Dr. Anca Vereanu: 73% din populația României suferă de lipsă de dinți, adică are edentații.
Dr. Mihail: E parodontoza una din cauzele?
Dr. Anca Vereanu: Este principala cauză, parodontoza.
Dr. Mihail: Cum le afectează dinții?
Dr. Anca Vereanu: Toate problemele la început sunt mici. Cea mai banală cauză a sângerării este tartrul. N-a mai dat doamna doctor acolo că am văzut că curge sânge. Periuța tare pe o gingie puțin inflamată de tartru provoacă o sângerare foarte mare. Tartrul se pune mai rău și ești în mare risc să pierzi dinții în ani de zile din cauza acestor probleme.
Dr. Mihail: Există ceva ce poți face acasă ca să reduci din acel tartru?
Dr. Anca Vereanu: Sunt alimente care strică dinții, dar dacă te speli bine pe dinți, nu.
Dr. Mihail: Noi vorbim pentru omul de rând de zi cu zi să înțeleagă singur acasă ce nivel de periaj are. E ok să te speli de trei ori pe zi? Poți să faci…
Dr. Anca Vereanu: E ok să te speli după fiecare masă. Limba ta e cel mai bun senzor. Trebuie să fii curat. Orice prevenție înseamnă costuri mai mici și o sănătate mai bună și o speranță de viață mai mare. Astea sunt lucruri care te ajută să ai o dantură sănătoasă.
Dr. Mihail: Omule, te salut. Doctor Mihail aici. Bine ai venit la un nou podcast Boabe de cunoaștere. Și după cum ai văzut, astăzi vorbim despre parodontoză și vreau să-ți pun o întrebare. Uite, imaginează-ți această situație. Imaginează-ți că te-ai trezit dimineața, te duci la baie, te speli pe față și când te uiți în chiuvetă vezi că din ochii tăi curg niște picături de sânge. Ce faci în această situație? Probabil că o să ajungi la o cameră de urgență ca să vezi de ce din ochii tăi curge sânge. Nu pentru că e anormal să se întâmple acest lucru. Dar de ce atunci când ne spălăm pe dinți și scuipăm în chiuvetă și vedem că e sânge în ceea ce am scuipat, zicem, mare lucru. Probabil că a fost periuța prea dură. Despre asta vorbim astăzi, despre parodontoză și despre sângerarea asta din gingii și de ce ea nu este normală, de ce poate să ducă la această parodontoză și de ce de la parodontoză poți să ajungi la alte probleme de inimă, de diabet și așa mai departe.
Și vorbim despre toate astea cu doctor Anca Vereanu. Este medic primar stomatolog, specialist în chirurgie dento-alveolară cu peste 30 de ani de experiență. Și înainte de a începe discuția, vreau să mulțumesc Parodontax care sprijină acest podcast și sprijină acest demers educațional despre sănătatea dinților noștri. Gama Parodontax include pastă de dinți, care este utilizată de două ori pe zi și apă de gură care ajută la combaterea plăcii bacteriene și la menținerea gingiilor sănătoase. Mulțumesc, Parodontax. Haideți să începem. Anca, bine ai venit la Boabe.
Dr. Anca Vereanu: Bine te-am găsit. Mă bucur.
Dr. Mihail: Ce faci?
Dr. Anca Vereanu: Păi, în primul rând că sunt uimită de un studio de podcast, trebuie să spun că sunt prima oară la un podcast.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Anca Vereanu: Și e uau, ce logistică e aici. Bravo! Felicitări!
Dr. Mihail: Cred că ar trebui să facem, ar trebui să facem la un moment dat un fel de behind the scene ca oamenii să vadă cum aranjăm toate luminile, cum le punem fiecare lumină customizată.
Dr. Anca Vereanu: Și ce tipicar ești! Am văzut cu lumina din ciuful drept. Să-ți fie bine, să-mi fie mie bine, lumina mare. Nici nu credeam că e așa o logistică.
Dr. Mihail: Mulțumesc. Ce complimente am pornit.
Dr. Anca Vereanu: Sunt foarte încântată că sunt azi aici.
Dr. Mihail: Și eu vreau să zic, dacă tot mi-ai dat un, ne-ai dat un compliment și eu vreau să-l întorc, ne-ai zis că ai întârziat puțin, 10 minute pentru că ai avut o operație. Ce operezi în clinică?
Dr. Anca Vereanu: Păi, de exemplu, azi am avut un lifting de sinus, o ridicarea podelei sinusului maxilar.
Dr. Mihail: Ce înseamnă asta în traducere?
Dr. Anca Vereanu: Adică înseamnă că lipsesc măselele în zona superioară maxilară în spate. Da, măselele. Și în momentul în care pacientul stă foarte mult cu această lipsă de măsele, sinusurile din cauza presiunii care e în sinus prin respirație, da, sinusurile maxilare care sunt aici niște cavități cu aer se pneumatizează, se măresc și creasta alveolară, creasta în care au fost dinții se micșorează și ea din cauza presiunilor pe care le face pacientul când mănâncă pe o creastă fără dinți.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Anca Vereanu: Și atunci nu mai ai un os disponibil să pui implanturi în zona asta.
Dr. Mihail: Aha.
Dr. Anca Vereanu: Singura soluție de a proteza pacientul fiind una mobilă. Cum nimeni nu vrea proteze mobile, s-a inventat această tehnică în care deschizi sinusul printr-o operație intraorală pe peretele anterior, faci o găurică ca o boabă de fasole, intri în sinus, ridici această membrană care se numește membrana Schneider, deci care tapetează sinusul și acolo introduci un material de grefare, osos. Dacă ai condiții, poți să pui și implanturile în același moment, ce am făcut și eu astăzi, și ai un timp de vindecare, în funcție de stabilitatea implanturilor pe care ai avut-o, de șase luni, opt luni, după care tu poți să-i faci pacientului dinți fix, adică să aibă o lucrare pe trei implanturi care înlocuiesc trei măsele.
Dr. Mihail: Ok. Și tocmai m-ai convins să-mi doresc să-mi păstrez proprii dinți, să nu-mi cadă și să nu pun implant. Corect. Și
Dr. Anca Vereanu: Păi, de aia suntem azi aici, să vorbim, să vedem cum evităm să ajungem să facem această procedură. Cu toate că eu sunt un chirurg cu mare dragoste de meserie, trebuie să declar că ce ți-a dat Dumnezeu, dinții naturali sunt mai buni decât orice proteză are pe care ai putea s-o ai
Dr. Mihail: Cumva așa e la tot în medicină, la tot.
Dr. Anca Vereanu: Adică avem diverse proteze în orice. Avem și organe care se pot transplanta. Avem substituție hormonală care îți înlocuiește proprii hormoni, dar în niciun domeniu nu există încă înlocuitori care să fie mai buni decât ce ai tu.
Dr. Mihail: Perfecțiune nu există. Adică medicina a ajuns la un nivel foarte avansat, dar vorbind cu pacienții, uite am prieteni care și-au pus cristalin ăla cel mai scump din toate multifocal. Unul vede biluțe, unul când parcă îi vede ceva într-o parte, adică sunt mulțumiți că nu mai au ochelari, dar nu este ca și cum ești ca înainte fără ochelari.
Dr. Anca Vereanu: Și e atât de important să-ți păstrezi proprii dinți. Asta e ideea. Sunt mult mai performanți decât orice implant
Dr. Mihail: Și mulți oameni totuși își pierd dinții. E parodontoza una din cauzele
Dr. Anca Vereanu: Este principala cauză, parodontoza. Ăă, Colegiul Medicilor Stomatologi din România a făcut o statistică recent și ă avem un procent dezastros. 73% din populația României suferă de lipsă de dinți. Adică are edentații. Edentații înseamnă că lipsește de la un dinte la toată gura. 73%. Deci cât a rămas? 27% din populația are toți dinții în gură.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Ceea ce este foarte dramatic, tragic. E peste media europeană.
Dr. Mihail: Da. Și dacă te uiți la țările care au investit în prevenție și în tratarea copiilor de mici au ajuns să aibă adolescenți la 18 ani zero carie.
Dr. Anca Vereanu: Noi avem adolescenți de 18 ani cărora le lipsesc 1, trei, cinci dinți. Avem maturi la 40 de ani care mai au trei dinți în gură. Acuma nu mai spun că lipsesc, că sunt mai sunt prea mulți. Mai au trei, patru dinți
Dr. Mihail: Se întâmplă. De ce se întâmplă asta?
Dr. Anca Vereanu: Neglijență, această lipsă de educație, apropo de ce vorbim astăzi, de spălatul pe dinți, care este basic. Ă, după care lipsa banilor atunci când ai o problemă, pentru că o problemă la început, toate problemele la început sunt mici, totul începe printr-o durere, totul începe printr-o sângerare sau o carie. Nefăcând tratamente, ajungi să pierzi acel dinte sau acel grup de dinți. Dacă ne întoarcem la subiectul de azi cu pasta de dinți și cu igiena, sângerarea este cel mai banal lucru. Nu poți să sângerezi și să-ți bagi în seamă acea sângerare, să te gândești că nu e normal. Exact cum ai spus la început, chiar și înghesuirile sunt o patologie. Nu-i o normalitate să ai dinții aruncați ca piesele pe cazarurile la joc. Nu.
Dr. Mihail: Da. Corect. Totuși, dacă ne întoarcem la acest sânge în chiuvetă, poți să ne explici ce se întâmplă de fapt când o persoană s-a spălat pe dinți, a scuipat și e sânge în chiuvetă. Ce se întâmplă de fapt în spate?
Dr. Anca Vereanu: Cea mai banală cauză a sângerării este tartrul. Deci, pur și simplu trebuie să mergi la un simplu detartraj, să-ți curețe cineva tartru. Ce este tartrul? Tartrul este mai întâi un depozit moale. Se numește placă bacteriană. Placa bacteriană este ca un fel de mâzgă, nu știu cum să-i zic, ca o cremă. Da, ca o cremă băloasă, așa, scârboasă, care stă pe dinții, mai ales pe zona interioară. De ce? Din cauză că în interiorul gurii noi avem glande salivare multe. Foarte importante-s glandele salivare care sunt aici în spatele dinților din față, aici jos, unde găsim cel mai mult tartru, pentru că acolo tot timpul se secretă, băltește saliva
Dr. Mihail: În spatele dinților din de jos. Ok.
Dr. Anca Vereanu: Aici sub limbă. Sub limbă, dacă o să vă uitați când ridicați limba, o să vedeți două puncte gri, da? Și care sunt puțin proeminente. Alea sunt orificiile de excreții ale glandelor salivare, unele din ele.
Dr. Mihail: Ok, deci trebuie să le vedem. Și acolo se strânge tartru, nu?
Dr. Anca Vereanu: Acolo saliva se secretă și băltește mai ales noaptea pe zona aia de în spatele dinților. Dacă nu te-ai spălat bine pe dinți seara,
Dr. Mihail: ai resturi alimentare.
Dr. Anca Vereanu: Da. Nu vorbesc de bucăți de mâncare, că unii au bucăți de mâncare, că au găuri între dinți și rămâne cât un firicel de carne, o coajă de măr. O găsești a doua zi când te clătești, ea se moaie peste noapte și o scuipi în chiuvetă. Deci vorbim de resturi de dimineață cremoase, că lumea mănâncă iaurt, creme, nu? Totul e pasat. Mâncăm tot felul de mâncăruri din astea foarte pasate, sosulețe. Astea se lipesc de partea interioară a dinților, unde deja e un pic de tartru. Deci tartru ce înseamnă? O zonă care e mai aspră. Da. Și precipită acolo și datorită reacției chimice pe care noi medicii o știm între acizi și baze, ea se întărește dacă n-o speli. Deci orice tartru înainte să fie tare a fost moale. Deci se putea duce la periuță de dinți, că era placă bacteriană moale.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Anca Vereanu: Eu spun de foarte multe ori copiilor și le spun și părinților care nu spală zonele din spate, molarii. Să se ducă cu o unghie. Acum fiecare femeie are o unghie. Acuma dacă are o unghioaie de aia atâta nu poate să facă. Dacă are o unghie decentă poți să te duci să dai cu unghia pe ultimul molar în spate, să-l râcâi un pic. Dacă sub unghie ai cremă albă, ești nespălat bine pe dinții.
Dr. Mihail: Domnule, pe dintele, pe dintele acesta nu trebuie să fie nimic. Deci ultimul molar. Mie mi se pare foarte bun experimentul ăsta să meargă la baie, se spală pe mâini și pe ultimul molar,
Dr. Anca Vereanu: Uite, faci așa. Faci așa.
Dr. Mihail: Faci așa, dar în spatele lui și să vezi că ai o mâzgă.
Dr. Anca Vereanu: Păi, nu te-ai spălat bine, dar ia fă după ce te-ai spălat pe dinți, înțelegi? Pentru că trebuie să scârțâie. Nu știu dacă îmi scârțâie dinții. Cred că îmi scârțâie, dacă se aude. Da, că sunt curată de dimineață. Și când taci, face chicii igi, scârțâie. Când nu scârțâie, ai o peliculă pe ei, o peliculă fină. Acea peliculă fină într-un periaj se duce, dar trebuie să ne periem și
Dr. Mihail: Trebuie să puneți un sunet de scârțâit când fac așa.
Dr. Anca Vereanu: Da, se aude.
Dr. Mihail: Nu scârțâie, dar m-am spălat pe dinți dimineața.
Dr. Anca Vereanu: Ai peliculă? Eu mi-am dat cu gloss, știi, și sunt un pic grasă pe dinți. Dar altfel scârțâie. Deci ideea e când faci așa să n-ai mâzgă. Asta este foarte, este un test foarte popular, empiric. Da. Deci nu-i nimic academic ce vorbim aici. Da.
Dr. Mihail: Noi vorbim pentru omul de rând de zi cu zi să înțeleagă singur acasă ce nivel de periaj are. Iarăși este o greșeală să folosim periuțe tari, dure, periuțe cu peri de obicei, pe orice periuță pe care o cumpărăm sus de tot scrie medium, soft, hard,
Dr. Anca Vereanu: Hm,
Dr. Mihail: ultra soft. Depinde.
Dr. Anca Vereanu: Lumea ia periuțe tari să simtă că freacă. Periuța tare pe o gingie puțin inflamată de tartru provoacă o sângerare foarte mare. În general, la sângerarea orală, atunci când te speli pe dinți, efectul este foarte ciudat al pacienților. Nu se mai spală
Dr. Mihail: dacă sângerează.
Dr. Anca Vereanu: Aoleu! Da, curge sânge. N-am mai dat. N-a mai dat doamna doctor acolo că am văzut că curge sânge și atunci toată mâncarea se adună, inflamația crește. Este ca gospodina aia care de fapt doar arată că-i gospodină, dar ea e o puturoasă și când vine un musafir bagă după perdea mizeria.
Dr. Mihail: Așa e și aici. De fapt, tu freci dinții din față.
Dr. Anca Vereanu: Poate n-a avut timp
Dr. Mihail: și poate n-a avut timp. Păi și asta îți ia un timp s-o bagi sub perdea.
Dr. Anca Vereanu: Bagă.
Dr. Mihail: Bag-o în fărași. Ai înțeles? Nu ascunde. Adică nu, când avem un musafir, tot ce avem în sufragerie aruncăm în dormitor, că poate nu intră și atunci ne facem că avem curat în casă, nu? Așa e și cu periajul.
Dr. Anca Vereanu: Deci te speli peste tot și ți-alegi o pastă, o periuță mai moale. Deci eu recomand periuțele soft.
Dr. Mihail: Soft.
Dr. Anca Vereanu: Da. Moale, pentru că o periuță moale intră peste tot, este mult mai prietenoasă cu gingiile, pentru că și gingiile, ce să vezi, trebuie să le speli, pentru că această placă bacteriană poate fi, de multe ori o regăsim noi, medicii, la nivelul gingiei. Deci pe gingii sus este ca un fel de cremuță albă
Dr. Mihail: pe gingie sau
Dr. Anca Vereanu: pe gingii. Deci aici sus. Uite aici deasupra dinților.
Dr. Mihail: Înainte de gingie. Înainte de gingie, aș vrea să-mi zici dacă putem să vedem acasă singuri în oglindă dacă avem tartru sau nu. E vreun mod prin care poți să vezi dacă ai deja tartru depus?
Dr. Anca Vereanu: În primul rând, cel mai bun senzor al nostru este limba. Știți că limba are cei mai mulți senzori.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Anca Vereanu: Din corp este cea mai, cel mai sensibil organ. Și dacă acum toată lumea când vorbesc eu dă cu limba pe zona asta a dinților,
Dr. Mihail: Unde?
Dr. Anca Vereanu: În spate.
Dr. Mihail: Aici?
Dr. Anca Vereanu: Da.
Dr. Mihail: A, jos în spate. Ok. Aha.
Dr. Anca Vereanu: Aici. Și nu simți fin ca aici.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Și simțim mai aspru, înseamnă că avem puțină placă bacteriană, puțin tartru și frecăm mult mai bine aici. Și cum frecăm aici? Frecăm în toate direcțiile pentru că dinții sunt înguști jos și mai lați sus și au papile. Deci tu degeaba freci așa că nu vei da totul la o parte. Trebuie să freci așa și așa și așa ca să intri între toți dinții ăștia care sunt foarte lipiți.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Mai mult la cei care au înghesuiri dentare, adică dinții ăștia de jos sunt unul în față, unul în spate foarte înghesuiți, ei nu mai au spațiile astea unde sunt papilele interdentare, cioculețele astea roz care sunt între dinți, ele sunt înghesuite. Tu nu mai ai puncte de contact între dinți, ai niște suprafețe largi și nu poți spăla dintre ele. Și atunci tartrul se pune mai rău.
Dr. Mihail: Aha.
Dr. Anca Vereanu: Și ești în mare risc să pierzi dinții în ani de zile din cauza acestor probleme, pentru că acolo gingia se inflamează și osul este un organ care săracul nu poate lupta. Deci osul este un organ care la traumă răspunde prin resorpție. Deci el nu se poate pielea, nu ți-a intrat aici o așchie, faci ca un fel de coș, nu? Deci puțin punct de puroi când storci ăsta ieșit și așchia, nu?
Dr. Mihail: Da.
Dr. Anca Vereanu: O dă afară pielea. Osul se retrage. El nu poate lupta. În primul rând că de foarte multe ori în zona maxilară, mai ales mandibulară, nu avem vascularizație osoasă suficientă, știi? Și atunci el se retrage. Și ce vedem noi la această parodontoză? Vezi un nivel osos coborât pe radiografie. Faci o radiografie panoramică. Vezi un nivel osos coborât. Deci osul nu mai e sus, prin, până sus unde trebuie să fie. Rădăcinile sunt dezgolite. Dacă pacientul e mai norocos și are niște mucoase mai groase, pentru că aici e altă discuție, noi avem mucoase diferite. Unul are mucoasă de 1 mm, altul are de 3, altul are de 7 mm.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Grosimea gingiei.
Dr. Mihail: Și poți să verifici asta? Adică pacientul de acasă știe să verifice asta sau
Dr. Anca Vereanu: Pacientul de acasă nu trebuie să verifice. Mesajul e să vină la doctor,
Dr. Mihail: nu să facă acasă tot. Dar bine, înainte de doctor, ai povestit de această placă bacteriană care se depune. Întâi este o mâzgă care peste noapte se întărește printr-o reacție chimică și apare această, acest tartru.
Dr. Anca Vereanu: Da,
Dr. Mihail: dacă deja îl ai, există ceva ce poți face acasă ca să reduci din acel tartru? O să te speli mai mult sau ce poți să faci?
Dr. Anca Vereanu: Piatra asta care este pe dinte, eu de foarte multe ori, ca să conștientizez pacienții, când facem detartraje și zboară câte o bucată de aia de piatră, așa, o iau repede din gură cu o pensă și o pun între degete s-o simtă.
Dr. Mihail: Mhm.
Dr. Anca Vereanu: Cât de mare e? Adică e, o vezi? Există pacienți care fac foarte mult tartru, care nu se spală corect și care ar trebui să vină la trei luni la detartraj pentru că ei depun foarte mult tartru și atunci găsești uneori bucăți de tartru care au 7 mm, 5 mm, o bucățoaie, da, și osul este foarte jos. Practic, un tartru într-o cantitate așa de mare face aproape imposibilă menținerea dinților pe arcadă pentru că tartrul stă pe dinte. Dacă tu ai așa o bucată mare de tartru, acolo nu mai e os. Acest tartru a împins osul. Osul s-a resorbit, gingia este foarte inflamată, este violacee. La atingere sângerează. Acești pacienți nu se mai spală de mult pe dinți pentru că nu au o sângerare, cum vedem noi în reclamele alea, un pic de roz în pastă. Este cheag de sânge și mult pentru că gingia este foarte inflamată.
Și aceștia sunt pacienții cei mai grav, care ei de fapt nu vin deloc la doctor pentru că se instaurează frica. „Aoleu, ce-mi face? Dacă îmi face detartraj, o să-mi zboare dintele.” Deci noi avem detartraje pe care le facem la o gură întreagă, dar nu la dintele ăla care este bloc de tartru, pentru că pacientul ține foarte mult la el și nu ne lasă să-l detartrăm pentru că e frică că îi iese. Și am zis, păi vă scoatem dintele, facem, găsim altă soluție. Cu cât stă mai mult, cu atât osul se resoarbe și nu mai ai șansa să pui implant acolo.
Dr. Mihail: Ai avut astfel de pacienți care ți-au cerut să nu dai tartrul jos pentru că ține dintele?
Dr. Anca Vereanu: Chiar ieri am avut altă discuție cu o pacientă. Da.
Dr. Mihail: Și ce faci ca să-i convingi?
Dr. Anca Vereanu: Le vorbesc, le spun care sunt, care sunt alternativele. Pacienții sunt mulți care știu mai bine decât noi.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: N-ai ce să faci. Dar în general reușim să-i convingem, măcar la a doua ședință reușim să-i convingem. Cum să zic? Argumentul suprem este că nu pleacă fără dinte cabinet. Deci este o, un stres și o frică atât de mare că te duci tirb acasă, asta îi face să nu vină la doctor.
Dr. Mihail: Unii au avut experiențe proaste.
Dr. Anca Vereanu: Nu, nu toată lumea face lucrări provizorii, probabil, sau în trecut s-a întâmplat așa ceva. Știi jena aia? Mă scuzi, dar știi, eu sunt în tratament la stomatolog și are doi dinți șlefuiți și neprotezați provizoriu. Nu există așa ceva în zilele noastre. Ce înseamnă neprotezați? Adică ai dinți șlefuiți și nu sunt a și n-ai pus proteze care să semne lucrare provizorie. Deci tu faci niște coroane de plastic mai ieftine care ele sunt în gură pe perioada tratamentului astfel încât pacientul să aibă permanent dinți. Nimeni nu știe că el are doi dinți din plastic aici. E permanent cu dinții în gură până e gata lucrarea definitivă sau tratamentele dacă e mai mult de tratat. Există tot felul de posibilități și mai ieftine pentru că tu îți dai seama că sunt foarte mulți pacienți care evită mersul la stomatolog din cauza costurilor.
Dr. Mihail: Categoric,
Dr. Anca Vereanu: pentru că stomatologia, din păcate, este 100% privată în zilele noastre. Noi nu mai avem stomatologie de stat. Dacă un pacient are o criză de colecist și se duce la spital de stat și îl operează în urgență, a plecat acasă și statul s-a ocupat de lucrul ăsta, nu? Dacă tu ai un acces la o măsea, trebuie să mergi într-un cabinet particular. Nu există decât la facultate. Unde cât să se ducă la facultate. Nu
Dr. Mihail: Știi că există un program, nu e un program pilot la facultate unde sunt câteva cabinete care
Dr. Anca Vereanu: se plătește și acolo. Nu e nimic gratis.
Dr. Mihail: Aș vrea să fac o pauză aici, o, adică să facem o paranteză legat de, pentru că probabil că ăsta este unul dintre ăă pilonii importanți ai degradării sănătății dentare în România pentru că ok, pe de o parte nu există educație și uite facem acest, inclusiv aceste materiale care-s menite să educe, știm că trebuie să prevenim, dar într-adevăr multe lucruri nu sunt prevenibile și trebuie să te duci la doctor, întârzii mersul la doctor pentru că e privat. Ce, ce am putea să facem noi? Ce ar trebui să facă statul? Ce ar trebui să facă pacienții ca să putem să beneficiem exact cum ai descris tu, ai o problemă chirurgicală, ai urgență chirurgicală și dacă nu ai asigurare și dacă nu ești angajat, tu beneficiezi de tratament gratuit din partea statului într-un spital de stat.
Dr. Anca Vereanu: Păi, în primul rând că aici e o problemă pe care o tot discutăm și cu Colegiul Medicilor și cu, și cu ministerul. În orice țară civilizată există niște asigurări pe niște trepte, da, de finanțare în care ai diverse tratamente. Dacă luăm Germania, în Germania ai o asigurare basic pe care toată lumea o plătește, se reține de la salariu. Da. Și ai niște asigurări basic, da, de bază, care includ și tratamente stomatologice de urgență, anumite obturații și lucrări protetice, adică coroane, proteze de o anumită calitate.
Dr. Mihail: Au acolo,
Dr. Anca Vereanu: adică statul nu-ți oferă lux, nu-ți oferă implanturi. Acolo îți oferă o proteză. Dacă tu n-ai dinți, el îți dă o proteză acrilică. Dacă vrei implanturi e o problemă pe care o plătești pentru că e un lux.
Dr. Mihail: Da. Sunt cabinete de stat sau sunt cabinete private care au decontare de la stat?
Dr. Anca Vereanu: Nu sunt cabinete private acolo în, dar acolo este un sistem de asigurări care funcționează foarte bine și ce au făcut de niște ani de zile, pentru că și ei au o mare problemă cu igiena orală în ultimul timp, au obligat pacientul să aibă două adresări pe an obligatorii la cabinet pe care statul le plătește și îți zice: „Uite, te duci de două ori pe an și eu îți plătesc două detartraje complete și obturații de gradul 1”, adică plombiță mică, pentru că obturația de gradul 1 este o carie. E se face pe o carie care e mică, ocluzală, adică e pe zona asta. Pentru că tu dacă vii de două ori pe an, medicul îți face un control și îți descoperă ție carii incipiente care asigurarea îi costă puțin că e mică caria. Dacă tu nu te duci cinci ani la stomatolog, nu-ți mai plătește nimic statul.
Dr. Mihail: Știi ce rețin? Ce rețin de aici și ce înțeleg de aici este că statul german face asta tocmai pentru că îi este mai avantajos și mai ieftin să facă detartraj la toată populația de două ori pe an și să facă carii mici decât să facă lucrări complexe și am putea cel puțin până o să avem și noi astfel de asigurări care o sau astfel de programe să aplicăm asta la noi, adică să știm că ne este mult mai ieftin fiecăruia dintre noi să mergem la stomatolog de două ori pe an și să facem lucrări mici.
Dr. Anca Vereanu: Despre asta vorbim. Orice prevenție înseamnă costuri mai mici și o sănătate mai bună și o speranță de viață mai mare.
Dr. Mihail: Nu, dar totuși oamenii speră că, știi cum oamenii, se speră că lasă, că nu mi se întâmplă mie. Într-adevăr prevenția asta costă puțin, dar ar putea să mă coste zero. Acuma poate scap, poate nu se întâmplă nimic.
Dr. Anca Vereanu: Știi care e problema mare? Este că noi suntem aici la București într-un, într-o locație superbă, doi oameni care au crescut poate în niște orașe și care au avut aceste posibilități și există zone rurale care nu au cabinete stomatologice pe o rază de zeci de km până la oraș
Dr. Mihail: și nu au apă. Da. Cară cu gălețile.
Dr. Anca Vereanu: Hai să ne gândim ce fac acești copii. Ce fac acești copii? Adică ce fac? Topesc zăpadă să se spele pe dinți. Nu. Cine îi învață că ei nu au. Adică astea sunt niște lucruri care trebuie făcute cu programe guvernamentale, nu? Adică noi vorbim, ok, ne aude lumea populația de la oraș, ce facem cu populația la țară? Pentru că și ei vor fi peste 30 de ani următori edentați. Noi vorbim foarte bine, dar ne aude lumea care poate să facă lucrurile astea. Cine nu poate să facă și nu are resurse în continuare va sta
Dr. Mihail: și măcar dacă te afli într-o astfel de zonă atunci poți să înțelegi că e cu atât mai important să te speli pe dinți de două ori pe zi s-o faci corectă. Am o întrebare pentru tine legat de asta. Dacă ar fi să alegi o singură spălare pe zi, te o singură spălare, care ar fi aceea dimineața sau seara?
Dr. Anca Vereanu: Păi, nici nu știu. Cred că ar trebui seara. Dacă te-ai spălat doar o dată, cred că ar trebui seara, pentru că seara ai toate resturile de pe zi, toată mâncarea.
Dr. Mihail: Dacă tu te speli bine seara, dimineață doar îți miroase gura puțin, așa, pentru că ești după noapte și noi știm că toți ne spălăm pe dinți dimineața, că ai gustul ăla așa, care parcă nici nu știi o mirosi sau nu, că noi nu știm cum mirosim, nu?
Dr. Anca Vereanu: Hm.
Dr. Mihail: Și nici nu poți să te duci la partener să-i zici: „Auzi, miroase gura!” Nu,
Dr. Anca Vereanu: Da,
Dr. Mihail: nu poți să-l întrebi. Deci atunci te duci și te speli pe dinți.
Dr. Anca Vereanu: Da. Și cred că m-aș spăla, dacă ar fi să aleg o dată, m-aș spăla seara foarte bine, ca să nu dorm peste noapte, că sunt opt ore, în care dormi la și toate resturile alimentare se descompun, dar nici nu ar fi așa de rău dacă nu te speli seara și măcar te speli dimineața, că nu e timp într-o noapte să se producă cariile. care elecul de acizi care distrug suprafața dintelui și aia nu se produce într-o noapte. Eu cred că și dacă chiulești o zi, să zicem că într-o săptămână sau ai venit de la o petrecere și nu te-ai spălat pe dinți în seara aia și a doua zi dimineață ai plecat la serviciu și te-ai spatmă spală te seara bine. Adică chiar n-o să-ți cadă dinții că nu te-ai spălat o zi, că faci o excepție. Dar în general seara ne spălăm ca să eliminăm toate resturile și dimineața te speli ca să nu-ți miroasă gura. Cam așa, că ți se pare că e mai bine.
Dr. Mihail: Ok. Și pentru sănătatea dinților e atât de important să te speli să seara. Am ținut să te întreb asta pentru că într-adevăr sunt oameni care mai sar peste spălatul dinților și o fac des și te gândești cumva noaptea într-adevăr pare că ești lipsit de motivație, poate ai stat mult pe telefon, ți-e somn, nu vrei să te mai ridici din pat. Ăla e momentul în care trebuie să realizezi că aia de fapt e cea mai importantă spălare pe care poți să ai, cea de seară. A doua zi dimineață e alegerea ta. Dacă e bine să te speli, ca să Da, e ține parte de, de, să zic, de o rutină bună de igienă, dar nu e atât de periculos să sari peste spălatul de dimineață cât e peste ăla de seară.
Dr. Anca Vereanu: Să știi că mulți au conștientizat atât de bine. Uite, am fost amuzat, am fost într-o excursie organizată de o companie de stomatologie pentru să vedem niște implanturi și o fabrică. Foarte, foarte bine. A fost în Africa de Sud și eram numai doctori. Deci vreau să spun că la prânz foarte mulți dacă mâncam undeva la masa de prânz, o mare parte din ei se duceau să se spele pe dinți cu periuța
Dr. Mihail: și la prânz.
Dr. Anca Vereanu: La prânz. Da. E Deci e multă lume disperată după spălatul pe dinți și chiar i-am întrebat, uite, eu nu mă spăl tot timpul, n-am timp, sunt la cabinet, muncesc, mă rog, zic, mă, de ce pleci? Ăă, unul din ei făcuse chirurgie ortognată, adică el a făcut niște eforturi groaznice ca să arate bine la dinți, pentru că această chirurgie ortognată e o parte a stomatologiei, ține de chirurgia buco-maxilo-facială, deci de chirurgul mare. Eu sunt chirurg dento-alveolar cu specialitate de trei ani. Noi avem o altă specialitate care acum a luat o medicina generală, oro-maxilo-facială. Ei fac minuni cu pacienți care au niște dizarmonii foarte mari în sectorul inferior. Adică ori mandibula e foarte în față așa, sunt unii care sunt în față 1 cm sau în spate sau așa. Deci asta e ceva care nu se poate îndrepta cu aparat. Trebuia când era mic să poarte aparat ca să-i lărgească maxilarul sau să-i micșoreze cu tot felul.
Dar sunt lucruri atât de grave care nu se pot îndrepta cu aparat dentar și atunci chirurgul ortognat taie maxilarul. De aici există o, se numește Le Fort 1 și 2. Sunt niște tehnici chirurgicale în care tot maxilarul se taie, se avansează în față, se prinde cu niște plăcuțe de osteosinteză. Mandibula dacă e în față se taie de aici din corpul mandibulei, se duce în spate și atunci toți dinții și profilul arată, că știți că noi avem, de exemplu, pacienți care nu zice că au profil de găină. Așa ai descris în literatură pentru că mentonul e foarte în spate, mandibula în spate și atunci trebuie s-o avansezi. Deci sunt niște modificări au la fizionomie. Și unul din acești doctori mi-a spus, zice: „Eu am făcut ortognată, deci eu-s nebun cu spălatul pe dinți pentru că atâta m-am chinuit și m-am operat să fiu cine sunt astăzi cu nivelul ăsta. Aș avea niște dinți perfecți, superbi”, încât mulți după ce au trecut prin astfel de chinuri realizează importanța spălatului pe dinți și se spală ca nebunii și de trei, patru ori pe zi.
Dr. Mihail: Dar e, e ok să te speli de trei ori pe zi? Poți să spel…
Dr. Anca Vereanu: E ok să te speli după fiecare masă. Eu ce recomand și ce fac eu la cabinet, de exemplu, dacă mănânc ceva și simt că am resturi peste tot, deci nu știu, să zicem că mâncăm quinoa? Da. Care sunt bobițele alea. Păi, după ce ai mâncat quinoa? Deci ai peste tot, pe sub buze, printre dinți, stai și dai cu limba și ai bobițe de alea peste tot. Și eu mă duc, am în baia mea personală la clinică duș bucal.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Și mă duc și îmi pun un duș bucal cu apă caldă și elimin toate bobițele alea pentru că nu vreau să mă spăl cu ceva mentolat că mai vreau să beau o cafea. Și când te speli cu pastele astea mentolate, cafeaua zici că e făcută cu apă sfințită, ținută într-un butoi trei săptămâni. Da. De cor.
Dr. Mihail: Și atunci vreau să-mi păstrez gustul ăla de cafea sau de ceai, de portocale, hibiscus, ce beau eu, știi, nu simți după ce te speli.
Dr. Anca Vereanu: Deci nu-i nimic greșit să nu te speli pe dinți, dar măcar elimină resturile alea. Fă-ți un duș bucal cu apă călduță și totul să vezi în chiuvetă. E spectacol ce curge din dinții tăi.
Dr. Mihail: De acord. Da.
Dr. Anca Vereanu: Da. Bobițe de toate felurile. Deci alea toate rămân undeva, mai ales cei care au lucrări. Da. Coroane, punți. Mamă, ce-i sub punțiile alea, știi?
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Nu vrei să știi când dăm o punte de aia jos cum miroase? Pentru că e bacterie cu care oamenii stau în gură de ani de zile și ei zic, mă simt așa un gust, când fac așa parcă simt un gust. Păi aia sunt bacteriile care se, care se degradează și miros urât și normal că le miroase și gura. Ei nici nu mai știu.
Dr. Mihail: Ăind la parodontoză și la inflamația asta a gingiilor, cât de, cât de puțin sau mult timp poate să treacă de la, să zic, o inflamație gingivală până la un dinte care deja se mișcă?
Dr. Anca Vereanu: Ani de zile, deci dinții nu pleacă așa ușor din gură, dar există, am văzut parodontoză din asta, cum îi ziceți voi, boală parodontală. Deci e parodontopatie cronică profundă generalizată. Este diagnosticul în care pacienții pierd dinții rapid și de multe ori nici nu ține de ei pentru că este suportul osos care este foarte slab.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Dar aceste evoluții galopante ale acestei boli se datorează lipsei lor de igienă și de recall la doctor, să vină des. Și atunci există această boală care este asociată cu o inflamație puternică. Au pungi parodontale. Deci, pe lângă fiecare dinte, gingia este atât de sângerândă încât tu când bagi o sondă de aia să măsori adâncimea pungilor poate să aibă și 7, 8 mm și 1 cm. Și atunci în pocketurile alea, pungile alea se adună resturi alimentare care colcăie acolo și pacientul nu le poate scoate. Chiar dacă tu te peri și astfel de pungi, tu cu periuța împingi alimentele în pungile alea. Deci, practic, îți agravezi doar cu dușul bucal, te poți igieniza și cu venit la un medic specialist, medic stomatolog care să-ți facă eventual igienizare, detartraj, airflow și în cazurile grave trebuie corecții gingivale, trebuie operații cu lambou. Noi dăm gingia jos. Cum dai o fustă jos? Da. Să eliberezi dinții și să cureți baza dinților de acel țesut de granulație care este foarte proliferativ și se înmulțește și acel țesut va scoate dintele în timp.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Deci cazurile grave de parodontopatii se lasă cu această intervenție chirurgicală. Se numește operație cu lambou, în care tu gingia o dai jos de pe dinte, cureți tot țesutul patologic de dedesubt și o reatașezi foarte strâns, iar pacientul trebuie să se spele foarte bine și de foarte multe ori avem pacienți care au stopat pur și simplu această boală, dar au înțeles că trebuie să vină la noi la control. Sunt pacienții casei, cum se spune, la trei luni, vin la aceste controale de frică că o să aibă iar aceeași situație.
Dr. Mihail: Deci ce ai deschis e un fel de operație pentru parodontoză.
Dr. Anca Vereanu: Pentru parodontoză gravă
Dr. Mihail: gravă.
Dr. Anca Vereanu: Deci sângerare masivă doar la atingerea gingiilor. Zone pe lângă dinte cu gingie adâncă pe care n-o poți controla cu periajul. Îți trebuie neapărat igienă cu duș bucal. Dar după ce ai făcut acest detartraj minuțios și eventual operația cu lambou, dacă totuși situația se menține, nu se face totul odată. Nu poți să faci o operație cu lambou pe un pacient care are tartru. Cum eu niciodată nu deschid un lambou în gură dacă dinții vecini au tartru. Adică întotdeauna încerc să-mi
Dr. Mihail: să-ți cureți zona înainte.
Dr. Anca Vereanu: Să-mi curăț zona înainte pentru că atunci când am o intervenție pe os, acel tartru e plin de bacterii și îmi poate infesta mie plaga. Adică eu niciodată nu operez un pacient care are tartru.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Ei nu înțeleg. Mulți sunt programați de detartraj și amână și îmi vin la operație. Zic: „Sorry, nu te operez. De ce n-ai venit la detartraj?” „Păi ce, lasă că în zona asta aici n-am, că n-am dinți.” Dar de fapt ai o bacteriemie generală. Adică tu poți să ai infecție la dintele ăsta de sus, păi tu ai în toată gura, pe tot tractul digestiv. Tu înghiți bacteriile alea, nu?
Dr. Mihail: Apropo de asta, ce înțeleg este că aceste bacterii pot să ajungă în sânge.
Dr. Anca Vereanu: Păi, ele sunt deja
Dr. Mihail: și din sânge pot să ajungă la inimă și în restul de țesuturi și să provoace boli cardiovasculare, diabet, inflamație cronică în corp. Cum poți să explici asta cuiva care, să zic, nu are noțiune de anatomie sau de fiziologie? Cum poți să explici că acele bacterii ajung în tot corpul și îl influențează?
Dr. Anca Vereanu: Păi, în primul rând, le înghiți, totul e o absorbție. În al doilea rând, ele intră în circulație pentru că vasele astea-s deschise. Sângerarea asta se face că acolo e o plagă deschisă, nu?
Dr. Mihail: Și intră în circulația generală.
Dr. Anca Vereanu: Problema nu este că o să provoace boli cardiace. Problema e pentru cei care au deja boli cardiace. Sunt oameni care au valvulopatii, au valve cardiace, nu proteze de valve, dar sunt într-un mare risc de endocardită acești pacienți. Ăă, ele, aceste bacterii nu provoacă diabet, dar ă diabeticii au o problemă foarte mare pentru că după cum știm și hai să anunțăm și oamenii, normal că ei poate nu știu, că diabetul este o boală sistemică care îți atacă și vasele de sânge. Deci în stadiile avansate, diabetul necompensat, pacienți care nu înțeleg să aibă o dietă, care nu vor să treacă pe insulină și au picuri foarte mari, glicemice, tu știi, ei vin cu 150, 600, 200, 800. Adică ei sunt într-un, într-o, într-un stadiu complet necompensat al bolii diabetice. Și ce se întâmplă cu diabetul ăsta în stadiile avansate? Fac vasculopatii, neuropatii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că noi în gură vascularizația gingiilor, aceste papile rozalii, sunt cu circulație termino-terminală.
Deci toate vasele de sânge, capilarele se duc în gingie și acolo se opresc. Cum sunt degetele mele. Ele nu se mai întorc. Și atunci aceste terminații sunt afectate la diabet. Da. Zona nu mai este vascularizată și începe această, acest miros. Gingiile sunt foarte inflamate și trebuie tăiate pentru că se necrozează. Exact ca la piciorul diabetic, nu? De ce pacienții bolnavi de diabet ajung să li se taie mai întâi un deget, după aia piciorul până la gleznă, după aia până la genunchi? De ce? Pentru că vasele de sânge nu mai ajung în periferie din cauza acestei vasculopatii diabetice și țesuturile nu mai sunt vascularizate. Unde nu-i sânge nu-i viață. Și așa pățim și la gură toți, toți pacienții diabetici pierd dinții pentru că intră în acest cerc vicios. Nici nu se spală pentru că și masajul la gingival ajută foarte mult la să ții țesuturile sănătoase și trofice. Cum te simți după un masaj?
Dr. Mihail: Excelent.
Dr. Anca Vereanu: Păi și de ce? Păi ți-a pus sângele în mișcare, pe piele, pe toate extremitățile, când îți ia degetele alea la frecat. Nu, mama mia, ce ești după aia? Zici că ai 10 kg mai puțin, ești mai ușor. De ce? Că ești foarte revigorat din cauza că sângele tău e pus în mișcare pe zonele astea unde nu, când înghețăm de frig. Păi de ce înghețăm? Că e sângele ăsta, săracul, nu mai este rece aici. Și atunci tu ce faci? Faci masaj, să-l pui în mișcare. Nu. Ce făceam pe pârtie când eram mici? Nu.
Dr. Mihail: Făceam și frecam.
Dr. Anca Vereanu: Nu, asta făcea circulație. Deci asta e vorba de peste tot, de ce facem mișcare, sport, masaje.
Dr. Mihail: Dar ai spus că dacă nu te speli pe dinți, nu faci masajul gingival și asta nu e bine. Și mi-ai mai spus la începutul podcastului și am zis că o să revenim la asta despre faptul că trebuie să ne spălăm inclusiv gingiile. Poți să-mi zici cum le spălăm și
Dr. Anca Vereanu: Uite așa, când treci dinții te duci până sus. Deci te duci și pe gingii. Te duci până sus sau sus te duci și dai pe gingii puțin. Când speli aici pe zona interioară pornești de sub limbă, de jos, de pe zona de la roz către alb.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Anca Vereanu: De la roz, trebuie
Dr. Mihail: Nu doar pe alb. Nu doar pe alb, trebuie și pe roz.
Dr. Anca Vereanu: Da, pentru că și pe roz sunt bacterii minuscule care stau acolo, mai ales sub limbă. Deci sub limbă sunt niște depozite de salivă în spate sub limbă care miros foarte urât. Iarăși vă invit, băgați un deget acolo în spatele limbii, seara târziu.
Dr. Mihail: Eu n-o să bag acuma un deget, dar puneți aici în spate și mirosiți-l. Sunt bacterii. Este normal. Deci noi de aia ne clătim. De ce? Și de ce se spune să bei apă, să-ți clătești gura? E elimini o grămadă de lucruri care rămân pe sub limbă de alimente și care putrezesc. Anca, zi-mi te rog dincolo de lipsa spălărilor zilnice pe dinți, ce ne mai afectează dinții? Care-s lucrurile care ne fac rău zilnic dinților?
Dr. Anca Vereanu: Alimentele. Sunt alimente care strică dinții, dar dacă te speli bine pe dinți, nu. Sunt băutorii, heavy drinker, de băuturi carbogazoase, că nu vreau să le dăm numele, nu? Că n-avem voie, nu?
Dr. Mihail: Hm. Păi, mai bine nu. Dar înțelegem orice înseamnă. Deci băutură
Dr. Anca Vereanu: sunt și în special cele dulci. Da.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Anca Vereanu: Ă, că acuma poate să înțeleagă lumea că le face rău apa minerală, nu, că și asta e o băutură carbogazoasă, nu apa minerală. Deci noi vorbim de carbogazoase dulci. Sunt dependenți de anumite băuturi. Sunt băutori de 4 l pe zi, 2 l, 3 l de băutură dulce.
Dr. Mihail: Cum le afectează dinții?
Dr. Anca Vereanu: Carie generalizată. Sunt toți decimați toți dinții. Nici nu vin. Vin în stadii foarte tardive și oricum nu înțeleg să se lase de aceste băuturi. Cred că-s mai rău ca drogurile.
Dr. Mihail: Păi și ce le, ce le fac rău? Adică deci ce, ce e rău în… ești permanent cu ceva dulce în gură. Deci tu ești permanent și acest dulce provoacă aciditate.
Dr. Anca Vereanu: Da. Și atacă dintele. Adică e un mecanism foarte simplu.
Dr. Mihail: Hm. Ok. Deci aciditate împreună cu dulce. Zi-mi te rog cât de mult contează pastă de dinți în îngrijirea asta dentară zilnică?
Dr. Anca Vereanu: Păi, cred că contează 100% pentru că fără pastă de dinți nu ai sentimentul că ești curat. Că tu te-ai putea spăla, să zicem, exact cum am spus mai devreme, că și eu mă spăl fără pastă de dinți când știu că vreau să beau o cafea și totuși am mâncat spanac care mi-a rămas numai verde între dinți. Nu. Sau zici că vine sezonul acuma și sunt mare mâncătoare de ierburi. Deci toate lucrurile astea care îți produc resturi alimentare, mănânci un covrig cu mac. N-ai vut ceos e când vorbești cu cineva care mănâncă un covrig cu mac și nu știi cum să-i spui. Zic: „Hello, stai puțin, că ai aici ceva negru, știi? Du-te și ia-ți.” Și toată lumea zice: „A, da, știu, îmi rămâne aici.” Deci ei știu unde le rămâne macul.
Dr. Mihail: Vreau să te întreb ceva. Deci, hai să facem un ghid. Mă, asta mă interesează pe mine personal. Când vorbești cu cineva care are ceva între dinți, ce faci? Îi spui sau te prefaci că nu, că nu are? Cum faci?
Dr. Anca Vereanu: Eu personal spun.
Dr. Mihail: Cum spui? Explică.
Dr. Anca Vereanu: Salvez acea persoană de penibil. Adică mi se pare că sunt foarte prietenoasă. Să știi că fac asta și când mergem la restaurant și anumite cunoștințe sau prietene de ale mele au rujuri din alea foarte mate, știi, închise la culoare și se duc și se dau cu ruj și când vin e foarte funny că au dinții plini de ruj, știi? Tot cărămiziu aici și le zic, le fac așa și fac așa și știu automat. Deci automat știu. „Aoleu, mersi, mersi.” Și toată lumea mulțumește. Mi se pare că e un lucru de bun simț, anunț, pentru că este penibil să vorbești cu așa ceva între dinți. Nici el n-ar vrea. Nu,
Dr. Mihail: Corect. N-ar vrea. Da.
Dr. Anca Vereanu: Și ni se întâmplă tuturor. Adică eu aș prefera să fiu anunțată, vezi că ai ceva, du-te. Și mă duc repede la baie, îmi scot. Adică e o chestie care este normală să-ți rămână ceva între dinți când mănânci ceva și nu te-ai dus imediat să ești cu colegii. Nu,
Dr. Mihail: Mănânci budincă de chia, de exemplu, care are bobițele alea negre, îmi fac eu acum.
Dr. Anca Vereanu: Da. Și ți-a rămas o bobiță de aia și toată lumea oricum se uită numai la tine în gură pentru că tu atragi privirea, nu?
Dr. Mihail: Corect. Și până la urmă cred că îți vine totuși, pe de altă parte, să nu spui, ca să nu, adică o lași așa, n-o observi, dar de fapt nu faci decât să amâni situația penibilă pentru că persoana respectivă va merge la un moment dat la baie, va zâmbi în oglindă și o să-și dea seama că toată ziua asta ceva… mai bine altcineva, sau se duce la un șef în birou și e cu… Adică nu știu, mie mi se pare că este de
Dr. Anca Vereanu: Eu cred că este foarte empatic să anunți
Dr. Mihail: și cum îi zici? Vezi că ai ceva între dinți.
Dr. Anca Vereanu: Îi fac așa un semn. Zică că tu te și vezi.
Dr. Mihail: Ok,
Dr. Anca Vereanu: nu știu, anunți într-un fel. Acuma poate să se supere cineva, dar eu n-am văzut să se supere cineva că îi face un asemenea bine. Nu,
Dr. Mihail: da, corect, corect. Așa e.
Dr. Anca Vereanu: Adică lucrurile normale să le tratăm cu normalitate, că ni se întâmplă tuturor. Mi se pare asta o falsă, o fățărnicie chestia asta, dar e o accepțiune personală.
Dr. Mihail: Ai dreptate. Dar ai ceva între dinți. Anunță. Vezi că ai ceva între dinți. Și zic că toată lumea e așa. Cine se supără? Îmi pare rău, îmi cer scuze, dar nu mă schimb. Bun. Ață dentară sau duș bucal?
Dr. Anca Vereanu: Duș bucal, clar.
Dr. Mihail: De ce?
Dr. Anca Vereanu: Este cu dus-întors. E foarte periculoasă ața dentară dacă nu știi s-o manevrezi pentru că în general ața dentară, este că ți-a rămas ceva între dinți, nu? Și tu o apuci și intri cu ea între dinți. Dacă dinții sunt foarte înghesuiți și au contacte foarte bune, tu ca să treci de contactul ăla, faci o forță, țâc, și te duci până în gingie și ce să vezi, o scoți plină de sânge pentru că ți-ai lezat papila și prin acțiuni multiple ajungi să lezezi ligamentul circular al dintelui. Deci gingia noastră stă așa de bine pe dinte lipită că are un ligament circular care este o structură fiziologică care face parte din parodonțiul ăla de-am zis mai devreme, deci de țesuturile care țin dinții, ligamentul circular, ligamentele intraosoase, acest ligament circular când tu tot îl lezezi, îl lezezi, se inflamează, se supără și se strică și atunci poți să faci pungi parodontale. Deci ața dentară nu e bine de folosit așa. Și mai face un lucru, descimentează coroane pentru că tu când tragi înapoi tot timpul faci un șoc. Deci ața dentară dacă aș folosi-o, aș băga-o dacă nu e cu mare presiune și după aia aș scoate-o. Nu m-aș duce cu ea înapoi în jos.
Dr. Mihail: Da. Aș băga-o și aș scoate-o. Aș băga-o și așa.
Dr. Anca Vereanu: Sco, deci o bagi între dinți cu grijă să nu lezezi gingia. Te-ai curățat și după aia dai drumul la un capăt și o scoți printre dinți. Ok.
Dr. Mihail: Oricum, să știi că din experiența mea ața dentară nu scoate resturile de la papila interdentară atât de bine cum curăță o periuță interdentară.
Dr. Anca Vereanu: Ăsta este alt arsenal.
Dr. Mihail: Sunt niște periuțe mici. Și perile alea de spală sticlele, mama pe vremuri
Dr. Anca Vereanu: de spală ai o sticlă.
Dr. Mihail: Exact la fel e. Numai că este micro. Da. A, le știu, dar nu-mi intră între dinți. Deci nu le
Dr. Anca Vereanu: pentru că n-ai luat numărul care trebuie. Ele sunt pe numere de la 0 la, adică tu poți să iei foarte fină pentru dinții foarte înghesuiți sau mai mare dacă ai loc mare între dinți.
Dr. Mihail: Ok. Și
Dr. Anca Vereanu: și alea sunt niște periuțe foarte bune cu care tu poți să speli, de exemplu, și unde ai lucrări protetice și o coroană pentru că o coroană pe dinte nu mai ai niciodată continuarea rădăcinii. Da. Și acolo tot timpul ai o zonă mică, un hâț mic acolo unde intră mâncare și dușul bucal este numărul unu pentru că nu lezează, el doar curăță fără să faci leziune. Ața dentară îți poate leza. Periuța dentară, te freci cu ea bine între dinți și elimini ăă resturile alimentare. Deci, pentru mersul la restaurant în care te duci la baie, că simți că ai aici ceva și nu poți să scoți. Te duci la baie și e bine să ai în poșetă sau în buzunar o periuță dentară care are și capac.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Și ți-l scoți decât o scobitoare care lezează și este groasă. Periuța dentară este interdentară. Este un accesoriu foarte bun care nu ar trebui să lipsească din poșeta sau buzunarul celor care știu că le rămân resturi între dinți atunci când mănâncă, pentru că noi ne știm zonele unde ne rămâne și atunci ele se pot îndoi, că-s metalice, la 90° și intri frumos aici cu ele în zona laterală și îți scoți resturile alimentare care te deranjează mari până ajungi acasă.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Pentru că atunci când ai o bucată de mâncare care ți-a rămas între dinți, deci nu mai poți să te concentrezi la conversație, că numai încerci s-o scoți cu limba, îți faci de alea, bă, te deranjează, deci nu mai poți să te concentrezi. Și atunci te duci frumos la toaletă și în loc să-ți pudrezi nasul, îți scoți bucățica de mâncare dintre dinți cu o periuță interdentară.
Dr. Mihail: Apa de gură, da sau nu? Sau dacă da, atunci când?
Dr. Anca Vereanu: Apa de gură e un accesoriu care poate fi sau nu, dar ce pot să zic? Sunt ape de gură care sunt profilactice, aceste ape de gură care le găsim în toate drogheriile. Și mai este apa de gură pe care o găsim la farmacie, care este o apă curativă, post-operator, afte, leziuni în gură, bube, tot felul de lucruri și ele, aceste ape de gură trebuie să conțină întotdeauna clorhexidină, care știi că este un antiseptic folosit și pe plăgi cutanate înainte de operație și la îngrijirea plăgilor și în gură. Există diferite concentrații de la mai mic la mai mare și aceste ape de gură omoară toate bacteriile. Deci ele sunt recomandate în special celor care au parodontopatii, parodontoze avansate, sângerări, pungi parodontale, ca să elimine conținutul de bacterii care este foarte mare. Pentru că noi avem floră saprofită în gură cu care toți noi acuma când vorbim suntem cu flora noastră, nu? Ea devine patogenă în momentul în care se fac dezechilibre. Da. Și cresc, avem aureus în gură și tot felul de streptococi, stafilococi, nu? E astea când se dezechilibrează devine patologic. Aceste ape de gură cu clorhexidină balansează acest nivel patologic, dar ele nu trebuie folosite regularly de zi cu zi. Clorhexidină.
Dr. Mihail: E bine să ți le recomande medicul mai degrabă sau
Dr. Anca Vereanu: E bine să ți le recomande medicul. Bineînțeles. Îți recomandă și atunci e bine să iei o dușcă mică de apă de gură, s-o ții un minut, după care s-o scuipi și atunci ești puțin mai curat în gură, nu-ți miroase gura. Întotdeauna post-extracțional eu recomand bombonele de astea cu mentă pentru să-ți creeze sentimentul că nu miroși și că n-ai un gust rău.
Dr. Mihail: Există remedii naturale pentru probleme, să zic, stomatologice și, sau care țin de gingii și de gură, care să funcționeze?
Dr. Anca Vereanu: Toată fitoterapia care este acuma foarte modernă nu are niciun document based evidence. Suntem medici amândoi și știm că noi funcționăm cu articole și cu studii. Fitoterapia nu are niciun document based evidence. Este doar un mit. Este un adjuvant.
Dr. Mihail: Întotdeauna nimeni nu zice nimic. Dacă vrei tu să iei, să te speli cu ce ai de salvie și de mușețel că ți-ai zis ție bunica că ți-a făcut bine. Poți. Eu cred că anecdotic. N-ai văzut pe cineva care să, anecdotic, adică caz, case report, care să funcționeze?
Dr. Anca Vereanu: Normal că avem. Adică am avut o pacientă pe care am operat-o, i-am făcut o grefă și la grefe osoase este obligatoriu să ia antibiotic pentru că poți să infectezi grefa măcar câteva zile. Și a venit, nu mi-a plăcut cum arată plaga ei deloc. Nu s-a clătit cu clorhexidină. I-am dat să se spele cu clorhexidină. Avem chiar niște pliculețe monodoză pentru birou. Deci le dau să aibă în poșetă o dușcă, s-o ia, s-o după ce se, după ce mănâncă. N-a făcut nimic. Se vedea clar placă bacteriană. Și am întrebat-o ce medicație a luat. „A, știți, doamna doctor, eu sunt total împotriva antibioticelor. Eu nu iau antibiotice. Eu cresc aloe în casă și eu sug o frunză de aloe când am o inflamație sau îmi dau cu aloe.”
Dr. Mihail: A supt o frunză de aloe.
Dr. Anca Vereanu: A supt o frunză de aloe. Da. Deci fitoterapia e pentru capul nostru. Ne face să ne simțim bine psihic. Am luat niște lucruri, dar eu cred că medicația adevărată e cea prescrisă de medic la farmacie și că pacienții asta ar trebui să facă. Nu sunt împotrivă de spălări, că-ți dai cu ceai. Mai sunt niște lucruri vechi, dar nu pentru problemele grave.
Dr. Mihail: Știi ce am mai văzut? Dar asta cred că era pentru sforăit. Nu știu dacă te ajută la dinți. Era un fel de, ă, cum se cheamă asta când iei ulei în gură și faci, îl duci așa dintr-o parte în alta a obra un fel de, cum se cheamă? Cum se numește?
Dr. Anca Vereanu: Te clătești așa cu el sau
Dr. Mihail: Da, dar nu te clătești. Adică când te clătești, te clătești și scuipi, dar aici faci un fel de exercițiu de iei ulei și îl duci dintr-o parte în alta.
Dr. Anca Vereanu: Da, da. Nu știu. Cu toate că am început să sforăi. Da, așa mi-a zis soțul meu. Dar probabil că o să descopăr. Și ce-ți face uleiul ăsta? Mai sforăi.
Dr. Mihail: Da. Nu. Și știu că era pentru sforăit. Era un fel de… E un fel de exercițiu de ăsta de îți crește tonusul, dar mă întrebam dacă îți face ceva și pentru
Dr. Anca Vereanu: Poate să-ți lubrefieze puțin limba, că știi că la sforăit de fapt se duce limba în poziție posterioară și îți închizi căile, știi? Da.
Dr. Mihail: Nu știu dacă e mai eficient decât suptul unei frunze de aloe. Trebuie văzut asta.
Dr. Anca Vereanu: Aloe.
Dr. Mihail: Ok. Păi, știi, aș vrea spre final, pentru că ne apropiem de final, să zic că cu chestia asta o să supărăm naturiștii, știi? Medici naturo, da, ca să venim și totuși și în întâmpinarea lor, extractul de aloe are într-adevăr anumite proprietăți bactericide, micuțe. El n-o să fie totuși bactericid, da, într-o concentrație când nu ai nevoie de antibiotic. Nu există nicio situație în care aloe să susține un antibiotic prescris de un medic. Adică asta era, ăsta e ridicolul situației.
Dr. Anca Vereanu: Adică sunt niște adjuvante dacă crezi că te ajută, ok, dar nu ignora prescripția pe care ți-a făcut-o, cum i-am făcut eu. Domnule, trebuie să iei antibiotic, trebuie să ai acest antiseptic oral. A, ok. Vrei extra aloe, că așa crezi tu, ești bine venită să faci lucrul ăsta dacă crezi. Dar n-o să înlocuiască terapia convențională. Știi
Dr. Mihail: de acord? Aș vrea spre final să, dacă poți, uite, să-ți imaginezi că vorbești cu un necunoscător, cu un extraterestru care are dinți pentru prima dată în viața lui și trebuie să îngrijească acei dinți. Care-s lucrurile de bază pe care trebuie să le facem pentru a avea grijă de dantura noastră?
Dr. Anca Vereanu: Păi, unul, să ai o educație din copilărie, să te speli pe dinți și să nu fugi de spălatul pe dinți, cum făceam și eu când eram mică, mă dădeam cu pastă de dinți pe dinții din față, că mă mirosea tata să vadă dacă m-am spălat. Adică, am reușit să fiu atât de escroacă de l-am păcălit maxim. Mai întâi îmi controla periuța să vadă dacă-i udă în pahar și venea și
Dr. Mihail: A, și a început să uz. Nu pot să cred.
Dr. Anca Vereanu: Păi, fii atent cu copiii tăi, frate. Deci că sunt mai șmecheri ăștia. Deci eu când eram mică îmi zicea: „Te-ai spălat pe dinți?” „Da, da, da. Sigur, sigur.” Nu mă spălasem. S-a dus la baie, punea mâna pe periuță. Mama mia, ce mi-o luam. „N-ai spălat și minți în primul rând, treci imediat.” Mă lusat din pat să mă spăl pe dinți. A doua seară m-am făcut mai deșteaptă. O băgam prin apă, o băgam acolo și mă: „Te-ai spălat pe dinți?” „Da.” Se ducea, controla, vedea că-i udă. Nu știu cum s-a prins el într-o zi că nici tata nu era vreun fraier și a venit și mi-a zis: „Te-ai spălat pe dinți?” „Da.” Zic, zice: „Sigur, ești sigură?” „Da.” „Dă să te miros.” Bineînțeles că nu miroseam deloc a pastă, după care mi-am dat cu pastă pe buze,
Dr. Mihail: Mă, numai să nu fac ca el.
Dr. Anca Vereanu: Ai înțeles? Pentru că copiii sunt copii, măi. Ei nu vor să facă lucruri. Nu, dar te amuzi cu ei să-i vezi că sunt niște mici chiulangii.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Vereanu: Și deci ăsta ar fi primul lucru, mai multă atenție la copiii noștri pentru că spălatul pe dinți și niște ritualuri se învață, se învață de mic și va deveni un gest automatizat pentru el, după care ar trebui, când ești persoană adultă, să vii la controale la stomatolog. Astea sunt lucruri care te ajută să ai o dantură sănătoasă. Bineînțeles că spălatul pe dinți e la bază. Da, cu paste de dinți ca lumea. Sunt paste de dinți astea de calitate despre care vorbim, care tu poți să te speli cu ele, le îți cureți gura, speli periuța și mai pui o dată spre final, știi? Ca să zici că cum se spală rufele de două ori. Uite ce tricou alb ai tu. Îți spun eu că nevastă-ta îl spală în două ape. Nu poți să ai un tricou alb dacă îl speli doar într-o apă, că atunci se duce mai întâi praful ce-i pe el și la a doua apă rămâne alb.
Dr. Mihail: Rufele albe trebuie să aibă două spălări.
Dr. Anca Vereanu: Aha. Deci și atunci când te simți murdar și încărcat, mai pui un pic de pastă și te mai speli, pentru că periajul trebuie să dureze trei minute.
Dr. Mihail: Trei, nu două. Eu
Dr. Anca Vereanu: nu sunt clepsidre cu trei. Dar dacă tu începi periajul, cum se începe? Din partea asta și te duci aici, cobori, te duci în partea asta. Nu
Dr. Mihail: Am, da. Îmi arată periuța. Am. Da.
Dr. Anca Vereanu: Da. O să-ți arate de ce test pe electric?
Dr. Mihail: Da.
Dr. Anca Vereanu: A, sunt certată cu periuțele electrice.
Dr. Mihail: Nu, dar de ce? Dar sunt și, plus că aveți atât de multe păreri legat de periuțe. Unii zic că e bun electric, unii zic că este bun normal. Explică-mi de ce. Adică de ce este această
Dr. Anca Vereanu: Mă, ce faci tu cu mâna ta se numește lucru manual, dintotdeauna mai bun. În primul rând că articulația pumnului e foarte versatilă. Periuța electrică,
Dr. Mihail: dar nu tremură pumnul ca periuța de
Dr. Anca Vereanu: Păi cine a zis că e bine să te speli așa? Păi așa mă gândesc că dacă tremură, eu așa îmi imaginez că periuța aia când tremură face micro-mișcări așa și
Dr. Mihail: Da, dar să știi că faptul că tu… Asta-i greșeala de fapt, periuțele electrice astea, mai ales ultimele care au senzor de presiune și îți cântă melodii, ok, sunt foarte bune, dar nu exclud jocul tău manual.
Dr. Anca Vereanu: Da. Deci întotdeauna chiar vânzătorii de periuțe încearcă să mă convingă. Eu sunt destul de împotrivă de periuțe electrice pentru că eu știu că lumea este, se puturoșește când are periuță electrică și își pune un film, îi spun eu că face filme, își pune pe ventuză telefonul aia mică, da, pe oglindă și se spală pe dinți. Se uită la un film, știi? Păi tu mai te concentrezi la filmul ăla? Asta-i lumea în care trăim. Da, copiii asta fac. Mănâncă cu un film, se uită pe oglindă. Știi că știi, nu? Știi husele alea de telefon cu ventuze?
Dr. Mihail: Dar ăla eu știu.
Dr. Anca Vereanu: Și stau pe oglindă, nu? Deci în orice poziție ei se uită la ceva și atunci tu nu te concentrezi la actul ăla pe care faci și periuța electrică o ții, că zici că face ea treaba, și periuța electrică este un AI. Da, el nu e versatil. Și atunci ea face tot timpul același zgomot. Zg, z, atâta. Ducându-te tot timpul, ținând acolo, face o eroziune. Am pacienți care au dinții cu niște eroziuni la baza gingiilor și se spală electric de ani de zile. Da, pentru că o țin în același loc. Pe când cu periuța electrică tu trebuie să te miști și în plus de mișcarea ta este mișcată.
Dr. Mihail: Cu cea manuală?
Dr. Anca Vereanu: Cu cea manuală trebuie să te miști. Da. Da.
Dr. Mihail: Nu. Și cu electrica.
Dr. Anca Vereanu: A, și cu electrica. Ok. Și cu electrica trebuie să te miș.
Dr. Mihail: Cu electrica trebuie să te miști. Deci tu cu electrica te miș, ea face și alte ăsta
Dr. Anca Vereanu: și atunci e mai sigur să ai o periuță care să nu fie electrică, să fie normală pentru că te o miști normal. Mă, eu poate sunt și old fashion că am o vârstă. Eu sunt cu controlul manual, mie îmi place să mă duc eu în fiecare zonă. Plus că pe aia electrică niciodată n-o bag bine aici, că are un mâner foarte rigid și nu pot s-o bag aici, să mă spăl aici pe curbură, pe interior. Și de aia multă lume care se spală electric are aici foarte mult tartru, că zice: „Păi da, dar unde o bacăți? Mă lovește.” Plus că te duci în spate la ultimul molar și vibrează sub limbă, te gâdilă, nu suporți și atunci niciodată ultimul molar nu-i bine spălat, că ești cu periuța electrică foarte în spate, știi?
Dr. Mihail: Ok. Deci înseamnă că nu e neapărat, nu există una mai bună ca alta. Trebuie doar s-o folosești corect. Da. Pe ce ai
Dr. Anca Vereanu: Adică nu pot să spun că nu sunt bune periuțele electrice, dar părerea mea este că atunci când pierzi controlul lucrul nu mai este bun și de foarte multe persoane se bazează pe periuța electrică și nu mai fac mișcări.
Dr. Mihail: Ok.
Dr. Anca Vereanu: Și atunci periuța electrică are același tot timpul. Știu că are programe de soft, de tare. Deci am văzut. Dar eu tot
Dr. Mihail: bine de știut,
Dr. Anca Vereanu: tot manuală. Îmi place.
Dr. Mihail: Și mai am o ultimă întrebare totuși pentru cine s-a uitat la acest podcast și pentru cei care au rămas până acum cu noi, vreau să le mulțumesc. Cei care sunt interesați de acest subiect al parodontozei, când te duci la medic sau ce faci dacă, să zicem, că e totul în regulă și odată ai scuipat și ai sânge?
Dr. Anca Vereanu: La, la primul periaj după care ai sânge în chiuvetă te duci la medic.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Anca Vereanu: În primul rând mă întrebai mai devreme cum poate să vadă pacientul tartru pe interior și uite am uitat să-ți răspund la întrebarea asta. Acuma mi-a venit. Sunt oglinzi stomatologice din plastic cu care te poți uita într-o oglindă. Eu am la, în baie, o oglindă care mărește de 10 ori. Bine, nu ești prea drăguț când te uiți în oglinda aia și ai o vârstă că vezi toate alea, dar te gândești că tu n-ai de 10 ori mărire la ochelari și n-o să vezi ce văd eu în oglinda aia de 10 ori. Dar toate ridurile și toate astea, dar mă ajută foarte mult când mă machiez. Da, că și eu am o dioptrie de 1,75 de aproape. Și mă ajută să mă uit în gură. Am per am oglindă de stomatologică, da, de plastic,
Dr. Mihail: da,
Dr. Anca Vereanu: și mă uit în oglinda aia de lupă dedesubt și îmi controlez în oglinda aia. Tu te uiți în oglindă și aici și dai cu limba. V-am zis, e proba asta.
Dr. Mihail: Aici, aici, aici simt aspru, mă spăl mai bine aici. Adică ar trebui insistat mai mult pe ce nu se vede decât pe ce se vede.
Dr. Anca Vereanu: Hm.
Dr. Mihail: Asta în orice caz ar trebui, dar cred că există deja. Mi se pare că există dispozitive pe care le conectezi. E ca o periuță care vine așa, are cameră aici și o conectezi la telefon și poți să vezi o, poți să vezi înăuntru gură.
Dr. Anca Vereanu: Nu e ok. Limba ta e cel mai bun senzor. Trebuie să fii curat când dai pe dedesubt, știi? Să n-ai nimic între dinți. Dacă îți rămân alimente între dinți, e clar că acolo e o carie între dinți.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Anca Vereanu: Deci e o zonă. Un om care are dinții curați perfecți, nu-i rămâne nimic între dinți.
Dr. Mihail: Serios?
Dr. Anca Vereanu: Nimic. Deci dacă îți rămâne undeva ceva între dinți, înseamnă că ori e o poziție nefirească a dinților, înghesuiri, înclinări și atunci punctele de contact nu mai sunt ca lumea. Și când doi dinți se întâlnesc așa, normal, dar ei sunt strâmbi și încep așa și suprafețe, acolo e loc de intra mâncare. Deci trebuie să porți aparat ortodontic.
Dr. Mihail: Da.
Dr. Anca Vereanu: Dacă dinții sunt corecți, aliniați și totuși îți intră, înseamnă că ai făcut o carie între dinți, pentru că acolo e o zonă anfractuoasă, aspră, care nu are autocurățire. Deci, în mod normal, cine folosește scobitoare, ață dentară după masă și nu se igienizează singur la o simplă clătire să iasă resturile alimentare, să simți că ți-ai înghițit, înseamnă că dacă intră între dinți ai carii sau sunt prost aliniați, dacă rămâne aici în față între dinți, ai plombe de astea de colet care nu mai sunt șlefuite, sunt aspre și atunci rețin alimentele. În mod normal, un om care are dinții curați când vorbește la restaurant cu tine, nu-i vezi mâncarea pe dinți. Noi suntem construiți atât de perfect în așa fel încât atunci când mănânci tu n-ai carne, frunze, pătrunjel pe aici. Nu, n-are nimeni. E mai vezi oameni care au, au lucrări prost făcute, lucrări care au rămas largi pentru că între timp s-au întâmplat retracții și intră pe după coroană.
N-au punctele de contact bine făcute. Acolo unde au lucrări retenționează alimentele pentru că lucrările nu sunt corect făcute și asta este un alt subiect al sângerării. Lucrările protetice, coroane care nu sunt bine adaptate sau sunt foarte vechi. Între timp s-a retras gingia și acolo intră mâncare și începe sângerarea și care n-are nicio legătură cu parodontoza.
Dr. Mihail: Bun. Să știi că am acuma, când te ascultam spre final, mi-am dat seama că, chiar dacă avem o serie de materiale despre sănătate dentară pe site-ul nostru, doctor Mihail, și aveam impresia că cam știu multe lucruri, discutând cu tine mi-am dat seama că nu știu foarte multe lucruri și cred că e o serie care ar trebui să continue despre
Dr. Anca Vereanu: Eu sunt foarte deschisă în general pentru educație, cum poate într-o zi… Da. Ai tu foarte multe lucruri să ne spui că ești chirurg și aș afla eu de la tine că de aia suntem specialiști în specialități diferite.
Dr. Mihail: Aștept să mă inviți la podcast.
Dr. Anca Vereanu: Da, o să fac. Dar uite aici vin și te întreb eu pe tine.
Dr. Mihail: Anca, mulțumesc foarte mult pentru tot ce ne-ai povestit.
Dr. Anca Vereanu: Și eu îți mulțumesc. A fost foarte drăguț. Și mai venim, nu?
Dr. Mihail: Da. Sper că te-ai simțit bine la noi și vreau să mulțumesc oamenilor care s-au uitat până acum. Repet, dacă aveți întrebări, lăsați-le jos în comentarii și noi strângem din aceste întrebări și următoarele dăți când avem acest subiect la podcast abordăm și din întrebările voastre. Deci, cu curaj, lăsați-le în comentarii. Mulțumesc din nou Parodontax pentru faptul că sprijină acest episod din acest podcast și pentru faptul că sprijină această educație în sănătate dentară. Mulțumesc. Ciao. Pe curând. Ah.
