Dacă ar trebui să explicăm microbiomul unui copil de 10-12 ani, cum am face-o?
Ca să-l înțelegem, trebuie să ne întoarcem în super preistorie, când singurele animale care existau pe Pământ erau tot niște pești antici care înotau prin oceane și asta se întâmpla sute de milioane de ani în urmă. E un număr pe care ne e foarte greu să-l imaginăm, ne e aproape imposibil să-l imaginăm, dar lucrurile astea se întâmplau de mult, demult, tare de mult. Atunci când existau doar pești în oceane, niște pești antici preistorici care mâncau tot felul de alge și tot felul de lucruri, la un moment dat viața a străpuns cumva în afara oceanelor și a început viața vegetală să crească pe continente. Și în momentul în care viața a început să crească pe continente, au apărut întâi niște plante foarte micuțe, un fel de un fel de mușchi, să zicem, sau tot felul de fungi care creșteau pur și simplu sau combinații între fungi și alge care creșteau în roci și pământul era plin de roci. După milioane de ani, acele roci au fost cumva digerate și macerate și cumva rocile alea s-au transformat în timp în pământ, ceea ce a permis ca multe alte plante să crească pe continente și astfel pământul dintr-un pământ care era format doar din roci și din oceane s-a transformat într-o diversitate vegetală extremă și asta a devenit o sursă de mâncare pentru acei pești, care acei pești în timp au început să-și transforme aripioarele în lăbuțe și au reușit peștii să iasă pe suprafață pentru a căuta mâncare și astfel acei pești au început să mănânce tot felul de plante. Doar că, ce să vezi, fiecare plantă, pe lângă carbohidrați, proteine și grăsimi, să zicem, în cantități variate, lucruri pe care noi le putem digera pentru că avem ca organisme undeva la 10 sau 11 enzime diferite, toate acele plante conțin… o plantă, de exemplu, dacă iei, nu știu, o ceapă, ea conține câteva mii de fibre diferite. Nu vorbim de cantitate de fibre, vorbim de diversitatea acelor fibre. Da? Deci o ceapă conține câteva mii de fibre diferite. O fibră însemnând, nu știu, cum e acest pix și de exemplu o fibră diferită poate să aibă un alt capăt care crește așa, altă fibră poate să fie mai lungă, altă fibră poate să aibă, nu știu, un alt element atașat de ea și fibrele astea prin compoziția lor sunt foarte diferite unele de altele. Și astfel acelor pești sau acelor prime creaturi le-a fost foarte greu să facă mii de enzime. Și ce și-au dat seama acele organisme sau așa s-au adaptat ele? Așa a evoluat lumea și vorbim de iar de zeci și sute de milioane de ani, și-au dat seama că au nevoie de niște ajutoare care să digere acele fibre și în schimb să dea niște niște lucruri cu care acele animale se hrăneau. Și așa a apărut primul tract digestiv. Se crede că tractul digestiv, adică intestinul și colonul, a fost special conceput de biologie pentru a ține deoparte aceste bacterii și de a nu le lăsa să intre în organism. Deci, practic, tractul digestiv nu este locul prin care noi ingerăm alimentele. Tractul digestiv, de fapt intestinul și colonul, sunt de fapt casa acestui microbiom.
Ca și rezumat, noi acum în momentul acesta avem ca oameni, biologic, avem 10 enzime diferite cu care putem să digerăm zaharuri, proteine, grăsimi. Câte celule avem în organism, atâtea diferite bacterii, fungi și virusuri avem în intestin, care sunt pur și simplu niște angajați, sunt tocmiți de noi să stea. Noi le dăm mâncare. E un deal între noi. Asta e foarte important de înțeles. Este un deal. Noi le procurăm mâncare și acest microbiom, aceste bacterii care sunt la număr egale cu numărul de celule din corp, digeră acele fibre, mănâncă și ele și ne dau și nouă foarte multe microelemente. Aceste microelemente, câteva le cunoaștem. Sunt acizi grași cu lanț scurt, cum este butiratul. Sunt niște elemente esențiale pe care noi nu le putem face și care fac bine intestinului, care se absorb în fluxul sangvin, sunt neurotransmițători. O să vorbim despre ei, cum e serotonina. 90% din serotonină este făcută în intestine. Sunt neurotransmițători, cum este GABA, care îți dă… GABA îți dă acea stare de bine. GABA, de exemplu, este neurotransmițătorul care crește ca și cantitate la primul pahar de vin pe care îl bei. La al doilea pahar de vin este dezastru. Lucrurile se duc fix într-o zonă de anxietate. Dar la primul pahar de vin pe care îl bei, starea aceea de calm și de bine pe care o ai și de relaxare este pentru că acel pahar de vin îți crește concentrația de GABA la nivelul creierului. Iar bacteriile astea produc GABA, de exemplu, și pe lângă GABA și alte lucruri, produc o grămadă de alte chestii despre care o să discutăm astăzi.
Deci, întorcându-ne din nou la întrebarea ta și încercând să explicăm asta unui copil de 12 ani, aș putea spune că microbiomul este în mod real un organ. Este un organ la fel de important cum este și ficatul sau cum sunt rinichii sau cum sunt plămânii. Este un organ însă fără de care putem să trăim, dar în studii și pe șoareci și pe animale, un organism care trăiește fără microbiom are o speranță de viață foarte mică și are o viață efectiv mizerabilă din toate punctele de vedere. Și acest microbiom este, din nou, ca să-l putem compara în așa fel încât oricine să-l înțeleagă, este să ne imaginăm că dacă ne uităm la un oraș, putem să ne imaginăm că corpul nostru, care este format din celule și organe, este orașul făcut din cărămidă, din beton și din tot ce găsim noi în orașul respectiv. Microbiomul din corpul nostru, și avem și microbiom bucal, avem și microbiom pe piele, avem și microbiom în intestine, acesta e cel mai mare. Microbiomul sunt efectiv oamenii care trăiesc în oraș. Și gândiți-vă în felul următor. Asta are o însemnătate foarte mare ce spun acuma în privința, să zic, instrumentelor despre care o să vorbim în curând. Gândiți-vă la cât de divers, cum fiecare om are câte o funcție anume. Diversitatea este extrem de mare și tocmai această diversitate duce la un oraș funcțional. Avem vatman, care ne duce dintr-o parte în alta a orașului cu tramvaiul, avem doamna de la casă care ne ajută să taxăm și să plătim. Avem oameni care aduc alimente în supermarketuri. Uite, avem tot felul de firme și tot felul de corporații. Uite, avem firme care fac carduri cu care avem acces sau abonamente cu care avem acces la tot felul de săli de sport, de aplicații, de săli de yoga și așa mai departe. Și toate astea laolaltă și toți voi care vă uitați acum și aveți joburi diferite, toate astea se îmbină foarte frumos, elegant, foarte greu de înțeles pentru creierul uman, într-un oraș care este complet funcțional. Fix ăsta este microbiomul. Sunt oamenii din orașul nostru care digeră diversitatea de fibre pe care o mâncăm, care sunt tocmiți să ne dea elemente pe care noi nu le putem face altfel și putem fie să avem grijă de acest microbiom înțelegând că el are o rezervă, la fel cum avem noi rezerva noastră financiară. Dacă oricare din noi pleacă de la job, mâine, probabil că are niște bani să supraviețuiască următoarele 3, 6, 12 luni. Doar că după aceea noi știm că vin consecințele. Dacă nu lucrezi deloc și nu faci bani, o să rămâi la un moment dat fără bani. Dacă faci lucrurile rele despre care o să vorbim în curând, atunci microbiomul tău se va seca și el. Multe lucruri sunt reparabile, dar multe alte lucruri sunt cumva definitive și nu le mai poți da înapoi odată ce microbiomul este afectat.
Putem să facem o paralelă, să spunem că acest microbiom este practic creierul nostru din burtică? Pentru că înțeleg că el lucrează și influențează practic tot ceea ce facem noi, la fel cum face și creierul pe care îl cunoaștem.
Am putea să facem comparația asta, cu toate că creierul este creierul, adică tot ce gândim, tot ce procesăm, tot ce gândim se află la nivelul ăsta al creierului. Doar că este foarte influențat. Nu-mi dau seama. Este ca și microbiomul. Este ca aerul dintr-o cameră. Poți să ai cea mai frumoasă cameră, dacă în camera aia miroase urât, dacă ai uitat, nu știu, o bucată de cașcaval sub canapea și ea începe să miroasă urât. Dacă este neaerisit, oricât de frumoasă ar fi acea încăpere, n-o să-ți placă să stai în ea. Aș zice că creierul este încăperea care trebuie să fie curățată, trebuie să fie bine mobilată, iar microbiomul este ca o fereastră pe care o deschizi pentru a aerisi… intestinul de fapt sau creierul din intestin e ca o fereastră pe care o deschizi pentru a aerisi acel creier. Atâta timp cât microbiomul nostru, și o să vedem cât de multe influențe are, pentru că pe lângă ceea ce face microbiomul la nivel sistemic, faptul că el secretă foarte mulți neurotransmițători care fie ajung în creier, fie acționează la nivelul sistemului nervos intestinal, pentru că intestinul este foarte bogat inervat, unu la mână, adică sunt foarte multe celule neuronale care pleacă din intestin și se duc înspre creier, și mai există și un sistem imunitar foarte puternic. De exemplu, una din marile probleme în transplantul intestinal este că e foarte greu să scapi de sistemul limfoid imun al intestinului atunci când îl transplantezi într-o gazdă nouă. Este un organ al imunității. Și aici putem să tragem o altă concluzie că atunci când avem disbioză și inflamație la nivelul intestinului din cauza disbiozei putem să avem probleme de imunitate care se traduc în alergii, în boli autoimune, în imunitate slabă în fața virozelor obișnuite și chiar și în boli oncologice. Deci am putea să spunem, nu l-aș compara cu creierul neapărat, al doilea creier, cu toate că despre asta se vorbește, ci este de fapt un furnizor de energie pentru creier. Putem să zicem, e un adevărat furnizor de energie pentru creier.
Și aveam și o întrebare, dacă producția de GABA, pe care ai menționat-o tu mai devreme, are o legătură, ce legătură are cu starea noastră de anxietate sau starea de bine, cu calitatea somnului și așa mai departe?
Cert este că rata acestor afecțiuni de anxietate, de depresie, de gânduri negative este în creștere și trebuie să înțelegem de la început că sănătatea noastră mentală este foarte, foarte legată de toate celelalte aspecte ale vieții noastre și o să vedem că ele toate se influențează unele pe altele. Adică microbiomul nu doar că influențează sănătatea noastră mentală, ci sănătatea noastră mentală din alte… poate să sufere din alte motive și să ne influențeze microbiomul. Asta știm, de exemplu, din studii pe șoareci în care dacă iei un șoarece, de exemplu, și mă rog, sunt studii care nu sunt neapărat foarte etice, dar iei un șoarece și-l bagi într-un mediu foarte plăcut, unde are mâncare la dispoziția lui, are mâncare sănătoasă, are un microbiom bun, se expune la soare, trăiește liniștit. Și iei un șoarece care este bombardat încontinuu de stimuli luminoși, de n-are mâncare, este în permanență speriat și le compari microbiomul, o să vezi că microbiomul celui anxios este foarte diferit și foarte sărac față de microbiomul celui sănătos, celui care trăiește într-un mediu bun. Deci, dacă iei microbiomul șoarecelui anxios și-l transferi în intestinul celui sănătos, ăla sănătos o să devină și el anxios, trăind în același mediu. Și relația asta este una foarte, e bidirecțională și o să vorbim și despre nutriție și despre ce trebuie să mâncăm și ce trebuie să facem pentru a avea un microbiom sănătos ca, să zic, stâlp principal al sănătății mentale.
Bine, super. Mulțumesc. Să știi că cu toate detaliile pe care le-ai adus, ai ridicat mingea la fileu. Pentru că cineva în secțiunea de Q&A chiar ne întreabă dacă există legătură între microbiom și sistemul imunitar. Înțelegem cu toții că da, dar dacă ne poți spune în câteva cuvinte până să trecem la următoarea întrebare, ar fi minunat să lămurim aspectul ăsta.
Uite, ca fapt divers, ca să înțelegem cât de important e microbiomul, putem să spunem că microbiomul nostru, dacă luăm toate bacteriile din intestin, din colonul gros, ele o să aibă 2 kg. Și atunci când noi mergem la toaletă, da, și facem treaba mare și ne uităm la scaun, ceea ce e foarte corect și e foarte sănătos să faci, pentru că scaunul îți poate spune multe despre sănătatea ta intestinală. Când te uiți la acel scaun trebuie să reținem că acel scaun este format jumătate din microbiom. Deci scaunul pe care noi îl eliminăm în toaletă nu este mâncarea care s-a procesat. Jumătate este mâncarea procesată, jumătate sunt microbiom, în mare parte bacterii, virusuri și fungi care au murit. Adică atât de mult microbiom avem în noi și când realizezi cât de mult microbiom ai, dacă la fiecare scaun tu elimini jumătate din greutatea scaunului e făcută din acele bacterii. Asta și pe mine m-a făcut să-mi dau seama că acele bacterii nu sunt doar niște chestii minuscule despre care știm puțin. Ele predomină în intestinul nostru și ele au nevoie de acea mâncare. Din nou, când te duci să mănânci, gândește-te cum poți să hrănești acel microbiom. 30 de plante, semințe, mirodenii, nuci, 30 de g de fibre pe zi, curcubeu, să fie totul colorat, cât mai multe alimente fermentate. Îi dai o pauză să se refacă, 14-16 ore pe zi, și nu mânca procesat. Când mănânci procesat, tu nu… Adică, știi cum, eu înainte când mâncam procesat mă gândeam: „Ce mare lucru? Ok, e o prăjitură plină de zahăr sau e un chips super prăjit, am grăsimi saturate, ok, îmi asum un risc un pic mai mare de boli cardiovasculare. Am calorii goale, nu-mi dă vitamine, mare lucru.” Dar când te gândești că chipsul ăla este otravă pentru… Adică tu l-ai mâncat și microbii încep să fugă, încep să țipe: „A, ce-i asta? Ne mănâncă.” Încep să… Atenție, dacă mănânci, asta e și mai interesant, pentru că tu dacă mănânci chips sau dacă mănânci mici sau cartofi prăjiți cu ketchup, mănânci KFC, whatever, tu o să dezvolți, că acea mâncare n-o să treacă neobservată. Tu o să dezvolți în intestinul tău bacterii care mănâncă carne, bacterii care mănâncă chips, bacterii care mănâncă KFC cu sos cu usturoi. Deci tu o să dezvolți bacterii care vor mânca acele alimente. Aceste bacterii sunt proinflamatorii. Ele cresc substanțe…
Vorba „ești ceea ce mănânci” se probează.
Nu că ești ceea ce mănânci, dar microbiomul tău, după ce ai mâncat de câteva ori mâncarea asta procesată, el o să țipe. Tu ai mâncat, de exemplu, hai să facem un experiment: luăm un om și-l hrănim, la fiecare trei zile îi dăm KFC sau orice fast-food vrei tu. Hai să mai zicem câteva ca să fim corecți. Îi dai McDonald’s, KFC, Burger King și mai zi unul. Habar n-am. Orice. Deci gândește-te că suntem la ora prânzului. Cred că toată lumea acuma, sper că toată lumea o să mănânce sănătos de acum. Deci dacă… corect. Și ăsta e un lucru bun de știut ca să înțelegem cum putem să ajungem să ne fie poftă de acea salată cu 30 de plante. Deci dacă tu iei un om și-i dai fast-food la fiecare două zile timp de 30 de zile, în a 32-a zi lui o să-i fie poftă de acel fast-food pentru că el în acea perioadă o să dezvolte bacterii care mănâncă acel fast-food. Iar bacteriilor când le este foame, ele secretă niște neurotransmițători care îți dau acea foame fix pentru acea substanță. Cum funcționează asta? Nu știm complet, dar știm că persoanele care mănâncă multă carne au poftă de carne foarte mare. Dacă îi convertești în vegetarieni o să le fie poftă de carne o lună, dar după o lună de a fi vegetarian, lor n-o să le mai fie poftă de carne. Cum probabil cu toții avem câte un prieten care este vegetarian de 10 ani și pe care îl întrebi: „Băi, dar tu n-ai chef uneori să mănânci o vită medium rare?” Și ei zic: „Băi, nu, chiar nu mai am poftă”, pentru că ei nu mai au bacterii care mănâncă carne care să le dea pofta de carne. Asta înseamnă că dacă vrem să facem schimbările despre care am vorbit mai devreme, trebuie să le facem cu un pic de efort. Și dacă trecem peste acel efort de 30 de zile în care ne obișnuim microbiomul cu ceea ce trebuie, o să vedem că n-o să mai avem poftă de prăjeală, n-o să mai avem poftă de KFC. Eu mâncam înainte KFC și îmi plăcea și era un guilty pleasure până când am văzut niște modificări pe senzorul de monitorizare continuă a glicemiei care m-au speriat în mod real, adică chiar m-am speriat și eu n-am mai mâncat KFC de doi ani și efectiv îți jur că nu mi-e poftă. Dacă-mi pui pe masă un KFC și o salată, o să-mi curgă balele la acea salată, ceva ce n-aș fi crezut vreodată că este posibil. Adică credeam până acuma, eu credeam că mâncarea sănătoasă este un chin pe care trebuie să ni-l impunem. „Bă, mănânc sănătos și sufăr”, dar de fapt, dacă faci schimbarea corect și înțelegi că mâncarea sănătoasă nu înseamnă să mănânci în fiecare zi salată cu roșii și castraveți. Pentru că dacă mănânci în fiecare zi salată cu roșii și castraveți, aia nu e diversitate, alea nu sunt polifenoli, nu sunt fibre diferite, nu sunt… Da, și nu e cantitatea de fibre, nu e mâncare fermentată. Dar dacă incluzi tot despre ce am vorbit mai devreme într-o alimentație de 30 de zile, o să vezi că ți-e poftă și-ți curg balele la varză murată, la chefir, la salată diversă și dacă ai sărit peste câteva zile și ai uitat să mănânci lucrurile astea, o să-ți dai seama că nu te mai simți la fel de bine, ești un pic mai obosit, parcă nu ai energie, parcă ceva e în neregulă.
Și la copii se pare că microbiomul se formează în primii trei ani. Ăla este baza de la care pleci. Și la copii este atât de important să-i dezvolți microbiomul. Și aicea vorbim pentru cei care urmează să aibă copii. E super important să-l naști natural dacă poți, pentru că el se contaminează cu microbiom sănătos din canalul vaginal. Chiar dacă n-ai născut natural, e foarte important să-l ții la piele, nu în hăinuțe, peste hăinuțele tale, să-l ții la piele și tată și mamă, pentru că se contaminează cu bacterii bune de aici. Și după aia este foarte important să-l lași să… nu speli tot, să nu ștergi absolut tot cu șervețele, pentru că microbiomul ăla se dezvoltă și din ce… piatra aia de pe pământ pe care o bagă în gură are 1000 de microbi care sunt… poate unul poate să fie patogen și ne ferim de el, dar tot ce face el și ne pare neigienic îi dezvoltă microbiomul. Și nu în ultimul rând, să mănânce și el la fel de divers. Dacă… și o să-i fie greu copilului să mănânce o salată când tu ai șnițel la masă. Dar dacă tu îți schimbi alimentația, dacă tu mănânci cu poftă acel broccoli și copilul tău te vede, o să vrea și el broccoli și o să vrea și el sparanghel și o să vrea și el să mestece toate legumele posibile și ăsta e cel mai bun mod de a avea un copil care să fie un adult sănătos.
