Sănătatea orală influențează sănătatea întregului corp | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Cristina Obreja

7.2.2024


In acest episod exploram legatura stransa dintre sanatatea orala si sanatatea intregului corp cu Dr. Cristina Obreja, medicul care a pus bazele stomatologiei biologice in Romania si a dezvoltat un protocol holistic de tratament cu laser al parodontozei, fondatoarea clinicilor de stomatologie biologica Life Dental Spa, cel mai mare lant de clinici stomatologice laser, din Romania.

Discutam despre avantajele tehnologiei cu laser in stomatologie, abordam stomatologia holistica si impactul stilului de viata asupra sanatatii orale. Vorbind despre parodontoza, periajul corect, si efectul stresului, demontam mituri si oferim sfaturi practice. De asemenea, analizam rolul politicilor de sanatate in prevenirea problemelor orale si importanta corectarii ocluziei pentru sanatatea intregului corp. Scopul acestui material este acela de a evidentia importanta ingrijirii orale pentru o viata sanatoasa.

#doctormihail #boabedecunoastere #sanatateorala

Material educational sprijinit de https://www.lifedentalspa.ro/

Dr. Mihail: Este afectată în mod indirect și coloana, bineînțeles, încep să apară dureri de cap și așa mai departe. Și ai zis periaj corect, ce înseamnă periaj corect? Antibioticul, e atât de important ca oamenii să înțeleagă, este rău, îți face din start un rău pentru că îți distruge și… Dar care e cea mai ieftină soluție? Adică, totuși, să zicem, pentru un om care pierde un dinte, dar nu dispune de resurse financiare. E ok să folosim periuță electrică sau ești mai degrabă pentru o periuță obișnuită? Pot apărea pe fondul unui stres prelungit diverse afecțiuni, așa cum este și parodontoza. Cum poți să eviți să faci parodontoză? Omule, te salut! Doctor Mihail aici și suntem la un nou episod de Boabe de cunoaștere, Boabe de cunoaștere de data asta în stomatologie, pentru că o să vorbim cu un medic stomatolog care este Cristina Obreja. Este medicul care a pus bazele stomatologiei biologice în România și a dezvoltat un protocol holistic de tratament cu laser al parodontozei, este fondatoarea clinicilor de stomatologie biologică Life Dental Spa, cel mai mare lanț de clinici stomatologice laser din România. Ce faceți cu laserul acolo, Cristina?

Cristina Obreja: Wow, ce prezentare lungă!

Dr. Mihail: Asta e scurtă, asta e varianta scurtă.

Cristina Obreja: E varianta scurtă? E bine, da.

Dr. Mihail: Să știi, ca să termin prezentarea, mi-a fost foarte ușor să comunic cu soția mea pentru că ea mă tot întreabă. De exemplu, astăzi am fost, am fost cu niște treabă prin oraș și ea mă întreabă, ce faci azi? Zic, uite, am un podcast cu… Și zice, cu cine? Cu Cristina Obreja. Cine e? Și e foarte simplu că trebuie să zic, stai un pic și mă uit așa pe orice strada aș fi zic stai un pic, unde… Uite, doamna aia de pe afișul acela de pe stâlp. Aveți, toate, aproape, nu știu, 30% din stâlpii din București sunt cu reclamă la clinica voastră, deci cred că oamenii știu deja cu cine, cu cine vorbim.

Cristina Obreja: Da, sper. Ce faceți cu laserul în stomatologie? Facem o grămadă de lucruri interesante și benefice și deja le facem cam de 6-7 ani, de când mi-am cumpărat eu primul laser și m-am entuziasmat pentru că mi-a plăcut tare mult să lucrez cu el și am văzut ce multe beneficii are și în momentul în care mi-am cumpărat eu primul laser, să știi că în România cred că mai erau două sau trei aparate de felul acesta și cred că entuziasmul meu a fost cel care a contat foarte mult ca să facem cât mai populară această tehnologie și această terapie, această metodă de tratament. Și ce facem? Păi, tratăm carii cu laserul, tratăm gingivita cu laserul, parodontoza și îl putem folosi în principiu ca instrument principal sau ca instrument adjuvant în o grămadă de tratamente stomatologice, inclusiv chirurgicale.

Dr. Mihail: Ok, dar fii atentă, am zis de stomatologie biologică, hai să-i dăm o definiție, ce înseamnă stomatologie biologică?

Cristina Obreja: Păi, uite, eu inițial foloseam termenul de stomatologie holistică și am început să-mi întreb colegii și pe anumiți pacienți ce înțeleg ei din asta, ce înseamnă stomatologia holistică? Și mi-am dat seama că mai nimeni nu știa ce înseamnă holistic și toți credeau că, de fapt, o să-i tratăm cu frunze, cu ceaiuri și cu ierburi la clinică.

Dr. Mihail: Ok.

Cristina Obreja: Și atunci mi-am dat seama că trebuie să schimb termenul și am căutat un sinonim. N-am inventat eu acest gen de stomatologie, este deja inventată de mult timp și are ca punct de plecare ca origine Germania și am văzut că stomatologia holistică este denumită și stomatologie biologică și atunci am preluat și am folosit acest termen pentru că mi s-a părut mai ușor de înțeles pentru oameni. În principiu, dintre principiile stomatologiei biologice putem să enumerăm în primul rând minim invazivitatea, adică lucrăm cât mai puțin invaziv pentru pacient prin metodele cele mai puțin deranjante pentru corp. De asemenea, folosirea unor materiale cu grad înalt de biocompatibilitate. De exemplu, nu mai recomandăm utilizarea metalelor în anumite restaurări dentare, nu mai folosim amalgam pentru plombe, probabil că știi este un material destul de des folosit, dar din păcate nu foarte sănătos, da? Și la fel și pentru implanturi, la fel și pentru toate restaurările, coroanele, punțile dentare, lucrările dentare, preferăm să folosim alte materiale cum ar fi zirconiul sau ceramica.

Dr. Mihail: Ok, totuși am vorbit și despre un protocol holistic de tratament cu laser al parodontozei dar acum ca să înțeleagă oamenii ce este holistic, și eu în cartea mea am abordat tema asta și din ce în ce mai mulți doctori înțeleg importanța abordării holistice. Holistic înseamnă că uite, dacă luăm camera asta și vine, de exemplu, un tâmplar și zice, ok, masa asta ar trebui să fie de 3 ori mai lungă și îți faci o masă de 3 ori mai lungă în camera asta, doar că masa asta o să deranjeze camera, nu o să mai ai loc să te miști în camera asta și atunci îți trebuie un tâmplar care abordează holistic masa în sensul în care zice, ok, cum ar trebui să abordăm masa asta în raport cu această cameră, astfel încât ea să fie, să își și servească scopul, dar să fie bine amplasată în această cameră. Practic holistic în medicină nu înseamnă… Termenul a fost foarte des folosit ca și cum ar fi ceva complementar sau exact, și cum ar fi tratament cu frunze sau cu homeopatie sau cu orice altceva. Ori holistic înseamnă că tu când tratezi o problemă, te uiți și la tot corpul și vrei ca tot corpul să fie ok în acest tratament.

Cristina Obreja: Exact, exact. Adică este o viziune de ansamblu a ființei umane care nu este redusă doar la două rânduri de dinți pe care le tratezi separat undeva într-o clinică, pentru că e destul de des întâlnită viziunea asta în care cumva gura ar fi separată de corp, o tratăm într-o altă clinică, separată de celelalte, spitale, clinici și așa mai departe și atunci cumva oamenii nu mai fac legătura între gură și echilibrul ei și restul corpului. E ca și cum restul corpului nu contează, bolile, afecțiunile de care mai suferă pacientul nu contează, general vorbind. Stilul lui de viață nu contează și atunci noi cumva încercăm să aducem toate aceste lucruri împreună și să le folosim într-un concept care tratează ființe umane nu dinți. Cam asta ar fi, cam asta ar fi ideea.

Dr. Mihail: Păi și dă-mi câteva exemple dacă poți în care contează tot restul ansamblului, corpului uman atunci când vorbim de dinți.

Cristina Obreja: Uite de exemplu în ceea ce privește parodontoza, parodontoza nu este un cuvânt corect ca să, că probabil o să fie persoane care o să comenteze legat de asta, dar este un cuvânt popular pe care îl înțelege toată lumea. Ce înseamnă parodontoza în primul rând? Este o boală care afectează nu dinții ci gingiile și osul care ține dinții, oasele maxilare în principiu, este o boală bacteriană, adică acolo există niște bacterii care se cantonează subgingival care într-o primă fază inflamează doar gingia și dacă nu sunt eliminate la timp, de acolo încep să distrugă osul, da? Distrugând osul, se distruge…

Dr. Mihail: Și ligamentele alea, nu? De care sunt agățați dinții.

Cristina Obreja: Exact, exact. Și în timp, ce? Se mișcă dinții și poate să-ți scadă.

Dr. Mihail: Exact, pentru că dacă se distruge osul suport dinții nu mai au sprijin, se mișcă și pică. Cam ăsta e traseul. Și în parodontoză, nu știu, oamenii au impresia că a venit Dumnezeu și i-a bătut cu o parodontoză în cap.

Cristina Obreja: Am avut ghinion, da.

Dr. Mihail: Exact, am avut ghinion, tocmai pe mine, exact. Însă în realitate, ei trebuie să înțeleagă că stilul lor de viață i-a adus în acel punct în care s-au îmbolnăvit.

Cristina Obreja: Stil de viață.

Dr. Mihail: Exact. Și ce din stil de viață poate să ducă la parodontoză?

Cristina Obreja: Păi, în primul rând, alimentația, da? Zahărul este un mare, mare deliciu pentru bacteriile care produc această boală, la fel cum e un mare deliciu și pentru cele care produc cariile, da? De asemenea, consumul de zahăr este răspunzător și pentru creșterea inflamației în corp și parodontoza este o boală inflamatorie, da? Și noi cumva trebuie să avem grijă și să adoptăm o dietă în care nu este favorizată inflamația, da? Asta înseamnă mai multe fructe, legume proaspete, da? Cât mai mult în direcția asta și de asemenea, ține foarte mult și de partea de igienă, cât de bine te speli pe dinți, cât de des, trebuie să ai și o tehnică corectă de periaj, cât de des mergi la stomatolog ca să fii verificat, da? Pentru detartraje, pentru…

Dr. Mihail: Care e tehnica corectă de… scuze, o să tot facem paranteză la paranteză pentru că mi se pare interesant. Ok, deci ca să rezumăm, parodontoza este o inflamație până la urmă, da? Care îți afectează gingia, merge la acele ligamente, dinții noștri, nu sunt cimentați în os, sunt ținuți cu niște ligamente.

Cristina Obreja: Exact.

Dr. Mihail: Alea să slăbesc, încep să se miște dinții și ne pot cădea. Abordarea holistică înseamnă că trebuie să te uiți la stil de viață, adică consumul de zahăr. Mi se pare foarte interesant acum că înțeleg că acest consum de zahăr hrănește bacteriile alea care îți atacă gingia, care provoacă inflamație, dar provoacă inflamație și în corp prin aceste spike-uri glicemice, iar îți crește inflamația.

Cristina Obreja: Exact.

Dr. Mihail: Și ai spus, ok, important este să mâncăm corect, adică fructe și legume, asta recomandăm și noi în general, adică pentru tot corpul e sănătos să mănânci fructe și legume și ai zis periaj corect, ce înseamnă periași corect?

Cristina Obreja: Înseamnă să te periezi cel puțin de două ori pe zi dimineața și seara.

Dr. Mihail: Cât timp?

Cristina Obreja: De preferință două minute, dar contează că în acele două minute să folosești și niște mișcări corecte, în sensul în care de obicei ar fi bine să periezi dinspre gingie, înspre marginea liberă a dinților.

Dr. Mihail: Mi se pare atât de complicat. Eu am auzit de chestia asta și prima dată mi-a zis-o… Adică nu trebuie să faci mișcări orizontale că nu sunt ok deloc, o să bagi mâncarea între dinți și nu o să fie în regulă și atunci…

Cristina Obreja: Deci nu așa.

Dr. Mihail: Nu, nu așa. Dar așa ne-au învățat părinții.

Cristina Obreja: Știu, ce știau și ei ne-au învățat.

Dr. Mihail: Și după aia ne-au învățat că e bine să te perii așa, dar de fapt, mi-a zis la un moment dat un doctor la MediCOOL și am zis, what? Mi s-a părut că nu știe despre ce vorbește și după aia mi-a confirmat mulți alții că de fapt, deci dacă eu îmi perii dinții de sus, eu trebuie să fac contact sus lângă gingie…

Cristina Obreja: Exact și pe urmă să tragi.

Dr. Mihail: Pentru că dintele fiind cumva în gingie, dacă dintele este așa în gingie, eu dacă perii, nu-mi dau seama cum să arăt, eu dacă perii așa, eu o să bag resturile de mâncare între gingie și dinte.

Cristina Obreja: Exact. Și atunci eu trebuie să fac chestia asta.

Dr. Mihail: Exact, e ca și cum mături și elimini, mături și dai afară, cam asta e. Foarte bună analogia, adică noi când măturăm acasă, nu facem așa, adică nu dai așa, stânga-dreapta, dai doar de la murdar înspre, ca să faci curat.

Cristina Obreja: Exact.

Dr. Mihail: De la colț până la mijloc și după aia…

Cristina Obreja: Exact, exact.

Dr. Mihail: Două minute, deci aș vrea să dau eu acum un sfat oamenilor să își pună cronometrul pe ceas două minute, pentru că mie, spălatul, deci eu când mă spăl pe dinți, mi se pare că se dilată timpul și mi-am dat seama de asta în momentul în care mi-am luat o periuță soția, mi-a făcut cadou, o periuță electrică despre care se spune că e Rolls Royce-ul periuțelor electrice, e ceva periuță care se pune la încărcat și are și un display în momentul în care ai dat drumul, îți arată, are cronometrul, îți arată de cât timp te speli și îți arată și pe acel dispozitiv, nu știu cum se cheamă periuța, o știi?

Cristina Obreja: Bănuiesc, dar nu știu dacă e vorba despre…

Dr. Mihail: Ceva, IQ7, nu știu ce, în fine.

Cristina Obreja: Sunt multe variante acum.

Dr. Mihail: Ideea e că acel dispozitiv pe care se încarcă, îți arată dinții și îți arată cât timp ai petrecut pe fiecare parte a dinților și are superior, inferior, față și laterale.

Cristina Obreja: Bine, acum dacă vrei să spun și părerea mea, mi se pare un pic exagerat.

Dr. Mihail: Da, deci m-a dus într-o anxietate. Dacă stai să te uiți în… Da, deci mă spăl și mă uit acolo și îmi arată, ok, sus ai terminat, jos ai terminat, dar ce vreau să zic, ce mi s-a părut foarte interesant este când am început să mă spăl cu o periuță care mă cronometrează, în momentul în care mie mi se părea că mă spăl deja de 4 minute, mă uitam pe cronometru și erau undeva doar 50 de secunde. Adică 2 minute pare… măi, sunt 2 minute, e puțin, dar într-un care începi să te speli pe dinți, se dilată timpul și au trecut 5 minute, ți se pare, și de fapt a fost doar 1 minut. Adică eu mi-am dat seama, ce vreau să zic eu este că eu care credeam că mă spăl 5 minute pe dinți, de fapt mă spălam 1 minut pe dinți și atunci 2 minute chiar trebuie să stai să insiști măcar decât te vor să îți pui ceasul să vezi că alea sunt chiar 2 minute și te speli așa. Bun, revenind la parodontoză, deci stil de viață, ce mâncăm, periaj corect, l-ai explicat acum, adică periem dinspre gingie în jos și ai zis, mersul la stomatolog.

Cristina Obreja: Uite, eu vreau să-ți povestesc despre faptul că eu am citit niște studii care demonstrau legătura între stresul la care este supus sau prin care trece un pacient o perioadă mai lungă de timp și faptul că în corpul lui încep să se declanșeze niște procese inflamatorii și de asemenea că se dă un shutdown sau mă rog, se reduce activitatea sistemului imunitar și normal că pentru o astfel de persoană pot apărea pe fondul unui stres prelungit diverse afecțiuni, așa cum este și parodontoza și eu am început să caut în momentul în care am observat că de-a lungul anilor am avut pacienți care respectau toate indicațiile mele legate de întreținerea de după tratamentul de parodontoză pe care îl făceam cu laserul în cabinet, eu le dădeam o listă lungă acasă de lucruri pe care trebuia să le facă, să schimbe alimentația, să ia anumite suplimente, să facă anumite lucruri, să se igienizeze într-un anumit fel.

Dr. Mihail: Să se perie, să facă detartraj.

Cristina Obreja: Exact, toate cele. Ei respectau toate aceste lucruri și veneau la întreținere, îi chemam chiar la o lună și jumătate, la 3 luni, deci îi țineam destul de aproape și vedeam că la un moment dat, deși respectau absolut tot ce le spuneam eu acolo, unii dintre ei aveau recidive, da? Deci le apărea din nou inflamația. Și pentru că nu știam ce să le spun, nu știam să le spun de ce se întâmplă asta, pentru că ei teoretic erau cuminți și făceau tot ce le spuneam eu, am început să investighez puțin lucrurile și am ajuns la partea asta cu stresul și am început să vorbesc cu ei și să-i întreb ce s-a întâmplat în viața ta în ultima perioadă? Să vedem dacă pot să fac vreo legătură. Și vreau să spun că toți cei care aveau recidive, de obicei îmi povesteau că au trecut printr-o perioadă mai grea a vieții lor, că au divorțat, că s-au despărțit de cineva, că diverse lucruri au avut o pierdere și așa cumva am început eu să fac legătura și m-a interesat să studiez mai mult subiectul ăsta pentru că este o legătură, zic eu foarte mare, pe care eu am descoperit-o și clinic, cu pacienții.

Dr. Mihail: Ok. Și atunci înseamnă că în abordarea ta în clinică cauți dincolo de doar ok, avem parodontoză, facem tratament de parodontoză, cauți să vezi care ar putea să fie alte cauze holistice să le zicem, biologice și încerci să recomanzi în direcția asta ca pacienții să aibă o, nu știu, o reziliență mai mare.

Cristina Obreja: Îi atenționez puțin și le spun, eu vreau să le explic lucrurile astea pentru că eu știu că degeaba le fac tratamentul cel mai bun cu laser sau cu orice altă tehnologie, ei se vor simți bine o perioadă, dar dacă ei se reîntorc la stilul lor de viață anterior care a produs boala, normal că și recidiva va reapărea și atunci eu mă simt responsabilă și vreau să-i ajut și pe ei să-și dea seama că ei sunt cei care se îmbolnăvesc și cumva nu stă în puterea mea să trăiesc viața în locul lor, să merg eu acasă să-i spăl pe dinți, că eu le mai spun, știți? Eu aș putea să vin în fiecare seară să vă spăl pe dinți, dar să știți că o să vă coste foarte mult, deci mai bine gratis, faceți asta gratis pentru că o faceți pentru sănătatea dumneavoastră.

Dr. Mihail: Cât ar costa, mă gândesc, să vină un stomatolog să te spele pe dinți?

Cristina Obreja: Nu știu, nu m-am gândit la o sumă, dar sincer…

Dr. Mihail: Cred că ar fi un serviciu tare.

Cristina Obreja: Un serviciu bun, nu? Ar fi next level față de periuța electrică să ai, da.

Dr. Mihail: Adică ai suficienți bani, vine un stomatolog la tine acasă seara, te spală pe dinți, ești sigur că e tot ok.

Cristina Obreja: Dar știi care e problema? Că de obicei majoritatea oamenilor nu se spală pe dinți seara, că de asta am zis seara. Dimineața toată lumea se trezește, se pregătește pentru o nouă zi, vrea să-și dea un refresh, se spală pe dinți, da? Dar seara toată lumea doarme, nu mai are chef, se bagă în pat și atunci, peste noapte, rămân pe dinți reziduuri alimentare și bacteriile încep să-și facă de cap, fermentează și pe parcursul nopții deja apare o activitate bacteriană care poate să favorizeze fie o parodontoză, fie o gingivită, fie apariția unor carii, deci dacă ar fi să renunți la un periaj, aș zice să renunți la cel de dimineață, pentru că cel de seara e mult mai important.

Dr. Mihail: Asta vreau să te întreb, adică ar fi să alegi un singur periaj pe zi, când l-ai alege, seara?

Cristina Obreja: Seara este super important, dar și cel de dimineață, bineînțeles, pentru că, na, trebuie să ne dăm un restart, nu? Trebuie să dăm, să avem un start bun.

Dr. Mihail: Da, asta e important de înțeles și mi se pare foarte important. Dacă ar fi să te speli o singură dată pe zi și să nu respecți recomandarea de două spălări pe zi, atunci seara e cel mai important, plus că seara, glandele salivare se opresc din a face salivă și nu-ți mai spală gura. Că dimineața te-ai trezit și dacă nu te speli pe dinți într-o oră, să zicem că deja nu mai e acea halenă, să zic, de peste noapte, care e fiziologic normală, pentru că ai salivă care spală gura și la un moment dat lucrurile se spală, dar noaptea ele nu se mai spală, adică e musai să te culci cu dinții ăia curați.

Cristina Obreja: Da.

Dr. Mihail: Dar ce părere ai de periuțele electrice? E ok să folosim periuță electrică sau ești mai degrabă pentru o periuță obișnuită?

Cristina Obreja: Eu cred că fiecare persoană ar trebui să ceară sfatul medicului, sfatul stomatologului pentru că nu cred că există o recomandare universal valabilă. Uite, eu de exemplu n-am reușit, deși am încercat destul de multe variante, n-am reușit să mă spăl până acum și să accept o periuță electrică prea bine. Mi se pare prea dură pentru mine, dar sunt oameni care se spală foarte bine cu periuțe electrice și atunci este foarte ok așa. Cred că ar trebui să alegem în funcție de sensibilitatea noastră, de nu știu, cât de bine ne simțim după ce ne periem cu un anumit tip de periuță. Pentru copii este ideal să fie electrică pentru că ei nu știu să facă mișcările corecte și atunci dacă e ceva care se învârtește acolo, tot e mai bine decât nimic, da? Dar pentru un adult cred că ar trebui să fie o recomandare personalizată.

Dr. Mihail: Ok, bun. Vreau să ne mai întoarcem puțin la parodontoză și să-mi explici, pentru că tu zici că folosiți laser în tratamentul parodontozei. Am înțeles, parodontoza este o inflamație a gingilor care merge până la ligamente, până la os. Ce face laserul în tratament? Adică cum folosiți laserul în tratamentul parodontozei?

Cristina Obreja: Uite, eu de-a lungul anilor am folosit tratamentele clasice și tratamentul clasic pentru o parodontoză este chiuretajul.

Dr. Mihail: Sună dureros.

Cristina Obreja: Și cum se făcea? Era vorba despre o chiuretă care e un instrument un pic ascuțit pe care îl foloseai ca să cureți tot ceea ce se depozita subgingival, și anume tartru, bacterii, țesuturi infectate și așa mai departe, da? Deci practic chiuretai zona subgingivală, pungile parodontale, făceai o relativă curățenie și în fine, era o procedură destul de dureroasă, e nevoie de anestezie de obicei și senzațiile…

Dr. Mihail: Nu e detartrajul simplu.

Cristina Obreja: Nu, nu este, nu e.

Dr. Mihail: La detartrajul simplu am văzut că se mai folosesc tot felul de instrumente, nu? Ascuțite, freze care îți curăță sub gingie.

Cristina Obreja: La detartraj te folosesc cu ultrasunetele și e vorba despre niște anse subțiri, nu sunt freze că frezele ți-ar face o gaură în dinte, ansele astea nu fac gaură în dinte ci doar printr-o mișcare de vibrație îndepărtează blocurile de tartru și curăță dinții. Acum, revenind la tratamentul paradontozei, am căutat variante, asta și pentru că, și e un lucru pe care ar trebui să îl menționăm, și pentru că foarte mulți români suferă de o boală gingivală. Se spune chiar undeva în jur de 8-9 din 10 români au un gen de afectare paradontală, că e o gingivită sau că e o parodontoză, ceea ce este foarte mult, și fiind așa de frecventă această afecțiune, m-am străduit să găsesc o variantă mult mai bună de tratament. Și atunci am descoperit laserul și am văzut ce poate să facă el. Și ce poate el să facă? În principiu, el fiind bactericid, în momentul în care introduci acea lumină în zona subgingivală, pentru că practic laserul este o rază de lumină cu o anumită lungime de undă care te ajută să faci terapie, și în momentul în care pui acea undă, rază de lumină în zona subgingivală, ea are un efect bactericid, adică omoară bacteriile care produc boala, ceea ce nu poți să faci cu nicio chiuretă și ceea ce te ajută să nu mai administrezi, să nu mai recomanzi antibiotice, ceea ce este minunat.

Dr. Mihail: Altfel, dacă n-ai laser, tu cu chiureta îndepărtezi cumva ce vezi, dar după aia trebuie să dai antibiotici ca să distrugi bacteria.

Cristina Obreja: Neapărat. Da. Se folosesc antibiotice și local, și general, deci este o rețetă mai complexă pe care trebuie, un tratament mai complex pe care trebuie ca pacientul să-l urmeze. Dar dacă avem laser, nu mai este nevoie să administrăm antibiotice decât în cazuri foarte rare la persoane, nu știu, care au anumite afecțiuni generale și vrei să faci o profilaxie.

Dr. Mihail: Ok, asta mi se pare super tare pentru că cumva antibioticul și pe canalul acesta de YouTube și în social media am vorbit foarte multe ori despre asta și o să tot vorbesc. Antibioticul, e atât de important ca oamenii să înțeleagă, este rău. Îți face din start un rău pentru că îți distruge și bacterii bune din flora ta microbiană. Acum, dacă binele pe care ți-l aduce, pe care ți-l stabilește medicul, depășește acel rău, atunci are rost să iei antibiotic. Dar în condițiile astea în care există tratament laser pentru parodontoză prin care poți să eviți acest antibiotic, mi se pare incredibil. Adică mi se pare foarte important asta.

Cristina Obreja: Da, sunt perfect de acord și într-adevăr și în stomatologie se merge foarte mult pe ideea asta de a elimina necesitatea antibioticului. Adică se mai folosesc ca antiinflamatoare, dar sincer, antibiotic, ne străduim să evităm. Acum, revenind din nou la parodontoză, folosești laserul pentru a distruge, pentru efectul lui bactericid, dar folosești și chiureta ca să cureți ce rămâne acolo sau nu?

Dr. Mihail: Nu, pentru că noi avem un anumit tip de laser, că sunt mai multe, când vorbim despre laser nu vorbim despre un singur aparat sau despre o singură lungime de undă, ci despre o tehnologie care înseamnă mai multe aparate, mai multe lungimi de undă cu care faci diverse lucruri, diverse terapii, unele se pretează pe țesut moale, altele și pe țesut dur și pe țesut moale, deci sunt cumva, e vorba despre mai multe aparate, iar noi în tratamentul parodontozei folosim aparatele de tip Erbium, așa se numesc, niște lasere de tip Erbium, care fac acest chiuretaj în ghilimele, de fapt vaporizează țesuturile infectate de sub gingie. Și atunci…

Cristina Obreja: E dureros asta?

Dr. Mihail: Absolut deloc în sensul în care foarte rar facem anestezie pacienților care sunt tratați prin acest protocol. E oarecum asemănător cu ceea ce simți la detartraj, da? Oricum se face întâi detartrajul, se îndepărtează cu ultrasunete tartru și apoi se introduce laserul subgingival pentru acest efect bactericid și pentru a vaporiza țesurile infectate.

Cristina Obreja: Ok, wow, foarte interesant. Ultima întrebare despre parodontoză și după aia trecem mai departe. Cum poți să eviți să faci parodontoză? Ok, un stil viață sănătos, dar cum îți dai seama sau cum prinzi parodontoza fix la început ca să intervii la început? Ce trebuie să faci?

Dr. Mihail: În primul rând e bine să fii atent la semnele pe care ți le dă corpul și acestea ar fi în primul rând sângerarea gingivală, da? Dacă vezi că atunci când te speli pe dinți, sângerezi, e clar că e ceva în neregulă acolo. Nu știu de ce oameni au impresia că dacă sângerezi din oricare altă parte a corpului, este rău și trebuie să mergi la medic. Dacă sângerezi de la gingii, nu e nicio problemă, e ceva normal.

Cristina Obreja: Deci nu e ok să sângerezi din gingii?

Dr. Mihail: Deloc! Adică n-ar trebui să sângerăm deloc, da? Dacă sângerăm înseamnă că există o problemă acolo și trebuie să identificăm acea problemă și să o rezolvăm, da?

Cristina Obreja: Problema poate să fie ori una mecanică că periuța e prea tare și nu te speli corect sau gingia este deja moale din cauza unei posibile parodontoze.

Dr. Mihail: Exact! De obicei e vorba despre o inflamație, într-o primă fază vorbim despre gingivită, da? Gingivită înseamnă să fie inflamată doar gingia și asta e o afecțiune care se rezolvă foarte ușor, tot cu ajutorul laserelor dentare, este complet reversibilă, ești foarte ok, se vindecă, e totul în regulă. Dacă nu tratăm această gingivită, ea poate să evolueze într-o parodontoză și atunci lucrurile se complică puțin pentru că vorbim despre acea distrugere a osului. Deci nu mai este afectată doar gingia, ci se distruge și osul împreună cu acele ligamente care țin dinții fixați acolo, da? În os. Ai zis să fim atenți la semne, ai zis de sângerare.

Cristina Obreja: Ok, sângerarea ar fi prima, după care având în vedere că gingivita este prima fază, trebuie să fim atenți la aspectul papilelor gingivale. Dacă ele sunt mai roșii, mai umflate, dacă simțim anumite sensibilități, usturimi, prurit, adică mâncărimi în zona respectivă, dacă, nu știu, există halenă, un miros mai urât al gurii de care nu scapi oricât des te-ai spăla pe dinți, cam aste ar fi primele semne de gingivită. Dacă nu faci nimic legat de treaba asta și deja se trece la stadiul de parodontoză, atunci deja vorbim despre retracții gingivale și poți să te uiți în oglindă și să vezi că ți se par dinții mai lungi, asta pentru că să retraci gingia și să expune rădăcina. De asemenea poți să ai mobilitatea dentară, să vezi că se mișcă dinții, dar deja dacă ți se mișcă dinții, ești într-un stadiu foarte avansat.

Dr. Mihail: Mai ai ce să faci acolo?

Cristina Obreja: Depinde cât de tare se mișcă dinții, în unele situații mai poți să faci și în alte situații trebuie să extragi și să pui implanturi. Dar și aici poate fi o problemă pentru că, așa cum spuneam, parodontoza este o boală a suportului osos și dacă acest suport osos se tot distruge, e clar că nici implanturile nu mai ai în ce să le pui pentru că ai nevoie de os ca să poți pune implanturile și atunci te poți trezi într-o situație în care ai stat foarte mult timp cu această problemă, n-ai tratat-o, n-ai rezolvat-o, sunt unele persoane care zic, lasă că mai stau eu cu dinții ăștia, până îmi pică ei și pe urmă văd eu ce fac, deși ei se mișcă în toate direcțiile. Nu e bine să stai așa pentru că fiecare an care trece cu acel proces inflamator, acolo îți distruge osul și nu mai ai nici implanturile în ce să le pui. Ai nevoie de multe ori de niște tratamente adiacente, uneori destul de costisitoare cu adiție de os, sinus lift și așa mai departe, și care pot fi prevenite, nu e nevoie neapărat să faci asta dacă ai grijă să te tratezi la timp. Și la fel și cu proteza, că unele persoane zic, ok, nu-mi pun implanturi, o să-mi pun proteză. Și proteza trebuie să stea pe ceva, adică ea are nevoie să fac un efect din ăla de ventuză pe os și pe gingie și dacă nu mai este os, începe să joace, așa ne zic nouă pacienții, îmi joacă proteza, că nu stă, nu mai stă.

Dr. Mihail: E foarte neplăcut să joace proteza.

Cristina Obreja: Exact, dacă joacă proteza, e neplăcut.

Dr. Mihail: Zi-mi, te rog, care sunt top 5, hai să nu zicem 5, câte găsim, care sunt, să zic, top probleme cu dinții pe care românii le au?

Cristina Obreja: Prima, cred că ar trebui trecută pe listă, problema cariilor, da? Cariile dentare cred că sunt cele mai răspândite și la copii și la adulți, din păcate. Pe locul 2, problema asta gingivală, gingivita, parodontoza. Pe locul 3 aș spune că putem vorbi despre urgențele stomatologice la modul că te doare un dinte, trebuie să-i scoți nervul, să-i faci un tratament de canal, că românilor le place mult să stea până în ultima fază când nu mai poți și te doare, te-ai umflat și trebuie să beneficiezi de un tratament de urgență. Pe urmă sunt și cei care au nevoie de implanturi, pentru că foarte mulți adulți, deja în jurul vârstei de 30-35 de ani, deja le lipsește sigur măcar un dinte, din păcate, și au nevoie de implanturi.

Dr. Mihail: De la ce vârstă?

Cristina Obreja: 30-35 de ani, deja le lipsește un dinte.

Dr. Mihail: Ok și în lucrurile astea, pot fi prevenite, nu? Să-ți lipsească un dinte. Mă rog, doar dacă nu e accident. Ar putea fi prevenite cu un mers la stomatolog din timp.

Cristina Obreja: Da, clar asta, bineînțeles. Acum noi trebuie să ne gândim și la faptul că noi în momentul ăsta tratăm generațiile care au beneficiat din niște tratamente destul de precare în copilărie. Și mulți au pierdut dinți din cauza unor tratamente făcute în condiții mai puțin ideale, să zic așa, prin cabinete școlare, fără anestezie, chinuiți, stresați și așa mai departe și normal că ajung la 40 de ani să aibă tot felul de probleme, fiindcă de frică n-au mai dat pe la dentist de atunci. Deci trebuie să luăm un pic în considerare și partea asta, dar putem să facem o schimbare cu copiii noștri, să nu-i mai speriem, să nu le mai băgăm în cap tot felul de prostii legate de stomatolog, că dacă nu ești cuminte, te duc eu acolo să-ți scoată dinte, să-ți facă injecție.

Dr. Mihail: Se mai întâmplă asta?

Cristina Obreja: Da, din păcate, da. Și să știi că, uite, eu încă am mai văzut părinți care își agresează copiii pe scaunul stomatologului ca să tacă din gură și să stea acolo și să accepte tratamentul.

Dr. Mihail: Ce înseamnă îi agresează?

Cristina Obreja: Și… Îi, nu știu. Îi țin?

Dr. Mihail: Îi țin, da.

Cristina Obreja: Și uite să știi că am avut o situație în care copilul a fost pălmuit pe scaun de către părinte și astea sunt niște lucruri grave, adică românii încă au impresia că așa își educă copiii, nu vorbesc aici numai de stomatolog, imaginează-ți că astea se întâmplă în general acasă, și atunci eu cred că ar trebui să educăm părinții ca să-și educe copiii așa cum trebuie și, uite, eu am mai observat o chestie. Eu am fost într-o misiune din asta de voluntariat medical, acum, nu știu, vreo 6-7 ani în Nepal și acolo am tratat mai mulți copii, destul de mulți, care veneau de mânuță de la școală și care acceptau să le facem tratamente, ei nu văzuseră niciodată în viața lor un dentist.

Dr. Mihail: A fost un fel de emisiune umanitară sau ce era?

Cristina Obreja: Da, exact, exact și vreau să spun, copiii respectivi veneau, nu ziceau nici pâs când îi tratam, se ridicau de pe scaun și spuneau, putem să mai venim și mâine? Mai îmi aduc și o prietenă. Ei bine, la noi în țară, te rogi cu cerul și cu pământul de copil ca să vină la stomatolog, trebuie să-i promiți toate jucăriile din lume și toate ciocolățile și toate bomboanele și așa mai departe, ca să accepte să-l duci la stomatolog și să deschidă gura. Și eu mi-am pus întrebarea, oare de ce se întâmplă lucrul ăsta? De ce copiii în vârf de munte care n-au avut niciodată legătură cu dentistul sunt foarte mulțumiți, nu se plâng și își doresc să mai vină și la noi aici unde suntem așa moderni și civilizați, nu vor copii sub nicio formă să deschidă gura și iese scandal de fiecare dată aproape.

Dr. Mihail: Cred că copiii ăia din Nepal în primul rând nu cred că au auzit vreodată un sunet de freză o dată.

Cristina Obreja: Da, și într-adevăr, probabil că pentru părinți e un instrument de șantaj pentru copii să-i sperie, e bine, foarte bine să găsească un alt instrument prin care să…

Dr. Mihail: Dar în general e bine să nu-și mai sperie copiii, dar eu vreau să zic că adică când mi-ai zis de părinți care își țin copiii pe scaun, eu mi-aduc aminte că undeva pe la 6 ani în Chișinău, pe mine mă țineau pe scaunul de stomatolog într-o clinică de stat, 4 persoane, câte o persoană pentru fiecare membru, două persoane la fiecare mână câte o persoană, la fiecare picior câte o persoană, maică-mea mă ținea de cap cu gura deschisă, iar stomatologul îmi făcea o anestezie pentru că eu nu suportam sunetul de freză și leșinam și maică-mea mă ținea ca să-mi facă stomatologul o anestezie cu o injecție din aia presterilizabilă, știi? Nu știu dacă ai prins…

Cristina Obreja: Da, știu, știu. Injecțiile alea din…

Dr. Mihail: Alea metalice cu un ac care era cât vârful ăsta de pix.

Cristina Obreja: Da, știu ce zici. Da.

Dr. Mihail: Înțelegi? Și mie de atunci mi-e frică de stomatolog îmi este inclusiv acum, deci dacă trebuie să mă las stomatolog, ok, detartrajul ok, îl înțeleg, dar dacă am ceva de făcut, e cu…

Cristina Obreja: Te gândești de două ori.

Dr. Mihail: Da, adică trebuie să ia un anxiolitic ca să poți să rezist acolo.

Cristina Obreja: Păi vezi despre, fix despre asta vorbesc. Dar nu mai trăim timpurile alea.

Dr. Mihail: Adică mie mi-e frică pentru că m-au ținut pe scaun și pentru că m-au injectat cu o chestie foarte dureroasă, dar în ziua de astăzi, injecția este o, simți doar o…

Cristina Obreja: Injecția de anestezie e atât de mic acul încât doar simți că te apasă atât. Se numește ac atraumatic, chiar așa poartă denumirea.

Dr. Mihail: Adică e super, super subțire și ceea ce simți de obicei când simți ca înțepătură, nu o simți de la ac, ci o simți în momentul în care se injectează soluția respectivă, știi? În momentul în care vine jetul ăla de soluție în…

Cristina Obreja: Începe o durere și după aia o amorțeală.

Dr. Mihail: Exact, exact, dar nu se compara, nu se compara.

Cristina Obreja: Da, corect. Bun, deci ar fi important să nu ne mai speriem copiii. Super important că altfel nu o să reușim niciodată să avem niște generații educate care vin la stomatolog fără stres și care își rezolvă problemele… Uite, de exemplu în Danemarca ei au un sistem din ăsta super bun în care îți cheamă copilul la stomatolog încă de la câteva luni când deja erupe primul dinte copilului și primești acasă o scrisoare, vă rugăm, veniți cu copilul la vizita la stomatolog și te gândești la ce să-mi cheme copilul, nu știu, la șase luni, șapte luni, ți se pare prea devreme, dar ei…

Dr. Mihail: Nu are dinți încă, nu?

Cristina Obreja: La șase luni încep să apară dinții, că de-aia te cheamă, și cumva, dar ei vor cumva să-l obișnuiască cu acest mediu și el să vină pe urmă fără să i se pară ceva stresant. Bineînțeles este și uită puțin la el, dar cumva dispensarizând în felul ăsta copiii, ei au ajuns să nu prea mai aibă o incidență a cariilor care să fie semnificativă. Deci la ei nu prea mai ai ce să tratezi din punctul ăsta de vedere. Aparatele ortodontice sunt gratuite. Ei le pun gratuit până la, nu știu, 18 ani cred sau, 16. Deci te ajută foarte mult statul în direcția asta în care copilul este dispensarizat, dinții sunt sigilați la timp, li se pune aparat ortodontic de mic, de mici, da? Și cumva ești ajutat pentru că ei ajung niște adulți cu dinți sănătoși în felul ăsta. Și ne-ar prinde bine și nouă, așa ceva, în România.

Dr. Mihail: Apropo de asta, ce crezi că ar trebui să facă statul și dacă poți să ne zici în ce situație ne aflăm acum și în ce direcție ar trebui să mergem? Pentru că, totuși, un tratament stomatologic corect e destul de costisitor și, cum am vorbit acum despre români și că românii nu prea merg la stomatolog, ok, e posibil ca o parte să nu meargă pentru că nu au această, să zic, educație sau această cultură de a avea, nu știu, de a avea grijă de ei, de a avea dinții sănătoși, dar în mod cer sunt foarte mulți oameni care nu merg la stomatolog pentru că e costisitor. Cum stăm acum ca și program național de, nu de subvenție, ca program național de sănătate în ceea ce privește stomatologie și unde, în ce direcție crezi că ar trebui să mergem?

Cristina Obreja: Uite, în România majoritatea cabinetelor sunt private. Adică sistemul de stat este puțin reprezentat, nu știu, cu cabinete sau clinici, cu dispensare pe la țară probabil mai mult sau…

Dr. Mihail: Sau la facultate.

Cristina Obreja: Sau la facultate, exact.

Dr. Mihail: Știu că am primit de câteva ori întrebări despre unde pot să trimit, uite, un om, un caz social pentru stomatologie și singura soluție era facultatea, exact.

Cristina Obreja: Da, într-adevăr, cel puțin în orașele mari e mult mai ok pentru că sunt multe cabinete și sunt și cabinete cu prețuri mai mici și oamenii au un acces mult mai bun la astfel de servicii, dar în restul țării unde sunt orașe micuțe, unde sunt sate și așa mai departe, oamenii trebuie să se deplaseze destul de mult ca să ajungă, mulți km, ca să ajungă până undeva unde să-și trateze în condiții decente, o carie sau orice altceva și chiar legat de partea asta noi am avut, am organizat destul de multe acțiuni în direcția asta, de exemplu în 2022 noi am donat 4 unituri dentare împreună cu tot ce ai nevoie pentru sterilizare, autoclav și așa mai departe, către 4 cabinete în zone defavorizate, 4 cabinete stomatologice. La Soveja, la Iași iarăși la o asociație care are grijă de oameni în direcția asta, în satul Victoria, în orașul Victoria la Brașov și tocmai pentru că ne-am dat seama că sunt zone unde oamenii chiar nu pot accesa servicii gratuite. Noi am donat aparatura respectivă și cei de acolo s-au ocupat să găsească medici care să lucreze pro bono pentru cei de acolo. Deci cred că și noi cei din zona aceasta privată am putea să ajutăm, să punem umărul și să ajutăm.

Dr. Mihail: Asta e foarte important și e admirabil, dar într-o țară mare nu o să fie niciodată suficient să ne bazăm doar pe anumite donații private. Se fac, la noi în țară, spitale din bani, donați de către oameni, de către asociații. Adică din punctul ăsta de vedere, lucrurile stau foarte jos. Ce cred eu însă este că atunci când ceva este deficitar, ne supărăm, dar oamenii trebuie să învețe, să și ceară. Și ca să ceară, trebuie să vedem, uite, exemplul tău cu Danemarca mi se pare foarte bun. Ești chemat de stat la un cabinet care arată ca un cabinet privat, e un cabinet civilizat, cu tehnologie de vârf unde de la 6 luni copilul tău este văzut de stomatolog și este obișnuit cu asta. După care aparat ortodontic ți se pune de la stat. Deci, uite, eu de exemplu îi pun acum Anastasiei aparat ortodontic care nu mai știu cât mă costă, dar destul de mult. Adică e, nu știu, e probabil cât un salariu mediu pentru un aparat ortodontic și un om n-are cum să-și dea un salariu mediu dacă ăsta este salariul lui…

Cristina Obreja: Și dacă ai și mai mulți copii?

Dr. Mihail: Și dacă ai și mai mulți copii. Dar tu ca stat poți să realizezi, adică mie mi se pare că un stat care investește în sănătate, el își scoate banii după aia de mai multe ori din această investiție în sănătatea oamenilor săi și, uite, un simplu exemplu, un copil care își pune de la 8 ani aparat ortodontic, decontat de stat, este un copil care o să aibă dinții drepți, care o să mestece bine, o să aibă o digestie mai bună, fața o să se dezvolte mai bine, o să respire mai bine. Respirând mai bine, o să doarmă mai bine și o să fie un om care o să producă mai mult pentru statul respectiv, o să gândească mai bine pentru statul respectiv, indiferent dacă o să lucreze la o firmă privată și o să facă proiecte pentru mai mulți bani și o să aducă mai mulți bani la stat prin impozitele pe care le plătește, fie că lucrează la stat și o să aibă idei mai bune, omul acela printr-un singur aparat, un simplul aparat ortodontic care pe tine ca stat te costă, nu știu, 500 de euro, o să aducă mult mai mult decât 500 de euro înapoi în timp pentru statul respectiv. Adică statul din start este într-un beneficiu dacă vede lucrurile pe termen lung. Pe de altă parte, de asta te întreb, pentru că mi se pare că atunci când avem o problemă, trebuie întâi să înțelegem care este cauza și după aia trebuie să cerem lucrurile astea, pentru că de-asta într-un stat democratic există alegeri, de-asta cel care este ales îți promite ceva și după aia trebuie să se țină de acea promisiune, dar noi trebuie să învățăm ce să cerem sau ce să căutăm în aceste lucruri și mi se pare că sistemul de sănătate și în cazul de față, sistemul de sănătate stomatologică este ceva ce în România efectiv nu există. Adică ori te duci cu banii tăi și plătești, ori ai o asigurare privată pe care o plătești care îți asigură tratament stomatologic, ori nu te mai duci pentru că nu ai bani și atunci întrebarea e care ar fi soluția, ce ar trebui să facă statul?

Cristina Obreja: Cred că ar trebui deschise clinici de stat și ar trebui modernizate cele care deja există pentru că asta e problema, oamenii, de-asta nici nu merg la cabinetele de stat pentru că de obicei nu mai dispun de tehnologie sau…

Dr. Mihail: Au seringile alea cu care m-au injectat și pe mine.

Cristina Obreja: Nu știu dacă e chiar așa, dar na, îți dai seama că nu… acolo nu se lucrează cu lasere, da? Și eu aș propune un program exact așa cum ți l-am povestit, un program pentru copii. Pentru că dacă iei copiii în creștere sub tratament, vei avea niște generații de adulți sănătoși, da? Acum poate pentru adulți să zicem că nu sunt bani, nu e interes prea mare, dar pentru copii dacă ar fi făcut un astfel de program susținut de stat, eu zic că ar fi nemaipomenit, pentru că peste 20 de ani vom vedea și rezultatele, da? Vom vedea niște oameni sănătoși care nu au probleme. În momentul ăsta, apropo de partea asta cu aparatele ortodontice, să știi că, uite, eu lucrez de 20 de ani cu pacienții. Vreau să-ți zic că nu-mi amintesc nici măcar un pacient care să aibă o ocluzie corectă, o mușcătură corectă, nici măcar unul.

Dr. Mihail: Ocluzie adică ca dinții să se așeze corect unii peste alții.

Cristina Obreja: Exact, adică să ai, noi în mod normal noi avem un design original, ăla din ADN-ul nostru, da? Practic ar trebui să avem niște arcade perfect simetrice, cu dinți perfect aliniați pe ele și dinții de sus trebuie să muște peste cei de jos precum capacul pe cutii, așa le zic eu pacienților, da?

Dr. Mihail: Precum capacul pe cutii, ok.

Cristina Obreja: Exact, supra acoperire trebuie să existe. Ideea este că cei mai mulți au probleme încă din copilărie, tocmai pentru că există niște probleme de dezvoltare a maxilarelor. De obicei îți crește mandibula mai puțin sau maxilarul mai puțin și atunci, datorită acestui lucru, dinții se înghesuie pe arcade, că nu mai au loc. Deci practic dacă ai o mandibulă mică, normal că nu-ți încap dinții pe ea și normal că se vor înghesui. Mai sunt și situații cum e situația mea, de exemplu, în care îți erup molarii de minte, măselele de minte. Mie, de exemplu, mi-au erupt niște măsele de minte după vârsta de 40 de ani și mi-au înghesuit, mi-au înghesuit dinții de jos. Și eu acum port aparat ortodontic. Nu se vede că e din ăla estetic, da? Dar se pot întâmpla lucruri și pe parcursul vieții, inclusiv adulții pot avea nevoie de asta. Și atunci, dar cel mai bine este să vezi copilul, să-l diagnostichezi la timp și să-i rezolvi problema asta, pentru că atunci când copii sunt în creștere, tu poți să coordonezi această dezvoltare a maxilarelor, impulsionând-o cu ajutorul acestor aparate. Iar pentru adulți nu este târziu că eu am mai auzit și chestia asta, că deja ce să-mi mai îndrept eu dinții, ba mai aud și alte lucruri, ceva de genul, i-am spus odată unei paciente, știi, ai nevoie de aparat ortodontic și răspunsul ei a fost, la ce îmi mai trebuie mie că deja m-am măritat? Care este sensul acestui lucru? Adică oamenii se gândesc la aparatul ortodontic ca fiind o necesitate estetică și unii spun, lasă că ce îmi trebuie mie dacă am dinții ăștia strâmbi, oricum deja m-am măritat, deja m-a luat, nu mai am eu nevoie de nu știu ce la vârsta asta, dar noi nu vorbim de partea estetică aici, noi vorbim despre partea funcțională.

Dr. Mihail: Este în momentul în care, scuză-mă, doar să-mi termin ideea…

Cristina Obreja: Este ca și cum vrei să mergi cu o căruță cu roțile pătrate. Mergi ce mergi, poate, șontâc-șontâc, la un moment dat, o să se rupă pentru că îți trebuie roțile rotunde, n-ai cum altfel și la fel este și cu dinții.

Dr. Mihail: Și asta era întrebarea mea, ok, partea funcțională arată mai bine dinții într-adevăr că sunt drepți, da? Ăsta e bonusul. Pardon, partea estetică, dar care e partea funcțională la care ajută aparatul ortodontic? Adică ce se îmbunătățește când dinții sunt drepți și mușc corect?

Cristina Obreja: Păi în primul rând că toate funcțiile masticatorii sunt realizate corect, că tu poți să te hrănești corect, dar mai mult decât atât, ăsta e un lucru care se cunoaște mai puțin, dar pe care îl cunosc fizioterapeuții, de exemplu. Sunt destul de mulți fizioterapeuți care, și osteopați și cei care se ocupă de partea asta cu scheletul, care trimit pacienții la stomatolog pentru că după ce le îndreaptă oasele, ei știu că trebuie să-și îndrepte și dinții. De ce? Pentru că se spune că în postura noastră, rolul ocluziei, adică mușcăturii, este unul foarte important. Respectiv, planul de ocluzie, adică planul de mușcătură, ar trebui să fie paralel cu planul umerilor, cu planul șoldurilor, cu planul genunchilor, cu planul gleznelor și cu planul bipupilar. Și corpul, în momentul în care un plan din ăsta este strâmb, de obicei primul strâmb este gura, el încearcă să compenseze, ca să-și mențină postura, strâmbând și alte planuri, mai ridică un număr, mai ridică ceva și atunci este afectată în mod indirect și coloana, bineînțeles, încep să apară dureri de cap și așa mai departe, plus că o afectare pe care o cunoaște mai mult lumea este cea a articulației temporomandibulare, adică aici unde ți se prinde mandibula de craniu. Această articulație începe să șchiopăteze, ca să zic așa, da? Și trosnește pur și simplu.

Dr. Mihail: Exact, începe să trosnească, este afectat acolo cartilajul care există și încep să apară dureri de cap, încep să apară migrene, la un moment dat deschizi gura, nu mai poți să o închizi, rămâi așa și nu sunt puține cazurile astea, ai dureri când mesteci.

Cristina Obreja: Îți face luxație, nu? De mandibulă și trebuie să o pui la loc.

Dr. Mihail: Și învățam la facultate cum se pune la loc.

Cristina Obreja: Da, da.

Dr. Mihail: Se pune pacientul cu capul de perete, și se trage…

Cristina Obreja: Stai un pic, rămâne blocată, se trage în jos și după aia se inseră la loc.

Dr. Mihail: Exact. Nu știu, adică am învățat să o fac, dar n-am făcut-o niciodată, nu știu dacă aș face…

Cristina Obreja: Nici nu-ți doresc că dacă nu îți ferești degetele închiderea se poate face pe degetele tale și nu e prea plăcut, dar ideea este că sunt foarte multe probleme și la distanță pe care le generează o ocluzie incorectă, da? Plus că, nu mai vorbim de faptul că în momentul în care dinții nu sunt aliniați, practic, forțele masticatorii, care sunt niște forțe foarte mari, nu se mai transmit în axul dinților așa cum ar trebui și ele devin supărătoare odată pentru dinți, care încep să se lovească între ei altfel decât ar trebui și apar fisuri, abraziuni și tot felul de… leziunile alea de colet despre care probabil că multă lume știe, apar așa la baza dinților, apar ca niște găurele, tot datorită presiunilor puse pe dinți apar, dar mai mult decât atât, aceste forțe se duc mai departe prin rădăcina dintelui în os și acolo, datorită traumei, produc resorbție și începe osul să se retragă, să se resoarbă și de aici mai vin și bacteriile și ajungem la parodontoza despre care vorbeam mai devreme. Deci partea asta de ocluzie este esențială pentru că și dacă vrei să pui un implant și dacă vrei să pui o coroană și dacă vrei să pui orice într-o gură strâmbă, n-ai cum să pui ceva drept, deci oricât ai vrea să faci lucrul ăsta, n-ai cum. Atunci trebuie să aliniezi, așa este normal și corect. Primul lucru, aliniezi dinții, repari, reglezi mușcătura și pe urmă vii cu toate celelalte, cu implanturi, cu coroane, cu fațete, cum mai știu eu ce alte lucruri. Sau mai aud, asta chiar e amuzantă că sunt multe paciente care vin, mai ales fetele, care zic nu mă interesează dinții din spate, mie fă-mi-i pe ăștia din față să fie albi, pune-mi fațete la ei, dar sunt multe care nu au măsele. Adică trebuie să te preocupe întreaga gură, nu doar zona asta care se vede atunci când zâmbești, pentru că dacă te sprijini doar pe dinții din față dar nu ai măsele, dinții din față nu sunt făcuți ca să mesteci ceva pe ei, doar să muști și să zâmbești cu ei. Masticația se face pe măsele și atunci dacă tu nu mai ai măsele, o să mesteci pe dinții din față și o să ajungi să-i distrugi efectiv și pe ei, apar resorbții osoase, apar retracții gingivale, apar tot felul de probleme.

Dr. Mihail: Sper că nu te-am plictisit, am…

Cristina Obreja: Nu.

Dr. Mihail: Să știi că am stat cu gura căscată, eu de regulă mai întrerup invitații și oamenii mă ceartă, băi nu mai întrerupe așa, invitații lasă-i să vorbească, dar acum am stat cu gura căscată pentru că vreau să zic câteva lucruri, unu la mână, o să ajung acasă și o să-mi pun la loc gutierele pentru că am aparat ortodontic, dar uit să-l port și uit să-l pun și așa mai departe. M-am lungit cu tratamentul și știu că nici asta nu e bine, cred că sunt în tratament de vreun an și ceva și ar trebui să-l fi terminat deja, deci mi le pun la loc.

Cristina Obreja: E bine, dacă te-am convins e bine.

Dr. Mihail: Explicația, am auzit, am vorbit cu mulți ortodonți și cu mulți stomatologi, dar explicația ta pentru importanța alinierii dinților e cea mai bună pe care am auzit-o până acum, iar partea asta cu planurile din noi, adică mi se pare, de fapt asta e o, de fapt ce am auzit acum este o definiție a stomatologiei holistice, pentru că da, tu ai impresia că îți îndrepți dinții să fie drepți, dar de fapt planurile astea pe care le-ai explicat și într-adevăr asta se întâmplă din ce în ce mai des, sunt din ce în ce mai mulți oameni care au dureri de spate, care stau strâmb, care au dureri de genunchi și se duc la o osteopat, într-adevăr sau la un kinetoterapeut și se pare că problema vine de aici, pentru că tu muști strâmb, compensezi aici sunt niște fascii care un pic, știi, te gândești cum poate de la dinți să te doară genunchiul, nu? Cum adică? Nu e, îți pare aberant, dar tu dacă ai dinții, mandibula un pic mai strâmbă, că ea compensează niște dinți mai strâmbi și tu dacă scurtezi din fasciile astea care leagă mușchii între ei și toate se leagă una pe alta, o scurtezi cu jumătate de centimetru, ok, într-o lună nu se întâmplă nimic, dar tu dacă ai o fascie mai scurtă cu jumate de centimetru pentru 30 de ani, e posibil da să fie aici mai strâmb un centimetru, bazinul strâmb un centimetru și atunci ai o presiune pe un genunchi mai mare decât pe celălalt și îți uzezi un genunchi mai rapid decât pe celălalt. Și inclusiv mă sperie partea asta că mușcătura, într-adevăr, este… presiunea e pusă diferit pe dinți și că poți să te duci și să îți lezezi inclusiv oasele. Deci atât de important este să ai un aparat ortodontic unde, din nou, mă enervează, adică e mișto că în Danemarca ți-l pune statul pe gratis, aici trebuie tu să știi chestia asta cred că fel cum oamenii zic neștiind lucrurile astea, vin la tine și zic, vreau doar dinții din față pentru că nu știu cât de important este să aibă dinții, să aibă ocluzia asta, mușcătura să fie dreaptă și cu atât mai mult cred că nu știu că e important pentru copii că se gândesc lasă, e copil, o crește el, vede el, își pune implanturi sau vede el ce face. Și, de fapt, copilul ăla crește, trebuie să crească uniform, trebuie să crească drept, are nevoie de ocluzie dreaptă.

Cristina Obreja: E perioada cea mai bună în care poți să reglezi ocluzia. La adult se poate regla, dar foarte rar mai obții, nu știu, 100% armonia arcadelor, adică na, se mai face ce se mai poate face, dar la copii este mult, mult mai bine.

Dr. Mihail: Mi se pare mișto la copii că au și oasele în dezvoltare și fața crește și atunci aparatul practic îți trage și de oase corect, nu? Adică îți modifică inclusiv fața.

Cristina Obreja: Exact, exact, da. Și pot, într-adevăr, pot să apar asimetrii faciale dacă, de exemplu, îți lipsește, să zicem, o măsea pe o parte, că așa se întâmplă la români, știi? De obicei pierd o măsea și nu și-o pun că n-are nimic, lăsă că nu se întâmplă nimic și încep să se mute cu masticație pe partea cealaltă, începi să mesteci acolo și ani de zile mesteci tot pe partea pe care ai toți dinții, toată garnitura completă și pe lângă faptul că vei supra solicita dinții respectivi, pentru că noi ar trebui să mâncăm alternativ stânga-dreapta, dacă mănânci doar pe o parte o să începi să distrugi dinții de pe acea parte, evident, și în afară de asta ți se dezvoltă și mușchiul maseter, mușchiul ăsta care ne ajută să mestecăm, se dezvoltă mai mult și poți să te trezești cu o asimetrie facială care să fie foarte inestetică, și de care mai greu scapi pe urmă. Și pe urmă, ce se întâmplă de obicei, îi distrugi și pe ăștia, mai pierzi și aici unul, te muți pe urmă iar în partea cealaltă și mesteci pe ce a mai rămas pe acolo și începi tot așa să tot distrugi, că te muți de pe o parte pe cealaltă și tot distrugi câte o măsea, câte o măsea până când ajungi să nu mai ai nimic în zonele laterale. Nu este de așteptat dacă ai pierdut un dinte, ani de zile cum se întâmplă la români, ci trebuie să-ți pui implantul cât de repede se poate după ce ai pierdut un dinte, din diverse motive, tocmai ca să eviți un dezechilibru și mai mare la nivelul cavității bucale.

Dr. Mihail: Ok. Deci și un dinte dacă ți-ai pierdut și mai ai o parte pe care poți să mesteci, nu e bine să faci asta.

Cristina Obreja: Nu, nicidecum. Și și un dinte dacă îți stă mai în afară, mai înăuntru dacă nu muști bine cu el, toată ocluzia ta este dezechilibrată pentru că dinții funcționează ca un sistem, ei nu funcționează fiecare cu treaba lui, da? Acolo este un sistem care trebuie să funcționeze în armonie și unul singur dacă nu e aliniat cu restul, deja ocluzia are de suferit.

Dr. Mihail: Ok. Dar zi-mi, te rog, să zicem, ai pierdut un dinte, care e cea mai ieftină soluție? Dacă implantul e soluția anatomică pentru că tu refaci un dinte la fel cum era înainte cu implant care e ca o rădăcină, da? Intră în… în os. Dar care e cea mai ieftină soluție? Adică, totuși să zicem, pentru un om care pierde un dinte, dar nu dispune de resurse financiare, poți să pui acele, să pui o coroniță, nu? Sau cum se cheamă?

Cristina Obreja: O punte, probabil. Să știi că dacă faci un calcul, cel puțin la prețurile din ziua de astăzi, dacă te apuci și șlefuiești un dinte din stânga, unul din dreapta, să zicem că lipsește un dinte, ai o gaură acolo și practic ca să faci o punte, ar trebui să te legi de un dinte din față și de unul din spate. Asta înseamnă că trebuie să-i șlefuiești, de obicei să le tratezi și canalul, să le scoți nervul, să faci un tratament de canal și apoi să faci o punte din trei elemente, da? Coroana fiecăruia plus cea care lipsește în mijloc. Dacă aduni toate aceste costuri, o să ajungi la costul implantului și sincer nu merită pentru că tu practic în momentul ăla mai strici doi dinți și în plus, puntea nu este… este o soluție de compromis.

Dr. Mihail: În ce sens?

Cristina Obreja: În sensul în care dacă pui sarcină, pui ca doi dinți să ducă sarcina celui care lipsește, în timp acești doi dinți vor avea de suferit, da? Pentru că sunt încărcați cu ceva în plus și în afară de asta, osul ăla care a avut dintele care a fost extras, el dacă nu este susținut în continuare de șurubul unui implant, de exemplu, sau în principiu de șurubul unui implant, acel os se va resorbi cam cu un milimetru pe an.

Dr. Mihail: Și îi afectează pe ceilalți.

Cristina Obreja: Da, când se retrage, osul se retrage și de pe dinții ăștia care sunt limitanți breșei respective și atunci tu dacă faci o lucrare, faci o punte, osul se tot retrage în zona asta unde e corpul de punte, adică dintele ăla care lipsește și se va retrage și de pe dinții limitanți, se vor crea spații sub lucrare care adună mâncare care din punctul acesta de vedere nu e deloc ok și osul ăla se tot resoarbe, la un moment dat dacă vrei să-ți pui un implant nu știu, peste câțiva ani, nu prea mai ai în ce.

Dr. Mihail: E o amânare a problemei.

Cristina Obreja: Exact.

Dr. Mihail: Și care este costul mediu al unui implant să zic, în România?

Cristina Obreja: Există 250 de minim, 250 de branduri de implanturi disponibile. Poți să-ți pui un implant și cu, nu știu să zicem, 1500 de lei, poți să-ți pui un implant și cu 6000-7000 de lei și aici mă refer doar la șurub. Implantul este doar șurubul, nu și coroana de deasupra. Dar să știi, contează foarte mult ce pui pentru că nu toate brandurile sunt de calitate și pentru că eu le explic pacienților că tu practic îți inseri un dispozitiv în propriul corp cu care vei trăi o perioadă mai lungă de timp și contează cum este el realizat. Dacă sunt implanturi făcute pe vapor, că mai sunt și din astea, te bucuri că ai dat puțin, dar ele pot să-ți producă tot felul de nefericiri în zonă, da? De la inflamații, infecții, poți să le pierzi și așa mai departe. Și atunci e bine să nu alegi întotdeauna categoria cea mai de jos ca și preț. Ideal este să mergi pe zona de mijloc, care în general asta înseamnă în jur de, nu știu, 2000-2500 de lei.

Cristina Obreja: …și dacă poți, recomandat este să investești mai mult și să-ți pui un implant, nu știu, de calitate elvețiană, de exemplu, și într-adevăr să beneficiezi de ceva de calitate care să te țină mult timp și care să nu îți producă neplăceri, da? Eu pe asta merg. Acum, de exemplu, s-au inventat implanturile de zirconiu.

Dr. Mihail: Am auzit de ele.

Cristina Obreja: Da. Care văd că din ce în ce mai mult prind teren, tocmai din perspectiva asta a biocompatibilității. Osului place zirconiu.

Dr. Mihail: Și crește în implantul ăla, nu?

Cristina Obreja: Da, cumva se creează niște legături între implant și os.

Dr. Mihail: Da, ce tare! Bun, am vorbit la un moment dat despre copii și aș vrea să te întreb, laserul acesta se poate folosi la tratamentul cariilor pentru copii?

Cristina Obreja: Da, este cât se poate de indicat și la copii și la femei însărcinate și la femei care alăptează, deci nu avem contraindicații practic pentru genul ăsta de tratament.

Dr. Mihail: Dar el ce face? Deci dacă tu ai o carie, da? Care e o carie, în smalț, el pur și simplu mai folosești freză sau doar laser?

Cristina Obreja: Deci în momentul în care proiectezi raza laser pe suprafața dintelui care are o carie, acea rază va fi absorbită preponderent în zona cariată pentru că laserul, acel tip de laser care tratează cariile, raza lui este atrasă de mediu cu mai multă apă, este atrasă de mediu de apă în principiu, da?

Dr. Mihail: Și caria are apă?

Cristina Obreja: Caria are mai multă apă decât smalțul.

Dr. Mihail: Deci caria aia o să tragă laserul în ea?

Cristina Obreja: Exact, exact. Și atunci tu poți să faci o preparație minim invazivă la modul că vei curăța caria și nu vei lua și din smalțul sănătos din jur, ceea ce este un mare avantaj la freză, nu ai un astfel de, să zicem, nu poți să faci ceva atât de puțin invaziv, da? Și în momentul în care raza atinge caria, ceea ce se produce acolo este o vaporizare a cariei, da? Deci nu o ardere, ci pur și simplu se vaporizează acea substanță dentară și în felul ăsta se curăță caria, da? Cam asta ar fi ideea. Și ca avantaje, revenim iarăși la avantajul laserului care este bactericid, deci practic va elimina bacteriile din cavitatea care urmează să primească plomba și atunci riscul să mai faci o carie pe lângă sau pe sub plomba respectivă este mult mai mic. Această minim invazivitate care mie îmi place foarte mult. Pot să tratez carii foarte mici, carii superficiale cu el și apropo de chestia asta, asta chiar e o chestie pe care vreau să o discutăm puțin. Sunt foarte mulți români pacienți care primesc sfaturi de la anumiți medici stomatologi cum că dacă ai o carie superficială să nu o tratezi.

Dr. Mihail: De ce?

Cristina Obreja: Asta m-am întrebat și eu. De ce? Din păcate există această opinie și o aud foarte des de la pacienți, să nu ne atingem dacă e încă mică, o urmărim. Dar ce să urmărești? Adică nu este ca și cum e un proces reversibil.

Dr. Mihail: Adică pot să rămână și să nu se…

Cristina Obreja: Ele pot să aibă perioade, orice carie are perioade și perioade, perioade în care e mai galopantă și perioade în care poate să mai stagneze puțin, dar direcția oricum este către o gaură acolo, adică nu e ca și cum din pata aia neagră o să ai din nou din te sănătos dacă aștepți. Și atunci eu merg foarte mult pe ideea asta de prevenție și recomand că orice carie mică să fie tratată, nu are niciun sens să aștepți ca ceva mic să crească în ceva mare, să te coste mai mult, să înceapă durerile și nu știu, să se complice lucrurile, complet aiurea. Deci ăsta e un lucru pe care vreau să-l subliniez, orice carie se tratează, indiferent că e mică, mare, medie, că arată ca un punct, că arată ca o linie, nu contează. Și mai ales dacă folosim tehnologia laser, noi putem să curățăm și o carie mică fără să facem dezastru în jur, da? Să dăm o gaură super mare și să distrugem din dinte, că asta e o temere a pacienților, știi?

Dr. Mihail: Când e caria între dinți, nu? Și atunci trebuie să te duci cu freza să faci loc.

Cristina Obreja: Poți să faci loc și cu laserul, că el curăță orice în funcție de setările pe care le dai, tu poți să cureți ce vrei cu el, mai puțin metal. Metalul nu poți să-l tai. Adică dacă vrei, de exemplu, să dai jos o plombă din aia de amalgam, de aia veche, metalică, pe aia nu poți să o dai jos cu laserul, dar în rest poți să faci orice cu el.

Dr. Mihail: Ok. Face vreun fel de radiație acest laser? Am văzut întrebarea asta pe internet.

Cristina Obreja: Laserul nu are niciun fel de efect secundar, adică el este o rază de lumină terapeutică pe care o folosești ca să te tratezi. Singura precauție pe care trebuie să o ai este să porți ochelari.

Dr. Mihail: Ok, ca să nu-ți ricoșeze fasciculul.

Cristina Obreja: Exact, exact. La ochi este problema pentru că laserul lucrează în principiu în infraroșu, noi nu vedem raza care vine spre ochiul nostru și nu putem să închidem ochiul ca să ne protejăm și atunci ea poate să intre și să, de exemplu, la diodă, dacă se folosește o diodă, poate să-ți ardă retina și asta e o chestie…

Dr. Mihail: Ție ca stomatolog.

Cristina Obreja: Sau ție ca pacient sau ție ca asistentă, oricine este acolo în cabinet, are ochelari.

Dr. Mihail: Ok. Fii atentă, știi ce aș vrea să… Mai am două întrebări și mi-ar plăcea să facem, sau să ne zici tu un fel de protocol, un fel de protocol de mers la dentist începând cu șase luni. Cum ar trebui, ce ar trebui să-și facă un om, începând de la șase luni de viață, astfel încât să aibă dinți sănătoși. Cu ce începem?

Cristina Obreja: Te referi la vizitele la dentist sau la ce face el?

Dr. Mihail: Vizitele la dentist, deci relația între un om și dentistul lui, care ar trebui să fie un protocol de mers la dentist, când mergem, cât de des mergem și ce facem?

Cristina Obreja: În primul rând, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să nu ne mai fie teamă de dentist ca și părinți, astfel încât să nu mai amănăm nici vizitele copiilor noștri la dentist, pentru că de multe ori, fiindcă ne e nouă teamă nu ducem nici copiii. Acum, vizitele astea, la începutul vieții, da? În primii ani de viață, de obicei sunt niște vizite de acomodare cu copiii. Mergi până acolo, face cunoștință cu mediu, cu medicul, cu asistenta, vede cam ce se întâmplă, vede că nu e nimic de speriat și de obicei nu i se face niciun fel de tratament.

Dr. Mihail: Asta să zicem șase luni – un an ar trebui să facem prima vizită.

Cristina Obreja: Da, cam așa, da. După care, din păcate însă în România foarte mulți copii au acele carii de biberon, care necesită tratament și e bine să mergi cu copilul încă de la primele semne când vezi că, nu știu, există deja o demineralizare pe dinții, de obicei pe dinții frontali, pe dinții din față, apar niște pete, dacă vezi așa ceva la copilul tău, e bine să mergi la stomatolog.

Dr. Mihail: Deci dacă vezi pete de demineralizare la copil. Albicioase. La ce vârstă asta?

Cristina Obreja: Pot să apar, nu știu, în jur de un an.

Dr. Mihail: 1 – 2 ani?

Cristina Obreja: Cam așa, da. Și e bine să mergi și să verifici lucrurile astea și să nu le lași așa pentru că ele pot să avanseze, iar caria asta de biberon chiar arată și se dezvoltă foarte urât în sensul în care dintele poate fi complet distrus și sunt mulți copii care mai rămân doar cu rădăcinile dinților aici în față. Și e bine să nu ajungem în situația asta.

Dr. Mihail: Totuși sunt dinți de lapte, e o problemă dacă îți pierzi dintele de lapte înainte să…

Cristina Obreja: Da, este o problemă. De ce? În primul rând, e o problemă dacă ai un dinte de lapte care are o infecție pe care o duce cu el mai mulți ani tocmai pentru că el poate să afecteze, această infecție poate să afecteze mugurele dintelui permanent care este imediat dedesubt. Și atunci tu aștepți să-ți iasă un dinte sănătos și frumos la 6, 7, 8 ani și de fapt ori nu mai iese nimic, ori iese ceva care are probleme deja, tocmai pentru că a fost afectat de puroiul, de abcesul dintelui temporar. Deci și în primul rând e bine să știm că și problemele dinților temporari dau dureri, adică pe copii îi doare, nu? Nu trebuie să-i lăsăm așa, că lasă că e un dinte temporar și o să îți apară ție dinții la un moment dat, dar până îți apar, durează câțiva ani și nu trebuie să te chinui cu abcese, cu dureri, să nu poți mesteca ca și copil.

Dr. Mihail: Ok, deci la 1-2 ani, din nou, dacă observăm aceste pete, mergem ca să tratăm eventuale carii de biberon. Mai departe.

Cristina Obreja: În principiu pentru orice persoană care nu are niște probleme speciale, vizita la dentist ar trebui să fie o dată la 6 luni.

Dr. Mihail: O dată la 6 luni nu e prea mult?

Cristina Obreja: Nu e mult, este numai bine, este vorba atunci despre o consultație și de obicei este nevoie și de detartraj.

Dr. Mihail: Copiii? Sau de la ce vârstă începi cu detartraj?

Cristina Obreja: Copiii de obicei beneficiază de periaj în primii ani de viață, nu de detartraj, dar acum la cum mănâncă adolescenții mai ales, nu copiii, dar adolescenții care încep să consume diverse băuturi îndulcite, carbogazoase și așa mai departe, ei încep să aibă depozite de tartru destul de devreme. Uneori poți să faci detartraj și la 10, 11, 12 ani, depinde foarte mult de copil.

Dr. Mihail: Și de ce mănâncă și cred că există și o oarecare variabilitate în această depunere, pentru că înțelegi că sunt oameni care nu prea depun tartru, nu? Și alții depun.

Cristina Obreja: Exact, da, și sunt unei care se spală pe dinți și sunt foarte riguroși cu treaba asta și tot depun foarte mult tartru. La fel este și cu copiii și atunci cel mai bine este să mergi cu ei la stomatolog și să vezi dacă au nevoie de detartraj sau de periaj, ok, dacă nu, măcar ai făcut consultul și stai liniștit că nu e nicio problemă acolo, mergi mai departe, da? În schimb, dacă, de exemplu, nu știu, ai o problemă parodontală, deci ai o parodontoză sau o gingivită, ți-ai făcut tratamentul, noi de obicei în clinicile noastre chemăm pacienții, îi dispensarizăm mai des. De ce? Pentru că o persoană care a ajuns să aibă o parodontoză, de obicei, ea trebuie reeducată pe stil de viață, pe igienă, pe alimentație și atunci o ții mai aproape ca să o verifici. Ia să vedem. Te-ai spălat pe dinți?

Dr. Mihail: Ce înseamnă aproape, cât de aproape?

Cristina Obreja: De exemplu, după tratamentul nostru parodontal cu laser, prima întâlnire este la o lună și jumătate. Următoarele din 3 în 3 luni pentru aproximativ 2 ani. După 2 ani, dacă pacientul nostru este reeducat, a înțeles cum e cu spălatul pe dinți, cu alimentația, cu toate celelalte, îl chemăm din 6 în 6 luni. Dar altfel, dacă îl lași, el se va vedea bine, va vedea că nu mai are nicio problemă, pleacă și nici că-l mai prinzi pe la dentist decât după 2-3 ani când vine cu o recidivă, 100%.

Dr. Mihail: Deci dacă nu ți-ai făcut de detartraj 2-3 ani, ai avut parodontoză în antecedente, și 2-3 ani nu mai dai pe la dentist, 100% te întorci tot cu parodontoză. Deci n-ai.. Și deci recomandarea este ca, ok, la copii să zicem, mergem să facem acel periaj o dată pe an?

Cristina Obreja: O dată la 6 luni.

Dr. Mihail: O dată la 6 luni. Deci asta înseamnă că protocolul e simplu, o dată la 6 luni trebuie să te duci la stomatolog. Dacă duci o dată pe an, e o problemă?

Cristina Obreja: Depinde, sunt oameni care au o activitate din asta de producere a cariilor mai intensă, da? Și atunci ei chiar trebuie să se verifice destul de des. Sunt și persoane care nu au așa probleme. Dar cele care n-au probleme de obicei sunt cele care sunt conștiincioase și vin la detartraje și la consultații și iau totul din fașă, da? Din… De la începutul oricărei boli, da? Sunt identificate cariile superficiale, sunt identificate inflamațiile, le rezolvă la timp și atunci e normal că poți să te menții pe termen lung.

Dr. Mihail: Da, mi se pare important ca oamenii să înțeleagă că acest detartraj îți elimină acel tartru, care, tartru ăla este, efectiv, e tare, e o piatră, e o piatră de bacterii formată din bacterii care se depune pe… între dinte și gingie, e chestia maronie, nu? Și n-ai cum să o dai jos cu nimic. Adică orice ai băga acolo și sârmă și cu orice ai încerca să o îndepărtezi și cu periuță oricât te-ai spăla, n-ai cum să o dai jos acolo. Adică îți trebuie instrumente speciale de stomatologie care să dea piatra aia de acolo la o parte.

Cristina Obreja: Exact și eu nu recomand, că am mai văzut tot felul de practici pe acasă cu forfecuța, cu nu știu, tot felul de lucruri, încercând să-și îndepărteze depozitele de tartru, poți să-ți rănești foarte tare gingia, poți să faci cine știe ce leziuni pe acolo, deci nu e recomandat să te cureți singur acasă că n-ai cum, nici n-ai vizibilitatea necesară și nici n-ai instrumentele necesare. Mai mult o să zgârmi în gingie și o să se infecteze și mai mult.

Dr. Mihail: Da, exact. Bun, mi se pare că am avut o discuție foarte… la obiect și foarte educativă, eu cel puțin am învățat, adică eu o să mă duc acasă și o să îmi pun acea gutieră și gata, deci termin tratamentul cu asta. De spălat pe dinți, mă spăl, la stomatolog merg, în ultima vreme merg cam o dată la 6 luni, adică chiar am fost, ultima vizită chiar a fost acum 6 luni, deci trebuie să mă întorc la detartraj. Dar e greu să-ți dai seama că într-adevăr trebuie, știi? Adică că e important și vrei să ai dinții ăștia sănătoși și peste 30 de ani și atunci, decât să aștepți până încep să se miște și să-ți cadă ca să-ți pui implanturi, mai bine, te duci o dată la 6 luni la un detartraj, îți faci timp pentru asta.

Cristina Obreja: Exact.

Dr. Mihail: Zi-mi, te rog, câteva cuvinte despre clinicile voastre, câte aveți acum, dacă aveți planuri de extindere, cum ați început cu clinica și cum, m-am uitat la review-urile pe care le aveți pe Google și mi se pare incredibil că aveți 4,9, 4,8 sau chiar 5 nota de review pe Google și sute de review-uri de la oameni, pozitive.

Cristina Obreja: Eu cred că este rezultatul unei munci destul de asidue, că tocmai ce vorbeam noi mai devreme că nu există sâmbătă, duminică și îmi spuneai că asta e formula de burnout, într-adevăr au fost foarte mulți ani în care am muncit așa și acum mai muncesc, dar nu mai e același ritm, nu pot să mă plâng, adică este mult mai ok. Am pornit, știi cum în poveștile de succes de obicei se spune, am avut la început un bob de orez și acum am un restaurant japonez, ceva de genul este și cazul nostru.

Dr. Mihail: Când ați început?

Cristina Obreja: Eu am această… clinica, conceptul de clinică există de undeva de prin anul 2009, cam așa, când am început cu un cabinet la parterul unui bloc și mă rog, m-am mutat din bloc în bloc și din cabinet în cabinet până când am reușit să fac o clinică ceva mai mare cu 3 scaune, este clinica noastră din Magheru care există și acum, și la momentul respectiv, până la momentul respectiv am lucrat cumva singură pe cont propriu, iar de acum 6-7 ani a venit alături de mine Ștefan care m-a sunat într-o seară și mi-a zis, Cristina, vezi că eu vin la București, el locuia în Danemarca atunci, vin la București și o să facem din chestia asta un succes. Ești pregătită? Și eu am zis, ok, hai să vedem. N-aveam ce să pierd până la urmă că nu aveam o afacere atât de înfloritoare încât să-mi fie teamă de ceva, am zis că din punctul în care eram sigur există loc de creștere și a venit la București, a intrat cu mine în clinică, a început să facă curățenie pe acolo, nu curățenie cu mătura, ci curățenie din punctul de vedere al personalului, al oamenilor care erau alături de mine în echipă și am început să construim și din momentul ăla am mers doar în sus, știi cum e, șarpele, mersul șarpelul e doar înainte, niciodată înapoi, așa cred că este sau așa sper eu să fie și traseul nostru și am venit, am dezvoltat conceptul ăsta în care folosim aceste principii biologice, în care folosim laserele dentare și oamenilor le-a plăcut, pacienților le-a plăcut și ăsta e și motivul pentru care ne-am dezvoltat atât de mult în ultimii ani, pentru că cumva oamenii au văzut în noi o soluție de tratament mai blândă, mai puțin invazivă și foarte eficientă. Oricine încearcă un tratament al cariei cu laserul, sigur nu vrea să se mai întoarcă la tratamentele convenționale, pentru că simte și vede diferența și atunci am multiplicat conceptul ăsta, în momentul ăsta avem 12 clinici deschise în mai multe orașe din țară și încă șapte sunt în deschidere și eu zic că e un lucru bun, e un semn că lucrurile merg bine și că e loc de dezvoltare și în plus, de… cam din luna februarie, deci cam peste câteva săptămâni, o să dăm startul în un nou proiect care se numește Life Beauty și care este un proiect de medicină estetică.

Dr. Mihail: Medicină estetică stomatologică?

Cristina Obreja: Nu stomatologică, medicină estetică, tot ce înseamnă înfrumusețare, facială, corporală, terapii, o să mergem mult tot pe laser în direcția asta, asta așa ca să vezi că mai…

Dr. Mihail: Ce tare! Da, ne lărgim un pic orizonturile. Life Beauty și ce o să fie? Deci o să fie o clinică de medicină estetică?

Cristina Obreja: Noi le numim med-spa-uri, adică se face și parte medicală din punctul ăsta de vedere al rejuvenărilor faciale cu laser, anumite injectări și va exista și partea de întreținere și remodelare corporală.

Dr. Mihail: Ok, ce tare! De-abia aștept să văd ce o să faceți acolo. Unde o să fie asta?

Cristina Obreja: În acest moment prima se va deschide în București și a doua, imediat zic eu în câteva săptămâni, la Brașov.

Dr. Mihail: Aha, ok, ce tare! Ok, păi super interesant! Felicitări pentru ce faceți! Îmi place atât de mult cum ai prezentat tratamentul ăsta cu laser că sunt curios să vin și eu la un moment dat.

Cristina Obreja: Eu te aștept cu mare drag!

Dr. Mihail: La o verificare, să văd.

Cristina Obreja: Sigur!

Dr. Mihail: Cred că la un moment dat, acum șase luni, la ultimul detartraj, mi-a zis stomatologul fix așa, mi se pare că ai o mică căriuță aici, dar las-o că mai vedem ce e cu ea. Cred că e exact de ce ziceai tu și cred că da, merită să vin să văd dacă e.

Cristina Obreja: Da, uite, știi ce facem noi de obicei? Noi folosim în consultație camera intra orală. Este o cameră care filmează dinții și noi practic îi arătăm pacientului în timp real pe un ecran, toată situația lui dentară.

Dr. Mihail: A, ok. Ce tare!

Cristina Obreja: Și e foarte ușor să explici așa pacientului care sunt problemele acolo. Uite, aici ai o carie, aici ai o gingie inflamată, aici ai o coroană care nu e etanșă, de exemplu, orice se poate vedea în felul ăsta și dacă îi dai și explicațiile aferente, pacientul înțelege altfel lucrurile decât să-i spui, știi, ai două, trei carii pe undeva pe acolo și pacientul zice, ah, da, bine, oricum am fost eu la alt dentist care mi-a zis că n-am niciuna, ăsta sigur vrea să-mi ia banii, adică, na, cam așa se gândește.

Dr. Mihail: Pe asta se bazează canalul ăsta de YouTube, pe faptul că atunci când înțelegi o problemă, simplu, în profunzimea ei, dar simplu, îți e mult mai ușor să iei decizii corecte pentru a rezolva problema respectivă și asta mi se pare important, adică să vezi căriuța aia mică măi, dacă ai văzut-o, nu poți să o mai ștergi, ai văzut-o, e acolo, trebuie să faci ceva cu ea decât să zici, ok, las-o pe mai încolo.

Cristina Obreja: Te responsabilizează mai mult ca pacient pentru că vezi, o imagine, face cât o mie de cuvinte.

Dr. Mihail: Da, așa e. Super! Păi, Cristina, mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații, mi se pare foarte mișto materialul ăsta pentru că nu ne-am axat doar pe dinți și doar sănătatea dinților, ci am înțeles cum îți influențează sănătatea dinților sau lipsa acestei sănătăți, tot corpul și iată că e un aspect la care trebuie să fim foarte atenți. Începând cu spălatul pe dinți, da? Începând cu spălatul pe dinți de două ori și până la mers la medicul stomatolog iată, o dată la șase luni, e important să ajungi acolo ca să vezi ce ai de făcut și să faci acel detartraj care e esențial. Bun. Cristina, mulțumesc mult de tot pentru vizită!

Cristina Obreja: Și eu îți mulțumesc!

De interes pentru tine

Ce este OSTEOARTRITA și cum o ții sub control?

Ce este OSTEOARTRITA și cum o ții sub control?

În profunzime
Ce este OSTEOARTRITA și cum o ții sub control?
Adevărul despre CAFEA: beneficii și riscuri, efecte pentru corp și creier

Adevărul despre CAFEA: beneficii și riscuri, efecte pentru corp și creier

În profunzime
Adevărul despre CAFEA: beneficii și riscuri, efecte pentru corp și creier
SOMNUL DE CALITATE: De ce esti OBOSIT dupa 8 ore de somn? Tot ce trebuie să știi.

SOMNUL DE CALITATE: De ce esti OBOSIT dupa 8 ore de somn? Tot ce trebuie să știi.

În profunzime
SOMNUL DE CALITATE: De ce esti OBOSIT dupa 8 ore de somn? Tot ce trebuie să știi.