Salutare, omule! Eu sunt doctor Mihail și astăzi vom discuta despre dermatita topică. Cum șansele sunt să fi ajuns la acest video pentru că ai dermatită atopică, cum am și eu, sau ai un copil care are dermatită atopică, cum am și eu doi, și o să vă povestesc de ce și care este legătura genetică în dermatita atopică. În esență, ce o să înțelegi astăzi este cum apare această dermatită, care sunt cauzele ei și ce o exacerbează. Și vreau să zic că fiziopatologia, adică mecanismul prin care apare dermatita atopică, este atât de frumoasă. Și știu, pare ciudat să numești o boală frumoasă sau o fiziopatologie frumoasă, dar eu cred în esență că este frumoasă pentru că atunci când înțelegi mecanismele din spate, aderența ta la tratament poate să fie mult mai bună. Pentru că dermatita topică este o boală cronică. Odată ce o ai, o s-o ai toată viața. Da, simptomele se vor diminua pe parcursul deceniilor, dar odată și ai o boală cronică, tu ai boala aceea cronică și trebuie să înveți să trăiești cu ea. Și poți să trăiești cu ea bine dacă ții cont de recomandările pe care o să le auzi aici. Și eu cred că ele sunt mai aplicabile și aderența la tratament poate să fie mult mai mare atunci când înțelegi de ce, de exemplu, trebuie să te dai cu emolient în fiecare zi, de două ori pe zi, chiar dacă tu nu mai ai simptome. Tocmai faci asta pentru a preveni simptomele. O să înțelegem imediat de ce trebuie să facem asta.
Materialul de astăzi este inspirat din surse științifice. Una dintre sursele științifice este acest articol review care este publicat în Pediatric Drugs. O să fie jos în descrierea acestui material. O altă sursă este acest articol care se numește Atopic Dermatitis, publicat în StatPearls, care este o bază de date științifică, per reviewed, este online și o să găsiți ambele aceste articole în descrierea acestui material. Și mai mult decât atât, puteți să intrați și în pielea lor.ro, este un site dedicat pacienților cu dermatită atopică și o să vedeți de ce. Pentru că sunt multe cazuri descrise acolo, sunt cazuri de stigmatizare și de bullying și sfaturi de cum să treci peste această boală. Și o să vedem care este consecința acestei boli care pare să fie doar o boală care îți dă exeme și prurit, dar consecințele acestei boli atunci când ea nu este bine manageriată sunt foarte dramatice în viața pacienților și chiar și în viața îngrijitorilor. O să vedem, mă rog, părinților sau cei care îngrijesc copiii cu dermatita atopică, o să vedem că au un risc mult mai mare de a nu dormi bine. Da, au un risc mai mare de a nu performa la locul de muncă, au un risc mai mare de anxietate și depresie și așa mai departe. Acum, ce ziceam la început este că dacă ai un copil care are dermatită atopică sau dacă tu ai dermatită atopică, atunci nu ești un caz singular, pentru că dermatita atopică este cea mai des întâlnită boală inflamatorie cronică a pielii. Atenție, este boală cronică inflamatorie a pielii. O să vedem ce rol joacă inflamația în această boală și se întâlnește în 10 până la 30% din copii care se nasc în ziua de astăzi. Deci, în unele statistici, până la 30%, adică aproape unul din trei copii are dermatită atopică și până la 2 la 10% din adulți din țările dezvoltate. Iar prevalența asta a crescut de două până la trei ori în ultimele decenii. Adică, nu ultimele decenii, s-a dublat sau chiar s-a triplat prevalența acestei boli cronice în toată lumea. Această prevalență crește și în latitudini înalte, ceea ce o leagă posibil de o expunere precară la soare și de aer uscat. Și o să vedem și noi imediat de ce.
Acum, ce este dermatita topică? Dermatita topică, cum ziceam, este o boală inflamatorie cronică a pielii și este caracterizată de prurit intens. Adică ai o mâncărime intensă și leziuni cutanate exematoase, adică exeme. Nu există analize care să îți spună că ai dermatită atopică, iar diagnosticul se pune de regulă de către un medic prin inspecție clinică. Adică medicul se uită și vorbește cu pacientul și dacă pacientul se scarpină, zonele în care se scarpină sunt anumite zone specifice dermatitei atopice și are acele leziuni cutanate eczematoase, adică eczeme, se pune diagnosticul de dermatită topică. Apropo de prurit, pruritul în dermatita topică este pentru mine personal este efectiv definiția dependenței. În momentul în care te mănâncă o zonă pentru că ai dermatită atopică și începi să te scarpini, scărpinatul acela niciodată n-o să rezolve problema. Odată ce ai început să te scarpini, îți vine să te scarpini și mai mult și mai mult și mai mult, și singurul lucru care te oprește din a te scărpina este efectiv durerea. În momentul în care pielea este suficient de mult lezată cât să te doară, durerea aia te oprește din a te scărpina. Și o să vedeți când o să vorbim despre fiziopatologie și despre tratament, doar să-i spui copilului tău: „Măi, nu te mai scărpina!”, n-o să fie niciodată o soluție. N-o să fie absolut niciodată o soluție. El se va scărpina și inconștient, n-o să-și dea seama că se scarpină. Ce trebuie să faci este să urmezi anumite măsuri care o să reducă acest prurit și practic care o să prevină acel scărpinat.
Acum, această boală afectează de obicei copiii mici, dar poate persista, cum am zis, și la vârsta adultă și este o condiție complexă, influențată de factori genetici și de mediu. O să vedem cum interacționează ei și este parte a unui grup mai mare de afecțiuni cunoscute sub numele de atopie. Deci, dermatita atopică face parte din această umbrelă de afecțiuni care se cheamă atopie. Se mai numește și triadă atopică și este caracterizată de apariția simultană a dermatitei atopice cu rino conjunctivită alergică. Adică ai o rinită alergică sau conjunctivită alergică și astm. Deci, dermatită topică, rinită alergică și astm. Și o să vedem care este acea particularitate a acestor bariere, pentru că pielea noastră este o barieră față de exterior, mucoasa din zona nasului și din zona faringelui este o barieră și mucoasa din căile respiratorii superioare și inferioare este și ea o barieră. Și există o proteină care la persoanele sau la unele persoane cu dermatită atopică, acea proteină lipsește și asta face această barieră să fie mult mai expusă la mediul exterior și atunci alergenii intră mai bine în contact cu propria ta imunitate și atunci apare acest război care poate să ducă la această triadă atopică. Acum, această triadă atopică poate să apară simultan. Da, atunci ea se cheamă triadă atomică sau aceste patologii pot să apară una după alta și atunci această manifestare se numește marș atopic. Marșul atopic este un termen folosit pentru a descrie progresia afecțiunilor alergice la o persoană pe parcursul vieții. Aceasta începe de obicei cu dermatita atopică la sugari și dermatita atopică poate să apară undeva între trei și șase luni în primele trei sau șase luni de viață și de cele mai multe ori apare până la vârsta de un an, dar poate să apară și după aceea. Și practic, marșul atopic presupune că întâi apare dermatita atopică, urmată de dezvoltarea altor afecțiuni alergice precum alergiile alimentare, rinita alergică, care în anumite studii apare la până la 30% dintre copiii care au dermatită atopică, și astmul, care și el în anumite studii apare până la 30%, se dezvoltă în până la 30% dintre copiii cu dermatită atopică. Fiecare din aceste afecțiuni este interconectată și apare adesea în etape succesive, cum am spus, dar nu este neapărat. Adică, este foarte posibil și e mai des posibil ca un copil să aibă doar dermatită atopică și să nu dezvolte acest marș atopic. Și acum, hai să vorbim despre etiologie. Adică, cum apare această boală? Dermatita atopică apare, cum ziceam, din cauza unei combinații de factori. Pe de o parte ai factori genetici și pe de altă parte ai factori de mediu și aș spune chiar de conduită sau de cum te comporți tu în acel mediu. Și din păcate, factorii genetici nu avem cum să-i modificăm. Da, avem același aceeași mamă, același tată, n-avem cum să-i schimbăm. Deci, moștenim acel background genetic. Dar pe de altă parte, factorii de mediu îi cam putem controla. Și acum, atenție legat de factorii genetici. Dacă un părinte al copilului are dermatită atopică, riscul acelui copil de a dezvolta dermatita atopică este de 50%. Adică este fifty-fifty. Da, unul din doi copii care au un părinte cu dermatită atopică o să dezvolte dermatită atopică. Dacă ambii părinți au dermatită atopică, atunci riscul acelui copil de a dezvolta dermatită atopică este de 80%. Da, adică este aproape neferit.
Vă rog să rămâneți până la capăt pentru a înțelege cum poți să controlezi factorii de mediu și în ce măsură poți să faci asta. Un alt factor important care are un rol, pe care o să-l explicăm imediat, în apariția dermatitei atopice este microbiomul pielii. Și există această teorie a igienei. N-o să intrăm în detalii foarte mult aici, dar teoria igienei spune că aceste dermatite se dezvoltă și rinite alergice și aceste perturbări se dezvoltă în țările dezvoltate pentru că suntem foarte feriți de mediul nostru natural în care am crescut, de pământ, de a ne juca cu animalele, de trăit în pădure, de trăit pe câmp. Acum trăim în case izolate, casele sunt complet igienizate, ne spălăm foarte mult pe mâini, ne spălăm foarte mult pe corp și această teorie a igienei pare că este cea care duce la aceste exacerbări și la aceste probleme. Cu toate că, dacă tu reverse această teorie a igienei sau dacă ai un copil, de exemplu, cu dermatită topică și deodată îl arunci într-un mediu la țară, în pământ, îl murdărești, îl lași să se joace, să se joace cu animalele, asta nu înseamnă că o să poți reversa această dermatită atopică. Deci, chiar dacă teoria igienei sau igiena exagerată duce la aceste probleme, dacă tu reverse această igienă, n-o să poți ajuta cel puțin prima generație din acești pacienți. Dar microbiomul pielii noastre contează foarte mult. Astfel, noi nu trebuie să-l agresăm. Cum ne influențează și microbiomul mult.
Și alți factori de mediu care contribuie la apariția dermatitei atopice sunt poluarea. Da, expunerea la poluanți din mediu care poate agrava simptomele. Alergenii, adică praful, acarienii, polenul și alți alergeni pot declanșa reacții. Stresul emoțional și fizic poate exacerba simptomele și infecțiile bacteriene sau virale pot agrava dermatita. Acum, hai să mergem la partea cea mai interesantă și să vorbim despre fiziopatologia dermatitei atopice. Adică, cum apare această boală? Cum ajunge un pacient să facă dermatită atopică? Și este foarte important să înțelegem asta. O să descifrăm anumiți termeni medicali în așa fel încât absolut orice persoană, indiferent de educație și de backgroundul medical și de cunoștințele în domeniul medical, orice persoană ar trebui să înțeleagă explicația care urmează. Și cum ziceam, dermatita atopică e rezultatul unei disfuncții a barierei cutanate și a unui răspuns imun exagerat. Acum, bariera cutanată este cea care poate să fie perturbată din cauze genetice. Da, deci genetic, bariera noastră cutanată nu este suficient de OK, iar factorii de mediu sunt cei care vin și atacă acea piele care e lipsită de bariera cutanată. Da, factorii de mediu după aia ajung în piele care nu mai are o barieră cutanată cum trebuie și declanșează de sub piele un răspuns imun care atacă acea piele. Astfel apare eczema, astfel apare pruritul. Și atenție, pruritul, adică mâncărimea, când ne scărpinăm excesiv pe piele, acel scărpinat provoacă o altă reacție inflamatorie care eliberează, duce la eliberare de citokine și care duce la o inflamație și mai mare. Este ca un cerc vicios. Bun. Și acum, hai să desenăm această fiziopatologie. Asta este pielea noastră. Ea este formată din epiderm, partea asta de aici. E formată din derm, partea de aici, și hipoderm, adică partea asta de grăsime. Acum, partea asta de derm n-o să intrăm în detalii pentru că ea nu contează atât de mult în dermatita topică, dar partea asta de derm este cea care are toate părțile funcționale sau majoritatea părților funcționale ale pielii. Are glandele sebacee, are foliculi de păr acolo, acolo de acolo vine vascularizația. Aici este zona care are elastină și care are colagen și care dă fermitatea pielii. În dermatită, când vorbim de dermatită, ne interesează partea asta de epiderm. Și dacă zoomăm partea asta de epiderm, ajungem la asta. Deci practic, partea asta de epiderm, partea asta de sus este schema pe care o avem aici. Și în epidermă avem și aici mai multe straturi. Există acest strat spinos, există celule bazale. Practic, din aceste celule bazale, din stratul acesta de jos, încep să apară aceste celule care urcă. Da, se duc așa în sus și ajung să formeze acest strat cornos, care este partea aceasta a pielii care practic este prima noastră barieră care ne protejează de mediul exterior. Da, este o barieră formată din aceste celule care se cheamă cheratocite.
Aceste cheratocite sunt lipite una de alta. Ele stau așa lipite una de alta și practic nu lasă lucrurile de afară să treacă prin aceste celule. Dar pentru a face acest lucru, aceste cheratocite au nevoie de două elemente esențiale. În primul rând, vorbim despre ceramide. Am auzit de ceramide din creme și așa mai departe, dar ceramidele sunt niște grăsimi. Da, deci ceramidele sunt grăsimi care sunt formate de aceste cheratocite. Gândiți-vă la ceramide ca la cimentul dintre cărămizile unui perete. Da, peretele este format din cărămizi, da, și între ele este ciment. Cărămizile sunt aceste celule, cheratocitele, și cimentul dintre ele sunt ceramidele. Și ele practic mențin această barieră intactă. Și mai mult decât atât, aceste ceramide sunt hidrofobe. Asta înseamnă că nu lasă apa să se evapore din piele. Gândiți-vă la ele ca la un strat de ulei care stă deasupra unui pahar cu apă. Dacă ai un pahar cu apă și pui un strat de ulei deasupra, apa nu se mai evaporă atât de repede. La fel fac și ceramidele. Ele stau la suprafața pielii și nu lasă apa să se evapore. Deci, primul element esențial în bariera cutanată sunt ceramidele. Al doilea element esențial este această proteină care se cheamă filagrină. Filagrină vine de la filament aggregation protein. Această filagrină la rândul ei este secretată de acest epiderm și este o proteină cu mai multe funcții super interesante. Pe de o parte, această filagrină leagă aceste celule, aceste cheratocite. Noi le vedem aplatizate, dar ele trebuie să fie legate de cineva. Deci, filagrina face această rețea care ține pur și simplu celulele legate unele de altele. Și pe lângă asta, ultimele celule din acest strat care sunt moarte sunt ca un fel de scut și ele sunt ținute legate de această filagrină. Asta este unu la mână. Și doi la mână, și mai important, această filagrină formează ceea ce se cheamă factor natural de hidratare. Această proteină care este lungă, în momentul în care se descompune și se transformă în aminoacizi, dar e o proteină care e formată din aminoacizi și în momentul în care ea se descompune și ajunge în forma asta de aminoacizi, acești aminoacizi funcționează ca factor natural de hidratare pentru că sunt niște aminoacizi foarte hidrofili. Deci, acești aminoacizi o să atragă apa ca niște bureți. Imaginați-vă niște bureți poroși care atrag și țin apa în pielea noastră. Da, deci ăsta este un al doilea factor important în bariera cutanată, în bariera asta pe care pielea o formează. Și practic deja vedem două două elemente care sunt perturbate în dermatita topică. Pe de o parte, ceramidele care sunt o grăsime care stă la suprafață ca într-un pahar și nu lasă apa să se evapore. În al doilea rând, filagrina care ține celulele legate între ele. Da, celulele sunt legate între ele, nu nu lasă desfacerea acestor celule și funcționează ca un agent hidrofob practic reținând apa în aceste straturi. Deci, dacă ne uităm la această imagine de până acum, vedem deja două elemente care din păcate lipsesc la pacienții sau sunt deficitare la pacienții cu dermatită atopică și anume aceste ceramide care sunt ca o grăsime care nu lasă apa să iasă și această filagrină care este o proteină cu dublă funcție. Pe de o parte, ea leagă celulele între ele și le menține sub forma asta. Și pe de altă parte, când această proteină se descompune, ea are o altă funcție ca factor natural de hidratare pentru că acești aminoacizi rețin apa și mențin apa în piele. Deci aici avem o piele sănătoasă care este bine legată de această filagrină, are acizi hidrofili care mențin apa acolo, deci pielea este hidratată și ai nevoie de o piele hidratată pentru a fi sănătoasă și ai aceste ceramide, grăsimi de la suprafață care sunt practic strecurate printre aceste celule cheratocite și care nu lasă apa să iasă. Un alt factor important de protecție al pielii sunt aceste peptide umane antimicrobiene. Sunt practic niște lanțuri de aminoacizi care funcționează ca proprii agenți care se luptă cu bacteriile. Da, deci avem aceste peptide care nu lasă pielea să se infecteze pentru că ele se luptă, da, cu potențiali patogeni invadatori. Și mai avem un element foarte important despre care am vorbit, un microbiom sănătos care stă aici la baza pielii, dar nu doar la baza pielii, care stă și printre aceste celule. Și acest microbiom are dublă funcție. Pe de o parte, ajută la homeostazia imunologică. Adică este, menține un echilibru. În momentul în care avem o diversitate de microbi, inclusiv pe piele, asta se întâmplă și în intestinele noastre. Dar când avem o diversitate de microbi, atunci imunitatea, da, gardienii pielii sunt calmi, sunt multe bacterii diverse, pielea, imunitatea este obișnuită cu aceste bacterii diverse și avem de a face cu o homeostazie imunologică. Și pe de altă parte, acest microbiom ajută la reducerea colonizării. Adică, dacă sunt foarte foarte mulți microbi diverși aici și buni, în momentul în care vine un stafilococ auriu, de exemplu, el nu are loc, nu prea are unde să stea de acele bacterii. Și ăsta este practic tabloul unei pieli sănătoase. Iar acum, hai să vedem ce se întâmplă în pielea unui pacient care are dermatita atopică. Practic lipsesc sau sunt deficitari acești doi factori. În primul rând, ceramida și în al doilea rând, filagrina. Lipsește ceramida. Da, deci este puțină ceramida. Asta înseamnă că acest pahar nu mai are suficientă grăsime și lasă apa să se evapore. Asta se întâmplă în piele. Puțină ceramida și apa se evaporă practic din piele. Și există puțină filagrină. Asta înseamnă că aceste celule sunt precar legate între ele. Și uitați-vă așa de sus care e diferența între acest strat cornos la un pacient sănătos unde toate celulele stau așa legate unele de altele și cum arată acest strat cornos la un pacient cu dermatită. Adică, celulele toate sunt lăbărțate. Da, deci lipsa practic lasă celulele să stea așa lăbărțate, ele nu mai sunt legate unele de altele. Iar lipsa filagrinei înseamnă că nu mai avem suficient factor natural de hidratare. Da, nu mai avem acei aminoacizi care să atragă apa și să mențină apa în piele. Deci, pielea este uscată. Și o piele uscată este o piele care nu funcționează bine ca barieră. Și mai mult decât atât, lipsesc și peptidele umane antimicrobiene. Da, deci nu mai avem suficientă protecție împotriva bacteriilor. Și microbiomul este și el perturbat. Nu mai avem acea diversitate de microbi buni care să ne protejeze. Din contră, la pacienții cu dermatită atopică, de multe ori găsim o cantitate mai mare de stafilococ auriu. Și practic, asta este fiziopatologia dermatitei atopice. Da, deci ai o barieră cutanată afectată din cauze genetice, ai o lipsă de ceramide, ai o lipsă de filagrină, ai o lipsă de factor natural de hidratare, ai o lipsă de peptide umane antimicrobiene, ai un microbiom perturbat. Și atunci, pielea este uscată, este inflamată, este predispusă la infecții. Și atunci, factorii de mediu, cum ar fi alergenii și iritanții, pătrund mult mai ușor în piele și exacerbează această inflamație. Și scărpinatul, care este o consecință a mâncărimii, duce la și mai multă inflamație. Este un cerc vicios. Și o să ajungem și la tratament separat, dar ăsta este motivul pentru care orice dermatolog o să spună că cel mai important lucru în a preveni exacerbarea simptomelor, pentru a preveni puseele acute de dermatită topică, este emolientul. Emolient, adică să te dai cu creme hidratante dimineața și seara. Și există multe branduri, există multe creme special concepute pentru asta, dar în principiu orice cremă o să funcționeze. Și cu cât crema respectivă este mai grasă, cu atât este mai bine. Pentru că tu când aplici pe piele această cremă grasă, ea o să funcționeze fix ca acea ceramida și practic o să creeze această barieră grăsoasă care n-o să lase apa să se evapore. Asta face emolientul. Asta face practic acea cremă grasă cu care te dai. Cremele grase sunt mai puțin confortabile, dar în principiu orice emolient, în special un emolient pe care ți-l recomandă medicul pediatru sau dermatolog pentru dermatita atopică, trebuie să funcționeze. Și atunci, această grăsime n-o să lase să se întâmple ceea ce o să discutăm imediat, adică pătrunderea iritanților și alergenilor din mediu. Adică funcționează ca o barieră de aici și nu lasă apa să se evapore la fel de mult din piele și menține pielea hidratată. Și acum, revenind la factorii de mediu, ce se întâmplă dincolo de această deshidratare a pielii? În primul rând, iritații din mediu și alergenii pătrund mult mai ușor în piele. Da, îți pătrund aici iritanți, detergenți, tot felul de parfumuri din balsam de rufe și așa mai departe. Aceștia pătrund aici și încep să irite pielea. Da, crește inflamația. Un alt lucru care pătrunde este alergenul. Alergenii sunt peste tot în natură. Da, dar uite că unele persoane nu sunt alergice la acele lucruri, la acei alergeni, altele devin alergice pentru că persoanele sănătoase au această barieră cutanată intactă și alergenul nu pătrunde, n-are cum să pătrundă în piele sau pătrunde foarte greu. La persoanele cu dermatită topică care au pielea deshidratată, care au celulele dezlegate dintre ele și au aceste spații, alergenii și ei pătrund în piele. Corpul uman reacționează imun și se creează imunitate dinspre piele, dinspre derm spre epiderm, care începe să atace acești alergeni și practic atacă inclusiv pielea noastră. Mai mult decât atât, se pare că un microbiom care e greu să fie sănătos pe o astfel de piele, în special dacă este intens igienizată, acest microbiom dispare și ceea ce se întâmplă mai departe este că acest stafilococ auriu poate să fie și el cantonat pe piele. De altfel, peste 90% dintre pacienții cu dermatită atopică au stafilococ auriu prezent pe piele. Asta nu înseamnă că sunt bolnavi. Asta înseamnă doar că au acel stafilococ pe piele. Dar gândiți-vă că odată ce ai o leziune, te scarpini, da, distrugi și mai mult acea barieră, tu poți să favorizezi o supradezvoltare, o suprainfectare cu acel stafilococ auriu și să ai practic și dermatita topică suprainfectată cu stafilococ auriu. Și cum spuneam, scărpinatul excesiv duce la eliberarea de citokine inflamatorii. Adică, o persoană care vine și peste toată această piele se mai scarpină, acest scărpinat practic face duce la inflamație. Și această inflamație vine cu eliberare de citokine care practic atacă pielea. Deci, din nou, dacă ne uităm la tot acest tablou, vedem în stânga o piele sănătoasă. Da, care are aceste cheratocite legate între ele, are deasupra propriul emolient care e reprezentat de ceramide, da, de aceste grăsimi, sub ele există filagrină care ține celulele legate și atunci când se descompune ajută la hidratarea, la reținerea apei în acea piele care este hidratată. Avem peptide umane antimicrobiene care atacă bacteriile care vin și avem deasupra un microbiom sănătos. Toate astea sunt perturbate la pacientul cu dermatită și sunt factori genetici care distrug aceste ceramide, da, le fac ineficiente și distrug această filagrină care ține celulele legate și care le hidratează. Și dincolo de acești factori genetici, deci dacă vreți îi putem sublinia aici ceramidele și filagrina, adică uscarea pielii este ceva care ține de comportamentul nostru și aplicarea de două ori pe zi a emolientului și respectarea altor reguli de conduită despre care o să vorbim țin de conduita noastră și de factorii de mediu. Iritanții din mediu pot fi reduși de către noi, expunerea la alergeni poate fi redusă. Cu streptococ, cu stafilococul auriu nu prea avem ce să facem, dar cu scărpinatul din nou putem să-l combatem din nou folosind ceea ce o să descriem puțin mai târziu. Deci iată că asta este fiziopatologia unei dermatite. Și de ce zic că este frumoasă? Este pentru că înțelegând ce se întâmplă de fapt la acest nivel microscopic în piele, putem să ne dăm seama ce putem să facem noi în viața de zi cu zi pentru a trăi cu această boală cronică fără ca ea să aibă pusee acute sau cu mai puține pusee acute. Bun. Și acum ai vorbit despre diagnosticare. Ei, diagnosticul, cum ziceam, se face de obicei pe baza istoricului clinic și al examenului clinic. Nu există teste de sânge, nu există teste genetice care se recomandă într-o astfel de o astfel de patologie. Există cazuri extrem de rare când se recomandă biopsie din piele, când există un diagnostic diferențial și nu-ți dai seama dacă este dermatită atopică sau e altceva. Dar diagnosticul în principiu se pune prin examen clinic. Și deci este important dacă ai astfel de simptome, dacă ai prurit, dacă ai leziuni eczematoase, e bine să consulți un medic dermatolog sau un medic pediatru care știe să pună diagnosticul unei dermatite. Și atenție, ea nu se diagnostichează și nu se tratează de către medicul alergolog. Medicul dermatolog va evalua simptomele tale, va examina leziunile cutanate și va lua în considerare istoricul familial de atopie și bineînțeles, poate să-ți ia diverse teste din piele sau să-ți facă niște teste alergologice pentru a exclude alte diagnostice diferențiale. Și atenție, este foarte important să ții legătura cu medicul tău pentru că tratamentul în studii este descris ca Stepwise treatment, adică este un tratament care are anumite trepte. Ori de câte ori prima treaptă nu te ajută, de exemplu, doar o conduită simplă și aplicare de emolient, există o a doua treaptă care presupune folosirea de corticosteroizi topici. O să vorbim și despre ei. Dacă aceia nu funcționează, există alte creme cu alți produși care reglează imunitatea, care scad inflamația, care practic e o altă treaptă pe care poți să te duci. Și e bine să discuți despre aceste trepte cu medicul tău dermatolog sau pediatru, astfel încât când vezi un puseu sau exacerbarea bolii, tu să știi deja care este următoarea treaptă pentru că intervenția rapidă în puseele acute este foarte importantă pentru a diminua simptomele și manifestările acestei boli. Și acum, hai să vorbim despre tratament. Tratamentul trebuie discutat cu un medic dermatolog sau pediatru, cum ziceam, și poate include următoarele lucruri. Ca și primă treaptă, vorbim despre hidratare intensă, adică utilizare de emolienți pentru a restaura bariera cutanată. Aplicarea regulată de creme emoliente poate ajuta la reducerea uscăciunii pielii și la prevenirea episoadelor de dermatită. Și cum ziceam, este important aplicarea cremelor emoliente de două ori pe zi. Adică poți să aplici pe pielea asta crema dimineața și poți să aplici crema asta seara. Pe lângă asta, este recomandat ca și rutină zilnică să faci duș sau băiță în apă călduță copilului o dată pe zi sau o dată la două zile. Eu personal prefer să-i fac copilului mic baie în apă călduță o dată la două zile. Și e important ca imediat după ce l-ai scos din baie, deci când pielea încă este udă, nu-l lași să se usuce, când pielea este încă udă, în primele 3 minute să aplici acest emolient pe piele. El pe parcursul zilei o să dispară, după care tu din nou reaplici acest această cremă emolient astfel încât s-o ai aplicată de două ori pe zi și să menții această barieră cutanată care pe de o parte nu o să lase alergenii sau o să împiedice într-o oarecare măsură alergenii și factori iritanți să pătrundă în piele și pe de altă parte n-o să lase apa să se evapore din piele. Acum, al doilea pas în tratamentul dermatitei atopice presupune corticoterapie topică sau corticosteroizi topici, creme care au acești corticosteroizi. Aceștia reduc inflamația și pruritul. Acestea sunt creme sau unguente care se aplică direct pe leziunile cutanate pentru a reduce acea inflamație. Și e nevoie de educație în rândul pacienților pentru că există oarecare frică de aceste creme și oamenilor le e frică că aceste creme se absorb la nivel sistemic, că acționează ca corticosteroid la nivel sistemic, ceea ce ar fi de nedorit. Dar realitatea este că absorbția este una efectiv nesemnificativă. Bineînțeles, sunt lucruri de care trebuie să ținem cont. De exemplu, e bine să nu te expui la soare atunci când tratezi leziuni de dermatită atopică cu corticosteroizi pentru că acele zone nu se vor pigmenta și o să ai niște pete albe pe piele. Practic, ele fiind antiinflamatorii, ele și scad protecția noastră solară proprie din piele. Deci, din nou, e de evitat expunerea la soare, dar în esență aceste creme cu corticosteroizi topici, da, corticosteroizi topici se aplică pe acele leziuni și practic ceea ce o să facă o cremă. Când aplici crema și atenție, dacă aplici cremă cu corticosteroizi, e bine să aplici crema asta per primam, adică prima este aplicată crema cu corticosteroid. Și aici hai să luăm un caz ipotetic, dacă ai de exemplu un copil cu dermatită atopică, l-ai scos din băiță și el are niște leziuni, are niște exeme care sunt pruriginoase sau poate nu sunt pruriginoase, dar adică nu-l mănâncă, dar are aceste leziuni, aceste exeme, primul lucru pe care îl faci este să aplici crema cu corticosteroizi. Da, prima este crema cu corticosteroizi și apoi peste ea aplici crema emolient. Practic crema aia cu emolient o să sigileze crema cu corticosteroid aici în imagine. Deci întâi aplici crema cu corticosteroizi și după aia aplici crema cu emolient și practic practic ceea ce o să se întâmple este că acea cremă cu emolient cu grăsime o să izoleze substanța activă și o s-o lase să își facă treaba și ceea ce o să facă crema cu corticosteroizi este să scadă inflamația și pruritul.
Există și inhibitorii de calcineurină pentru zonele sensibile, cum ar fi fața sau zona genitală. Astea sunt indicate, din nou, medicul ți le poate recomanda. În alte cazuri în care corticoterapia nu funcționează, medicul poate să-ți facă o schemă de tratament în care dimineața îl dai cu inhibitor de calcineurină și seara îl dai cu corticosteroizi topici. Sau poate să-ți recomande doar inhibitor de calcineurină. Inhibitorii de calcineurină sunt creme care reduc inflamația și pruritul fără a avea efectele secundare ale corticosteroizilor topici pe termen lung. De aceea sunt preferați pentru zonele sensibile. Din nou, doar medicul tău dermatolog sau pediatru poate să-ți recomande o astfel de schemă. Aceste medicamente, inhibitorii de calcineurină, pot fi utilizate pe termen lung și sunt o alternativă la corticosteroizii topici. Acum, antihistaminicele pentru controlul pruritului pot fi indicate. Antihistaminicele, datele nu sunt foarte clare dacă ajută sau nu, dar acestea pot ajuta la reducerea mâncărimii și la îmbunătățirea somnului, în special dacă vorbim de copii sau de adulți care au dermatită atopică și care au o perturbare a somnului. Există antihistaminice sedative care îți dau somn și există antihistaminice non sedative care nu-ți dau somn. La acei copii și adulți care au somnul perturbat fie din cauza pruritului, fie pur și simplu din cauza dermatitei nu dorm bine, au acel prurit, poți să administrezi și antihistaminice sedative. Din nou, doar vorbind cu medicul tău.
În cazuri mai severe, medicul poate să recomande imunomodulatoare sistemice. Acestea sunt medicamente care se iau pe cale orală sau prin injecție și care ajută la controlul inflamației în tot corpul. Acestea sunt necesare pentru a controla simptomele cum ziceam de dermatită moderată spre severă. Și o altă metodă de tratament în dermatită topică este și fototerapia prin lumină UV care are un efect antiinflamator puternic. Aceasta inhibă activitatea celulelor imune hiperactive care cauzează inflamația în dermatita topică. Fototerapia reduce producția de citokine proinflamatorii și fototerapia poate stimula producția de lipide în stratul cornos, inclusiv ceramide, contribuind astfel la refacerea barierei cutanate compromise. Prin reducerea inflamației, fototerapia permite pielii să se regenereze mai eficient, îmbunătățind integritatea și funcționarea barierei cutanate. Acum, tratamentul acesta trebuie individualizat în funcție de severitatea bolii și răspunsul pacientului la diferite terapii. Și este esențial ca pacienții cu dermatită topică moderată și severă să știe că au astăzi la dispoziție tratamente inovative și eficiente încă de la începutul tratamentului. Și este și mai important să știm și asta. Mă bucură că că în momentul de față există foarte multe studii în desfășurare care testează tot felul de tratamente noi, tot felul de imunomodulatoare, tot felul de anticorpi monoclonali și tot felul de alte tratamente care se cheamă Jack inhibitors și așa mai departe. Deci, esențial este că tratament există și în ziua de astăzi. Tratamentul poate să fie eficient încă de la primele ședințe de administrare de medicamente sau de creme topice sau de fototerapie și există din ce în ce mai multe tratamente care se cercetează în momentul de față în studii. Și acum, ca prevenție, vreau să vorbim despre lucrurile pe care putem să le facem pentru a trăi cu dermatita topică evitând puseele acute și evitând aceste perturbări. Cum ziceam, un pacient cu dermatită atopică are această boală cronică cu care o să trăiască, are puține ceramide care se secretă din în în epiderm, are puțină filagrină. Deci pe asta le avem, cu asta trăim. Ce putem să facem însă ca să prevenim aceste acutizări ale dermatitei atopice? În primul rând, e important să eviți iritanții. Adică să folosești produse de îngrijire fără parfum și fără coloranți. Spre exemplu, să speli hainele cu detergent ușor fără balsam de rufe, fără parfumuri și fără înălbitor. Asta a fost o chestie grea pentru mine să-mi conving soția să renunțe la balsam. Cum cum să nu folosești balsam că e frumos să-ți miroasă hainele frumos? Da, e frumos, dar hainele tale pot să fie curate fără să aibă neapărat un miros. Iar acel balsam el rămâne în haine, le face mai moi, le face mai frumos mirositoare, dar particule din balsam practic pătrund în această piele. Din nou, uitați-vă la pielea unui pacient cu dermatită, el nu are ceramide, el nu are un strat care să-l protejeze, este o piele care este deshidratată. Tu când speli cu balsam și stai cu haina apropiată de piele, particule din acel balsam o să intre în piele și o să provoace iritații și o exacerbare acestei dermatite atopice. Deci nu balsam de rufe, nu detergenți parfumați și folosim un detergent ușor special făcut pentru oameni cu astfel de sensibilități. Hainele e bine să fie lejere din bumbac ca pielea să nu transpire pentru că transpirația excesivă a pielii o să irite pielea respectivă și e bine să evităm lâna. Deci nu punem copiii pe covor pe plet de lână pe așternut de lână pe whatever nu punem pielea pe lână de evitat lâna evităm fumul de țigară produsele cu tutun polenul săpunurile detergenții de casă atenție și la detergenții de casă pentru persoanele care din nou iubesc să aibă casa frumoasă și frumos mirositoare Acuma nu știu în ce lume detergent cu care Sper pe jos miroase frumos mie oricare din mirosurile de detergent mi se par niște mirosuri puternice nenaturale și pe care nu nu le pot suporta dar acei detergenți care miros frumos cu care tu speli pe jos ei se evaporă Și vaporii da aerosolii din casă din aer se pun pe piele și din nou acei aerosoli ajung pe piele și ajung și ei în acest în această piele. Deci deja ai haine cu balsam da și balsamul a ajuns este cel cu roșu în piele aerosoli din detergentul cu care l spel pe jos au ajuns pe piele și au intrat în piele Deci iritanți fumul de țigară din nou pentru cei care fumează în casă care fumează în încăperi el din nou ajunge pe piele și aceste particule de fum ajung în piele și iată că deja ai trei iritanți care îți irită pielea și te gândești Uau ce nasol Am dermatită atopică iată ce acută este ea poate să fie acută inclusiv pentru că toți acești iritanți participă la această exacerbare a acestei dermatite în al doilea rând e important să ți menții pielea hidratată cum am zis este bine să aplici emolient regulat de două ori pe zi este bine să ai un umidificator în casă pentru că dacă în casă este uscat Ok ai afectate și mucoasele nazale respiratorii am mai vorbit despre asta ești predispus la răceli ai gura uscată gura uscată poate să ducă la carii și așa mai departe sunt multe probleme care vin cu aerul uscat dar și pielea într un aer uscat o o să se deshidrateze mult mai rapid Deci e bine să ai un umidificator în casă să ai o umiditate relativă de 50% în casă temperatura în casă trebuie să fie mică pentru că căldura duce la transpirație și exacerbarea iritațiilor transpirația vine cu exacerbarea iritațiilor în dermatită Deci în cază temperatura mică și umiditatea constantă la 50 60% dacă este uscat să zicem în România de regulă când este frig afară umiditatea scade atunci este esențial să ai un umidificator în casă ai mai multe camere iați mai multe umidificatoare câte unul în fiecare cameră curăță le o dată pe zi sau o dată la două zile ca să nu faci mucegai în ele și Asigură te că în casă cel puțin unde copilul tău stă cel mai mult timp să ai o umiditate ca lumea și când ieși afară sau când ieși afară cu copilul e bine să l dai cu cremă SPF pentru a i proteja pielea și e bine să fie și mai hidratată pielea când ieși afară în al treilea rând în prevenția acutizării dermatitei acute e important să identifici și să eviți alergenii fie că sunt alimentari fie că sunt din mediu e bine din nou să eviți părul de animale fie că vorbim despre pisică sau câine și în general dacă știi că acel copil Sau tu ești alergic la ceva E bine să eviți acei alergeni și nu în ultimul rând este important să gestionezi stresul pentru că stresul poate agrava simptomele iar studiile arată că copiii alăptați exclusiv în primele șase luni de viață au un risc mai mic de a dezvolta dermatita topică încă un un lucru important și acum Hai să vorbim despre stigmatizare pentru că n ai crede Dar de fapt pacienții care au dermatită atopică sunt intens stigmatizați în special copiii care au leziuni vizibile primesc foarte mult bullying în acest studiu din pediatric drugs pe care o să l găsiți în descrierea acestui material se pare că până la 27% dintre copii cu dermatită au fost buți li s a făcut bullying în școală Da deci au fost victime de bullying iar 36 dintre ei s au simțit izolați Adică sunt izolați din punct de vedere social copiii care sau în general pacienții care au dermatită atopică au probleme cu somnul se pare că până la 50% dintre acești pacienți au probleme cu somnul adorm mai greu le e greu să mențină un somn de calitate și se simt epuizați fizic și mental pe parcursul zilei au atenție redusă pe parcursul zilei au probleme la școală și probleme cu învățatul din nou nu este o garanție dar comparați cu în studii cu populația generală pacienții cu dermatită atopică au mai des aceste probleme probleme cu somnul atenție redusă pe parcursul zilei stigmatizare la școală învățat mai greu și ajung atenție mai ușor la depresie și la anxietate și probabil că depresia Aici este multifactorială pe de o parte poate să fie cauzată și de această să zic inflamație pe de alt altă parte Poate să fie cauzată de izolare Socială și de bullying pe de altă parte Poate să fie cauzată de probleme cu somnul și se știe că somnul deficitar este o cauză majoră a depresiei și practic toate astea laă laolaltă duc la aceste probleme care depășesc această problemă a pruritului și a leziunilor cutanate și iată că poate să impacte negativ viața Și în general pacienții cu dermatită atopică au un risc mai mare de a avea o calitate a vieții mai precară Deci atenție foarte mult la asta deci Din păcate cum am zis pacienții cu dermatită atopică pot fi adesea stigmatizați și pot trece prin episoade de bullying Iar acest lucru le poate afecta viața personală poate să le afecteze viața profesională și socială.
Adesea se simt rușinați de aspectul pielii lor, se simt frustrați de mâncărimea constantă și de limitările pe care le impune boala. Toate aceste sentimente pot duce la o stimă de sine scăzută, la izolare socială și chiar la depresie și anxietate. Și este un cerc vicios pentru că atunci când acești pacienți sunt deprimați și sunt stresați, asta le agravează și mai mult simptomele care din nou duc la bullying, izolare socială și intri practic într-un cerc vicios. Este important deci să avem empatie și să susținem acești pacienți în lupta lor zilnică. Și apropo de asta, un exemplu emoționant, dar în același timp motivațional este povestea lui Alexandru, un băiat care a reușit să-și recâștige încrederea și sănătatea pielii după o lungă suferință. Și poți urmări mărturia sa pe în pielea lor.ro. O să lăsăm acest site care vine în susținerea pacienților cu dermatită topică în descrierea acestui material și o să punem și aici un carton în care poți să vezi prima pagină a poveștii lui Alexandru. Deci iată că pacienții cu dermatită topică au și această resursă la îndemână, acest instrument pe site-ul în pielea lor. Poți să vezi alte testimoniale, alte povești din care poți să înveți, poți să vezi și mituri, cum ar fi faptul că dermatita topică se consideră, ăsta e un mit, că este contagioasă. Ea nu este absolut deloc contagioasă. Practic, ăsta este motivul pentru care probabil pacienții cu dermatită atopică sunt izolați, pentru că oamenilor le e frică să nu ia aceste leziuni. Ele nu se iau. Am văzut foarte bine pe această schemă care sunt problemele genetice care duc la o barieră precară a pielii și care sunt factorii de mediu care agravează această boală. Deci în pielea lor.ro poți să intri acolo și să vezi mai multe lucruri pentru tine. Ăsta a fost materialul de astăzi despre dermatită. Sper că a fost pe înțeles. Dacă n-a fost suficient de pe înțeles, poți să-l mai vezi încă o dată sau poți să te duci la studiile pe care le-am citat și alte resurse pe care le găsești în descrierea acestui material. Și apropo de asta, ca și cifră finală, peste 200 de milioane de oameni suferă de dermatită atopică în lume. Da, cum ar fi să-i izolăm pe toți și să facem bullying tuturor acestor oameni de care depinde toată societatea? Așa că e super importantă înțelegerea și susținerea acestei comunități care sunt vitale pentru a ajuta pacienții să trăiască o viață mai bună. Mulțumesc că ne-ați urmărit până acum. Dacă aveți întrebări, lăsați-le jos în comentarii. Un subscribe ne ajută enorm. Dacă știi pe cineva care are dermatită atopică sau care ar putea avea dermatită atopică, trimite acest material informativ. În orice caz, sfaturile care țin de prevenția exacerbării simptomelor dermatitei atopice sunt sfaturi de bun simț care pot să ajute absolut pe oricine. Oameni buni, mulțumesc pentru atenție și pe curând!
