Siguranța alimentară: ce trebuie să știi despre ce pui în farfurie

Dr. Mihail: Salutare oameni buni, eu doctor Mihail și ne vedem din nou aici să continuăm această serie de materiale informative în care vorbim despre nutriție, vorbim despre ce mâncăm și vorbim noi așa despre carnea în farfurie, proteină animală, cât de sănătoasă e, unde este prea mult, dar ce este proteina de calitate animală și cred că e foarte important să acoperim toate aspectele pentru că, nu-i așa, suntem ceea ce mâncăm. Eu sper să nu ajung în acest fel un cocoșat de pădure, chiar dacă zic mănânc cocoșel de pădure. Asta este prima dintre glume, dar ea ca să închidem să zic acest cerc în care până acum vom vorbi despre nutriție cu un medic, ca un nutriționist, a vorbit despre ce înseamnă echilibru în farfurie, am vorbit cu un medic pediatru despre ce înseamnă meditam, ce înseamnă alimentație sănătoasă pentru un copil și ce înseamnă să zic alimentație sănătoasă din punct de vedere medical. Astăzi închidem acest cerc și vorbim despre proveniența acestei mâncări, de unde vine această mâncare, cum este crescută sau cultivată, pentru că stilul nostru modern de viață ne-a extras din posibilitatea de a ne cultiva noi propria mâncare și de a controla întreg procesul. Și în acest fel, mâncarea pe care o mâncăm provine dintr-un sistem industrializat și cred că simțim cu toții nevoia să aruncăm o privire încolo să vedem cum se face, ce impact are această industrializare și cred că fiecare din noi poate să contribuie cu puțin la bunul mers al lucrurilor pentru prezent, pentru sănătatea noastră din prezent, dar și pentru viitor. Astfel, alături de mine astăzi este domnul doctor Liviu Harbuz, medic veterinar, doctor în științe, om de radio, politician. Colegii noștrii uz așa o să l armatei și adaugă pentru că nu mai fac politică.

Liviu Harbuz: Am fost, am fost, am fost în vremuri foarte importante pentru ceea ce înseamnă mâncarea din România. Am înființat ANSVSA, adică am reglementat tot ceea ce înseamnă calitatea și siguranța alimentară. Deci am avut șansa chiar să negociez capitolul ce 8 agricultura la Bruxelles. Pădurar român, aș putea spune că a fost o șansă pentru mine și am participat la un moment istoric, dar foarte important să înțelegem. Important să spun că astfel de instituții și la nivel național și la nivel la fereastră, la Europa, reglementează, monitorizează toată activitatea începând de la cruce fără noi, de la fel ca la furculiță, pentru că este principiul trasabilității foarte important pentru alimentație. Atunci când mâncarea scriptura farfurie, trebuie să știi din ce fermă, de la ce animal și am mâncat, pentru că de exemplu în Irlanda, turneu ce sferturile ne bat o să mă întorc pată, pentru a putea că durata stabilită, adică țaraful ca la furculiță, este foarte important. Asta înseamnă și ce mănâncă animalul, unde este crescut, în sistem. Aici sunt diverse tehnologii, aici implică toată activitatea, implică cercetare, inovare. Vorbim de genetică, vorbim de rasa care au fost create prin ameliorare genetică. Acasă nu și pe nimeni că noi mâncăm animalele clonate precum au ai. Doamne, nimic. Nici vorbă. Noi mâncăm animalele care sunt ameliorate genetic prin încrucișarea unor rase în care au diverse calități. De exemplu, la cel.ro rasă crește pe viteză mai mare, alta a dezvolta pieptul mai bine, alta a dezvolta musculatura picioarelor mai bine. Atunci când încrucișezi aceste rase sunt un hibrid, un pui hibrid, cum ar fi. Vă dau un exemplu, în rasa bună, care este o rasă de creștere lentă și atunci tu influenți practic stilul de viață a acestor animale, inițial a acestora animale, prin această mai mare, de fapt obții un produs superior. Același lucru se întâmplă și la bobine. Intervine în ceea ce înseamnă creșterea animalelor și bunăstarea animalelor, care e foarte importantă. Este un concept nou, animal welfare, a apărut în ultimii 20 de ani legislația, ba chiar uneori o persoană Comisia Europeană a subvenționat ceea ce înseamnă bunăstare animală, pentru că sunt demonstrat că aceste animale atunci când sunt stresate, ca și omul de altfel, elimină niște, care pun în pericol sănătatea publică.

Dr. Mihail: Ok, deci asta e adevărat că e direct cu sănătatea publică.

Liviu Harbuz: Ok, asta e adevărat. Un bobinele când sunt stresate, mai ales pentru că porcul este foarte asemănător din punct de vedere fiziologic omului, și este un animal foarte sensibil. Adică un porc poate să facă dintr-o conjunctură un stop cardiac, ca exact cum făceau. După ce creștem animal la, ducem la abatorizare, sacrificarea presupune asumarea tocmai pentru a elimina asta. După ce animalul este somat, este sacrificat, apoi începe bine tot rândul, iar apoi începe lanțul alimentar. Continuați alimentar cu transportul, cu ambalare, etichetare, până în direct în raft. Acolo, bineînțeles că în afară de ambalare țevile, etichetarea sau care vorbeam, atunci când noi mergem la dumneavoastră în supermarket și alegi un element, trebuie și repetați și pastă de dinți, de calitate. A informațiilor.

Dr. Mihail: Și eu sunt, mă pricep mai bine. Mănânc puțin și calitativ decât mult și prost.

Liviu Harbuz: Corect, corect.

Dr. Mihail: Asta trebuie să tindem și vreau să vreau să dau un exemplu elvețian.

Liviu Harbuz: A fost foarte bine. Ok.

Dr. Mihail: Ea îmi povestit că e foarte, foarte, foarte frumos totul, foarte bine făcut, mâncarea foarte bună și foarte multe restaurante vegane. De ce? Pentru că dacă te duci la un restaurant să mănânci un, un like to be thrown, o oglindă, o friptură de vită, dureri de evitat, te costă 100 și ceva de euro, numai friptura de vită. Eu din experiența mea și am cumpărat usturoi bio, ceapa și un broccoli, în schimb au fost 23 de franci elvețieni.

Liviu Harbuz: Ok, ok.

Dr. Mihail: Carnea este extrem de scumpă și am început să cercetez să văd ce e atât de scumpă carnea în Elveția, pentru că se pare că au astăzi când au dusă la extrem această, acest lucru bun. În definitiv, această siguranță și bunăstarea animalelor și anume dacă ai o vacă pe care o crește câmp, fie voie, nu știu, dar o vacă la o anumită loretta.

Liviu Harbuz: Da, da.

Dr. Mihail: Ok. Ai nevoie de…

Liviu Harbuz: Dacă ai o vacă trebuie să ieșim ca o vacă ca să aibă o prietenă sunt singură acasă.

Dr. Mihail: Cântă și puțină muzică de Beethoven și mai bine. Exact asta azi.

Liviu Harbuz: Serios? Serios? Nu glumesc.

Dr. Mihail: În ferme în care vaca ascultă preferat, preferați compozitorii preferați clasici sunt Beethoven și Bani.

Liviu Harbuz: După ce altă muzică de exemplu, dacă le primesc Android fiind își va scăzut de cea crescut orfanul la om, dar scăzut producția la vacă.

Dr. Mihail: Dar nu am bunătăți. De ce, de ce ceva la vacă? De că mă gândesc, poate eu acuma energică, facem mai bună.

Liviu Harbuz: Nu, nu. Și astăzi din păcate nu stimulează creșterea.

Dr. Mihail: Și bun și mă gândesc ceea ce am făcut. Eu nu văd decât bine, dar de vor crește foarte mult prețul acestei cărni, dar ceea ce aduce bun este odată crește calitatea cărnii care este calitativă și calitatea nutrițională, pentru că de fapt asta nu interesează să avem o calitate nutrițională ridicată și e principiul de bază asta.

Liviu Harbuz: Urmărit calitate.

Dr. Mihail: Pe de altă parte, crește cred că și sănătatea mea, pentru că având un preț mai mare sfinți mai târziu. Orteza și sănătatea omului.

Liviu Harbuz: Exact. Totuși un preț mai mare mă împiedică să mănânc vin cât de repede.

Dr. Mihail: Nici foarte bine, dar dacă este mult prea mare și orice caz face rău, pentru că avem nevoie de proteine, de glucide, lipide, dar toate sunt un sistem foarte echilibrat. Avem nevoie de suplimente vitamino minerale, toate antioxidante.

Liviu Harbuz: Exact ca și animale. Să știi că organismul animal nu este chiar identic, dar funcționează fix aceleași principii. Eu sunt ăsta. În mod special specializat animale de companie. Un câine face aceleași boli. Primi menționa câinele face cancer pulmonar din cauza proprietarului fumători care po stați pe unde ai ajuns. De cea, medicina este practică ceea ce principiile fiziologia și fiziopatologia sunt puțin diferite. De ce, tot sistemul funcționează.

Dr. Mihail: Nu ați stat să-mi permiți să fac această glumă pe care am auzit de la noi să țină cu care am lucrat și anume făceam rând proiecte de cercetare în care făceam experimente pe porci. Adică testam anumite să zic aparate care urmau să le folosiți așa ceva făcut. Eram și eu acolo. Am făcut copii, dar colegul meu de la fel, dar putem duce copiii. Noi făceam ar la centru, la Centrul de Excelență în medicină translațională, de care mă o perioadă făceam acesta un aparat de bloc a tumorii ala e un aparat pe care îl pe introducem tumoră și el trebuie să distrugă prin altfel decât va rezolva această problemă Apropo de abordare mult mai dar și nu, pentru că e stă tumori de câmp. Ar fi mai bine să ai o tumoră undeva în ecran interior și ai două variante. Ori cozmă de ficat cu tot cu Toma respectivul, prosoapele să introduci spun electoral se referă și la urmă, tocmai pentru a reduce zona de siguranță. Adaugă în cos copii pe Amazon de siguranță în jurul tumorii așa. Atât apreciem noi, plecăm drogurilor, face eficiența. Buc iarna ce teste celula canceroasă dinților chirurgie?

Liviu Harbuz: Și am zis doamna doctor Cristea.

Dr. Mihail: Mai zic, atunci că ea nu se mănâncă pacienții.

Liviu Harbuz: Frumos.

Dr. Mihail: Foarte tare. Ai pacienți animale și…

Liviu Harbuz: Da, da și răspund.

Dr. Mihail: Atunci o să fie ok și mă gândesc că aducem partea aceasta experimentezi. Vedem acești porci. Într-adevăr, totul se făcea asemenea produse sub autorizația de serverului DNS.

Liviu Harbuz: Da, da. Și siguranța alimentelor. Ok.

Dr. Mihail: Poli oare foarte bine pusă la punct. Ce înseamnă aprobarea întreg, adică trebuia să să acoperim orice aspect al animalului? În avem și o comisie de etică.

Liviu Harbuz: Corect. Și Comisia de etică.

Dr. Mihail: Am trecut la practică, cum trebuia să ne comportăm.

Liviu Harbuz: Și când am confundat cu animalele, era exact cum te comporți cu un pacient uman din ce înseamnă preanestezie ca să fie ca în porcul care de exact cum mult mai sus este foarte sensibil și există orificii pentru experimente pentru porci, pentru că dacă îl sperăm să fac un stop și să nu poți să faceți pentru că să te porți cu mine și cu animalele văzut.

Dr. Mihail: Totuși asta în perioada respectivă și puțini au văzut tata, lucrăm piciorușe.

Liviu Harbuz: Psiholog să zic respectând ul la modul cel mai serios pentru faptul că el se sacrifica pentru binele nostru, pentru un experiment care va aduce beneficii medicale pentru pacienți din tehnicile medicale și medicamente. Sunt corect.

Dr. Mihail: Da, și și pentru asta cumva am un profund respect pentru faptul că ele se sacrifică fără voia lor, într-adevăr, spre un bine, spre un bine profund.

Liviu Harbuz: Da. În perioada asta am aceea mâncare alternativă vor fi obligați să aibă continuare Carmen Șerban. Ok. Te iubesc alternativă. Am să spun la care, cu siguranță, se face o cap la ultima conferință a Federației Federației europene. Am avut străinătate un om care avea o fermă de muște și a venit să ne prezinte bulgarii făcuți din muște. Uman este viitorul.

Dr. Mihail: Na. Na. Mă bucur ajungem. Îmi place să experimentez.

Liviu Harbuz: Până la urmă ce face românul când face o pastă de muște?

Dr. Mihail: Respectiv la caracterul proteină animală. E proteine animale, nu fie linsă proteină animală și se potrivea.

Liviu Harbuz: Dar mai vorbim atunci când evaluăm din punct de vedere calitativ element, vorbim și de uz, iadă de vanătă, aditiv de gust, modificatori de gustul. Dar eu îmi doresc să controlez gustul, mirosul și consistența. Textura.

Dr. Mihail: Întreg. Și lucrul ăsta sunt foarte importante, pentru că sunt la trei elemente de referință după care sunt evaluate calitativ alimentar chiar și carnea de pasăre, carne de porc trăit ca la nivel european.

Liviu Harbuz: Pentru calitatea on the Santa 70 în comisiei care pot fi și pot fi sau nu sunt și dieteticieni, deci acolo evaluarea se face în funcție de gust, de miros și design textură. Dar chiar sunt alimente pe care sunt autorizate, premiată de către acesta este pic.

Dr. Mihail: Ok. Acum întrebarea, părerea ta, crezi că în momentul de față în lume crește în prea multe animale abonat?

Liviu Harbuz: Acuma mergem la teorie. Apropo de ceea ce înseamnă încălzirea globală, metanul care este emanat în urmă dejecțiilor bobinelor.

Dr. Mihail: În timp ce consumul?

Liviu Harbuz: Ajungem aici, ajungem la diferența între siguranța animalelor și între siguranța alimentară și securitatea alimentară. Că siguranța se referă la calitatea, securitatea se referă la cantitatea de alimente pe care noi avem nevoie să supraviețuim. Toată populația globului a crescut fantastic. Este adevărat că în supraproducție zonă, este o supraproducție. Sper să vorbim puțin și despre diferențele de abordare între ISI și Comisia Europeană a zi este Autoritatea de reglementare medicamentele și Statele Unite. Aici vorbim repet despre cantitatea, pentru că avem nevoie de o cantitate care să acoperă toată populația globului. Dar data asta nevoia de a consuma sau nu, aici intervine organisme internaționale sau organizația Mondială a Sănătății, sunt mai multe în organisme care se ocupă de partea de securitate și sunt în care se ocupă de siguranță, dar va trebui să se întâlnească undeva. Și atunci și probabil că vom rezolva. Tocmai există un studiu de cercetare aprobat de alimentația bobina Nord și Sud trecut pe alimentați cu alge și se pare că după ce bovine la mănâncă aceste alge, nu mai emană. Dar să căutăm soluții pentru ameliorarea și pentru stoparea poluării, pentru că afiș medic, tipar de bine, noi cu toții suntem supuși la foarte multe agresiuni. Agresiunile vin prin alimentare, prin poluare și toate la un loc se întâlnește și un asistență complex prin care noi suntem adresați unui tată. Acum am realizat ce înseamnă imunitatea specifică. Am aici este principalul pilon al prevenției, atunci când vorbim de îmbolnăviri, mai ales de boli infecțioase, de tot patogenul, de bacterii, de virusuri. Au învățat că nu trebuie să luăm un antibiotic atunci când avem o viroză. Dacă dacă avem noi infecții asociate, am învățat rapid să ne spălăm pe să ne spălăm pe mâini. Mai da să înțelegem că până la urmă prevenția mic este mai ieftină, este și mult mai eficientă decât vom bate, pentru că bun, vorbim de exemplu despre antibiotice, vorbim despre Alții, vor distanța de rezistență antimicrobiană, vorbind era prea antibiotice în 1928 fleming a descoperit penicilina. A început era rea antibiotice. În agricultură atunci vorbim dacă Statele Unite 1931 americanii au adoptat folosirea hormonilor, hormonii care la vremea ei erau cei naturali, adică procesorul. Cei trei vor mod natural pe care e secretul orice organism animal și uman, ulterior au apărut în 1988 tot forma unui artificial de sinteză. Dar în folosind organism a explodat, a apărut un sistem de creștere intensivă, exacerbat ar putea spune, a fost folosită și formăm un alt studiu va da fripturii Tara din hipofiza hormonul de creștere somatotrop de la poarta celor de la buget pentru o blondă de la bord pentru Ford. Și cum îi dădea un link ta doar că mai ales la bovine, pentru că la bovine stimulează producția de lapte. Proastă, proastă este folosit de creștere. Doar că în 1980, Cata prin 1997 recombinare genetică, obținută hormonul de creștere sintetic, organul sintetic care la rândul lui influențează alt hormoni, au distrus celebrul avocat Moniana visul meu, like ca drojdia uscată, factori care influențează dezvoltarea celulelor canceroase. Sunt deja acolo unde au apărut primele retine Apropo de folosire a hormonilor, pentru că urma cercetărilor, s-a constatat de exemplu, o țară care a adoptat sistemul american de creștere și asta s-a folosit. A fost Brazilia. Brazilia s-a constatat că pare pubertatea precoce sau sub influența acestor hormoni la fetițe de opt ani apărea sau chiar mai mici. Apărea așa cum spuneam aprobate. Dar în același timp americanii vii și Departamentul de Stat pentru agricultură din Statele Unite a susținut și s-a folosirea hormonilor nu dăunează sănătății omului și adevărul e că Ponta nici că fac, nu au nici un efect.

Dr. Mihail: Bine și aici există, dar din 1989 Uniunea Europeană interzice complet folosirea hormonilor, folosirea antibioticelor.

Liviu Harbuz: În crearea unui totul ca să retii producția farmaceutică, producția de antibiotice din Statele Unite produce 80% pentru agricultură și 2009 la sută pe drum, pentru că restul Gazeta de procente se distribuie de animale de companie, de stat, din partea de animale, din partea veterinară, în sistemele de.

Dr. Mihail: Tu ești acasă, înțeleg. Dacă ai da animalelor antibiotice le stimulezi prin antibiotice creșterea.

Liviu Harbuz: Da, da. Pe o parte antibiotice, dar atunci când la folosești ca promotor de creștere, faci foarte bun, să faci foarte mult rău. În Statele Unite, încă se folosește acest sistem. În Europa este interzis.

Dr. Mihail: Dacă este interzis importul de alimente provenite din astfel de animale.

Liviu Harbuz: Din Europa. Concret, la modul de față în România nu se folosesc hormona, nu se folosesc, nu se importă produse care provin de la animale care au fost crescute cu carbon.

Dr. Mihail: Vorbeam de factorul de creștere insula wide ca, care din păcate se pare că influențează dezvoltarea acelor tumorale.

Liviu Harbuz: El nu este distrusă prin tehnologiile, nu se facă prin lapte, se prin pasteurizare.

Dr. Mihail: A devenit. Da, deci nu este distrus prin pasteurizare și reprezintă un pericol pentru sănătatea omului. Dar repede noi românii primii azi prin faptul că de membri ai Uniunii Europene că ne supunem.

Liviu Harbuz: Rog să avem și foarte multe instituții europene. De exemplu este [Muzică] instituția care se ocupă de siguranța alimentelor la nivel european care contează. Comisia Europeană sunt foarte foarte multe organisme în același timp de antibiotice din imagine. De ce, agenția medicamentului europeană care face o clasificare în ce ne explică nouă medicilor veterinari foarte clar ce grupe de antibiotice putem folosi, cum ne putem folosi, pentru că și calea de administrare este foarte importantă și durata administrării, dozarea că de exemplu că 50% din prescripțiile la ombra, cât de antibiotice în Statele Unite, 50 la sută sunt greșite, inoportune și inutil și în vant tu că e mai simplu când vezi probabil o găină mie să zic mai merg să iau House. Au încercat grav.

Dr. Mihail: 50% este un număr de mică comparativ cu ce se întâmplă în Europa în care spun că peste 70% din antibiotice prescris la om în spital sunt noua fac direct terapeut asupra patologiei pe care o respectiv oare sunt?

Liviu Harbuz: Pentru că nu fac mijloc antibiograma. Foarte multe antibiotice.

Dr. Mihail: Se adune aici foarte foarte multe lucruri spuse. Eu de exemplu studiez și la farmacologie în facultate, ulterior îmi am să zic stagii clinice în care am dus de la fiecare medic în parte care seara învățat de la altul mai mare sau din Facultatea de demult, asociați antibiotice de ajuns la spital în care sunt de cele mai multe ori în alte greșeli pe care le ai, dori ai doar anumite antibiotice cu spectru larg și orice problemă, orice plagă, orice fel de muncă listen și ajungem că educația medicilor, nu specială medicilor rezidenți care încep să profeseze în spital. 500 webinarii făcute de președinte de stat care să ne învețe să ne folosim de folosire. Facem ar trebui să facem noi facem de foarte mult timp pentru că vine la noi apă și provocarea pentru a vedea ceva a fost folosite ca promotori de aștept. Poate că nu mă spăl și conștiința și atunci am zis noi să fii primul care a luat măsuri. Apropo de să spunem abordarea antibioticului irațional, nu știu că e nevoie de o abordare rațională a antibioticelor și de ce spun asta, pentru că putem ca să nu mai vorbim, 90 la sută din sunt eu care probabil știi, 90% din otită la copii sunt de origine virală, nu sunt de origine bacteriană. Ne vedem, dar s-a administrat antibiotice. Căutăm medic care a mai degrabă de la antibiotic, pentru că avem această cum să zic, ar fi pe mine. Dacă te duci la medic ca părinte obișnuită cu un copil răcit și alte trimit acasă fără antibiotic, ai grijă că nu e un pic și răceala la copii.

Liviu Harbuz: Da, e adevărat.

Dr. Mihail: Dar nu se americanilor la fel.

Liviu Harbuz: Dar sunt precum Danemarca, Danemarca, Norvegia, Suedia, care aproape că interzice folosirea antibioticelor. Ca să vorbim că e de la medicamentul lui, monitorizează nu scopul și rapidă. În ultimii ani am cum adică, îmi explicați cum apare rezistența în timp proprie.

Dr. Liviu Harbuz: Tehnomedica un antibiotic, el intră în contact cu celula bacteriană. Celula bacteriană era avem niște bucățele se ascundă de care suferă niște modificări, niște mutații în sensul rezistenței la antibiotic. Este foarte grav, este că acea rezistență se poate transmite prin acel material genetic de la în celula bacteriană la o altă celulă bacteriană, oameni de bacterie. Deci, dacă vorbim de administrare, administrarea de antibiotice, să spunem că pastă, în momentul în care administrat antibiotice prin ventilație și praful de antibiotic care proaste antibiotic, contaminează apa, solul și Cu ce fel de bacterii? Cu bacterii rezistente la antibiotic. Am acele materii Kaufland aici problemă că i s-a pus pe rezistență se transmite la om. Asta e aprinde și trăim era fost antibiotice pentru pardon. Deșteaptă ești chirurg, nu mai poți face cezariană, nu mai poți să faci, se pare o proteză de șold, nu mai poți să lași cito Statice, ai probleme cu copiii născuți prematur și așa mai departe, pentru că asta e o categorie de risc unde Daiana idioti care ai antibiotic, acolo ești nebun la cap. Dar nu la medicul de familie care vede un copil care îl 16 de banală sau aduce săpun mister mecanic pentru provocată, nu știu de frig de factori. Deci aici este marea problemă. Nu cred că în momentul în care eu mă duc la doctor și dai antibiotic, întreb: este strict necesar?

Dr. Mihail: Să facem?

Liviu Harbuz: Dacă ai mâini copii spălăm pe mâine găinile, găinile în sistemul, sistemul de biosecuritate, bună calitate are mai multe componente care înseamnă, în primul rând, accesul la informația. Să facem cu rândul tău un echipaj de poliție și acuma spui că intri la bolnavii de partid. În momentul în care pe lângă în ai un sistem de ajustare modernă, inovativ, ai un sistem de adaptare, pentru că consumul de lichide este la fel de important în organism, în organismul omului. Hrană, calitatea hranei este foarte importantă. Concentrația de proteină, de exemplu, vorbim de pui sănătoși sunt unii care se transmit un procent de 70% cu porumbul, cum ar fi gogoșarul de pădure fericit supra câteva tipul de pui care este crescut într-o densitate mai mică, pentru că ajungem și la densitatea. Densitatea este foarte importantă. Nu ne înjeră la împământarea lunii, noi oamenii, atunci când avem parte de bine. Nici animalele nu trebuie să aibă o densitate mai mare. De exemplu, un exemplu, la puiul broiler, puiul de carne, deci dacă este de șah 11 pui pe metru pătrat în sistemul de creștere. La puiul care e rand frica spațiale, acasă, cât și în perioada mai lungă de timp și care se va mai sănătoasă, densitatea este de 12. Putem să vorbim de pui organic, deja vorbim despre identitatea de zice fata. Deci densitatea, calitatea mâncării, stresul, eliminarea stresului, că la o perioadă de odihnă, mișcarea sunt elemente la fel de importante decât cele peste așa cum sunt absolut importante în viața noastră de zi cu zi, pentru că de fapt asta sunt în porțiunea de pilonii după care noi ne ghidăm în a avea o viață de o calitate mai bună.

Dr. Mihail: Idee. Degeaba am fost să ajung, dar nu s-a povestit și acele vaci felicitări.

Liviu Harbuz: Acum efectiv a face la modul figurat, de ele sunt cum să zic? Acolo este mult să zic un habitaclu normal pentru acel animal de demon sistemul de creștere tradițional. Starea asta. De exemplu, și totul e artificial și lumii, dar și ventilație și tot ce are loc să se plimbe, dar nu mai vorbim de densitatea că stă aia 65 de mii de pui într-o hală. Acum ce crezi? 20 de mii hală. Dar va da în în sistemul de rings prin care le au voie să iasă poartă și găina să scadă. Când am fost la bunici la țară, ai văzut cum se întâmplă în caz că nu știi ce să scadă după banda asta.

Dr. Mihail: Sunt niște lucruri care au destresează animalul.

Liviu Harbuz: Își îmbunătățește calitatea gândirii, generală a hranei pe care o farfurie.

Dr. Mihail: Acolo, proba către direcția asta mergem în avut siguranță în Elveția.

Liviu Harbuz: Înapoi.

Dr. Mihail: Naturalețea acestei creșteri de la de la, să zic industrială. Când am început să dăm acei hormoni, antibiotice să vedem că puteam să producem foarte mult. Ne dăm seama că acea producție ne afectează nouă sănătatea și găsești rădăcini face. Asta e foarte curajos.

Liviu Harbuz: Produc în prețurile sunt mai mari la sistemul de tehnologia de creștere a hranei este mai scumpă. Perioada mai lungă, crește prețul acestui animal, dar care este foarte bun. Calitatea sunt oameni care prin abordarea etică și morală sistemul de creștere se riscă în această perioadă, dar în același timp au susținerea presiunii consumatorilor, pentru că consumatorii sunt foarte îngrijorați de existența antibioticelor în carne, de existența lor carne, chiar dacă nu există, pentru că sunt interziși în siguranță.

Dr. Mihail: Poți folosi în țară să folosiți au folosit, este folosit?

Liviu Harbuz: Sunt folosite doar în terapie. Pentru producție și în reprodus ai nevoie de acest tip de abordare.

Dr. Mihail: A acestei pe aceeași oameni. Nu, doamna la oameni anapoda antibiotice, doar ca să feriți de anumite infecții și când avem o infecție argumentată și facem antibiograma și vedem că este o infecție bacteriană, foarte important să știm ce, adică adică.

Liviu Harbuz: Drum. Nu Doamne pic.

Dr. Mihail: Atunci practic aceeași terapia corectă.

Liviu Harbuz: Același lucru îl unim am și la animale. Adică nu le mai dăm parte biotice pur și simplu sau ca să crească și există alternative de extracte de plante, există uleiuri esențiale, există probiotice.

Dr. Mihail: Acest funcționează dacă ești nevoit să dea antibiotic.

Liviu Harbuz: Nu, depinde. Depinde dacă identifică bacteria. Depinde de foarte multe lucruri și în timp ce este foarte important, mai ales în terapie, este modalitatea. Și aici vine și ne reglementează Agenția Europeană a Medicamentului și ne spune cum facem administrarea. Sunt antibiotice care au un anumit regim, clase de antibiotice. Atunci ca de exemplu fac o ca la urechi, în ochi și parenterala intravenos, intramuscular sau subcutanat sau de exemplu, atunci când a face ceea ce teamă, administrarea noastră duc la animale. Se poate administra antibiotic și prin apă și prin furaje. Și lucrurile nu vreau să intru în detalii tehnice, dar trebuie să înțelegem mai ușor cu antibioticele. Fit va rezervati. Toți cei care intră vedeți cu antibiotice și nu aveți nici o emoție să întrebați pe doctori chiar am nevoie de acest antibiotic. Dar asta ne ocupăm noi medicii veterinari să nu aveți deja creat.

Dr. Mihail: Bun, acuma nu vreau să te întreb ceva sau oricare altă pomenit Food and Agriculture Organization sau extern sau…

Liviu Harbuz: Păi dragă pizza. Bun. A se ocupă de securitatea alimentară pentru toți și se ține așa că oamenii au nevoie de acces regulat la mâncare suficientă.

Dr. Mihail: Ochii de calitate superioară.

Liviu Harbuz: Asta sunt.

Dr. Mihail: Și de interioară. Sau na hou, hou de golf.

Liviu Harbuz: Vezi ce înseamnă să mă puțin separat America de Nord, America de Sud, Africa de Est. Culturii merg diferite. Învață ca să nu mai vorbesc de nivelul economic total diferit. E sigur calitatea hranei va fi mai bună în cultură și știu cum să mănânce și merg mai mult pe asta de la banca. Mă bulgari cică să poată înghițim și altă biotice, înghițim și hormoni. În Europa, în schimb, lucrurile se întâmplă mult mai bine monitorizată, mult mai bine reglementată, pentru că tu ai fost, cel puțin, nu eram zona cea mai civilizată și mai dezvoltată cultural europeană. Nu știu dacă mă ceva ce am învățat să accentul se pune consumatorul să facă presiune pe autorități și mai ales pe producători. Producătorii vor fi obligați să respecte dorința consumatorului în primul rând.

Dr. Mihail: Economice. Dacă nu, etice și morale sunt. Ok, consumatorul face presiuni pe autorități și producător. Dar se poate că așa, dar se poate ca autoritățile să facă presiuni pe cumpărător sau pe consumator. În ce înseamnă această suficientă alimentară și calitate superioară, cum se întâmplă în Elveția unde carnea scumpă și atunci el nu este membră a Uniunii Europene. Știu, dar tocmai ca exemplu de bune practici.

Liviu Harbuz: Exact. Bun, în ce măsură? Putem să mergem în direcție.

Dr. Mihail: Trebuie să facă presiuni asupra consumatorilor.

Liviu Harbuz: Să fie partenerul consumatorului atunci când vorbim despre industria alimentară. Eu nu cred că nici măcar nu trebuie să facă, să vezi atunci când este cazul că societatea modernă și care vrea să evolueze, avem nevoie de parteneriat, schimb de informații, de dialog și mai ales de transparență. Iar companiile producătoare care astăzi au înțeles ce înseamnă transparență, definitiv acasă, în tava tava de premii despre puiul fericit în care se găsește în tabelul fugit, au accesez, aveam acces marele public să se poartă cum se care se vor să vadă ce mănânci. Când am văzut de drum, unde provine acea parte foarte importantă.

Dr. Mihail: Ok. Totuși, nu știu cum pot să combin miau pacientul meu. Da, pot să discut cu el, dar cum pot să-l conving că nu e sănătos să mănânci carne dimineața până seara, el având acces la carne ieftină și de proastă calitate.

Liviu Harbuz: Cum ar fi să mai mulți factori. Trei factori care influențează viața.

Dr. Mihail: Bani cu care mănâncă dimineața până seara.

Liviu Harbuz: A fost legume. Mănânci dimineața brânză o carne de calitate. Na, pentru că până la urmă repede vorbim despre calitatea nutrițională a alimentelor. În ultimul timp statistici, România în ultimii 30 de ani a crescut de trei ori consumul de fructe și de legume. În ce clasă? Întâmplă în nu neapărat prin metalizată, prin educație, prin informare.

Dr. Mihail: Educare și informare. Să educați și astăzi dacă Google Ingrid Ingrid să nu Bulgaria mari, pentru că după aia devin paranoici, mai ales când e vorba de medicină.

Liviu Harbuz: Este Google în general al medicilor. Da, e prost folosit.

Dr. Mihail: Dacă Apropo de Apropo de asta, spunem te rog, suntem în pragul unei crize mondiale alimentare. Dar sunt cauzate de tot ce înseamnă pandemia și în momentul de față nu sunt. Există zonă de supraproducție.

Liviu Harbuz: De aici și legislația europeană în care a fost adoptată și de către România privind alimentarea, pentru că noi producem mult și foarte bun. E e aproximativ 14% din alimente sunt ai știut arcade baloane. Avem și un obicei noi românii să fie doamna, să fie frigiderul prins, avem să nu cumva să rămânem fără că poate vine și ea și surorile și să avem și dimineața când eram mic și s-au deschis primele primele hipermarketuri și supermarketurile din nou. Eu am uitat cu părinții în România la în 92, care am cinci ani întregi șase ani și ulterior la câțiva ani, la unu doi ani, a deschis primele, primul supermarket mare. Metro să ștergem din registrare dacă nu avem voie să dăm primul Metro București și știu că mergeam în fiecare nu se recomandă ceaiul o dată pe weekend și îmi place un like, două cărucioare. Avea acea senzație de sațietate emoțională.

Dr. Mihail: Cât a luat o chestie, trebuie să tragi vulcan. Super.

Liviu Harbuz: Asta de Crăciun. Nicio probă dacă depozitezi corect, dacă învățăm să depozităm fructele și legumele frigider. Haideți să tăiem frigider. Dacă masă Ok, de fructe, dacă facem asta nu e nici o problemă. Eu cred că românii au învățat să facă această practică.

Dr. Mihail: Este oarecum, poate mai comodă uneori să te duci doar în weekend la magazin, să-ți umpli căruciorul.

Liviu Harbuz: Foarte tânăr și îmi aduci aminte de înainte de 89 când nu găseam nimic și atunci când cumpără cantități cât și vecinii la securitate și un frigider.

Dr. Mihail: Cred că mergem să vedem în accidentul merge la fiecare zi sau o săptămână și comportamentele se schimbă.

Liviu Harbuz: De comportamente sociale. Aici vorbim de profile despre culturii, exact ce spuneam la mai devreme. Comportamentele sociale se pot schimba prin informare și educare. Deci aceasta este singura soluție pentru a ameliora starea sau patologice, pentru că ne am terminat falimentar. Vorbim despre suc alimentară, este vorba despre dispersia uniformă a cantității de producție de hrană pe glob. Se produce foarte mult în satele America de Nord, în Europa în este mai puțin, probabil că au altă zi, altă brandul să zic și alte produse de bază. Ale mai mult, dar vorbi despre Africa în continuare și foarte sărace. Dispersia uniformă a rezolva problema. Această producție care ajunge 14% la gunoi ar putea ajunge în Africa. De fapt, aici trebuie să service.

Dr. Mihail: Foarte dacă nu se înțeleg acest 14. Acest 14 inclusiv și mărul pe care îl cumpărăm plus și la aruncat. Aplicațiile mâncat.

Liviu Harbuz: Absolut. Ok.

Dr. Mihail: Proteina animală, despre alimente vegetale. Să facem ca să oprim.

Liviu Harbuz: Mănâncă puțin și des calitate. Chiar dacă e puțin mai scumpă mâncarea să cumpere un cadou și mai dau și copiilor. Și dintre noi, înainte era făcută din carne dezosată mecanic. Caramizi realizărilor.

Dr. Mihail: Bine. Acuma sunt este interzisă folosirea de mult.

Liviu Harbuz: Dar cumpără cont de calitatea și atât cât au nevoie. De fapt cumpătarea este bună în orice, chiar și atunci când consumul de antibiotice avem nevoie de o abordare cumpătată a sistemului defensiv calitativ crescută.

Dr. Mihail: Trebuie să mănânc din farfurie la restaurant și la bagat. Da, am timp încă din 2008. Exact. Să se plimbe în care respectiva.

Liviu Harbuz: Eu de exemplu și cine mă cunoaște urăsc să mănânc, să aruncare. Nu pot. Nu pot să o să zic ai mâncat și chiar mai puțin prin frigider să mănânci mai târziu.

Dr. Mihail: E bună două trei zile după ce a făcut și o conservă, adică depinde unde mai exact să o conservăm.

Liviu Harbuz: Apoi dacă nu am mâncat eu mâncare respectivă, sigur se găsește cineva care să mănânce.

Dr. Mihail: Postolache efectiv pe stradă, să mănânce altcineva. Nu arunci legislația privind în primul rând aici vorbim de persoane.

Liviu Harbuz: Se referă la supermarket, de expirare, aveau o perioadă foarte lungă în care, deci, vreau în două săptămâni între expirare.

Dr. Mihail: Se referă la produsele super.

Liviu Harbuz: Că acum perioada asta ascultă sau doar trei zile. Sunt pot să doneze, pentru că de obicei rulment expirat depinde de geneza lui Bogdan. Alimenta poate fi păstrată, poate fi invocată. De două săptămâni, un iaurt pasteurizată în plus, nepasteurizat.

Dr. Mihail: Asta au chiar dacă ai vrut ceva și el e direcționat către zone că vin e de bătrâni, în cazul în care nu au posibilitatea.

Liviu Harbuz: Foarte important de specificat că există două tipuri de blană. Este expiră la data și asta înseamnă că în momentul în care, dar când a expirat în, e periculos de mâncat și există acest test difuzor.

Dr. Mihail: A se consuma de preferință.

Liviu Harbuz: De preferat înaintea, chiar dacă e sunt acel stick sau acel biscuite.

Dr. Mihail: Revenim la antibiotice. Un antibiotic care este…

Liviu Harbuz: Da. Ok.

Dr. Mihail: Da. Crezi că e trendul mondial? Merge. Da. Practic, ceea ce am punctat astăzi că am pornit în realizare, acuma ne întoarcem spre normalitate. Un next level de normalitate este cultivarea la noi acasă. Dar se recomandă. Asta este o direcție.

Liviu Harbuz: Asta este. Însă cu totul să demonstrăm că s-au dezvoltat foarte bine, foarte puternic. Este puțin cam pentru anumite categorii sociale de cultivarea la tine acasă, în măsura în care poți ca să și tu legumele, să scrii găinile, putem să facem asta și aici vom vorbi despre necesar.

Dr. Mihail: Nu să cumpere un exemplu din zonele autorizate să cumpere din gospodărie, în piață câte o ladă de la grădina bunicii.

Liviu Harbuz: Când vine vorba despre. Întotdeauna găina cea mai bătrână sau un cocoș și Eva cel mai. Foarte bună. Subțire. Foarte bune. Astăzi, întrucât, apreciată este aproape saturată de ceea ce înseamnă insecticide, tot felul de produse pentru acaricide, pentru acarieni, antibioticile care au insistat solul și apa. Oamenii la țară stau singur exemplu, 80% dintre cei care cresc la țară pui, pui de carne de miel la vârsta de o zi în cos cu antibiotice din dar nu uita surse. 80% administrează antibiotice animalelor din gospodărie. De fapt asta ghetourile gospodăriile populației din gospodărie. 80 la sută administrează antibiotice fără să întrebi medicul veterinar, fără o prescripție. Deci da. Mult este exact ca și cu roșiile, uită-te o roșie sănătoasă ca o gâscă zurlii.

Dr. Mihail: Nici.

Liviu Harbuz: Dar cine știe câți saci de azotat? Mamaia pe două roți.

Dr. Mihail: Ceea ce întotdeauna trebuie să ne asigurăm că luăm produsul din surse autorizate și sigur.

Liviu Harbuz: Deci nu este un să spunem cartea cânte, pentru că foarte mulți români la fel ca în nu iau din supermarket, prefer să merg la țară. Am o sursă la țară de unde iau acele lucruri și foarte importantă o rasă are o sursă sigură.

Dr. Mihail: Fitness. Trebuie să încerc să folosesc.

Liviu Harbuz: Adaugă în cos sunt aici foarte important faptul că provine de la țară de la Mamaia pe care o cunoști tu din alte și doar te duci la poartă și acea lumină este egal, nu ai control asupra acesta.

Dr. Mihail: Acolo nu ai nici un control.

Liviu Harbuz: În supermarket știi că există autorități care controlează acest lucru.

Dr. Mihail: Colți de argint. Dacă ai gospodărie sau ai pe bunica și bunicul la ceea ce îi poate chiar spre noi de antibiotice și a crește o carne sănătoasă, să ai o sursă foarte bună.

Liviu Harbuz: Vino dacă facem noi decât cea mai bună sursă.

Dr. Mihail: Excelentă. Dar din nou trebuie să înțelegem că în supermarket din sau autorități care se ocupă doar de asta, care reglementează și verifică, care cred că originea și sistemul de cultivare, de creștere a animalelor.

Liviu Harbuz: Liceu mă refer la individ.

Dr. Mihail: Carne de pui, videoclip, să mâncăm mâncare de pui. Da, mănâncă de pui. Eu sunt mare fan carne de vită. Cred că trebuie să mâncăm ceva care recomandă preferințele personale.

Liviu Harbuz: Cât ar trebui să ne general și atunci când se schimbă regimul sau diferite produse specializate.

Dr. Mihail: A. Poate fi un exemplu bam, boo, york, iarba, un piept de pui din care pot să gătesc și altceva, dar în același timp îl fac sandwich și a doua zi dimineața. Deci poți mânca carne de pui.

Liviu Harbuz: Bine, este foarte salată sub diverse forme. A fost amănunțit și supă și ciorbă și tocăniță. Csendes, adică dacă e să o aducă de muștar îi este greu. În același timp, vă recomand, mai ales pentru.

Dr. Mihail: Păi de ce nu sunt unui prieten? Vezi, dar.

Liviu Harbuz: Da. Hai să spun ca masca este o. Copilul nu e bine.

Dr. Mihail: Sunt foarte fragedă.

Liviu Harbuz: Vegetarieni, carnea macră.

Dr. Mihail: Să nu consuma carne foarte grasă.

Liviu Harbuz: Adică exact ceea ce fac.

Dr. Mihail: Orice. Chestiunea sau dacă sunt în pat. Și dacă știm să consumăm cumpătat, nu vom avea probleme. În primul rând, în momentul în care tu îți achiziționezi o carne refrigerată, cea mai sigură cale refrigerată, pentru că o ba da. Ești o și poți congela.

Dr. Mihail: Dacă vrei să-ți mai rest perioada de valabilitate de anul, dar dacă rămâne pui carne congelată dată, de congelate, numai voie sau pentru că a distrus toate calitățile nutritive.

Liviu Harbuz: Dar chiar dacă chiar dacă el nu are o valoare nutritivă.

Dr. Mihail: A. A sunt și vă bucurați de o să mare. Pot să mă întorc de carne de oaie și îmi plac foarte mult, dar pentru de oaie carne de vită și de fapt o mănâncă mai spre veghet.

Liviu Harbuz: Ok. Uite, de exemplu, curent ăsta vegani sau nu îl susțin că sunt anumite componente etice, sănătoase, dacă vrem să protejăm animalele.

Dr. Mihail: Sunt eu, ca eu ca eu nu mai. Protecția Animalelor este motivul pentru care oamenii devin vegani.

Liviu Harbuz: Dar ok. Dar eu una dintre dintre ele este corect ca este interzis să zic. Contrazis de mare parte de ghiduri medicale și de nutriție acela că este sănătos să mănânci și nu mai sunt și este cât se poate de clar demonstrat că nu este sănătoasă monezi de argint.

Dr. Mihail: Totuși, corect.

Liviu Harbuz: Păi dacă divorțat telefon, că doar cum e ca aspect pâine, mănâncă și banane.

Dr. Mihail: Când se aude de exemplu, însă care beneficiază pe deplin credit de pe urma acestui e trends de a fi vagon, ori de câte ori ne vedem, el zice ma frate, sunt de trei zile, ceea ce înseamnă că al treilea număr de care și pe a patra zi mănâncă carne și nu este vegan. Îți zic de trei zile și el nefumător de două.

Liviu Harbuz: Rânduri. Acum pe, cred că asta scrie. Asta e cel mai sănătos după care putem să facem, cred eu, să fiu din când în când egali ca să avem ținea care să nu trebuie să fim cât se poate de echilibrat. Alimentația trebuie să fie echilibrată și să nu uităm. Noi calitatea. Rapid. Beți multă apă.

Dr. Mihail: Apă că trebuie.

Liviu Harbuz: Pentru că lipsa de hidratare a organismului animal și om dăunează foarte tare. Deci trebuie să prea minim 2 L și 3 L de apă.

Dr. Mihail: E foarte sănătos. Așa este în viață. Și vreau să te mai întreb ceva. Ești de 10 ani membru în grupul de lucru operativ mondial de experți pentru agricultură și securitate și a fost acest pas veți putea observa. Ok.

Liviu Harbuz: Bun.

Dr. Mihail: Păi Liviu, îți mulțumesc pentru toate informațiile astea. Îți mulțumesc că ai zis că există oameni ca tine, că aceste autorități de care foarte mulți oameni nu știu. Nu mai reprezintă autoritățile, doar respect ce zic autoritățile.

Liviu Harbuz: Au participat la într-un care primesc funcția în Colegiul în care [Muzică] a stat cu autorități, cu ochiul autorități care îngrijesc și ca noi să avem.

Dr. Mihail: Rețeaua este foarte importantă. România este foarte puternică. Așa cea de stat și cea privată de medic în fiecare comună. Fiecare sub, el trebuie să identifice fiecare animal, trebuie să controleze mișcare animalului. Deci avem o groază de pe care nu le mai.

Liviu Harbuz: Cu altă ocazie. Am folosit când trebuie să avem un transport de porci din un alt județ pentru experiment. Au văzut erau de acord la județul respectiv. Acordul, traseul animal, acum ajungem dacă vrem noi astăzi în același timp facem urmărim.

Dr. Mihail: Nu. Mă urmărim indivizi.

Liviu Harbuz: Indivizi care circulă dinspre partea dreapta urmărim, cât timp vii sau locul urmărim au fost de la voi. Chiar dacă am 20 de ani în toate laboratoarele, jucam cu, lucrăm cu epidemiei. Avem niște sisteme de supraveghere și monitorizare incredibile pe care ar trebui cei care se ocupă de bine să le ia ca exemplu de bune practici. Și mai vreau să spun un singur dar și am închis să mergi la vorbă. Nu există revista boli, există bolnav. Că fiecare dansează falsă. Deci fiecare trebuie să aibă grijă să știm urez a murit tatălui tată, pentru a face față provocărilor.

Dr. Mihail: Live despre acest spui. Sute la sută.

Liviu Harbuz: Chestie care este beneficiul arctic? Cele ajută. Ce este acestui bine? În primul rând, așa cum spuneam, de la producători care țin la etică și morală și care produc pentru sănătatea omului. Produc produse de calitate în condițiile în care asta presupune un efort și inovativ și ecoeficient. Stau un astfel de produs este de exemplu produsul palton lichid sau copacilor din pădure.

Dr. Mihail: Tot mai devreme de pădure.

Liviu Harbuz: Nu poți fi de gândit dacă da. Deci dar eu fac supă bună. Acest produs este foarte sănătos. Nu am găsit.

Dr. Mihail: Na, acum la supermarketuri.

Liviu Harbuz: Este un produs poartă sănătos, sigur fără antibiotic. Care provine din găinile de rasă cuvântul broască cascadă, genetic, pentru a fi crescut o perioadă mai lungă de timp, 56 de zile. Deci atunci când mănânci puiul fericit, că mănânci cocoșelul de pădure, din data că ești un element sigur și sănătos, concret, ediție decât în plus.

Dr. Mihail: Mine la acest brand la fel, în care am văzut că fac acest pas, este că e pare că muream, reîntoarcere la origini. Puiul aleargă pe iarbă, ilustrează comportamentul acestora fiind și inhalăm și în exterior.

Liviu Harbuz: Chiar așa, la pădurice, pădurice. Ei au fost mănâncă 70 la sută, 75%. Foarte important. Au mișcare cu scop. Lucrează o de profesioniști și de pasionați. Sunt oameni care știu, chiar știu să facă acestea.

Dr. Mihail: Vreodată specificul lucru legat de antibiotice. Deși uneori vă interzice administrarea de grade C pentru creștere, însă dacă ai o problemă, nu este interzis.

Liviu Harbuz: Nu era plin de terapie. Pentru aleg să fac control Apropo de care este nivelul de bază de antibiotic.

Dr. Mihail: Interne. Dar ce de precizat acasă.

Liviu Harbuz: Cum a vedea dacă o pasăre are nevoie de un tratament cu antibiotic, iar nu intrăm consumăm chiar dacă există varianta așteptare de înjumătățire, după care pasărea poate fi comercializată. Politica celor care produc purtat și de data aceasta casele și nici laude pentru terapie. Ok. Dacă totuși acele piese auto, noi le primesc antibiotic, dar nu intră pe linia de producție. Rând consumul de antibiotic sunt permise într-una și într-o anumită limită în terapie. Dar diferența față de alții să fie fericiți, pădurea nu au voie să meargă în comerț.

Dr. Mihail: Dacă chiar și pentru că sclavi clip. Mulțumesc și miau. Cam că există oameni buni. Aveți grijă de voi. Aveți grijă de ce consumați. Există o educație în ce înseamnă alimentație, nutriție. Încerca să vă educați și citiți sau voi interesați de unde vine mâncarea în farfurie voastră, nu din supermarket. Cum ajungi în supermarket? Din ce firmă provine? Cum a fost crescut acea, acea carne? Nu faceți exces de carne. Nu vă duceți veganism. Cât se poate faceți alegeri corecte.