asta implicit ar trebui să vină…

Dr. Mihail: Dar în momentul în care păstrezi alimentația la fel și doar faci intermittent fasting, nu pare să existe un efect semnificativ.

Andu Preda: Ok, bun. Deci cred că merită menționat. Dar cum am spus, văd beneficiu foarte mare pe partea asta de reducere a insulinei, aici cu adevărat. Iar faptul că scade stresul oxidativ, într-adevăr, s-ar putea să aibă niște implicații destul de benefice când vine vorba de cancer, de oncologie.

Dr. Mihail: Ok. Dar s-ar putea să fie în câțiva ani dată ca și terapie pe lângă tratament.

Andu Preda: Asta e chestia interesantă și asta vreau să zic că deja se fac studii în Franța pe această temă pentru că tu, să zicem, ai un pacient oncologic, da? Și pacientul oncologic trebuie să primească tratament oncologic, citostatice, de varii tipuri. Și aceste citostatice, ele trebuie să ajungă la celula tumorală. Și s-a observat că atunci când tu înfometezi celula tumorală, adică faci un fasting înainte de chimioterapie, din nou asta e o chestie doar experimentală, e bine să nu faci asta, să nu experimentezi pe tine dacă ești în situația nefericită.

Dr. Mihail: Cu siguranță i-ați tratamentul.

Andu Preda: Nu, nu, e vorba de fix de tratamentul oncologic cu citostatice. S-a constatat că pe anumite studii care încă se fac, că atunci când pacienții fac fasting, adică fac o oarecare înfometare înainte de administrarea citostaticelor și tu agăți de citostatice ceva, niște elemente care seamănă cu zahărul sau ceva ce tumoarea vrea să mănânce, atunci când tu faci tratamentul citostatic, adică injectezi intravenos acel tratament citostatic, el se absorbe mult mai bine în tumoare. Adică tu practic înfometezi corpul, dar înfometezi și tumoarea și tumoarea mănâncă acel citostatic mult mai bine decât dacă pacientul vine mâncat, de exemplu.

Dr. Mihail: Din nou, sunt studii experimentale interesante.

Andu Preda: Da. E o ramură care acum începe să ia amploare și cred că e ceva de urmărit pe termen îndelungat.

Dr. Mihail: Da. Zi-mi te rog, fii atent, am terminat, nu? Cu beneficiile.

Andu Preda: Da, astea cred că sunt în mare, cred că am acoperit cam toate unghiurile, în momentul de față cel puțin.

Dr. Mihail: Cine ar trebui să facă intermittent fasting? Și cine ar trebui să-l evite?

Andu Preda: Deci, fereastra în care tu faci asta ține total de stilul tău de viață. Ok. Da? Consider că toată lumea poate să încerce un 12 cu 12. Îți pui în cap, mănânc ultima masă la ora 8, mănânc prima masă la ora 8 dimineața. Da? Nu e greu de ținut, toată lumea poate să facă asta, lasă-ți 3 ore înainte să te culci. După care, vorbim de persoanele care vor, să zicem, o recompoziție, simt că pot să o facă mai bine. Vorbim aici de oameni care sunt, poate, au puțină grăsime în plus, dar nu e ceva grav, ceva extrem, da? Vorbim aici puțin supraponderal sau poate chiar normal. Aici putem să vorbim deja de un 14 cu 10, vorbim de un 16 cu 8. M-aș duce la un maxim de 6 cu 14.

Dr. Mihail: 6 cu 16, pardon. 6 cu 16, ok.

Andu Preda: Cam pe acolo m-aș opri pentru că, atunci când vorbim de 4 … Stai, e, de fapt, 6 cu 18.

Dr. Mihail: Da, 6 cu 18. Am niste filmețe în care fac niște calcule și trebuie să nu le mai repostăm. În care fac niște calcule și câte unul se prinde. Zice stai un pic că ziua ta are 28 de ore. Da, în fine. Trebuie să ajungă la 24.

Andu Preda: Da, 6 cu 18. Deci ai versiuni de mâncat 12 ore, 10, 8, 6, 4. Mai safe așa, ok. Cel mai safe.

Dr. Mihail: 4 e ok? 4 cu 20?

Andu Preda: Atâta timp cât tu să zicem poți să mănânci măcar două mese. Da. Și tu ai un necesar caloric scăzut. Imaginează-ți o fată, să zicem e mai scunduță, în general au o rată metabolică mai mică, o greutate mai mică. Atunci e chiar ideal două mese.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Înțelegi? Pentru genul ăsta de persoană e chiar ideală. Dacă vorbim de un bărbat care merge la sală și vrea hipertrofie musculară, atunci să-ți lași 4 ore pentru a mânca toată proteina e puțin cam dificil.

Dr. Mihail: Da, ok.

Andu Preda: Și cred că majoritatea oamenilor sănătoși, fără probleme metabolice grave, vorbim aici, hai să zicem și puțin prediabet. La prediabet cred că ar ajuta foarte mult, dar nu ceva diagnosticat. Nu vorbim aici de probleme cardiovasculare în care trebuie să iei tratamentul odată cu masa. La prima masă. Nu vorbim de persoane care au diabet de tip 1 sau 2. Vorbim persoane care sunt sănătoase. Toată lumea poate să practice o versiune și cred că vine cu destul de multe beneficii pe care le-am enumerat deja.

Dr. Mihail: Ok. Cine cred că nu ar trebui să țină?

Andu Preda: Da. Ar trebui să fie odată copiii și adolescenții. Consider că aici avem nevoie de dezvoltare, de creștere. Ne gândim la mTOR. Ai nevoie de un aport constant de… nutrienți.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Corpul tău crește, se dezvoltă. Să zicem până ajungi până la o vârstă de vreo 20 de ani, cam așa 18-20, cam pe acolo mare parte din dezvoltarea ta s-a întâmplat. Se mai dezvoltă creierul, din punct de vedere al înălțimii a rămas acolo și cam de atunci începe să mai încetinească dezvoltarea și după asta să scadă când vorbim de 27 de ani și după.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Vorbim, când începem să ne apropiem de vârsta asta de 30 de ani, ar trebui să luăm în considerare serios un protocol de intermittent fasting.

Dr. Mihail: Ok. Bun.

Andu Preda: Dar când ne ducem pe extrema cealaltă, să zicem că ajungem la un 70-80 de ani, aici devine problema că dacă tu ții un fasting mult prea mare, începi să ai carențe proteice. Vorbim aici de potențial de malnutriție. Nici aici nu mai e recomandat. Aici, în general, iei multe medicamente.

Dr. Mihail: Așa e, da. Și ai nevoie de alimentație când iei medicamente. Ok. Deci nu ne ducem în extreme, adică să zic seniorii sau adolescenții și copiii. Ar fi bine… Pe la ce vârstă crezi că poți să întrebi, pe la ce vârstă crezi că poți să începi un fasting? Din nou, ca să fie clar.

Andu Preda: Adică la ce vârstă? Ar zice că la un 18 ani.

Dr. Mihail: La un 18 ani.

Andu Preda: Da. Da, e cel mai sigur.

Dr. Mihail: Mi se pare că, totuși, ar trebui să menționăm că sunt cercetări care arată că, hormonul de creștere, și e important pentru absolut toată lumea, indiferent dacă ești culturist, nu ești culturist, că ești copil, că ești adolescent, hormonul de creștere care te ajută să faci fix asta, să crești, să te repari, îți repară tesuturile, e important pentru oricine. Și hormonul ăsta de creștere, el începe să scadă, cum scad foarte multe funcții odată cu înălțarea în vârstă. După 40 de ani, secreția lui începe să scadă. Dar este cu atât mai important pentru tineri, pentru adolescenți și pentru oameni care fac sport și care vor să aibă rezolvate mai bune. Și pe multe cercetări se pare că acest hormon, secreția lui este suprimată atunci când te culci cu burta plină.

Andu Preda: Da, și în unele studii pare că intermittent fasting-ul crește puțin nivelul de hormon de creștere. Dar nu suficient, aș spune.

Dr. Mihail: Ok, dar mi se pare esențial că chiar dacă nu faci intermittent fasting, chiar dacă ești adolescent sau copil, regula cu a nu mânca înainte de a te culca, mi se pare că se aplică la toată lumea.

Andu Preda: Da, cu siguranță.

Dr. Mihail: Și atunci, dacă tu, de exemplu, ai 14 ani, mă întreabă foarte des, inclusiv adolescenți, mă întreabă dacă poate să facă fasting. Și primul lucru cu care trebuie să începi este să te asiguri fix că nu mănânci cu 3 ore înainte sau masa ta să fie cu cel puțin 3 ore înainte de a te culca. Și atunci ai o masă, ai 3 ore pauză și te culci și cred că începi să faci un fasting inclusiv…

Andu Preda: Să zic o chestie off the records. Da. Poate nu o pui. Sau o pui. Ok. Dar când ești tânăr, corpul tău e atât de rezistent la orice, că nu-mi dau seama dacă cu adevărat ar avea un impact foarte mare dacă mănânci înainte să te culci. Adică, pe bune, ești efectiv într-un sistem din ăsta incredibil, parcă ești pe steroizi. Și mi-aduc aminte când eu eram la 20 de ani, Doamne, câte nopți pierdeam învățând, așa, 4 nopți la rând. Și puteam să mă trezesc după o oră de somn. Și mă duceam la examen și îl și luam.

Dr. Mihail: Băi, credeam că o să zici altceva, dar eu… Mi-aduc aminte când eram tânăr câte nopți pierdeam la control. Nu știu dacă te duceai la control. Așa. Marți? Marți? Știi? Nu știu. Marți la control.

Andu Preda: Nu? Nu. Ok.

Dr. Mihail: E un club Control aici, în București.

Andu Preda: Am fost în afară, nu aveam unde… Dar aveam și noi cluburile noastre.

Dr. Mihail: Da. Deci club Control, în fiecare marți, era… Era seara în care băuturile erau la jumătate de preț. Și ideea era…

Andu Preda: S-a dus fastingul.

Dr. Mihail: Da. Ideea era că erau băuturi bune. Adică erau destul de ok. Nu prea te durea capul. Nu te… Nu te… Cum să zic? Nu te distrugea.

Andu Preda: Nu erau contrafăcute.

Dr. Mihail: Nu erau contrafăcute, dar erau… Cum să zic? Erau multe. Da. Și da, într-adevăr. Am avut și eu această experiență. E incredibil că până la 27 de ani, într-adevăr, puteam să merg în club Control, să stau până la miezul nopții, să dorm, nu știu, 3-4 ore și… Cum să zic? După 3-4 ore nu pot să zic că mă chinuia.

Andu Preda: Mai mergea noapte.

Dr. Mihail: Băi, nu că mai mergea… Da, poate că mai mergea o noapte, dar după 3-4 ore eram foarte ok cu mine. Adică mă trezeam și mă duceam să îmi fac treaba și învățam și creierul mergea și tot ok. Și acum, dacă nu dormi 8 ore…

Andu Preda: Nu că dacă nu dorm 8 ore, dacă în loc să mă culc la 10, mă culc la 11 jumate și dorm o jumate de oră în plus dimineața de față de ora la care… Da, simt că, băi, stai, că ceva nu e ok.

Dr. Mihail: Eu am 29 de ani, mă duc spre 30 și deja pot să spun că somnul cam trebuie prioritizat. Adică nu mai același sistem ca atunci când eram la 20 de ani.

Andu Preda: Dar știi, am avut un eveniment acum fix… Acum câteva zile față de când înregistrăm podcastul ăsta, am avut primul eveniment Bun Bine unde am vorbit, tema principală a fost somnul. Și mă rog, evenimentul e un fel de brunch și avem prima conferință…

Dr. Mihail: Ai o conferință, după care un brunch, a doua conferință.

Andu Preda: Și am vorbit despre somn în prima conferință, în a doua conferință despre vise. Și ideea de bază a fost, și asta am transmis în acest eveniment, este că somnul trebuie efectiv suplimentat odată cu vârsta. Adică toate funcțiile noastre corporale încep să scadă. Mușchii nu se mai fac. Intri în sarcopenie după 40 de ani dacă nu e exersezi și ce faci? Tu duci la sală și faci sală. Proteina trebuie suplimentată. Iei shake proteic.

Dr. Mihail: Culmea că ar trebui să te antrenezi mai tare, pe măsură ce îmbătrânești. Surprinzător.

Andu Preda: Proteina trebuie mai puțină să te antrenezi mai puțin când ești mai tânăr. Noi facem lucrurile exact invers.

Dr. Mihail: Da. Și după aia trebuie mai multă, mai multă proteină.

Andu Preda: Exact. La somn e absolut același lucru. Creierul tău, din nou, paranteză la acest podcast despre fasting, dar legat de somn, creierul tău, ca să se regenereze și ce numai sănătos somn, este faza REM-a somnului.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Și creierul tău începe să genereze din ce în ce mai puțin, somn REM-ul odată cu trecerea anilor. Deci e posibil că acum, nu știu, 10 ani să poți să înveți să pierzi o noapte întreagă, să te curli, după aia să recuperezi somn REM, dar acum o să faci din ce în ce mai puțin somn REM și chiar trebuie să începi să suplimentezi somnul. Adică să ai grijă la ce te uiți înainte de somn, cum ții luminile înainte de somn, când te antrenezi, cum mănânci, ce mănânci, să fii atent la chestia asta.

Dr. Mihail: Da, deci dacă te duci pe latura asta de 60, 70, 80 de ani, aici necesarul tău de somn începe să scadă, pentru că metabolic tu scazi foarte mult. Și atunci în grupa asta de persoane știi că se trezesc odată cu găinile.

Andu Preda: Da, corect. Se și culcă de vreme, dar într-adevăr, necesarul de somn începe să scadă. Totuși oamenii care n-au grijă de somn ajung la vârsta asta să nu mai doarmă suficient, să nu doarmă cât și-ar dori să doarmă și e interesant că odată cu scăderea capacității creierului de a genera somn REM, se observă, e doar, o asociație sau o asociere între factori. Deci ai scăderea somnului REM odată cu înălțimea în vârstă și ai o apariție bruscă a riscului de a face Alzheimer după 65 de ani. Și se pare că toate astea amândouă sunt asociate. Și cumva, cu cât ai mai mult somn REM, cu atât riscul tău de a face Alzheimer, declin cognitiv e mai mic.

Dr. Mihail: Da, absolut.

Andu Preda: E fascinantă și zona asta de geriatrie, cum se dezvoltă organismul la vârsta înaintată.

Dr. Mihail: Dar la bază, asta e fix populația la care nu recomand intermittent fasting și mai e o populație la care nu recomand femeile gravide.

Andu Preda: Consider că odată nu avem date, să ne dăm seama, și doi la mână pentru că ai un prunc care se naște, îți trebuie un supply constant, logic, de nutrienți. Și atunci nu vorbim aici de o recomandare.

Dr. Mihail: Știi cum? Eu cred că ori de câte ori ne întrebăm, înainte de a avea studii, ori de câte ori ne întrebăm dacă ceva e sănătos sau nu, pentru că, din nou, la eveniment m-a întrebat cineva, era o gravidă care m-a întrebat dacă îi recomand dușul rece. Și eu, cumva, recomand dușul rece în primul rând pentru beneficiul lui psihologic. Te întărește psihologic. Faci un duș rece dimineața, e clar că ești mult mai viu, ai mai multă energie, nu mereu, adică, ok, poate uneori nu merită să-ți faci acest disconfort, dar când ai o zi de asta plină și știi că ai nevoie de energie, ți-ai făcut dușul ăla rece și știi că poți să faci orice în ziua respectivă, te duci mult mai cu încredere, ești mult mai viu. Și m-a întrebat o gravidă dacă poate să facă duș rece? Și sfatul pe care i l-am dat e sfat pe care, cred că oricine din noi poate să-l ia și să-l aplice. Orice chestie de-asta un pic mai extremă sau ciudată, care iese din confortul tău, ai face, întreabă-te în ce context acel lucru ar fi fost benefic în urmă cu 100.000 de ani. Da? Omului primitiv care trăia în peșteră sau în pădure. Și întreabă-te dacă omul acela l-ar face. Și acum gândește-te la intermittent fasting și femei gravide. Într-un trib acum 100.000 de ani, tu dacă ești bărbat vânător sau ești o femeie care nu e gravidă și care face treabă și la un moment dat nu ați mai vânat într-o zi, o să faci foamea, da?

Andu Preda: Da.

Dr. Mihail: Și ești adaptat să o faci. Dar dacă tu în tribul ăla ai o femeie gravidă, crezi că…

Andu Preda: Cel mai probabil bărbații se duc să găsească mâncare.

Dr. Mihail: Da. Ce mai probabil că singura mâncare pe care o să o găsești, singurele resurse pe care o să le mai ai, o să le dai acelei femei gravide.

Andu Preda: 100%.

Dr. Mihail: Pentru că tu ai instinctul de a o apăra.

Andu Preda: Adică și animalele au instinctul de a-și apăra…

Dr. Mihail: Femeile și copiii.

Andu Preda: Da, exact.

Dr. Mihail: Și atunci e foarte probabil ca femeia gravidă să n-aibe mecanisme care să-i aducă beneficii în a face fasting pentru că probabil că de-a lungul timpului ea nu a făcut fasting.

Andu Preda: Și mai e o chestie evolutivă, că în general mamele când sunt gravide, dacă sunt deprivate de anumiți nutrienți, dacă apar anumite boli, în general copilul moare pentru că ea poate în continuare să dea naștere altuia. Evolutiv și asta e conservat. Știu că învățam la antropologie lucrul ăsta.

Dr. Mihail: Da, ok.

Andu Preda: Că se ia de la copil și nu de la ea ca ea să facă mai departe.

Dr. Mihail: Ok. Deci da, ori de câte ori există vreo întrebare la care nu avem răspuns, trebuie să ne gândim dacă pe vremuri, acum sute de mii de ani, în pădure, în peșteră, în trib, ar fi natural să faci asta. Și da, deci nu e natural să faci intermittent fasting când ești în sărcinată.

Andu Preda: Oamenii au impresia că noi trăim în era asta modernă înconjurați de pereți și de camere și de toate cele de când lumea și pământul. Dar e o perioadă foarte scurtă. Dacă vezi toată perioada de când a apărut Homo sapiens și până în prezent, adică dacă ai face probabil un timeline de genul ăsta. Suntem poate la 1% sau 2%?

Dr. Mihail: Nici măcar nu, cred că nici măcar. Cred că Homo sapiens există dacă nu mă înșel de 200 de mii de ani și noi suntem în confort de cât? Poate de 10.000 de ani, cred că mai puțin, de 10.000 de ani.

Andu Preda: Nu, cred că mai puțin de 10.000. Cred că, adică de când au apărut orașele și să zi așezări umane și…

Dr. Mihail: Pot să spui, agricultura a fost începutul. Cam acum vreo 10.000 de ani, cam așa, a fost începutul începutului. Când aveam mâncare mai aproape, am început să stăm în comunități, să lucrăm împreună. Atunci probabil că ai dreptate, probabil că undeva la 1-2-3% din tot timpul de când existăm, ca specie, dar sub forma asta, dacă te gândești în general la umanoizi, atunci e mult sub 1%.

Andu Preda: O perioadă foarte scurtă trăim în confort. Văzusem o întrebare intelectuală foarte stimulantă. Am văzut, am avut-o la clasă în Marea Britanie. Discutam chestia asta, acum cât timp puteai să te întorci și să iei un bebeluș, să-l aduci în zilele noastre, să nu simtă niciun fel de diferență, să crească efectiv ca un om normal, să nu aibă niciun fel de treabă. Și aparent e în jur de 80.000 de ani. Da, deci nu ar ști efectiv că a călătorit în timp, ar fi pur și simplu dezvoltat, integrat în societate. La fel ca unul de acum. Să te gândești că unul de acum, 80.000 de ani, care era în junglă sau în savană, trebuia să vâneze, că tu ești la fel ca el, ar trebui să-ți dea puțină perspectivă în viață, că noi chiar nu suntem adaptați la tot ce vedem aici, în jurul nostru.

Dr. Mihail: Știi ce mă sperie pe mine și îmi dă cu virgulă și mă ajută, adică chestia asta mă ajută să fac mai multă activitate pe parcursul zilei? Faptul că, din nou, am văzut într-un documentar tipul care a denumit aceste Blue Zones, povestește, cred că fix în Blue Zones, povestește că la un moment dat, când se plimba prin tot felul de triburi, din astea de aborigeni, care stau complet izolați, așa le place, n-au niciun fel de tehnologie și trăiesc la fel cum au trăit acum zeci de mii de ani, deși se ducea în astfel de triburi cu traducător, traducătorul se poticnea mereu sau nu reușea să-i explice șefului tribului, nu reușea să-i traducă întrebări despre sport, că la ei nu există noțiunea de sport, nu există așa ceva, pentru că ei așa trăiesc. El de dimineața până seara, face numai activitate fizică, se duce ia apă de la râu, spală, vânează, se urcă în copaci, se odihnește. La ei nu există ideea de sport și cred că noi ar trebui, adică la noi cumva, știi ideea asta că, bă, hai că am astăzi am ora aia de sport, mie îmi dă de gândit, adică vreau să fac activitate adică vreau să îmi parchez mașina departe ca să merg pe jos, vreau să fac dimineața flotări, vreau să ies afară să mă plimb, chiar dacă mă duc la sală și când stau la birou…

Andu Preda: Suntem făcuți să fim activi.

Dr. Mihail: Da, suntem făcuți exact.

Andu Preda: Și dacă te uiți în perioada, dacă ne uităm la date de longevitate, momentul în care se întâmplă cu adevărat declinul în corpul uman, e atunci când mișcarea e oprită, de un eveniment sau altul. Fie că ai o hernie, fie că ți se întâmplă ceva, atunci începe declinul la o vârstă înaintată, care în general apare în jurul vârstei de 70-80 de ani, depinde cât de mult ești activ. Bunica mea are 90 și de ani în momentul de față și cred că nu a avut niciun fel de problemă de sănătate, nu medicamente, nu nimic, până când s-a oprit din a mai merge pe bicicletă. Și noi am oprit-o să mai meargă pe bicicletă pentru că a suferit un accident, nu mai vede, efectiv, nu mai vede. Înțelegi? E problema aia, dar ea altfel era perfect sănătoasă. Și atunci a început declinul. În momentul în care ea nu a mai putut să facă activitate fizică cum făcea, atunci a început declinul, iar acum pentru că are și degradare musculară și nu mai poate să-i miște atât de mult, acum e oarecum în decădere mai rapidă. Și cred că asta e o chestie foarte importantă de înțeles, că longevitatea e foarte strâns corelată cu activitatea fizică. Și masa musculară ajută mult, cu cât ai mai multă masă musculară în timpul tinereții, cu atât la bătrânețe poți să o conservi mai mult. Gândește-te puțin, când tu cazi, să zicem că ești la bătrânețe, și ai mai multă masă musculară, îți micșorează în riscul de fracturi. Ai densitate osoasă mai mare, de asta recomand foarte mult mersul la sală, ridicatul de greutăți, pentru că stimulează mult.

Dr. Mihail: Eu îl promovez din ce în ce mai mai mult și la MediCOOL și aici și cumva încerc să fac asta, că se poate de mult. Adică sala de forță nu e doar ca să ai un piept frumos. Ok. Arată bine dar beneficiile pentru sănătate încep să fie descoperite din ce în ce mai mult. Adică cu cât ai mai mulți mușchi și sunt mai puternici, cu atât…

Andu Preda: Da, cu cât combini mai mult, ridicat de greutăți sau chiar cu greutatea corpului, să zicem că faci calistenice, te urci pe o bară și începi să faci tracțiuni. Gândește-te în junglă, făceai chestia asta fără să îți dai seama.

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: Și combini cu o formă de cardio, zilnică, care să stimulezi VO2 max-ul din când în când.

Dr. Mihail: Fix asta am scris, VO2 max. Asta e scris, pentru că aș vrea, probabil că nu o să ne ajungă timp în acest episod, dar…

Andu Preda: Vorbim de fasting și…

Dr. Mihail: Da. Dar aș vrea ca următoarea noastră întâlnire să vorbim fix despre VO2 max, ce este, la ce te ajută, pentru că din ce în ce mai mulți oameni spun și studiile arată că este…

Andu Preda: Cei mai buni markeri de longevitate.

Dr. Mihail: Adică nu există niciun alt marker mai bun de longevitate decât VO2 max. Cu cât ai VO2 max mai mare, cu atât vei trăi mai mult.

Andu Preda: Păi ce reprezintă practic VO2 max? E capacitatea ta de a folosi oxigenul din mediu.

Dr. Mihail: Da? Corect, dar de ce ar fi ăsta cel mai bun marker, știi? Adică acum încerc să fac pe avocatul diavolului. De ce ar fi ăsta cel mai bun?

Andu Preda: Păi gândește-te de exemplu la creier. Ai nevoie de oxigen constant. Dacă ți-ai tăiat vreo secundă oxigenul din creier, sau dacă îți scade nivelul de oxigen din creier în orice punct, ție îți crește automat riscul de demență. E o corelație instantanee. Deci asta e numai pe partea de creier. Dacă tu vrei să faci efort fizic, muscular, tu nu poți să duci efort fizic de lungă durată, că ai nevoie de oxigen acolo. Când vorbim de straturile de energie care se folosesc inițial, e ATP-ul, după care creatina fosfat, după care folosim glicogen, după care ajungem la partea oxidativă. Și aia ți-e limitată. Dacă nu ai suficient oxigen. Dacă tu crești chestia asta, tu poți să te duci mai departe, poți să faci mai mult.

Dr. Mihail: Ăsta e un teaser pentru următorul episod. Oameni buni, dacă aveți… VO2 max. Dacă vreți să vorbim despre VO2 max, ce este, de ce e cel mai mare… Adică cu cât e mai mare VO2 max-ul, cu atât trăiești mai mult și cum poți… Care e protocolul de sport prin care poți să…

Andu Preda: Ce VO2 max ai?

Dr. Mihail: Nu l-am calculat. De mulți ani nu l-am mai făcut.

Andu Preda: Dar ideea e că e una dintre cele mai adaptabile chestii pe care poți să le faci. Adică dacă depui un 3 luni de muncă, să începi să îți îmbunătățești condiția cardiovasculară. Deci condiția cardiovasculară se adaptează foarte repede. E mult mai rapidă decât masa musculară. Aveai impresia că masa musculară… Da, de acord, e importantă. În principal pentru că e o stocare de proteină și ai nevoie de asta, că e esențială. Dar când vine vorba de… De condiția cardiovasculară asta se îmbunătățește foarte repede.

Dr. Mihail: Bun, fii atent, deci da, dacă vreți un episod despre VO2 max, scrieți-ne în comentarii. Zi-mi dacă mai e ceva de spus despre fasting și după asta o să punem niște întrebări care ne-au venit de la primul episod.

Andu Preda: Sincer nu cred. Cred că am trecut până toate bazele. Adică am discutat condițiile unde ajută cu adevărat, unde scade riscul. Eu îl văd mai mult ca un tool de prevenție și un tool de slăbit. Poate fi un tool de slăbit atât timp cât stăm în deficit caloric, dar în același timp trebuie să fie confortabil. Adică nu trebuie să îl simți ca un stres. Dacă tu încerci, n-ai avut nicio structură și te duci la un 4 ore în care mănânci și simți că nu poți să te ții de asta, mai lărgește puțin window-ul ăla în care mănânci.

Dr. Mihail: Da, fix asta vreau să adaug că în final orice sfat auzi despre orice e foarte important să te gândești tu la cum te simți tu. Adică dacă începi un fasting și ții 8 ore, dar după aia mori de foame, te gândești doar la alimente, spargi mesele după ce, când intri în zona de mâncat și mănânci…

Andu Preda: Compensezi.

Dr. Mihail: Da, compensezi sau nu te poți abține de la mânca chestii pe care altfel te-ai fi putut abține să le mănânci, atunci clar nu e pentru tine și trebuie să revii. Adică sunt sigur că există oameni care pentru care e mult mai sănătos să mănânce băi, mic dejun, mic dejun, prânz, cină, fără să stea să-și calculeze orele. Dar da, cred că e un tool destul de potent de slăbit. Eu am reușit să slăbesc așa, în fine, eu am făcut multe alte tâmpenii. Am mai povestit chestia asta, dar la un moment dat aveam MediCOOL, deci aveam de filmat MediCOOL, începeam filmările în 3 săptămâni și mă uitam în oglindă și eram rotunjel, nu-mi plăcea cum arăt și m-am cântărit și aveam 102 kg și am slăbit de la 102 kg, am ajuns undeva la 93 sau 92 de kg în 3 săptămâni făcând OMAD. Destul de repede m-am dus după aia am început să, după ce am făcut asta am filmat MediCOOL, am mai ținut un pic de OMAD îmi plăcea cumva. Aveam o acuitate din asta mentală mult mai bună. Eram probabil în acea epinefrină care din nou întorcându-se la acea noradrenalină, norepinefrină. Acum înțeleg de ce nu e bine să fii în mult fasting sau să începi fastingul mai devreme înainte de a te culca pentru că probabil că o să te scoale din somn, dar făcând acel OMAD eram a doua zi extrem de concentrat, dar de multe ori îmi interupeam fastingul pentru că deveneam prea agitat. Adică prea agitat la modul la care aproape aveam niște microtremurături pe care nu le putem controla.

Andu Preda: Acolo ai probabil o imbalanță de electroliți. Cel mai probabil.

Dr. Mihail: Beam apă minerală.

Andu Preda: Nu vorbim de apă minerală. Vorbim aici, ar trebui să suplimentezi cu niște electroliți de sodiu, calciu, potasiu, magneziu…

Dr. Mihail: Fii atent, beam apă minerală îmbuteliată în sticlă. Am mai zis de ei, le-am mai făcut zic, nu reclamă, e o recomandare gratuită. Se cheamă naturalim.ro Deci efectiv recomand la toată lumea. Naturalim.ro este un tip și e cumva businessul unui tip care a început asta și acum are un al doilea angajat. Cumperi întâi sticle de sticlă cu apă minerală, el ți le aduce acasă. Cumperi câte vrei. Eu, de exemplu, cumpăr câte 32. Le pun în șifonier, le pun în frigider. După ce le beau, fac a doua comandă și el vine, ia sticlele goale și ți le aduce pe alea umplute. Și după ce ți-ai cumpărat sticlele goale deja, adică le-ai achitat o dată, după aia plătești doar sticla de, doar apa. Și costă undeva la 2,5 lei sticla de 1 litru reumplută. Și Borsec, din nou, nu e reclamă. Ar putea fi reclamă, ar putea să vină către noi. Dar Borsec, pe Borsec mie îmi place apă minerală. Și pe Borsec e singura apă pe care scrie că este natural carbogazificată, adică este luată de la sursă carbogazificată. Borsec e printre singurele care pe spate, pe etichetă așa cum trebuie, își scriu reziduu sec uscat, adică când se usucă care e reziduu sec și când te uiți la electroliți, este fucking amazing. Adică electroliții dintr-o Borsec minerală și îi simți, adică și după sală îi simți, și înainte de sală și dimineața îmi pun un pic de sare în ea. Are la un litru, nu știu, spre 100 de miligrame de magneziu. Are potasiu, are calciu, deci are efectiv băutură cu electroliți, luată din munte.

Andu Preda: Ar trebui să mă uit să văd care sunt dozele, un tip bun, adică trebuie să mă uit și eu la chestia asta.

Dr. Mihail: Da, e bun point-ul tău că e posibil să fie, adică poți să ai aceste microtremurături de la un dezechilibru de electroliți, eu simțeam efectiv o agitație, simțeam efectiv norepinefrina aia, adică simțeam o oarecare anxietate și agitație, ca și cum m-ar fi speriat cineva, dar eu eram la birou și scriam.

Andu Preda: Plus că erai și puțin sup presiune că trebuia să faci filmările și așa mai departe.

Dr. Mihail: Asta s-a întâmplat după, deci după filmări nu aveam presiune și aveam chestia asta, deci mi-am dat seama că nu e pentru mine. Și după acel OMAD pe care l-am ținut aproape o lună și ceva, a început să mă doară aici în capul pieptului și am zis, am făcut pancreatită, ce idiot sunt și mă rog, am ajuns la spital, la o colegă, mi-a făcut o ecografie și mi-a zis, prietene, n-ai nicio pancreatită, probabil că ai o gastrită de la OMAD-ul ăla pe care îl faci și am zis, dă-l încolo de OMAD și n-am mai ținut după aceea OMAD. Deci e destul de periculos să experimentezi cu corpul tău chestii extreme. Eu simțeam că e too much pentru mine, am continuat până când corpul a început să îmi transmită că îl doare și am oprit acel OMAD.

Andu Preda: Eu ce pot să transmit oamenilor acasă când vor să încerce intermittent fasting-ul, să înceapă cu 12 cu 12, e cel mai sigur, după care te muți la 10, după care te muți la 8, dacă simți că poți și îți e lejer poate și un 6, dar cel mai important e să îți iei suficientă proteină din alimentație.

Dr. Mihail: Asta da, asta deja am zis.

Andu Preda: Și cât mai neprocesat, adică până la urmă asta e fundația nutriției, iar când vorbim de slăbit, tot, indiferent că ești la fasting sau nu, deficitul calorii contează cel mai mult.

Dr. Mihail: Ok. Bun, asta a fost tot despre intermittent fasting, avem câteva întrebări de la celălalt episod și o chestie care și pe mine m-a frapat atunci, pentru că ai vorbit despre pește.

Dr. Mihail: Am vorbit despre pește și omega 3 și tu ai spus că peștele de crescătorie are mai mult omega 3. Apoi, e o altă părere, cineva ne-a scris asta și o auzisem și eu și aș vrea să clarificăm. Cineva a zis așa, că peștele de crescătorie și omega 3, în legătură cu omega 3 din pește, studiile spun că acesta ar lipsi complet din peștele de crescătorie, întrucât omega 3 există doar în plantele pe care peștele le mănâncă. Adică ce spune domnul care a comentat aici este că peștele iau omega 3 din alge, în crescătorie peștele n-are alge, therefore nu există omega 3. Care e explicația?

Andu Preda: Am a double down. Peștele din crescătorie susțin în continuare că are mai mult omega 3 decât cel sălbatic.

Dr. Mihail: Și nu o susții tu, asta spun studiile care spun.

Andu Preda: Dacă te uiți la date, efectiv asta iese ca și cantitate și are logică, pentru că ăsta nu se mișcă. Acum argumentul e că nu ai alge în crescătorie. Și argumentul la asta e păi se pune ulei de alge în mâncarea peștelui și se pun bucăți de pește în mâncarea peștelui. Bucăți de pește mici. Și practic tu îi dai în alimentație, oricum. Adică nu trebuie să fie liber să mănânce alge. Cred că ar fi nesănătos, adică el n-ar putea să fie sănătos, să crească suficient dacă n-ar avea omega 3. E ca și cum ai încercat să crești un copil, și să nu-i dai proteină. Păi ar dezvolta niște probleme. Adică dacă organismul așa e dezvoltat și adaptat să primească omega 3 din alimentația lui din alge, ești obligat să-i dai. Acum unde poți să vii cu argumentul la procesul de acvacultură e la antibiotice. Și de asta am și spus acolo că probabil nu e sănătos, pentru că nu poți să verific fiecare fermă de pește, să mă asigur că se respectă termenii care în literatura de specialitate sunt că tu trebuie să-i dai antibioticele la o anumită durată de timp până când tu extragi peștele din apă. Tocmai ca să iasă antibioticul din sistemul lui. Dar dacă stai să te gândești, în momentul în care iei pește din sălbăticie, tu ai o șansă să primești acolo cu paraziții. Înțelegi? Deci e risk vs. reward. Eu consider că pentru majoritatea oamenilor varianta pe care eu o sugerez e cel de crescătorie. Nu e cel sălbatic. Dacă ai luxul odată e și financiar mai mult, dacă ai luxul să faci rost de unul care e prins, e proaspăt, toate cele, da? Sigur, consumă-l. Dar dacă costul e o problemă pentru tine și tot vrei să consumi un pește gras, consider că varianta din crescătorie e mai bună.

Dr. Mihail: Și mai erau oamenii mai întreabă des despre mercurul din pește și într-adevăr peștere sălbatic, de ocean. Trebuie să înțelegem cu cât este mai mare, cu atât are mai mult mercur. De exemplu, tonul mănâncă alți pești mai micuți, care mănâncă alți pești mai micuți și atunci se acumulează, mercurul se acumulează în pește, nu iese afară. Dar, din nou, cred că cea mai bună recomandare pe care eu aș putea să o dau oamenilor este să varieze, știi? Adică, ok, mănânci, să mănânci și sălbatic, care o să-ți aducă un aport mic de mercur pe care îl alternezi cu pește de crescătorie care nu o să aibă mercur, știi? Și atunci, cumva, dacă există riscuri la unul și la altul, le diminuezi pe amândouă.

Andu Preda: Mai o chestie, dacă-mi permiți, somonul, de exemplu, este un pește cu foarte puțin mercur. Paradoxal, da? Deci, dacă ne uităm la graficele care pește are mai puțin mercur, sunt, culmea, ăștia care sunt promovați, gen somon, herring, macrou, sardine.

Dr. Mihail: Ăștia sunt mici, da? Ăștia sunt mici, peștii mici au puțin mercur. Știi ce, culmea, am aflat la MediCOOL, acum, de curând, și o să se difuzeze, cred că în prima jumătate a anului, am vorbit cu un medic toxicolog și am aflat că, de fapt, creveții au foarte puțin mercur. Adică, atât de tare. Eu credeam că creveții au mercur. Și e atât de tare. Și e o proteină foarte gustoasă, foarte slabă.

Andu Preda: Yes! Creveții sunt bombă.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Și, în general, să știi, fructele de mare sunt grozave. Singura dată când nu recomand fructe de mare, e la cei cu acid uric ridicat. Pentru că au foarte multe purine. Dar, în afară de asta, fructele de mare sunt printre cele mai sănătoase chestii pe care poți le consumi.

Dr. Mihail: Let’s go. Mănânc.

Andu Preda: Și din punct de vedere al mineralelor, vitaminelor, adică sunt foarte, foarte… Dacă te gândești și o scoică, e făcută din minerale.

Dr. Mihail: Aha, ok.

Andu Preda: Înțelegi? Acum, nu toată lumea le tolerează, dar eu cred că măcar pește s-ar merita să consumăm. Sau, dacă sunteți vegani, vegetariani, puteți să luați ulei din alge. Dar, se pare că atunci când compari uleiul de pește cu grăsimea de pește luată din pește, peștele în sinea lui vine și cu alte beneficii care sunt cardioprotective. Nu e doar că iei uleiul. Nu ai aceleași beneficii doar din suplimentație.

Dr. Mihail: Bun, fii atent, altă întrebare. Ce părere are Andu despre soia ca înlocuitor pentru proteină pentru femei. Unii spun că nu e bună.

Andu Preda: Deci, în specific pentru femei, consider că e foarte bună. Deci, de unde provine? De unde e rădăcina? De la fitoestrogeni. Care sunt niște compuși chimici care se găsesc în plante care au o oarecare similaritate cu estrogenul uman. Dar, afinitatea pentru receptorii de estrogen e cam de sub 7%. Adică, ție îți trebuie o cantitate destul de mare ca să influențezi. Și dacă faci chestia asta, gândește-te la femeile la menopauză, care consumă puțin estrogen, fitoestrogen și produc mult mai puțin sau aproape deloc. În cazul lor vine cu adevărate beneficii să consumi multă soia. Eu nu sunt împotriva soii. Sunt poate puțin la unele cazuri la bărbați. Pentru că aici interferează cu anumiți hormoni masculini. Dar, în general, e destul de bine tolerată și la bărbați. Adică, la un moment dat am făcut un video. Trebuie să spun chestia asta că nu s-a uitat nimeni la el. Și am muncit trei săptămâni la toate datele efectiv ca să mă uit în ce cantități soia e bună și așa mai departe. Adică, tu dacă consumi și două, trei shake-uri pe zi proteice, care sunt super concentrate în fitoestrogen, cu cât ai mai multă proteină, cu cât ai mai mult fitoestrogen, cel mai probabil ești ok ca bărbat. Te gândești la toate statele astea asiatice unde se consumă tofu și soia în prostie.

Dr. Mihail: Legat de fitoestrogen, am făcut la un moment dat un calcul la MediCOOL pentru că era o recomandare din asta băbească, care clar e un mit, de a mânca, mi se pare, că mărar pentru a-ți crește sânii, pentru că mărarul conține fitoestrogen. Și cu toate că fitoestrogenul, exact cum ai zis tu, nu este asimilat de corp, chiar dacă el seamănă cu estrogenul, el nu funcționează ca estrogenul, dar am făcut un calcul presupunându-se că ar acționa ca estrogenul și am calculat care este doza de estrogen pe care, doza medie pe care un medic ți-o prescrie la menopauză, de exemplu, ca substituție hormonală și era undeva, nu știu, era un miligram de estrogen. Ca să obții un miligram de fitoestrogen, ai avea nevoie de a mânca mărar care e plin de fitoestrogen, ai avea nevoie de 20 kg de mărar.

Andu Preda: Adică 20 kg de mărar erau echivalente cu un gram de fitoestrogen. Știi? A fost un experiment interesant. Dar ca și regulă, dacă vreți mai mulți fitoestrogeni, mergeți pe unde se găsește mai multă proteină vegetală.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: O să găsiți mai ușor așa, decât mărar. Adică nu știu cât are mărarul la 100 de grame, dar n-are cum să fie aproape cât soia.

Dr. Mihail: Nu știu dacă era mărar sau pătrunjel, dar oricum…

Andu Preda: Oricare ar fi, n-are cum să fie atât de mult. Adică n-am niciun fel de date în față să pot să fac comparație, dar logic am spune că n-are cum să bată.

Dr. Mihail: Bun, deci e ok cu proteina din…

Andu Preda: Da, și eu chiar o recomand în special la femeile la menopauză. Soia înlocuitor pentru proteină. Și soia în general… Cât mai multe plante care au fitoestrogeni.

Dr. Mihail: Fii atent, o altă întrebare. Este posibil ca proteina și creatina să afecteze rinichii? Mai mulți medici spun asta.

Andu Preda: Din păcate, rușinos. E o întrebare foarte bună, foarte pertinentă și foarte de actualitate. Da? Deci, proteina poate afecta rinichii dacă există probleme renale preexistente. Și potențial amândouă, deși creatina chit că dă un rezultat negativ fals. Și la ce mă refer prin rezultat negativ fals? Tu în momentul în care suplimentezi cu creatină, ea e metabolizată mai departe și unul dintre metaboliți e creatinina, care este un marker pe care tu îl faci în momentul în care vrei să vezi dacă ai probleme renale.

Dr. Mihail: Da? Da.

Andu Preda: Medicul se uită la rezultatele tale. Tu ești, să zicem, un puști la 16 ani. Da? Te-ai dus la medic, ești perfect sănătos, nu ai nicio altă problemă că ești tânăr și ești în forță. Așa, dar te trezești cu creatinina ridicată. De unde e asta? Medicul n-ar trebui să zică, a, iei creatină, iei proteină, gata, oprește-te, ai probleme renale. Ar trebui să te întrebi, iei creatină? A, ai creatinina puțin ridicată. E ok.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Da? Nu e sfat medical, evident, dacă sunt probleme, investigați mai departe, bla, bla, bla. Dar, fiind un metabolit, poate să dea rezultatul ăsta fals negativ.

Dr. Mihail: Exact. Da?

Andu Preda: Ce mai e un alt rezultat cu fals negativ este IGFR-ul. Filtrarea glomerulară, pentru că asta e calculată tot din creatinină. Și atunci îți ies doi markeri care ies un pic din range în momentul în care tu suplimentezi cu creatină. Nu se întâmplă la toată lumea, dar se întâmplă foarte frecvent. Și medicii se uită la chestia asta și ei sunt învățați, ăsta iese ridicat, clar, problemă renală.

Dr. Mihail: Și chiar așa e, adică un pacient care are o creatinină mare, îți indică clar o problemă renală pe care o investighezi.

Andu Preda: 100% Cu această singură excepție. Dacă tu faci suplimentare cu creatină, o să ai creatinina mare pe analize. Deci este un dar care, nu se învață la facultate, dar acum ar trebui, adică cu cât creatina devine din ce în ce mai populară și din ce în ce mai mulți oameni iau creatină, ar trebui să fie un common sense, adică o informație pe care orice medic ar trebui să o dețină.

Dr. Mihail: Medicii ar trebui să știe chestia asta, e un must know. Acum, da, dar nu se învață, adică la facultate eu n-am învățat că dacă iei creatină, supliment de creatină, îți crește creatinina.

Andu Preda: Dar ai învățat de vreun supliment?

Dr. Mihail: Nu. În afară de vitamine, minerale, lucruri de bază?

Andu Preda: Da, înveți de lucruri de bază care se suplimentează în condiții grave de terapie intensivă, de post-operatorii.

Dr. Mihail: Da, exact. Am înțeles. Deci, nu îți afectează proteina și creatina suplimentate, dacă ești sănătos nu o să-ți distrugă rinichi. Asta e răspunsul.

Andu Preda: Da, nu poți să vorbești despre fiecare caz în parte, dar în mare, așa cum am spus, e un rezultat fals negativ.

Dr. Mihail: Ok, bun. Și ultima întrebare pe care o să o luăm este L-carnitina. Ajută cu adevărat la ceva sau nu? Eu trebuie să recunosc că mi-am luat, mi-a recomandat antrenorul meu de sală L-carnitină. Am cumpărat-o. N-am luat-o, are un gust oribil, nu, are un miros oribil, miroase oribil.

Andu Preda: Așa, da.

Dr. Mihail: Și n-am luat-o, dar am citit așa fugar că știu că ea de fapt te ajută la arderea acizilor grași în mitocondrii. Nu știu însă dacă suplimentarea ei ajută la a arde mai multă grăsime.

Andu Preda: Îți dau perspectiva mea. M-am uitat la multe date singurul lucru care o să te facă să slăbești vreodată este deficitul caloric.

Dr. Mihail: Ok, dar dacă iau L-carnitină care mă ajută să ard grăsime în mitocondrii, poate mă ajută când fac sală să ard mai mult din grăsime, nu din mușchi. Știi? Adică asta e logica.

Andu Preda: Nu. Nu dă. Când te uiți la date, nu pare să facă mare lucru. Există o excepție.

Dr. Mihail: Da?

Andu Preda: Și asta am găsit date clare care demonstrează.

Dr. Mihail: Lasă-mă să ghicesc, la vegani.

Andu Preda: Nu. Surprinzător nu. La cei care mănâncă mulți carbohidrați, vorbim 200, 300, 400 de grame, ne gândim probabil la un culturist care e pe fază de masă musculară bulking. Te duci pe îngrășat și iei carnitină destul de multă. Era acolo o doză aproape dublă cât îți e, 2000 de miligrame, parcă e ceva în genul ăsta. Iei o doză din asta, pe o perioadă îndelungată, în momentul în care vei slăbi, vei arde mai mulți acizi grași. În momentul în care faci for fizic și în mod pasiv. Dar nimeni nu face chestia asta. Tu când vrei să slăbești, te apuci, iau carnitină acum și acum o să slăbesc cu ea. Și realitatea e că nu prea, datele nu prea susțin chestia asta. Sigur, putem să vorbim despre alte beneficii ale ei. Cum ar fi scăderea LDL-ului? Sunt date care să arate că există un potențial beneficiu în asta.

Dr. Mihail: Serios, la L-carnitină se scadă LDL?

Andu Preda: LDL. Se scadă LDL. LDL-ul colesterol.

Dr. Mihail: Da, colesterolul rău, e un potențial pentru asta.

Andu Preda: Da? Dar nu am văzut cu adevărat să-mi zici băi, uite, dacă iei L-carnitină ți se mărește arderea de acizi grași în momentul în care faci efort fizic cu 20%. Dacă aș vedea un rezultat cu adevărat notabil, aș fi știut de el până acum. Adică chiar încurajez pe oricine ascultă informația asta, dați-mi date. Dați-mi date. Eu sunt curios pentru mine.

Dr. Mihail: Am eu date anecdotice, dacă vrei.

Andu Preda: Așa și eu am anecdotice o groază. Transpir mai mult.

Dr. Mihail: Nu, fii atent, la L-carnitină, deci mi-a povestit la sală un amic că tot așa a luat de la antrenor L-carnitină și a încurcat unitatea de măsură. I-a zis să ia, nu știu cât, și a luat de 10 ori mai mult decât trebuia să ia. Cred că i-a zis să ia un gram și gramul era în, nu știu, avea pastile de 500 de miligrame și el a luat în loc de două pastile, a luat 20 de pastile.

Andu Preda: A luat 20 de pastile?

Dr. Mihail: A luat 20 de pastile de L-carnitină a zis, dude, hai să bag, să fie. Nu știu care a fost faza. Ideea este că această L-carnitină, nu știu din ce a făcut-o, ea miroase oribil, deci are un miros de pește stricat.

Andu Preda: Exact.

Dr. Mihail: Are miros de pește stricat. Și băiatul ăsta mi-a povestit că el a mirosit timp de trei zile a hoit de pește stricat. L-a dat maică-sa afară din casă, iubita nu putea să se vadă cu el, purta un costum din ăsta de celofan și nu, adică efectiv, mi-a povestit că a intrat în cea mai mare depresie, adică nu putea să stea nimeni lângă el. El nu simțea asta.

Andu Preda: Nu pare o soluție de suplimentat. Și nu știu dacă aș cumpăra asta. Dar dacă vrei să te duci pe zona de culturism, pentru că sunt niște date care arată că ai absorbția intestinală micuță la carnitină, sunt unii care injectează, dacă te duci pe forumurile de culturism își injectează în sânge, efectiv, carnitină.

Dr. Mihail: De ce o luați?

Andu Preda: Efectiv, nu am impresia că are vreun efect, în date nu pare să fie cu adevărat suplimentul ăla minune. Da. Doar țineți un deficit caloric.

Dr. Mihail: O intervenție terapeutică, cu cât este mai complicată, cu atât efectul placebo e mai mare. Adică dacă iei o pastilă, efectul placebo este acolo, dar dacă îți injectezi ceva ce n-are efect, efectul placebo e și mai mare.

Andu Preda: Placebo e un drog al naibii de puternic.

Dr. Mihail: E, da.

Andu Preda: Și am observat asta până și la mine. Adică dacă mă întorc acum în timp și mă gândesc băi, ce luam și ce făceam, adică, mă suplimentam cu glutamină, cu… Efectiv, altul care, dacă te duci la sală și la culturiști, o să-ți spună glutamina e cea mai bună chestie pentru musculatură. E bună pentru recuperare când ai suferit arsuri pe tot corpul. Dar nu când te duci la sală și faci o oră de sală. Nu asta îți trebuie. Îți trebuie cantitate de proteină propriu zisă. E suficient. Și organismul tău oricum produce suficient. Adică nu e ca și cum ai un deficit și o limitare în recuperare din cauza glutaminei. Și e o industrie întreagă de suplimente care efectiv funcționează pe baza asta de placebo.

Dr. Mihail: Pe mine mă sperie că industria asta face perfuzii. Deci există o industrie în creștere de perfuzii cu vitamine, inclusiv cu glutamină.

Andu Preda: Am făcut un video despre asta, este pe YouTube, despre țeapa cu perfuzii. M-a sunat… Hai să zic una mai tare. Vitamine și minerale pentru bărbați și femei.

Dr. Mihail: Da, măi, deci ai pentru tot. Ce? Am făcut un video despre asta. Fix, pachet skin glow, pachet detox, pachet vitamine, minerale bărbați, femei, pachet energie, pachet perfuzii. Am făcut un video fără să dau numele clinicii, dar am folosit imagini de pe site-ul clinicii respective, fără să înțelegi ce clinică este. M-a sunat proprietarul clinicii. Un medic distins. Mi-a zis, doctore, uite, suntem colegi. Nu e frumos ce ai făcut. I-am zis, ok, uite, pot să am… putem să avem opinii diferite? Și promit să-mi corectez video, să vin cu un video în care să vă fac o promovare gratuită în care să dau numele clinicii, dar vă rog, trimiteți-mi studiile care atestă acest lucru. Dânsul mi-a zis, ok, dar să știi că sunt foarte multe cursuri la care am fost, am învățat cursuri, îți trimit diplomele. Zic, nu, nu, da, nu vreau diplome. Vreau, dați-mi, vă rog, dați-mi, vă rog, studii științifice. Mi-a zis, te îngrop în studii științifice. O să vii și o să-ți ceri scuze pentru ce ai făcut. Zic, ok, doctore, aștept studiile științifice. Mi-a trimis două studii științifice pe care, din păcate, el nici măcar nu le-a citit. Le-a cerut, probabil, de la cursuri, i le-au dat, nu le-a citit. Ambele studii științifice spuneau că există o promisiune în suplimentare pe viitor. Din păcate, efectul benefic al glutaminei nu a putut fi demonstrat nici măcar la sportivi. Și i-am zis, domnul doctor, uitați, studiul pe care mi l-ați citit, confirmă ce spun eu, că nu există beneficii. Mi-a zis, ok, revin. Până în ziua de astăzi n-a revenit. Și oamenii vând asta. Fac conferințe, congrese cu perfuzii cu vitamine de la sportivi până la bătrâni, până la oameni ocupați, în care singurul beneficiu existent este acela că tu, ca om ocupat care n-ai timp să mănânci sănătos, n-ai timp să faci sală, n-ai timp să dormi cât trebuie, frate, dar ai lucrat și ai făcut bani și meriți și tu să te duci, să te pui pe un pat, să te îngrijească cineva, să vină doctorul să zică, ia să vedem, ce vârstă aveți? Aha. Cât dormiți? Ați vrea un boost de imunitate? Ok, boost. Luați-vă trabucul ăsta și o perfuzie acolo să intre frumos. Și… da, Mariana, vezi că domnul prinde aici o venă, are vene frumoase, hai să-i punem perfuzia aia și vă mai dau eu, vă mai dau eu că vă cunosc, vă dau un extra, o fiolă de glutamină în acea perfuzie. Și tu stai și îți faci efectiv ser fiziologic și alte chestii care nu se știe dacă îți fac rău sau nu, se știe că nu te ajută și pleci de acolo cu un super efect placebo. Că zici, bă, m-a văzut un doctor, mi-a pus și extra glutamină și plec tare de aici.

Andu Preda: Da, și e o piață care funcționează, care rupe, dacă stăm puțin să ne gândim… Eu, de exemplu, dacă aș vinde suplimente și aș alege să merg pe partea etică versus aia dubioasă în care vitamine și minerale pentru bărbați și femei, n-o să vând la fel de mult. E o chestie foarte ciudată psihologică care se întâmplă în mintea omului, în care vrei o chestie cât mai complexă, să te scarpi în așa, cu mâna dreaptă la uechea stângă. Cumva are logică mai mult pentru tine. Dar când te uiți la date, niciuna din astea nu funcționează. N-ai idee cu câți m-am certat la sală, pe net, efectiv, care îmi spun, de exemplu, asta cu carnitina, cu glutamina. Și încerc să le explic, mă, nu funcționează, nu fac mare lucru. Dacă te uiți pe date, efectul e… Odată nu e statistic semnificativ. Și hai să zicem că chiar te duci mai departe, nu-ți pasă că e statistic semnificativ, dar să fie o ridicare, un ceva. În mare parte nu există nici măcar aia. Iar în alea unde e, sunt mixte. Asta e industria.

Dr. Mihail: Da. Ok, bun. Ok, am intrat în foarte multe subiecte astăzi. Mă bucur însă că avem un episod în care am punctat tot ce trebuie să punctăm despre intermittent fasting.

Andu Preda: Cred că mai mult decât trebuia.

Dr. Mihail: Și da, cine vrea să facă intermittent fasting și să, cred că, să urmeze un anumit protocol de fasting, cred că e important să se uite la acest material care răspunde la multe întrebări. Zi-mi, te rog, oamenii, unde te pot găsi pe tine?

Andu Preda: Nutritie.ro

Dr. Mihail: Da.

Andu Preda: E site-ul unde puteți să vă abonați la un mail în momentul de față. Acolo o să dezvolt comunitatea de nutriție pentru cei interesați.

Dr. Mihail: Nutritie.ro este un domeniu foarte șmecher.

Andu Preda: Este.

Dr. Mihail: Ce tare! Felicitări!

Andu Preda: Da. Mamă, ce tare! Da, am încercat de vreo 3 ani să-l iau. A fost o poveste și acolo e poveste complicată.

Dr. Mihail: Ok.

Andu Preda: Dar da, nutritie.ro și altfel pe Instagram, pe YouTube, pe TikTok, peste tot, Andu Preda.

Dr. Mihail: Și ziceai că ai un newsletter?

Andu Preda: Da, e un newsletter în care săptămânal…

Dr. Mihail: Cum mă abonez? Pe nutritie.ro?

Andu Preda: Intri pe nutritie.ro, e pe prima pagina acolo, îți mail-ul, e… Ok. Și săptămânal fac o revizuire a studiilor care apar pe nutriție și îți trimit topic-uri cât mai relevante pentru tine. Ok. Deci te învăți efectiv nutriție, cum să ajungi la scopul tău, nu te costă absolut nimic, nu… no problem.

Dr. Mihail: Ok, perfect.

Andu Preda: Da? Și cu timpul sper să dezvolt o comunitate frumoasă de oameni care sunt interesați de… nu de glutamină pentru culturism.

Dr. Mihail: Ok. Da? Super! Bun, păi Andu, mulțumesc foarte mult din nou că ți-ai făcut timp.