Dr. Mihail: Omule, te salut. Sunt doctor Mihail aici. Vorbim despre piele și despre microbiom și despre intestin și după cum vezi, materialul ăsta se cheamă așa într-un- într-un fel enigmatic: pielea ta vorbește despre intestinul tău. Well, nu e ca și cum ar vorbi pielea despre intestinul tău, doar că intestinul tău, culmea, are lucruri de spus în privința pielii tale.
Și până acum am vorbit de multe ori despre microbiom și am vorbit despre această axă intestin-creier. Da, creierul influențează cum te simți tu și de multe ori cum te simți o să influențeze sănătatea intestinului tău. Da, lucrurile astea sunt foarte legate, dar se pare că există foarte multe alte axe care se influențează reciproc și una din aceste axe se cheamă axa intestin-piele sau axa intestin-microbiom-piele sau axa intestin-microbiom-imunitate-piele. Oricum le-ai denumi.
Cert este că există mecanisme clare prin care sănătatea pielii poate să influențeze sănătatea intestinului și invers. Sănătatea intestinului mediată de microbiomul tău poate în mod direct să influențeze sănătatea pielii tale. Acuma, dacă ești un pacient fără nicio afecțiune a pielii, e posibil ca acest lucru să nu te deranjeze atât de tare. Însă dacă ești un pacient predispus la dermatita atopică sau care are de fapt dermatită atopică – și o să intrăm în detalii imediat – atunci acest lucru te-ar putea interesa.
Pentru că în materialul ăsta o să afli cum microbiomul și intestinul influențează sau poate să influențeze- pot să influențeze simptomele sau puseele de dermatită atopică și care sunt mecanismele posibile prin care tu poți să eviți acele pusee sau să le ameliorezi sau să le scazi, să zicem, în intensitate, dar având grijă de intestinul tău și având grijă de microbiomul tău și o să dăm o să dăm astfel de soluții astăzi. Apropo, acest material este sprijinit de Synergy cu produsul Atoprin Derma. O să vedem la un moment dat despre ce este vorba.
Legat de dermatită atopică, avem un material întreg despre dermatita atopică, despre cauze, simptome, tratament. Ăă, e un material exhaustiv unde înțelegi clar și concis care e treaba cu dermatita. Dar hai să ne aducem un pic aminte. Ca definiție, dermatita atopică care face parte din marșul atopic. De regulă, pacienții care au dermatită atopică o pot lua pe acest marș dezvoltând și diverse alergii și astm. Dar dermatita atopică este practic prima parte a acestui marș atopic și ea este o afecțiune inflamatorie cutanată cronică. Deci afecțiunea este inflamatorie, mediată de inflamație. Deci sistemul imunitar joacă un rol important aici și deja vedem legătura dintre sistem imunitar și microbiom, care atunci când este în disbioză, când este dezechilibrat, el ne duce într-o zonă de inflamație cronică care poate să impacteze pielea.
Deci o afecțiune inflamatorie cutanată, adică a pielii, și este cronică. Odată ce o ai, o s-o ai pentru toată viața. Poți doar s-o ții sub control sau n-o ții sub control. Ca simptome vorbim despre mâncărime, inflamație, înroșirea pielii, îngroșarea pielii, cruste, secreții și da, dar dacă nu e doar o bubiță trecătoare și această bubiță tot apare și tot reapare în același loc și-ți dă prurit, adică mâncărime, roșeață, după aceea cruste și tot revii la acest lucru, e posibil să ai dermatită atopică. Atunci e important să mergi la medicul dermatolog să primești un diagnostic.
Și e posibil să te întrebi când primești acest diagnostic să zici: „Dar de ce tocmai eu?”. E, află că cauza este una multifactorială. Vorbim despre factori genetici. Vorbim în materialul precedent despre care ți-am povestit, despre factorii aceștia genetici și cum influențează ei pielea, dar genetic pacientului cu dermatita atopică îi lipsesc anumite elemente din protecția pielii. Așa că pielea devine mai predispusă la ce? La factori de mediu, tot felul de acarieni, tot felul de alergeni care pătrund în piele. Da, pentru că ai o disfuncție a barierei cutanate.
Și aici intervine sistemul imunitar care este hiperreactiv. Fie este din start hiperreactiv pentru că are o inflamație cronică sau devine hiperreactiv pentru că el intră în contact cu aceste substanțe la nivelul pielii și începe să le atace. Și asta, ciclul acesta pe care l-am descris duce la dermatita atopică și la simptomele acesteia. Și o să vedem imediat de ce microbiomul joacă un rol important – sau microbiota, să-i zicem mai exact. Ăă pentru că microbiota asta trăiește în intestin și în intestin avem 80% din sistemul nostru imunitar. Cumva sistemul nostru imunitar își ia temperatura, între ghilimele, din intestinul nostru. El își dă seama cam cum stă treaba în corp văzând ce se întâmplă în intestin.
Și dacă în intestin lucrurile sunt perturbate, avem o disbioză, da, o revoluție în sistemul imunitar, o- o disbioză, anumite bacterii sunt mai preponderente, altele lipsesc, iar biodiversitatea scăzută a acestui microbiom duce la un risc crescut de alergii. Și hai să vedem cum se întâmplă aceste lucruri și există această axă intestin-piele. Da, am discutat despre ea și ăsta e modul în care intestinul nostru dă telefoane pielii și pielea reacționează în funcție de ce este la intestin.
În intestin și par două organe foarte îndepărtate, dar hai să le luăm așa. Sunt cele două interfețe majore ale corpului nostru cu mediul exterior. Da. Ai prima interfață, pielea care intră în contact cu tot ce ne înconjoară și ai o a doua interfață, un fel de piele interioară în intestinul nostru, reprezentată de mucoasă, care intră în contact cu tot ce mâncăm. Deci astea sunt cele două interfețe. Iar pacientul care are dermatita atopică răspunde la stimulii și la lucrurile care se întâmplă la nivelul celor două interfețe și le influențează. Da. Și noi deja știm. Da. Vorbim despre un pacient care are dermatită atopică, care reacționează la stimuli de mediu, reacționează la stimuli interni, reacționează la stres ă și această reacție duce la pusee de dermatită atopică.
Acum, în acest material, o să aflăm cum sănătatea microbiomului sau disbioza influențează magnitudinea acestei reacții pe care pielea o are în aceste pusee. Și ăsta e un desen foarte bun. Am avut un desen în vlogul precedent. Acesta e un desen și mai bun. Este un desen, este o reprezentare grafică a- luată din acest articol care vorbește despre această axă intestin-piele. Și aici avem două situații distincte. În stânga aici avem un intestin sănătos și o piele sănătoasă. În dreapta avem o disbioză, un intestin nu atât de sănătos, să-i spunem, și o piele care are acest grad de inflamație.
Haideți să le să le separăm și să le vedem pe rând. Și e foarte interesant cum sunt ele alăturate pentru că o astfel de alăturare în mod cert- ăsta este intestinul. Da? Partea de jos este intestinul, partea de sus este pielea. Ele sunt la distanță, dar în realitate ele pot fi chiar atât de alăturate prin toți mediatorii care pleacă de la nivelul intestinului prin sânge și ajung prin sânge la nivelul pielii. Aici vedem un intestin sănătos. Avem acest mucus în primul rând. Da. Deci vedem acest mucus care este secretat de către mucoasa intestinală și el are rol de protecție. Vedem și această mucoasă intestinală care vedem că este căptușită de un singur strat de celule. Da, e un singur strat de celule. Nu sunt mai multe straturi de celule. Este doar o celulă lângă o celulă și asta formează mucoasa intestinală. Față de piele, unde avem zeci și sute de celule aranjate unele peste altele care formează această protecție față de mediul exterior.
Și atunci avem în cazul sănătos, avem mucus, avem în primul rând un- o microbiotă sănătoasă și diversă. Da, o să vedem ce fac acești aceste bacterii pentru a ne menține mucoasa intestinală sănătoasă. Dar avem acest microbiom sănătos, avem mucoasa intestinală, după care avem acest sistem circulator și sistem imun care este stabil și echilibrat pentru că totul este în ordine și acest- această imunitate intestinală este transferată prin diverși mediatori către piele, iar pielea noastră este sănătoasă.
În cazul disbiozei, în care vedem că nu mai avem bacterii de toate culorile cum avem aici, avem o disbioză, avem multe bacterii rele, puține bacterii bune. Ceea ce se întâmplă în primul rând este că intestinul începe să sufere. Nu vedem acest mucus. Mucusul pe care îl vedem aici, aici lipsește. Apoi vedem o barieră intestinală care este perturbată, ceea ce poate să ducă la ceea ce se cheamă leaky gut, adică un intestin permeabil. Prin această permeabilitate, diverse substanțe vor pătrunde în interior, vor trece peste această barieră și asta va duce la această inflamație intestinală. Inflamație intestinală care este după aia transferată prin diverși mediatori către piele și vedem această inflamație cutanată. Deci o ușoară inflamație intestinală care prin diverși mediatori susține această inflamație cutanată.
Și acum rezumat pe scurt. Aici avem varianta sănătoasă, unde avem un microbiom sănătos care întreține o mucoasă intestinală sănătoasă, intestin sănătos și piele care este echilibrată, imunitate care știe ce are de făcut. În cazul acesta avem un microbiom nesănătos, disbioză, bariera intestinală este dezechilibrată, imunitatea este exacerbată și ea trimite semnale inclusiv până la nivelul pielii. Și la pacientul cu dermatită atopică, ăsta poate să fie un semnal de alertă care potențează un puseu acut. Asta se întâmplă și asta este practic comunicarea între intestin ă și piele.
Și asta ne duce la această idee. Idee pe care eu personal o simt pentru că eu sunt pacient cu dermatită atopică și ca orice pacient cu dermatită atopică știu că în viața mea o să tot am pusee de dermatită atopică. Asta înseamnă că pielea mea în anumite zone devine pruriginoasă, adică îmi vine să mă scarpin. Mă scarpin până când pielea se înroșește. Și asta mă duce într-un cerc vicios în care imunitatea saltă în zona respectivă, ăă pruritul se accentuează și astfel intri într-un cerc vicios din care ieși de cele mai multe ori cu ajutorul acestor substanțe topice. Sunt tot felul de substanțe topice, tot felul de creme cu tot felul de substanțe speciale pe care medicul dermatolog ți le prescrie și aceste creme calmează practic focul. Aceste creme calmează pruritul, nu mai ai mâncărime, trece roșeața și ajungi într-o zonă de vindecare sau de remisia puseului respectiv, pentru că cum ziceam este o boală cronică pe care n-o poți vindeca, ea o să tot persiste și calmezi practic asta.
Dar ce e interesant este că până acum nu prea ne-am gândit la ce se întâmplă în interior. Vedem vârful de iceberg, dar nu vedem ce se întâmplă în interior. Care sunt cauzele interne care pot să potențeze următorul puseu acut? Și în materialul precedent am vorbit despre tot felul de cauze. În cazul meu, de exemplu, o cauză frecventă a puseului de dermatită atopică este stresul. Dacă am un eveniment stresant, chiar și dacă este un eveniment stresant plăcut, dar dacă am o zi foarte grea, am multe lucruri de făcut, am un deadline, am un stres, am ceva la care mă gândesc constant, am o dispută pe care creierul meu tot o procesează câteva zile, știu deja că urmează un puseu de dermatită atopică.
Stresul este un factor cheie în aceste pusee, dar dincolo de stres există aceste lucruri în interiorul nostru care ne pot da echilibru sau care ne pot ține în dezechilibru și vorbim practic de disbioză intestinală care duce la inflamație sistemică și o barieră compromisă care face ca aceste substanțe să migreze. Și dacă te întrebi ce substanțe pot să migreze îți spun imediat. Sunt aceste lipopolizaharide, sunt doar o parte din substanțele care pot migra. Lipopolizaharide, care sunt endotoxine bacteriene, sunt componente structurale ale peretelui anumitor bacterii. În condiții normale rămân în lumenul intestinal. Însă când bariera intestinală este compromisă, adică avem acest leaky gut, fragmentele acestea de lipopolizaharide pot trece în circulația sanguină, iar prezența lor în sânge declanșează o cascadă inflamatorie. Asta duce la inflamație sistemică de grad scăzut, iar asta poate să potențeze acele pusee de dermatită atopică.
Care este soluția atunci? Ce putem să facem în plus? Da. În plus pe lângă tratamentul corect pe care medicul dermatolog ți l-a prescris. În plus pe lângă factorii de stil de viață despre care o să vorbim imediat. Ce poți să faci în plus? Păi, în plus, poți să-ți dorești un microbiom sănătos și o barieră intestinală sănătoasă față de acest leaky gut. Da, am explicat ce înseamnă leaky gut. Înseamnă că aceste elemente pătrund în sânge și cresc inflamația sistemică. În schimb, un microbiom sănătos o să mențină toate toate bacteriile aici. Inflamația aice este ok și asta nu duce la acea inflamație cronică.
Și se pare că unul dintre elementele cheie sunt acești acizi grași cu lanț scurt sau short-chain fatty acids. Și acum o să vedem ce sunt acești acizi grași cu lanț scurt și care e treaba cu microbiomul, de ce microbiomul are legătură cu- cu ei și care e treaba cu fibrele – pentru că o să vedem că de fapt fibrele sunt elementul esențial aici. Fibrele sunt combustibil pentru microbiomul nostru, nu sunt doar balast. Rolul fibrelor, pe lângă acela de a propulsa conținutul intestinal și în final fecalele prin intestinul subțire și intestinul gros, pe lângă acest rol, fibrele sunt un adevărat combustibil, sunt hrana microbiomului nostru.
Și în schema asta vedem cum fibrele ajung în intestinul nostru, sunt procesate de aceste bacterii și prin această procesare unul dintre produsele care rezultă sunt acești acizi grași cu lanț scurt. Aceștia repară zidul intestinal. Da? Deci aici unde zidul nu este reparat, acești acizi repară această membrană intestinală. În al doilea rând, acești acizi grași cu lanț scurt opresc inflamația, o reduc la nivel intestinal și calmează imunitatea care turează acea inflamație. Și acești acizi grași cu lanț scurt sunt formați de bacteriile noastre.
Dar dincolo de acești acizi grași cu lanț scurt, ai nevoie și de bacterii care folosesc fibrele pe care tu le mănânci pentru a face acești acizi. Și hai să vedem ce spune știința în această privință. Și sunt multe studii, o să le punem pentru cei care vor să intre în- în amănunte și vor să le citească, le punem jos în descrierea acestui material. Dar acum vreau să arăt doar câteva studii.
Un studiu clinic randomizat controlat cu placebo demonstrează că aportul de bacterii lactice precum Lactobacillus paracasei LP33 și Lactobacillus paracasei GMNL-133 are rol în suplimentarea florei intestinale cu efect imunomodulator benefic în dermatita atopică ce poate determina reducerea simptomelor alergice. Adică persoanele care au luat probiotic cu aceste tulpini au avut simptome alergice reduse, mai puțin prurit, mai puțin din întreruperea somnului (pentru că asta este într-adevăr o problemă a persoanelor cu dermatită atopică, pentru că noaptea te mănâncă atât de tare încât te trezești și-ți fragmentezi somnul) și aceste persoane au avut mai puțină roșeață, mai puțină inflamație. Da.
Din nou, aceste tulpini demonstrează efecte de imunomodulare în alergii și atopie. Un studiu, studiul Wang, o să-l punem în descrierea acestui material, arată că suplimentarea cu tulpina GMNL-133 a scăzut scorul SCORAD. Scorul AD este scor atopic dermatitis. Este un scor care arată severitatea acestei afecțiuni. Față de pacienții care au luat placebo, cei care au luat această tulpină- deci, atenție, două loturi de pacienți care iau un supliment. Niciunul din aceste loturi nu știe ce supliment ia. Cei care iau placebo n-au- n-au niciun efect asupra simptomelor și asupra acestui scor. Cei care iau această tulpină GMNL-133 au o scădere cât se poate de evidentă a acestui scor, da, de severitate a dermatitei atopice. Au mai puține mâncărimi și au un somn mai odihnitor.
Iar explicația științifică pare să fie această reechilibrare a sistemului imunitar. Da, avem 80% din sistem imunitar în intestin și avem, să zicem, o disbioză. Disbioza aceea face ca anticorpii IgE să crească, da? Adică invers față de ce vedem aici în echilibrare. Iar pacificatorii, să-i zicem, ai sistemului imunitar să scadă. Da, avem un sistem imunitar care vrea să plece la război. Ceva nu-i convine. Nu-i convine acea disbioză. În momentul în care intestinul primește bacterii care produc metaboliți buni, care produc acizi grași cu lanț scurt și alte substanțe calmante, atunci avem o scădere a acestui IgE și o creștere a elementelor care scad această inflamație cronică.
Bun. Și ce poți să faci în acest context? În acest context poți să înțelegi în primul rând cât de important este microbiomul tău și pentru aceste pusee de dermatită atopică. Și dacă faci lucruri care ajută microbiomul tău, o să te ajuți pe tine în foarte multe alte planuri, nu doar în privința dermatitei atopice. Dar la pachet o să vină și ameliorarea acestor simptome. Cel puțin asta spun studiile. Și atunci ce poți să faci pentru acest microbiom?
Avem o tonă de materiale despre microbiom. Dacă te duci pe site-ul drmihail.ro și scrii „microbiom” o să găsești inclusiv o serie din trei materiale seriate în care vorbim pe larg despre microbiom, dar pe scurt, microbiomul tău are nevoie de o casă bună. Asta înseamnă că trebuie să fii o gazdă primitoare: să nu te stresezi foarte mult, să ai grijă de somnul tău, să faci sport, să ai un stil de viață care să includă cât mai multe din lucrurile care ne fac bine – de la sport, alimentație echilibrată, viață socială, mai puțin stres, activitate fizică, scop în viață. Microbiomul tău iubește acest lucru.
Da, asta este casa microbiomului tău, dar trebuie să-i pui și masă. Iar masa microbiomului tău este legată de fibre. E important să consumi fibre, fibre fermentabile, să consumi inulină, oligofructoză și fibre cât se poate de diverse. Da, v-am vorbit de foarte multe ori despre cele 30 de plante pe săptămână. Oamenii care practică acest- sau pun în aplicare acest deziderat de 30 de plante ajung să-și dea seama că 30 de plante e de-abia un început. Sunt oameni care consumă 50 de plante diferite pe săptămână, 60 de plante diferite pe săptămână și asta ajută foarte mult microbiomul tău.
În al doilea rând, trebuie să-ți protejezi ecosistemul, să protejezi acea casă în care microbiomul tău locuiește. Asta înseamnă să nu consumi antibiotice abuziv, să consumi antibiotice doar atunci când este strict necesar să o faci, să eviți pe cât posibil mâncarea procesată (sau mâncarea procesată să fie așa din când în când, să vină deasupra unei alimentații super variate în fructe și legume) și să eviți antiacidele sau cel puțin să nu le consumi excesiv. Medicul ți le recomandă două săptămâni, le iei două săptămâni, dar nu le consumi la- la long. Astea sunt, să zic, sunt cei doi piloni importanți pe care e bine să-i respecți și care o să-ți facă bine și ție și o să facă bine microbiomului tău pe termen lung.
Și acum vreau să vorbim despre Atoprin Derma care sprijină acest material. Ce este Atoprin Derma? Atoprin Derma este un supliment alimentar utilizat pentru suplimentarea florei intestinale la copii cu vârsta de peste un an și la adulți pentru reglarea răspunsului imun. Ce conține Atoprin Derma? O să mă întrebi și aici e partea interesantă. Atoprin Derma conține aceste două tulpini. Tulpinile despre care am vorbit puțin mai devreme. Vorbim despre L. paracasei LP33 și GMNL-133. Deci, aceste tulpini studiate, cu multe studii pe care le punem în descrierea acestui material sunt aici în această cutie. Pe lângă acestea două, mai avem și vitamina D pentru imunitate și diviziune celulară și biotina, care ajută în sănătatea pielii și a mucoaselor. Biotina.
Și din nou avem acest studiu pe care o să-l lăsăm în descrierea acestui material care ne arată că suplimentarea cu biotină duce la scăderea acestui factor de imunitate și asta duce la reducerea mecanismelor alergice și la mai puține simptome în- în alergii. Pe scurt, aceste două specii bacteriale lactice sunt atent selectate și atenție, ele fac parte din flora noastră intestinală normală. Adică noi avem aceste bacterii bune în intestin. În cazul de față suplimentarea crește concentrația acestor bacterii.
Acum, practic, cum se folosește? Și e bine să vorbești cu medicul tău înainte, dar Atoprin Derma vine sub forma aceasta de plicuri. Recomandarea este de a se lua un plic pe zi. El e dizolvat în lichid la temperatura camerei, nu în lichid fierbinte. Și vreau să zic că asta este o soluție interesantă. E o soluție care vine în plus față de ce poți să faci tu deja.
Dacă te știi cu dermatita atopică, cred că e important să te întorci la acest material despre dermatită atopică și să înțelegi care este mecanismul din spate, să înțelegi cum apare puseul, ce îl declanșează. După documentarea acestui material, eu personal mi-am dat seama cât de importantă este emolierea, cât de important este să ai o cremă specială pentru dermatită cu care să te dai nu doar în puseu, ci să te dai constant ca să eviți acel puseu. Am învățat cum reacționează corpul meu și deja știu că trebuie să am mai mare grijă de pielea mea în situațiile stresante. Înțeleg foarte bine cât de important este microbiomul și cât de important e să am grijă de propriul microbiom.
Și avem apropo un material despre Atoprin în contextul alergiilor sezoniere și atunci am înțeles cât de- cât de util e un astfel de ajuvant în lupta cu simptomele unei alergii și faptul că există acest Atoprin Derma care te poate ajuta- te poate ajuta în managementul unei dermatite atopice prin prezența acestor tulpini studiate și prin prezența biotinei. Asta face din el un instrument interesant și care merită studiat.
Așa că din nou mulțumesc Synergy cu produsul Atoprin Derma pentru faptul că susțin acest material și pentru faptul că evidențiază iată importanța acestei axe intestin-piele, da? Pielea ta poate să- poate să dea în vileag de fapt cum arată intestinul tău și e important să ne folosim de acest semn: să ne uităm la piele, să înțelegem că ea e influențată de ce se întâmplă în interior și astfel să avem grijă de ceea ce se întâmplă în interiorul nostru.
Mulțumesc din nou, Synergy. Mulțumesc Atoprin Derma. Îți mulțumesc ție că ai urmărit materialul ăsta până acum. Dacă ai întrebări, dacă sunt lucruri care au rămas nelămurite în ceea ce privește dermatita atopică, te rog scrie-mi în comentarii, citim comentariile și abordăm aceste întrebări în următoarele materiale. Ciao! Pe curând!
