Ghidul complet despre SĂNĂTATEA BĂRBATULUI

Acesta este un ghid despre sănătatea bărbatului, construit din momente selectate din vloguri și din discuții cu specialiști invitați: testosteron, disfuncție erectilă și sănătate sexuală, căderea părului și analizele necesare, prostată și cancer testicular, plus sănătatea mintală și emoțională.

Specialiști invitați: Dr. Sebastian Voinea (medic primar urolog, specialist andrologie), Dr. Anca Tâu (medic primar cardiologie și medicină internă), Dr. Mihai Lupu (medic primar dermatolog), Dr. Mihai Dobra (medic primar chirurgie urologică), Dr. Sandra O’Connor (psiholog clinician).

Dr. Mihail: Acesta este un ghid despre sănătatea bărbatului. Aici am selectat momente din vloguri și discuții cu specialiști, cu informații despre testosteron, disfuncție erectilă și sănătate sexuală, căderea părului și analize, prostată și cancer testicular, dar și despre sănătatea noastră mentală și emoțională.

Sper să te ajute și spor la vizionat sau ascultat. Omule, salut!

00:00:22  ·  Ce este testosteronul. Nivelul optim

Dr. Mihail: Astăzi vreau să vorbim despre semnele și simptomele unui nivel scăzut de testosteron. Când îți lipsește testosteronul, când nivelul tău de testosteron nu este optim, așa cum ar dori corpul tău să fie. Și atenție, nu vorbim despre testosteron pentru culturiști. Dacă vreți un astfel de material, scrieți asta jos, în comentarii.

Foarte mulți oameni, când se gândesc la testosteron, se gândesc doar la sex, la erecție și la masă musculară, la sport și la competiție. Ori testosteronul este un hormon atât de important în bunăstarea noastră, în felul în care te simți tu ca bărbat cu lucrurile din jurul tău, în felul în care ești mulțumit de lucrurile pe care le ai. E un hormon atât de important în starea ta de bine și în bunătatea pe care o exprimi în jur, sau fix opusul acestora atunci când îți lipsește testosteronul.

Și de aceea e atât de important ca fiecare dintre noi să fim atenți la aceste semne. Pentru că da, în general este bine să mergi la medic și să îți testezi acest nivel de testosteron, dar o să poți face asta probabil o dată pe an. Dacă o faci, este extraordinar, dar acela e un singur punct pe care îl vezi în evoluția ta, un singur moment într-un an întreg în care tu vezi care este nivelul tău de testosteron. În rest, tu nu îți faci analize zilnic și atunci e foarte important să fii atent la semnele și simptomele pe care o să le descriem.

Testosteronul este un hormon masculin care e produs de testicule în mare parte, iar o mică parte e produsă în glanda suprarenală. El circulă prin sânge, ajunge la organele țintă unde exercită diverse efecte. Testosteronul e foarte important în momentul pubertății. În momentul pubertății, testosteronul, împreună cu alți hormoni secretați de hipofiză, duce la transformarea băiatului în bărbat.

De exemplu, dimensiunea testiculului ar trebui să crească sub influența testosteronului de la 5 cm³, să spunem, la 15 cm³. Deci ar trebui să crească în câțiva ani volumul testiculului, ar trebui să se tripleze. Dacă nivelul de testosteron nu e suficient, asta face ca dezvoltarea testiculului să fie mică, creșterea lui să fie mică, să fie insuficientă sau chiar deloc. Uneori testiculul nu crește deloc la pubertate și asta duce ulterior, atunci când bărbatul devine adult, la probleme de fertilitate și uneori duce inclusiv la probleme legate de deficiența de testosteron.

Deci poți să îți dai seama din copilărie, la un examen clinic, la un băiețel de exemplu sau la un băiat adolescent. Poți să îți dai seama dacă dezvoltarea lui este ok sau nu în funcție de dezvoltarea testiculelor și poți să îți dai seama dacă testosteronul e ok sau nu.

Invitatul: Dacă cineva urmărește băiatul la pubertate și urmărește creșterea testiculului, poate să își dea seama, mă refer la un medic, bineînțeles, poate să realizeze dacă există o creștere corectă a testiculului la pubertate.

Dr. Mihail: Testosteronul este un hormon sexual masculin produs de niște celule din testicule. El este reglat din creier, deci creierul trimite alți hormoni, ajungem și acolo, la testicule, și în funcție de cum dictează creierul, testiculele fac mai mult hormon sau mai puțin hormon. Există mai multe forme, printre care testosteron legat de proteine și testosteron liber. Iar testosteronul total este format din cel legat și cel liber din sânge.

Acuma, legat de analize și de una dintre întrebările pe care le-am primit în comunitate: ce testosteron e bine să testezi? Ăla legat, ăla liber, care este activ? Răspunsul e simplu: e bine să testezi testosteronul total. Atât. Deci prima analiză pe care trebuie să ți-o faci ca bărbat, și poți să ți-o faci oricând, nu există o indicație anume, este testosteronul total. Și te uiți la graficul pe care îl primești.

Dacă ți se pare că e prea mic, dacă chiar este mic, este sub limita inferioară, atunci te duci la doctor și doctorul o să îți recomande alte analize mai complexe, alți hormoni care țin de creier, care se secretă din hipofiză, care se duc și stimulează gonadele tale, adică testiculele tale. Deci tot ce trebuie să știm noi, oamenii de rând, când mergem și facem niște analize sau când cerem la medicul de familie niște analize, e doar testosteronul total. Asta mi-ar plăcea să fie clar: îți faci testosteronul total. Dacă ceva nu este în regulă, te duci la doctor și el știe să te îndrume ce alt testosteron se face.

Problema cu acest testosteron total este că el atinge o zonă maximă la 20 de ani și, dacă noi ne menținem viața la fel, el scade cu aproximativ 1% pe an. Iar aici avem niște valori și un grafic cu nivelul, atenție, ăsta este nivelul mediu, nu este cel normal. Da, testosteronul normal poate să fie mai sus sau mai jos, dar ăsta este nivelul mediu. Dacă am lua mii de bărbați din aceste categorii de vârstă, ăsta ar fi nivelul mediu pe care l-am obține.

Între 20 și 29 de ani, testosteronul total mediu e undeva la 23 nmol/l. La 30-39 de ani te duci la 20, la 40 te duci la 18. După aia 17, 16, 15, 13. Deci vedem cum testosteronul total scade și este ceva fiziologic, normal, ca el să scadă. E bine să ne obișnuim cu faptul că noi îmbătrânim. E bine să ne obișnuim că al nostru corp e suficient de inteligent încât să își dea seama ce modificări trebuie să facă pentru a te ține în viață.

Spre exemplu, testosteronul este periculos pentru cancerul de prostată. Nu în sensul în care testosteronul provoacă cancer de prostată. Dar dacă tu faci cancer de prostată, și la prostată întrebarea nu este dacă o să faci cancer de prostată, la prostată întrebarea e când îl vei face. Se pare că, dacă trăiești până la peste 80 de ani, e garantat aproape 100% că o să faci o formă de cancer de prostată.

Deci, la un moment dat, tu tot faci cancer de prostată, iar cancerul ăsta de prostată crește și mai rapid și mai agresiv sub efectul testosteronului. Este posibil ca această scădere a testosteronului să fie poate doar unul dintre mecanismele prin care corpul nostru se apără de acest cancer de prostată și de alte multe efecte pe care testosteronul le poate avea și de care corpul se apără. Deci scăderea asta nu este ceva patologic, nu este ceva ce trebuie remediat, cel puțin prin injecții. Scăderea asta este absolut normală.

Așa că, la întrebarea aceasta de aici, dacă e greșit să folosești TRT, adică testosterone replacement therapy, dacă e greșit să folosești testosteron doar pentru a menține ce aveai la 20 de ani, nu pentru boost, atunci da, e greșit. Pentru că, dacă tu ești aici, la 60 de ani, e greșit să te comporți ca la 20 de ani.

Adică e la fel de greșit ca, nu știu, la 60 de ani să te duci la facultate. Cred că poți să faci asta, dar nu știu dacă oamenii de regulă fac asta. Nu cred că se duc la facultate la 60 de ani, sau că își iau un job de începător, sau tot felul de alte lucruri, sau că fug de acasă, sau că se îndrăgostesc lulea și au impresia că fix persoana pe care au cunoscut-o acum o oră este, de fapt, perechea vieții lui, jumătatea vieții lui.

Sunt multe lucruri pe care la 60 de ani nu le mai facem ca la 20 de ani, iar testosteronul trebuie să fie văzut la fel. E absolut normal să avem această scădere și de fapt ăsta este normalul. Deci normalul nostru este ăsta. Să ai la 60 de ani sau la 40 de ani testosteronul de la 20 de ani deja nu mai este ceva normal. Deci e un shift, așa, un pic de percepție.

Ce face testosteronul? Îți dă acele caracteristici sexuale și are un efect în sistemul tău reproducător. Caractere sexuale masculine: ai barbă, ai mușchi, ai o voce un pic mai groasă, ești bărbătos. Da, dacă ai testosteron, ai aceste caractere sexuale masculine, sau caracteristici, să le zicem.

Apoi are un rol foarte important în menținerea libidoului, a funcției erectile și în producția spermatozoizilor. Deci ține de fertilitate, de tot ce înseamnă să ai erecție, să îți menții erecția și să duci erecția la bun sfârșit printr-o ejaculare plină de spermatozoizi funcționali, care să fertilizeze un ovocit sau un ovul și să ducă la o sarcină. Ok, ăsta este unul dintre rolurile testosteronului.

După aia are roluri în corp și în metabolism, adică masă musculară și forță. Te face să fii puternic, să fii bărbat, să crească mușchiul pe tine, să stea mușchiul șmecher pe tine. Te face să ai densitate osoasă sau să nu o pierzi, da, să nu pierzi din densitatea osoasă. Testosteronul corect scade din grăsimea viscerală, nu lasă ca grăsimea aia să se depună, și stimulează globulele roșii, crește nivelul de hemoglobină și face ca tot sângele ăla, într-o bucurie și într-o veselie, să se plimbe în corp, să oxigeneze toate țesuturile și totul să fie lapte și miere.

Iar în creier și la nivel psihic îți dă energie, îți dă motivație, îți dă o bună dispoziție. Toate lucrurile astea, bineînțeles, dacă ai motive. Deci ai motive să ai energie pentru că ai mâncat, ai dormit bine, e normal să ai energie. Să nu încurcăm lipsa de energie cu faptul că nu am dormit, am mâncat numai prostii în ultimul an și „vezi, domnule, nu am energie, deci îmi trebuie testosteron”, sau motivație.

Dacă ești ok din punct de vedere psihic, ești ok cu tine însuți, ai tot felul de oportunități în jur, e normal să ai motivație în acea circumstanță și să ai o dispoziție bună. Acuma, deficitul poate să ducă la oboseală, iritabilitate și depresie, ca să zic așa, reversul medaliei. Astea, atenție, sunt lucrurile pe care testosteronul le menține, lucruri pe care le vedem și le simțim.

Acuma, ce înseamnă deficit al testosteronului? Simptomele deficitului de testosteron sunt, din punct de vedere sexual, un libidou scăzut. Nu îți mai vine să faci sex cu aceeași persoană cu care îți venea să faci sex, cu care te înțelegi bine, nu aveți probleme serioase, dar nu îți mai vine să faci sex, nu te mai gândești la asta. Ai disfuncție erectilă, adică organul tău sexual nu mai funcționează, nu mai e erecție cum trebuie. Ai o satisfacție sexuală redusă: chiar dacă ai ajuns să faci sex, ai avut erecție, satisfacția ta e scăzută.

Din punct de vedere fizic, ai o pierdere musculară, sarcopenie. Te duci la sală și nu se pun mușchii, sau nu te duci la sală și vezi cum se topesc mușchii pur și simplu de pe tine. Ai grăsime viscerală, ai osteoporoză. Păr corporal redus. Atenție, redus în ce sens? Și nu încerc să mă scuz pe mine, pentru că eu am un păr facial destul de redus, de aia m-am testat la testosteron, și este ok.

Păr corporal redus sau păr facial redus în contextul în care ai avut păr facial. Deci, dacă tu ai o barbă de aia stufoasă, de bărbat care taie lemne iarna, și deodată nu mai e stufoasă, deodată ai firul un pic mai rar. Sau aveai păr pe piept, îți împingea așa tricoul afară părul de pe piept, și deodată nu mai e păr pe piept. Ăsta poate să fie un semn, unul dintre semne.

După aia, la nivel de energie, ai oboseală cronică, ai anemie, eritropoieză redusă, adică al tău corp nu mai face hemoglobină cum trebuie. Iar la nivel mental ai depresie, iritabilitate, concentrare și memorie slabă, motivație scăzută. Astea toate sunt semnele unui…

00:12:27  ·  Semnele unui nivel scăzut de testosteron

Invitatul: Semnele unui nivel scăzut de testosteron: cele mai evidente sunt cele sexuale, adică scăderea libidoului, scăderea frecvenței erecțiilor spontane și scăderea calității erecțiilor. Alte semne sunt mai puțin specifice, deși există o legătură între ele, și anume scăderea puterii de concentrare, o proastă dispoziție, scăderea masei musculare, tendința la creștere în greutate, în special la creșterea masei adipoase, tendința de a face fracturi ușor. Restul le-ai enumerat tu foarte bine în vlogul pe care l-ai postat și care mi-a plăcut.

Dr. Mihail: Super, mă, asta mă bucură și mă onorează, să știi, să aud asta de la tine. Dar în principiu, ok, sunt semne și simptome pe care le observi și îți dai seama că ele există, știi? Unde îmi pun totuși un semn de întrebare, și vorbeam în pauză, înainte să intrăm în podcast, e diferența asta între o menopauză în care simptomele apar brusc, pentru că variațiile hormonale sunt bruște, și ceea ce putem să numim andropauză, când nivelul de testosteron scade treptat cu vârsta și bărbatul se obișnuiește, practic, pentru că testosteronul scade puțin câte puțin.

Modificările în felul în care se simte el apar atât de lent, încât el se obișnuiește cu ele și nu le observă. Adică există posibilitatea ca un bărbat să se simtă rău, să se simtă nașpa, fără să își dea seama că se simte nașpa, și să dea vina pe vârstă, pe orice altceva, și nu pe un nivel scăzut de testosteron.

Invitatul: Cred că se poate, un bărbat se poate obișnui cu semnele și simptomele hipogonadismului, pentru că ele se instalează lent. Și pot să spun asta din experiența mea. După ce, printr-un anumit tratament, nivelul de testosteron ajunge normal și discut cu bărbatul despre beneficiile obținute în urma tratamentului, el spune: știi, nici nu îmi dădeam seama că eram foarte obosit sau nu îmi dădeam seama că fac mai puține lucruri decât înainte și așa mai departe. Acum însă îmi dau seama că mă simt mult mai bine.

Dar asta pentru că poate să facă o comparație între cum funcționează el atunci când are un testosteron normal și cum funcționa înainte, atunci când era scăzut. Deci cred că se poate obișnui bărbatul cu simptomele și semnele hipogonadismului și poate să le considere practic normale odată cu înaintarea în vârstă.

Dr. Mihail: Știi, aici e așa un cerc vicios și cred că ține foarte mult de conectarea pe care o avem noi față de corpul nostru. Adică dacă într-adevăr toată ziua locuiești în mintea ta, faci taskuri mentale, toată ziua îți ocupi timpul cu 1000 de lucruri pe care le ai de făcut, te deconectezi de la corpul tău și ajungi să nu îți dai seama că te simți rău, te obișnuiești cu starea de rău.

Și pentru că oamenii o să se întrebe acuma, o să zică: ok, ați zis mai devreme că dacă nu te simți nașpa, nu îți testezi testosteronul. Da, totuși poți să te simți nașpa fără să îți dai seama că te simți nașpa. Așa că fiecare ar trebui să decidă pentru el și să își dea seama. Ok, ești genul de persoană super deconectată de corpul tău? E posibil să te simți nașpa fără să îți dai seama că te simți nașpa. Ești atât de preocupat de toate celelalte lucruri și nu de sănătatea ta? Ok, poate merită să faci un check-up.

Sau poate merită să te conectezi la corpul tău, să te gândești: băi, carnea asta stă la fel pe mine ca acum 10 ani? Cum mă simt, am chef de fotbal în weekend, am chef de, nu știu, de partenera mea sau de partenerul meu, am același libido? Adică să îți faci o analiză așa, și dacă totul e ok, nu te testa. Dacă simți că lucrurile sunt din ce în ce mai nasol și nu mai e ca în tinerețe, atunci poate că merită să te testezi.

Bun, am acoperit deja testarea și care sunt simptomele deficitului de testosteron. Acuma să vorbim despre semnele deficitului de testosteron și le-am împărțit în două grupe. O să vorbim despre 10 semne destul de clare, destul de ușor de înțeles, semne cunoscute ale deficitului de testosteron, și o să vorbim despre alte 10 semne care sunt mai inedite, sunt mai greu de asociat cu lipsa de testosteron, sunt semne pe care oamenii de regulă nu le știu, dar e important să fim atenți și la ele.

Un disclaimer însă înainte de a rosti toate aceste semne: ele nu sunt niciunele specifice. Adică niciunul din aceste semne nu poate să spună clar că ai lipsă de testosteron. Dar dacă asociem mai multe din aceste semne, dacă în capul nostru se leagă că avem și aia, avem și aia, și avem și aia, e bine să mergi la medic să îți testezi nivelul de testosteron, pentru că există soluții. Medicul îți poate prescrie substituție hormonală, exact ca la femeile simptomatice la menopauză, și tu poți să primești substituție hormonală, să primești testosteron și să te simți mai bine.

Am prieteni care au trecut prin asta, care au ajuns la medic, care erau în depresie, care aveau multe din aceste semne și care, după ce au început să își administreze testosteron la recomandarea medicului și cu urmărirea medicului, ca să nu depășești acea limită de 1000 ng/dl, mi-au descris că efectiv s-au trezit la viață. Și de ce e important, atenție, înainte să începem să vorbim despre aceste semne, de ce e important să fim atenți la ele? Pentru că de regulă scăderea aceasta a testosteronului se întâmplă treptat și, pentru că ea se întâmplă treptat, tindem să ne obișnuim cu aceste semne.

Și o să începem cu primul semn al deficitului de testosteron la bărbați, iar acesta este scăderea libidoului. Da, unul dintre cele mai evidente semne ale deficitului de testosteron este diminuarea dorinței sexuale. Bărbații cu nivel scăzut de testosteron raportează des acest lucru și avem două situații. Într-o situație, bărbatul vrea să facă sex, dar nu poate. Și în altă situație, bărbatul poate să facă sex, dar nu vrea.

Și aici, atenție foarte mare la un detaliu, pentru că de foarte multe ori bărbații încep să nu își mai dorească să facă sex acasă și se gândesc că este ceva în neregulă cu soția lor, cu partenera lor de viață. Da, pentru că se cunosc de mult timp, pentru că s-au plictisit, pentru că își doresc ceva nou și acasă n-au chef să facă sex. După care se duc în altă parte și acolo le iese și se gândesc: ok, nu am eu o problemă, partenera mea are o problemă. Partenera mea, poate m-am plictisit de ea, poate m-am săturat de ce facem încontinuu, poate că îmi trebuie ceva nou.

Și, dragi bărbați, de cele mai multe ori partenera dumneavoastră nu are absolut nicio problemă. De cele mai multe ori problema este la voi și problema este fix deficitul de testosteron. Vreau să explic cum se manifestă el în acest fel, că n-ai chef să faci acasă, dar ai chef să faci în altă parte, sau n-ai chef să faci acasă, dar când te duci în altă parte, da, nu trebuie să faci neapărat în altă parte, ești atras. Ești atras pentru că îți trebuie un stimul mai puternic pentru a îți trezi dorința sexuală.

În mod normal, dorința ta sexuală trebuie să fie prezentă cu partenera ta. Când nivelul de testosteron scade, scade și această putere a libidoului, iar tu nu mai ești atras de partenera ta. Nu pentru că e ceva în neregulă cu ea, cum ziceam, ci pentru că ai nivel scăzut de testosteron. În schimb, când ai un stimul extern mai puternic, da, când te duci în altă parte, când, nu știu, îți exerciți tot felul de fantezii, stimulul fiind foarte puternic, el îți retrezește libidoul. Dar faptul că ai nevoie de un stimul puternic pentru a îți trezi libidoul adormit este un semn foarte important că ai o problemă, posibil o problemă cu testosteronul.

Așa că dacă nu vrei acasă și vrei doar în altă parte, e foarte posibil ca partenera ta să nu aibă nicio problemă. Problema să fie la tine, problema să fie în lipsa sau deficitul de testosteron, și atunci mergi la medic, testează-te. E posibil să îți dea tratament și tu să îți revii acasă și să nu trebuiască să îți strici viața prin această scădere a testosteronului.

Al doilea semn al deficitului de testosteron este disfuncția erectilă, pentru că testosteronul joacă un rol cheie în mecanismul erecției. Ai nevoie de testosteron pentru a avea o erecție. Testosteronul de fapt nu îți generează erecția, dar testosteronul are alte funcții, printre care și secreția sau metabolizarea de oxid nitric, care este foarte important pentru erecție. Deci, dacă nu ai testosteron, e posibil să nu ai oxid nitric și e posibil să nu poți să obții acea erecție.

Un alt semn puțin cunoscut, la care putem să fim atenți și ne este simplu să fim atenți, este lipsa erecției spontane de dimineață. Erecției spontane de dimineață i se mai spune erecție spontană nocturnă. Ea se poate întâmpla noaptea, dar de regulă se întâmplă dimineața, pentru că dimineața nivelul de testosteron este cel mai mare. Atunci se secretă cel mai mult testosteron, iar acest testosteron, pe lângă altele, duce la această erecție prin sporirea sintezei de oxid nitric, care practic pătrunde în mușchii penisului și menține erecția la acel nivel printr-o vasodilatare puternică.

Această erecție spontană de dimineață este un semn al sănătății sexuale la un bărbat. Este absolut normal să se întâmple și practic ăsta este primul tău check-up: când te trezești dimineață și te scoli din pat, asta zic, și te duci la geam și te uiți pe geam și te întinzi, să ai o erecție matinală este primul check-up pe care l-ai făcut în ziua respectivă și înseamnă că totul este ok.

E ok uneori să nu ai această erecție matinală, dar de regulă e normală și e optim să ai undeva între trei, patru și până la șapte erecții matinale, adică în fiecare zi sau măcar la fiecare două zile. Dacă însă ai avut aceste erecții matinale și deodată observi că nu le mai ai, da, că sunt mai slabe, că sunt mai rare și deodată au dispărut, acesta, din nou, dragă prietene, este un semn al deficitului de testosteron. E bine să mergi la medic și să te verifici.

00:22:29  ·  Analizele esențiale pentru bărbații 30+

Dr. Mihail: … valori ale testosteronului și să ne dăm seama dacă ele sunt ok sau nu după analize, și care sunt analizele pe care trebuie să le facem.

Invitatul: Trebuie spus că analizele sunt oarecum diferite pentru bărbatul tânăr. Adică pentru bărbatul, să zicem, mai tânăr de 40, 45 de ani și bărbatul vârstnic sau bărbatul de vârstă mijlocie, mai bine zis, de peste 45 de ani.

Dr. Mihail: Ok, deci diferă analizele, să zic, până în 45 și după 45 de ani. Corect.

Invitatul: Da. Pentru bărbatul tânăr, având în vedere că destul de frecvent bărbatul tânăr dorește să conceapă, evaluarea ar trebui să aibă în vedere și acest lucru. Pentru că se știe că suplimentarea cu testosteron, terapia cu testosteron, duce la scăderea fertilității, iar dacă aceasta se întâmplă pe termen lung, asta duce chiar la lipsa completă a spermatozoizilor din ejaculat, situație denumită azoospermie în medicină.

Dr. Mihail: În cazul în care bărbatul suplimentează cu scopuri sportive, cu testosteron?

Invitatul: Nu numai. Și dacă suplimentează… Să presupunem că un bărbat de 30 de ani are simptome care duc cu gândul la o deficiență de producție de testosteron, care se mai numește și hipogonadism. Nivelul de testosteron este mic și medicul decide să îi administreze testosteron. Chiar dacă testosteronul este menținut în limitele normale, iar limitele normale sunt considerate cele din partea de sus a intervalului normal, chiar și în aceste condiții o terapie de lungă durată poate să ducă la scăderea concentrației de spermatozoizi. Trebuie să avem în vedere faptul că în urmă cu 30 de ani Organizația Mondială a Sănătății a luat în calcul testosteronul ca o posibilă metodă contraceptivă pentru bărbat.

Dr. Mihail: Ce vrei să spui este că poți să folosești suplimentarea cu testosteron ca pe o metodă de contracepție.

Invitatul: Nu e o metodă de contracepție foarte bună, adică este departe de eficiența prezervativului sau a vasectomiei și așa mai departe, dar trebuie avut în vedere faptul că după trei luni de tratament cu testosteron controlat de către medic, nu luat la întâmplare, controlat de către medic, cu valori atinse normale, deci după trei luni, în jur de 60% dintre bărbații fertili ajung la azoospermie, zero spermatozoizi. Sigur că restul nu ajung la azoospermie. Restul mai ejaculează câțiva spermatozoizi, care pot să ducă în continuare la sarcină.

Dr. Mihail: Ok.

Invitatul: Deci nu e un contraceptiv foarte bun, dar a fost studiat acest efect.

Dr. Mihail: Ok. Acuma, revenind la analize, hai să vedem ce măsurăm în sânge și care sunt valorile normale. Și hai să zicem care sunt valorile normale și care sunt valorile optime. Ce ai dori să vezi la un bărbat?

Invitatul: În momentul de față se consideră că valoarea normală a testosteronului, indiferent de vârsta bărbatului, este undeva peste 10 nmol/l. Sunt obligat să dau și niște date, niște măsurători. Problema este că acest nivel a fost stabilit ca urmare a unor studii care s-au făcut la bărbații peste 45 de ani, care au ajuns la terapie de substituție cu testosteron. Atunci ne întrebăm: oare această valoare se aplică bărbatului tânăr, care are sub 45 de ani?

Dr. Mihail: Pe buletinul de analize ce scrie când testez? Pentru ce testez?

Invitatul: Da, pe buletinul de analize scrie ce scrie și în ghiduri, în sensul că se consideră că un testosteron normal este un testosteron peste 9-10 nmol/l.

Dr. Mihail: Deci peste 9-10 și până la cât? Adică există și prea mult?

Invitatul: Depinde de laborator, până la 30-34 nmol/l.

Dr. Mihail: Și vorbim despre ce testosteron? Testosteron liber sau total?

Invitatul: Nu, vorbim despre testosteronul total.

Dr. Mihail: Deci testosteron total.

Invitatul: Testosteronul total. Această limită de 10 nmol/l, indiferent de vârsta bărbatului, este foarte controversată.

Dr. Mihail: Ok, deci limita asta e controversată. Practic, întâlnim asta la multe analize, inclusiv la vitamina D. Nivelul de vitamina D pe care îl vedem pe buletinele de analize e împins în sus în mod artificial. Nu se știe de ce. Avem un material și pe tema asta, dar înțeleg că același lucru se întâmplă și aici. Avem acest interval de referință care teoretic este normal, dar tu spui că el este controversat. Adică limita inferioară a testosteronului total, care pe buletinul de analize poate să fie între 9 și 10 nmol/l, e prea mică.

Invitatul: Nu, nu spun asta. Spun că nu e clară.

Dr. Mihail: Nu e clară. Ok. De ce?

Invitatul: Pentru că numeroase organizații prestigioase de endocrinologie, de medicină sexuală și așa mai departe consideră nivele diferite ca fiind normale. De exemplu, între 8 nmol/l și 12 nmol/l.

Dr. Mihail: Și ce înseamnă asta pentru omul de rând? Adică putem să presupunem de aici că e posibil să existe o variabilitate genetică și un nivel mai scăzut de testosteron să fie normal pentru mine?

Invitatul: Nu. Cred că pur și simplu s-au făcut foarte puține studii pentru bărbații tineri și cred că ar trebui ca pentru bărbatul tânăr, sub 45 de ani, nivelul să fie diferit dacă îl comparăm cu bărbatul peste 45 de ani.

Dr. Mihail: Adică, după părerea ta, s-au făcut…

Invitatul: Da. S-au făcut studii recente legate de nivelul de testosteron al bărbatului sănătos în populația generală și, pentru un bărbat sub 30 de ani, nivelul ar trebui să fie peste 14 nmol/l.

Dr. Mihail: Peste 14.

Invitatul: Iar pentru bărbatul undeva între 30 și 45 de ani, undeva peste 12 nmol/l.

Dr. Mihail: Peste 12 nmol/l. Asta pentru testosteronul total?

Invitatul: Testosteronul total. Da.

Dr. Mihail: Zi-mi dacă se măsoară și testosteronul liber și ce înseamnă el. Care e diferența între cele două pe măsurătoare?

Invitatul: Deci există mai multe fracțiuni ale testosteronului care circulă în sânge, și anume testosteronul total. Testosteronul liber reprezintă cam 2% din testosteronul total și este cel care practic exercită acțiunile testosteronului. Există un testosteron care este foarte strâns legat de niște proteine din sânge care se cheamă globuline și care se măsoară printr-o analiză care se cheamă SHBG. Legătura între testosteron și globuline este foarte strânsă, deci putem să considerăm că acel testosteron este inert, el nu acționează. Și mai este o fracțiune care se numește testosteron biodisponibil, și anume e vorba de testosteronul legat slab, să spunem, de albumină. Deci, ca urmare, testosteronul biodisponibil este format din testosteronul liber plus testosteronul legat de albumină, și practic acest testosteron acționează la nivelul organului țintă.

Dr. Mihail: Ok. Și pe lângă toate astea, testosteronul total le însumează pe toate.

Invitatul: Le înglobează pe toate. Da.

Dr. Mihail: Și e suficient ca un bărbat să își testeze doar testosteronul total sau trebuie să mergem și la testosteron liber, testosteron biodisponibil?

Invitatul: Poate să înceapă cu dozarea testosteronului total și e suficient atât pentru început. Că dacă testosteronul total este normal, departe de limita inferioară, să spunem așa, atunci nu e nevoie să își facă testosteronul liber. Dacă el se află în zona de graniță între testosteronul normal și cel prea mic, atunci este recomandată luarea în calcul a testosteronului liber și a testosteronului biodisponibil. Pentru că e ca atunci când trebuie să iei o decizie și te afli la mijloc și îți trebuie argumente pro sau contra. Ar putea să aibă indicație de tratament cu testosteron ori ba. Am nevoie de argumente în plus. Dacă are un testosteron liber scăzut sau un testosteron biodisponibil scăzut, atunci intră în calcul suplimentarea cu testosteron.

Dr. Mihail: Ok, deci ca și concluzie, ce înțeleg eu e că un bărbat care se uită la noi acum și vrea să își facă analize pur și simplu pentru el poate să înceapă doar cu testosteronul total.

Invitatul: Da.

Dr. Mihail: Valorile le-am spus mai devreme și oamenii se pot întoarce la ele. Dacă are sub 30 de ani, e bine să vizeze o limită inferioară de 14 nmol/l, dacă are între 30 și 45 de ani să fie peste 12 nmol/l. Peste 45 de ani unde trebuie să se situeze?

Invitatul: Peste 45 de ani, peste 10 nmol/l.

Dr. Mihail: Peste 10 nmol/l. Dacă este totuși la limita asta sau sub, e bine să meargă la un medic, care o să vadă ce tip de testosteron, liber sau biodisponibil, ar trebui să testeze și, în funcție de asta, să ia o decizie dacă trebuie sau nu să facă suplimentare. Acuma am înțeles de ce e important să facem aceste analize. Cât de des ar trebui să le facă bărbații? Cât de des le-ai recomanda aceste analize? N-ar trebui să le facă dacă n-au niciun fel de simptome? Dacă ei funcționează perfect normal, de ce ar trebui să își verifice testosteronul? Dacă ceva funcționează, nu îl repara.

Invitatul: Corect. Deci, în ghiduri nu e recomandată testarea testosteronului dacă ești asimptomatic.

Dr. Mihail: Exact. Asta e super interesant. Adică, uite, nu m-am gândit la asta. Trăim așa, într-o societate hipermedicalizată. Vrem să testăm tot. Și de fapt, dacă te uiți, aproape orice lucru cercetezi, se pare că marile asociații care chiar studiază problema își dau seama că, dacă testăm excesiv și tratăm unde nu e caz, unde oamenii se simt bine, face mai mult rău.

Dr. Mihail: Asta e valabil și pentru vitamina D, despre care vorbeam. Nu există o recomandare de a testa vitamina D la persoanele asimptomatice, care nu își rup oasele, care nu au dureri musculare. Nu există o recomandare de a testa, de exemplu, hormonii tiroidieni dacă nu ai simptome. Adică hormonii tiroidieni nu se testează de rutină când mergi la medic, și același lucru e valabil pentru testosteronul total. Deci dacă totul este în regulă cu tine, nu te căuta de testosteron. Nu e ceva ce trebuie să cauți. Să vedem pe vârste ce controale ar trebui să facă și ce analize de bază ar trebui să facă un bărbat de 30 de ani sau de 40 de ani sau de 50 de ani.

Invitatul: Există în momentul de față niște ghiduri ale societăților europene și americane de prevenție. Cel european a apărut în 2024, cel american în 2023, și care au niște direcții, mai bine zis, că nu e niciodată o rețetă perfectă despre ceea ce trebuie să însemne prevenția. La bărbații de 30 plus e important să își facă un set de analize care să cuprindă un profil lipidic, pentru că este știut că dislipidemia este un factor de risc pentru boala cardiovasculară, o electrocardiogramă, să se măsoare o tensiune arterială, adică lucruri banale. Dacă există cumva factori de risc în familie, și aici mă refer la ereditate, dacă există moarte prematură în familie, la rudele de gradul întâi, atunci cu siguranță lucrurile astea pot să înceapă și mai devreme.

Invitatul: Controalele se pot face la doi ani dacă nu sunt lucruri speciale și se merge foarte mult pe recomandările acestea igienodietice, adică controlul greutății corporale. Asta este un lucru absolut obligatoriu. Activitatea fizică, activitate fizică care trebuie să fie regulată, nu din când în când, nu o dată pe săptămână, nu de două ori pe săptămână. Este clar și dovedit nu numai în ghiduri, în statement-uri și așa mai departe, în articole în care se arată foarte clar că aproximativ 150 de minute de activitate fizică este benefică și reduce riscul de evenimente cardiovasculare.

Dr. Mihail: Pe săptămână?

Invitatul: Da, pe săptămână.

Dr. Mihail: E un minim.

Invitatul: Este un minim. Sigur, nu trebuie să ne oprim aici. Activitate fizică însemnând practic de la mersul pe jos la orice sport îți place, dar mersul pe jos este ceva care ne este la îndemână. Nu trebuie să mergem la competiții, la maratoane sau, eu știu, la lucruri de genul ăsta, sau la sală, să faci nu știu ce. Mergi pe jos. Mers pe jos, lăsat mașina, mers pe jos, urcat scările, nu cu liftul, ci cu scara. Lucruri care ne sunt la îndemână. Putem să le facem, dar totul e să vrem să le facem, să înțelegem că este extrem de important pentru sănătate.

00:35:21  ·  Stilul de viață și scăderea testosteronului

Dr. Mihail: Ce poate să ne scadă testosteronul? Dincolo de vârstă și de evoluția noastră biologică, care sunt factorii principali care duc la scăderea testosteronului?

Invitatul: Este foarte clar că dacă bărbatul crește în greutate, dacă se îngrașă și mai ales dacă are ceea ce se numește obezitate abdominală, ceea ce înseamnă creșterea procentului de grăsime viscerală, testosteronul va scădea. De asemenea, este foarte clar și este dovedit că scăderea în greutate, scăderea masei adipoase prin orice mijloc, operație bariatrică (nu știu de ce am început cu asta), dietă, efort fizic, deci orice scădere a masei de grăsime duce la creșterea proporțională a nivelului de testosteron. Deci primul lucru pe care ar trebui să îl facem ar fi să nu ne îngrășăm. Al doilea lucru este să rămânem cât mai sănătoși. Orice fel de boală cronică duce la scăderea nivelului de testosteron.

Mai departe sunt unele medicamente administrate pentru durerea cronică, cum ar fi codeina și tramadolul, care duc la scăderea nivelului de testosteron. Odată ce se oprește administrarea lor, într-o lună testosteronul revine. Abuzul de alcool duce la scăderea nivelului de testosteron. De asemenea…

Dr. Mihail: Ce înseamnă abuz? Adică cât alcool trebuie să bea un bărbat ca să înceapă să îi scadă testosteronul?

Invitatul: Greu de spus, dar probabil că ar trebui să consume o cantitate moderată de alcool de două ori pe săptămână. Haide să aibă cinci zile pe săptămână în care nu consumă alcool deloc.

Dr. Mihail: Asta e ok, adică asta nu îl influențează. Deci cinci zile pauză, două zile…

Invitatul: Moderat.

Dr. Mihail: Ce înseamnă moderat? Două pahare?

Invitatul: Să spunem. Două pahare de vin, da.

Dr. Mihail: Ok, bun, deci asta e safe pentru testosteron. Alte medicamente, de exemplu betablocantele, influențează nivelul de testosteron?

Invitatul: Da, sunt medicamente, în special cele antihipertensive, care scad nivelul de testosteron, dar nu atât de intens, nu e atât de important.

Dr. Mihail: Ok. Zi-mi, te rog, ce mâncăm poate să influențeze nivelul de testosteron? Adică ai cum să îl scazi prin mâncare procesată sau să îl urci prin mâncare sănătoasă?

Invitatul: Ăsta e foarte interesant. Dacă dai o căutare pe internet în momentul de față, o să găsești sute, poate mii de sfaturi despre ce să mănânci și ce să nu mănânci în așa fel încât să ai un testosteron bun.

Dr. Mihail: Ok.

Invitatul: Marea majoritate dintre ele nu au niciun fel de suport științific. Niciun fel de suport științific. În esență, lucrurile stau cam așa din punct de vedere științific: ai un testosteron bun dacă mănânci mai puțină pâine, dacă mănânci mai puține produse de patiserie, dacă mănânci mai puține lactate și, atenție, dacă mănânci rar în oraș.

Dr. Mihail: Rar în oraș.

Invitatul: Da. Și ai un testosteron bun dacă mănânci des acasă, mâncare făcută acasă, și legume de culoare verde. Asta spune știința.

Dr. Mihail: Superb. Mi se pare super și e logic, știi? Legume de culoare verde, adică frunze câte cuprinde, amestecate între ele, și mănânci acasă. Avem un podcast, nu știu în ce ordine se vor posta, dar avem un podcast despre beneficiile gătitului acasă, care sunt incredibile. E o terapie în sine, o terapie cognitivă în care tu te relaxezi gătind acasă, te destresezi, te conectezi cu oamenii din jur, și probabil că și asta are cumva de-a face inclusiv cu menținerea unui nivel optim de testosteron. În schimb, cum ai zis tu, dacă mănânci des în oraș o să scazi nivelul de testosteron. Ai zis să evităm patiserie, pâine, făinoase.

Și ce ai punctat și mi se pare super interesant este că rețetele astea minune pentru testosteron nu funcționează. Am auzit inclusiv anecdotic prieteni care mi-au povestit, și astea se spun așa, pe șoptite, în pauze, la modul următor: „Băi, fii atent”. Mi-a povestit un prieten că pentru testosteron și pentru erecție trebuie să mănânci dimineața, pe stomacul gol, pâine prăjită cu nuci și cu miere de Manuka. Mamă, știi cum? Și îți vine să îi crezi. Adică îi asculți și zici: „Mamă, cât de tare! Ia să studiez”. Și cauți să vezi dacă așa este și nu găsești nicăieri date științifice despre asta sau, din contră, găsești chiar studii care testează asta și nu apare niciun beneficiu.

Invitatul: Da, da, așa este.

Dr. Mihail: Ok, deci rețetele minune nu funcționează. Adică știi cum, oamenii caută acest magic pill, tot vorbim despre el, tot caută rețete, ce să mănânci, miere de Manuka cu scorțișoară, cu nu știu ce. Nu. Lasă merdeneaua deoparte, lasă comandatul de mâncare deoparte, pune mâna și toacă legume verzi și o să ai testosteron cât cuprinde. Bun, îmi place că am punctat asta. Zi-mi care e legătura între testosteron și somn? E vreo legătură, vreo influență? Somnul bun influențează testosteronul în bine?

Invitatul: Da, da, cu siguranță. Așa cum vorbeam un pic mai devreme, nivelul maxim de testosteron al bărbatului e dimineața la ora 8:00, în jur de ora asta, și nivelul minim la ora 20, ora 8 seara. Ca urmare, un somn bun, odihnitor, ajută la creșterea corectă a testosteronului și ajută ca el să atingă valoarea maximă în cursul dimineții. Tulburările de somn duc la scăderea nivelului de testosteron, iar o tulburare specifică, care se numește apnee în somn, este dovedit medical că duce la scăderea nivelului de testosteron.

Dr. Mihail: Ok, deci somnul e esențial, din nou, pentru menținerea testosteronului în limite normale. Zi-mi, te rog, statul pe scaun prelungit poate să influențeze în vreun fel, nu știu, poate sănătatea sexuală masculină și, cum să zic, tangențial, producția de testosteron?

Invitatul: Se zice că mai repede statul pe scaun influențează fertilitatea, pentru că testiculele stau în contact cu propriul corp, stau la căldură și, ca urmare, produc un număr mai mic de spermatozoizi. Statul pe scaun, nu știu, 10-12 ore, în esență înseamnă inactivitate, iar inactivitatea nu e…

00:41:38  ·  Stresul

Dr. Mihail: …bună pentru testosteron. Că există o legătură, și dacă tu observi asta în mediul clinic, între stres și testosteron. Adică este posibil ca nivelul mare de stres să îți scadă producția de testosteron, și odată ce înlături acel stres, pacientul să revină cu un nivel mai bun de testosteron?

Invitatul: Da, întrebarea asta mă bucură foarte tare, pentru că înainte de a ne gândi să administrăm testosteron unui bărbat, trebuie să avem în minte faptul că stresul poate influența foarte mult testosteronul. Și în condițiile în care nivelul de stres scade, atunci testosteronul o să crească. Va trebui să ne întoarcem un pic la date medicale legat de asta. S-a făcut un studiu foarte interesant legat de sindromul deficitului de testosteron la medicii rezidenți din America.

Invitatul: Știi că medicul rezident muncește foarte mult, doarme neregulat, este extrem de stresat, are multe responsabilități. Și în acest studiu s-a dozat testosteronul total pe de o parte, iar pe de altă parte medicii au răspuns la un chestionar legat de prezența semnelor și simptomelor de hipogonadism. Și surpriză totală, atenție, e vorba de oameni tineri, sub 40 de ani: jumătate dintre ei au fost găsiți pozitivi pe chestionare validate pentru hipogonadism, și două treimi dintre ei aveau un testosteron mai mic decât cel considerat normal pentru vârsta lor, adică 14 nmol/l. Dacă punem lucrurile astea cap la cap, realizăm că jumătate dintre medicii rezidenți care au fost verificați au sindromul deficienței de testosteron.

Dr. Mihail: Și e asociat probabil cu stilul lor de viață, cu munca excesivă, cu stresul.

Invitatul: Exact. Numărul mare de ore de lucru, stresul excesiv, termenele limită care te presează. Toate astea îți cresc foarte mult hormonii de stres, crește nivelul de cortizol, și în felul ăsta nivelul de testosteron scade. Bineînțeles că nu ne gândim să administrăm testosteron la jumătate din medicii rezidenți, ci ne gândim cum să facem ca ei să fie mai puțin stresați, să muncească mai puțin și așa mai departe.

Dr. Mihail: Ce alte obiceiuri de stil de viață vezi tu, într-adevăr, din punct de vedere clinic, că îți scad nivelul de testosteron? Adică ce vezi că fac oamenii de le scade nivelul de testosteron?

Invitatul: Da, cred că e foarte important să fii echilibrat în toate. Că efortul fizic e bun, el crește nivelul de testosteron, dar efortul fizic excesiv scade nivelul de testosteron. Deci în momentul…

Dr. Mihail: Ce înseamnă excesiv?

Invitatul: În momentul în care te epuizezi, mergi la sală și te epuizezi, nivelul de testosteron va scădea.

Dr. Mihail: Serios?

Invitatul: Da. Și dacă faci asta regulat, în fiecare zi.

Dr. Mihail: Ok. Pentru că ai zice cumva că e invers, că dacă mergi mult la sală o să îți crească testosteronul, ca să faci față greutății. Dar ce înseamnă… Deci excesiv ai spus că înseamnă să mergi în fiecare zi la sală. Da. Și să faci…

Invitatul: Și să te epuizezi. Să și dorești să dormi acolo, să nu mai pleci acasă.

Dr. Mihail: Ok. Deci asta îți scade nivelul de testosteron. Ok.

Invitatul: Da. Dacă este excesiv, nu e recomandat.

Dr. Mihail: E tot un fel de stres până la urmă.

Invitatul: Da.

Dr. Mihail: Totuși sala, să zic corect făcută, dacă te duci la sală și ridici greutăți, are un impact pozitiv asupra testosteronului?

Invitatul: Are un impact pozitiv, dar asta, din punctul meu de vedere, n-ar trebui făcut în fiecare zi. Trebuie făcut probabil de trei, patru ori pe săptămână. În rest, alte activități sportive, light fitness, inclusiv mersul pe jos e o activitate sportivă la îndemână.

Dr. Mihail: Bun, atunci am stabilit până acum care sunt, să zic, cauzele scăderii testosteronului. Și pare că toate cauzele astea care duc la scăderea de testosteron sunt cauzele principale pentru majoritatea bolilor cronice noncomunicabile, bolile pe care noi ni le facem. Și vorbim de hipertensiune, diabet, obezitate. Toate astea la pachet aduc și scăderea testosteronului. Evitarea lor, sau un stil de viață care în mod activ îndepărtează aceste cauze, e ceva ce îți readuce nivelul de testosteron optim…

00:45:57  ·  Terapia de substituție cu testosteron (TRT)

Dr. Mihail: Ca să zic așa. Și aici vorbim despre ceea ce se cheamă TRT, da? Testosterone replacement therapy sau terapia de substituție cu testosteron. Hai să vorbim despre asta. Ce este? Am descris pentru cine e, dar ce este terapia asta și cum se face?

Invitatul: Sindromul deficienței de testosteron înseamnă că bărbatul ar trebui să aibă concomitent un nivel scăzut de testosteron.

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Și simptome ale hipogonadismului, adică acele simptome despre care vorbeam mai devreme, în primul rând cele sexuale, cât și celelalte semne și simptome mai puțin specifice. Deci trebuie neapărat ca aceste două lucruri să se întâlnească la bărbat în același timp.

Dr. Mihail: Deci dacă ai doar analize cu testosteron mic, dar tu te simți bine, nu se face substituție hormonală. Ok, bun. Deci ai testosteronul scăzut pe analize și ai simptome. Ești candidat pentru TRT.

Invitatul: Da, exact.

Dr. Mihail: Ce presupune și cum se face?

Invitatul: Trebuie să avem în vedere că e posibil ca administrarea testosteronului să nu ducă totuși la rezolvarea simptomelor respective.

Dr. Mihail: Adică e posibil ca după administrarea testosteronului bărbatul să nu se simtă neapărat mai bine. Și dacă vorbim despre erecție, de exemplu, pentru că există o legătură sau bărbatul face o legătură foarte directă între nivelul de testosteron și erecție…

Invitatul: S-a dovedit pe studii că de fapt administrarea de testosteron pentru disfuncție erectilă, pentru problema de erecție, este oarecum eficientă atunci când problema de erecție este minoră și este aproape ineficientă atunci când problema de erecție este moderată sau majoră.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Pentru că de fapt, atunci când problema este moderată sau majoră, e vorba de bărbați care au probleme vasculare, nu probleme care țin de testosteron.

Dr. Mihail: Dar poate substituția hormonală cu testosteron, TRT-ul, să îți îmbunătățească viața sexuală totuși?

Invitatul: Îți îmbunătățește viața sexuală, îți îmbunătățește libidoul, îți îmbunătățește frecvența contactelor sexuale, îți îmbunătățește parțial erecția. Efectul pe funcția erectilă este cu atât mai intens, cu cât nivelul de testosteron este mai mic înainte de inițierea TRT. Deci dacă bărbatul are un nivel de testosteron sub 8 nmol/l, deci în mod clar niște nivele scăzute, nu aflate la graniță, ne așteptăm ca inclusiv funcția lui erectilă să fie mai bună după administrarea de testosteron.

Dr. Mihail: Există riscuri? Sunt lucruri pe care le cercetezi înainte la acești pacienți sau pe care le urmărești?

Invitatul: Depinde foarte mult de vârstă, pentru că TRT-ul se inițiază și, să spunem așa, se controlează diferit în funcție de vârstă. Adică dacă bărbatul are peste 45 de ani, trebuie să iei în calcul și alte lucruri, și în special peste 45 de ani.

Dr. Mihail: Peste 45 de ani. Ok.

Invitatul: Da, trebuie să iei în calcul și alte lucruri și în special lucruri care țin de sănătatea prostatei. Cum poate să influențeze TRT-ul sănătatea prostatei? Studii mai vechi ridicau un semnal de alarmă legat de faptul că administrarea de testosteron ar putea să inducă un cancer de prostată. Și se știe că testosteronul are ca efect diferențierea unui cancer de prostată care există deja.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Însă studiile recente au arătat că testosteronul administrat bărbatului hipogonadic nu va produce un cancer de prostată, dar va biciui, între ghilimele, un cancer de prostată care există în momentul în care a fost inițiat TRT-ul.

Dr. Mihail: Deci el există, dar cu substituția de testosteron poate să fie accelerat, să zicem.

Invitatul: Accelerat. Așa-numitul cancer de prostată ocult, că el există, este microscopic, nu poate să fie detectat, iar terapia cu testosteron duce la o evoluție mai accelerată. Ăsta e motivul pentru care bărbații care au peste 45 de ani trebuie să aibă un screening legat de prostată, în sensul că la ei trebuie dozat PSA-ul. Dacă PSA-ul este peste 4 ng/ml, nu se recomandă administrarea de testosteron. Și de asemenea ei trebuie să ajungă la urolog, care să le palpeze prostata prin tușeu rectal. De asemenea, dacă sunt modificări ale prostatei la tușeul rectal, administrarea de testosteron nu este recomandată.

Dr. Mihail: Dar poți să mergi mai departe, să faci, de exemplu, un RMN sau chiar și o biopsie de prostată, și dacă sunt curate amândouă, să faci terapie de substituție cu testosteron.

Invitatul: De acord. Ajunge la urolog, urologul îl consultă, poate să îi recomande un RMN, poate să îi recomande inclusiv o biopsie prostatică, în așa fel încât să fie exclus cancerul de prostată, și atunci pacientul, bărbatul, poate să ajungă la administrarea de testosteron. Însă el trebuie să fie foarte bine urmărit.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Și urmărirea înseamnă ca la fiecare checkup să își dozeze testosteronul și să ajungă la urolog, care să îi facă o palpare a prostatei prin tușeu rectal. Orice fel de creștere a PSA-ului peste 1,4 ng/ml înseamnă atenție. Orice fel de nivel al PSA-ului peste 4 ng/ml la oricare dintre controalele făcute în timpul TRT înseamnă alarmă. Atenție, ne aflăm aici.

Dr. Mihail: Ok. Și ce faci? Oprești terapia sau continui investigațiile?

Invitatul: Eu aș opri terapia și aș verifica încă o dată, m-aș convinge că bărbatul nu are un cancer de prostată nediagnosticat.

Dr. Mihail: Și din nou, aș vrea, în imaginația noastră, să punem în balanță cele două situații. Te duci la sală și îți recomandă un băiat să îți cumperi de la farmacie și să îți faci testosteron în baie, la sală sau, mă rog, acasă, unde ți-l faci tu. Adică îți crești cu mult nivelul de testosteron. Și cealaltă situație: te duci la medic, care îți face toate aceste analize. Îți testează PSA-ul, îți testează testosteronul total, testosteronul liber, pune în balanță beneficiile și simptomele pe care le ai. Dacă PSA-ul e mare, mergem mai departe, facem tușeu rectal, facem RMN, putem să facem biopsie.

Adică se caută atât de multe lucruri pentru a rămâne în zona de siguranță. Ăsta, din nou, e o informație în plus pe care trebuie să o avem în minte când ne gândim că vrem să facem testosteron doar pentru a arăta mai bine, care, apropo, ziceam mai devreme că pare să fie un trend în State. Și e un trend care este accelerat de apariția din ce în ce mai multor influenceri pe social media care arată ca niște culturiști veritabili și se vede că sunt supraumani, adică cresc mult prea repede și mult prea nenatural, și afișează un stil de viață foarte sănătos. Spun că mănâncă salate, că se simt bine, și când vezi așa ceva zici: „Stai un pic, dacă el poate și pare că este sănătos și arată atât de bine, de ce să nu fac și eu asta?”

Cumva e un trend pe care poate reușim să îl oprim sau, nu să îl oprim, ci cel puțin oamenii care se uită la Boabe de Cunoaștere să fie mai cu băgare de seamă când văd astfel de persoane și să înțeleagă că, uite, în mediul clinic se testează, se oprește de urgență terapia când se observă ceva pe analizele astea. N-ai cum să faci asta la sală. Dai testosteron într-un mediu medical, clinic, dacă ai hipogonadism, dacă ai simptome, dacă medicul ți-a pus diagnosticul, îți face o serie de analize, te investighează și, în funcție de ce alte probleme ai, îți dă testosteron, te urmărește. E un tratament bun. Dacă nu ai boala, te îmbolnăvești cu el.

Da? Deci dacă nu ai boala asta, tu îți tai propriul tău testosteron, îți tai propria axă, cea cu termostatul, cu centrala, tu pur și simplu îți atrofiezi propriul tău sistem de secreție de testosteron. Îți faci nașpa, într-un cuvânt. Dar există și aceste cicluri. Ciclurile sunt practic niște cicluri rapide, scurte, suprafiziologice de testosteron, de regulă steroizi anabolizanți, niște analogi, niște substanțe care imită cumva testosteronul într-un mod sintetic, pe care culturiștii le fac pentru rezultate suprafiziologice de tip hipertrofie musculară acută, mare. Da? Deci vrei să te faci mare și atunci faci cicluri.

Ciclurile se fac cu steroizi anabolizanți. Dacă în TRT, în terapia de substituție cu testosteron, intenția este restaurarea nivelului fiziologic normal, să ajungi între 10 și 30 nmol/l, la cicluri vrei să atingi nivel suprafiziologic, să te duci sus de tot. Dacă în TRT, în terapia medicală, se dau între 50 și 100 mg pe săptămână, în cicluri, ca la steroizi anabolizanți, se dau de 5 până la 100 de ori mai mult. Poți să dai 1000 mg pe săptămână. Este enorm.

Iar la substanțe, în TRT, în terapia medicală, se dă testosteron bioidentic. Există enantat, există cipionat, există multe forme de testosteron bioidentic, care se dă fie pe diverse geluri, fie injectabil și așa mai departe. La steroizi anabolizanți avem derivați sintetici. Printre acești derivați numărăm nandrolona, trenbolonul și stanozololul. Da, ăștia sunt derivați sintetici.

Dincolo de acești derivați sintetici, a mai apărut încă o șmecherie, un super scam, care se cheamă modulatori selectivi de receptori androgeni. Sunt neaprobați de FDA pentru absolut niciun fel de uz, sunt medicamente experimentale. Faptul că se numesc modulatori selectivi te păcălește, îți indică cumva că acești modulatori se lipesc selectiv de receptorii de testosteron de pe mușchi. Și cine îți vinde ție testosteron la sală? Nu Vasile, ăla din parcare, face testosteron. La sală te duci și cine îți vinde? Hai să îi dăm un nume. Ce nume îi dăm băiatului de la sală care îți vinde testosteron? Decebal.

Decebal este mare, este super mușchiulos. Și Decebal vine și zice: „Nu, frate, stai liniștit. Asta e o alternativă sigură. Ea se cuplează selectiv de receptorii de testosteron din mușchi și nu îți afectează, de exemplu, această axă hipotalamo-hipofizaro-gonadică.” Nu știu dacă o să zică asta Decebal. Decebal o să zică: „Trust me, bro, ăsta e ceea ce trebuie. Este modulator selectiv de receptor androgen.” Cred că asta o să zică Decebal.

Dar Decebal te păcălește, pentru că ăsta e un marketing înșelător. Selectivul este fals. Acești modulatori sunt medicamente experimentale care se cuplează peste tot și ai un risc cardiovascular de infarct și de AVC. De ce? Pentru că sângele tău devine vâscos, face trombi, iar inima ta este și ea un mușchi. Sub aceste cicluri suprafiziologice nu doar mușchii cresc, crește și inima. Doar că inima n-are unde să crească și spațiul din interior devine foarte mic. Da, inimă mare înseamnă puțin spațiu pentru sânge și înseamnă potențial stop.

Hepatic, se poate ajunge la insuficiență hepatică acută. Am avut un pacient la Fundeni, când lucram, care venea la analize și mereu ieșeau transaminaze de 200, 300. Băiatul făcuse cicluri de testosteron în urmă cu doi ani și avea suferință hepatică și transaminaze crescute la doi ani după ce a făcut acele cicluri. Cumva aceste substanțe de pe piața neagră, medicamente experimentale sau testosteron și anabolizante sintetice de tip trenbolon și ce am mai povestit mai sus, nandrolonă sau stanozolol, afectează acut ficatul.

Endocrin, duc la infertilitate și atrofie testiculară. Deci testiculul tău, pe ciclu, se atrofiază. Când te duci și faci sport ca să faci hipertrofie, ca să faci pe mușchiuleanu, să crească mușchiul mare, tu dai la schimb testiculul tău. Adică tu zici: „Bună ziua, aveți cumva piept mare și picioare voluminoase? Da. Cât mă costă? Două testicule. Bun, poftim, poftim testiculele mele, dați-mi mușchii pe mine.” Asta faci. Da, asta faci. Și neuropsihic există foarte multe cazuri în care oamenii care fac cicluri ajung la psihoză, halucinații și așa mai departe.

Tocmai de aceea, culmea, după ce faci un ciclu există ceea ce se cheamă post cycle therapy, adică o terapie de după ciclu. Ca să nu oprești brusc acel testosteron, tu dai alte substanțe, și mai dubioase, care fac scăderea lentă, ca, chipurile, testiculul să pornească la loc. El niciodată nu pornește la loc și niciodată nu revine de unde ai plecat. Deci ori de câte ori o să faci un ciclu, ori de câte ori o să faci o terapie cu testosteron, când îți revii, când îl oprești, testiculul e un pic mai jos ca producție. După aia este și mai jos ca producție și, de cele mai multe ori, ireversibil, adică nu îl mai poți aduce înapoi din punct de vedere farmacologic. Da, când ai prea mult, dozele suprafiziologice duc la toxicitate. Am vorbit despre TRT și aș vrea să te…

01:00:08  ·  Suplimente care cresc testosteronul

Dr. Mihail: Te întreb despre suplimente. Există suplimente care în mod real să îți crească nivelul de testosteron circulant?

Invitatul: Am studiat intens acest domeniu. Ar trebui ca cine ne ascultă să înțeleagă foarte bine ce citește pe internet. În momentul în care o să cauți, eu știu, un anumit supliment alimentar și efectul lui asupra testosteronului, s-ar putea să găsești tot felul de studii care să spună că este eficient, că e un supliment alimentar care ar trebui luat pentru că este eficient. Ok?

Invitatul: Există o metaanaliză recentă. Metaanaliză, pentru ascultători, înseamnă că mai multe studii sunt puse laolaltă, sunt verificate, sunt alese cele de calitate și apoi sunt trase niște concluzii. Deci această metaanaliză a luat în calcul în jur de 3000 de studii în care se verifică efectul suplimentelor asupra testosteronului.

Dr. Mihail: Ok.

Invitatul: Și după ce le-au luat în calcul și le-au ales pe cele de calitate, au rămas în jur de 30.

Dr. Mihail: Ok. Restul nu trebuie luate în considerare.

Invitatul: Deci, dacă luăm aceste studii care sunt făcute corect și actual din punct de vedere medical, adică studii randomizate cu placebo, sunt puține suplimente alimentare care cresc cu adevărat nivelul de testosteron. Dar există.

Dr. Mihail: Există. Poți să le numești?

Invitatul: Date dovedite au extractul de ashwagandha și extractul de semințe de schinduf, numit și fenugreek.

Dr. Mihail: Fenugreek.

Invitatul: Da. Ele duc la o creștere a nivelului de testosteron față de placebo undeva între 10 și 30%. Deci creșterea este, să spunem, mică, moderată, dar totuși ea există și este dovedită din punct de vedere medical.

Dr. Mihail: Deci ashwagandha și fenugreek.

Invitatul: Fenugreek, da.

Dr. Mihail: Ashwagandha. De ce oare? Pentru că ea e cumva considerată un adaptogen și e un singur studiu care…

Invitatul: Aparent demonstrează că reușește să scadă nivelul de cortizol circulant și practic te relaxează, te destresează.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: În metaanaliza de care vorbeam au fost incluse șase studii cu ashwagandha. Patru au dovedit că ashwagandha crește semnificativ nivelul de testosteron. Patru din șase. De ce? Probabil prin scăderea nivelului de cortizol. Se pare că are și efecte antiinflamatoare în tractul spermatic, la nivelul testiculului. E neclar de ce se întâmplă asta. Ceea ce e interesant e faptul că pentru ambele suplimente alimentare există și o oarecare creștere a calității spermei atunci când sunt administrate bărbaților care au subfertilitate.

Dr. Mihail: Hm. Ai și anumite, să zic, dozaje, cantități pe care le-au luat oamenii din studii pentru aceste efecte?

Invitatul: Da, da, sigur. Ashwagandha, un comprimat de 600 mg pe zi, iar fenugreek 610 mg pe zi.

Dr. Mihail: 610 mg pe zi. Și cât timp s-au dat în studii? Câte zile, aproximativ?

Invitatul: Studiile au fost făcute pe trei luni cel puțin și atunci s-a judecat rezultatul, însă ele pot fi luate pe termen lung, să spunem așa, până când efectul pe fertilitate este obținut. Nu aș vrea ca de aici să rezulte faptul că e un tratament principal al problemelor de fertilitate, medicația asta, suplimentele alimentare. Nu e nici pe departe un tratament principal, dar este un tratament care poate să ajute.

Dr. Mihail: Bun, totuși, mă gândesc că probabil cineva care vrea în mod expres să își crească nivelul de testosteron, în mod cert e mai bine să ia ashwagandha decât să ia testosteron de pe piața neagră și să își facă injecții cu testosteron sau boostere de testosteron. Există alte suplimente care s-au dovedit eficiente în afară de cele două?

Invitatul: Eu n-am găsit nimic altceva dovedit. Se discută mult despre Tribulus.

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Cum că ar crește nivelul de testosteron. Pe studii serioase nu există nicio diferență între administrarea de Tribulus și placebo legat de nivelul de testosteron. Deci Tribulus, așa se cheamă, Tribulus terrestris, nu arată eficiență în creșterea testosteronului în studii.

Dr. Mihail: Deloc.

Invitatul: Și există suplimente pe care Huberman nu le recomandă neapărat, dar spune că el le ia. Unul se cheamă Fadogia, Fadogia agrestis, așa se cheamă, și unul se cheamă Tongkat Ali.

Invitatul: Da, la fel, n-am găsit date medicale despre asta. Tongkat Ali, din câte știu, are efect pe creșterea nivelului de testosteron, stimulând producția de testosteron din suprarenală, nu din testicul.

Dr. Mihail: Ok. Totuși, ashwagandha și fenugreek par să fie eficiente. E ceva la care ar trebui să fie atenți totuși oamenii, dacă vor să ia astfel de suplimente?

Invitatul: În studiile respective nu s-a dovedit că ele ar avea efecte adverse. Au fost tot felul de pacienți care au descris, eu știu, semne de indigestie, în special gastrointestinale, dar nu s-a făcut o legătură directă între administrarea suplimentului și aceste efecte adverse. În general sunt sigure.

Invitatul: Totuși, o mențiune pentru iubitorii de suplimente. Spre exemplu, la ashwagandha, dacă cauți pe site-ul Ministerului Sănătății din Olanda, există foarte multe warning-uri, pentru că se pare că există date nepublicate încă, dar date anecdotice din cabinetele lor medicale, în care pacienți aparent sănătoși vin la control de rutină și au transaminazele foarte mari, au transaminazele crescute. Transaminazele sunt niște enzime care trăiesc în celulele ficatului, în mare parte cele pe care le testăm. În momentul în care ficatul suferă dintr-o toxicitate, acele celule mor și se eliberează aceste transaminaze în sânge. Și se pare că foarte mulți pacienți care iau ashwagandha au aceste transaminaze crescute, ceea ce poate să fie de la ashwagandha, puțin probabil, pentru că în studii pare safe, dar poate să fie de la contaminarea acestor suplimente cu tot felul de alte substanțe.

Dr. Mihail: Deci cumva asta, știi, în privința acestor suplimente. Uite, eu zic părerea mea: chiar dacă aud de la tine că ashwagandha și fenugreek sunt eficiente în creșterea testosteronului, eu nu le-aș lua niciodată, pentru că eu nu știu cine le fabrică, de unde iau materia primă și cu ce s-au contaminat pe vapor sau în fabrica în care au fost amestecate undeva în Asia. Și cumva mie, de exemplu, mi-e frică de potențialele efecte adverse ale contaminării suplimentelor, știi?

Invitatul: Da. Asta este o chestie care a fost dovedită legat de suplimente și de faptul că, în special suplimentele pentru sală, de exemplu proteinele pentru sală, s-a dovedit că ele conțin de multe ori nivele peste normal de metale grele, bisfenol A. Toate astea au efecte negative asupra fertilității și eu le spun pacienților mei să le oprească, să oprească suplimentele pentru sală, să oprească proteinele, pentru că nu știm sigur dacă nu cumva sunt contaminate.

Dr. Mihail: Totuși cred că există producători în care putem să avem încredere. Dacă știți voi producători în care putem să avem încredere, lăsați asta jos în comentarii. Cred că e foarte greu. E un lanț atât de lung: tu, ca producător de suplimente, faci suplimente, ok? Adică faci formula, o împachetezi, o pui în capsule sau în praful respectiv, îți iei avizul, dar tu trebuie să comanzi materia primă din altă parte și acolo probabil că acea materie primă trebuie testată, fiecare lot în parte, înainte. Adică niște suplimente testate corect, de la materie primă până la produs final, probabil că ar costa foarte mult, dar sunt curios dacă ar exista un astfel de producător pe piață. Mi-aș lua și eu de acolo suplimente.

01:08:41  ·  Cum apare erecția

Dr. Mihail: …penisului, de ce avem penis? Păi, există două motive pentru care avem penis. În primul rând, pentru a face urinarea mai ușoară, că e mai departe de corp, da? E mai simplu. Și al doilea motiv al penisului este acela de a intra pe canalul vaginal pentru a procrea, pentru înmulțire, pentru procreere umană.

Ai nevoie de acel penis care să intre într-un spațiu strâmt. Iar el nu poate să intre într-un spațiu strâmt în forma lui naturală. El trebuie să se întărească. Mecanismul biologic prin care el se întărește este foarte mișto, pentru că în penis există un mușchi, dar nu e un mușchi striat, care uite, pac, l-am încordat, pac, l-am relaxat, l-am încordat, l-am relaxat. Nu-mi dau seama de ce nu e mușchi striat. Probabil pentru că musculatura striată ar fi greu de menținut.

Da, n-ai cum să menții. Dacă, să zicem, un act sexual în scopul procreerii durează cinci minute, n-ai cum să ții bicepsul încordat cinci minute. Trebuie ceva să țină acel mușchi încordat. Și atunci mușchiul penisului nu este un mușchi striat, este un mușchi spongios. E un mușchi mai diferit, care trebuie să fie umplut de sânge, iar sângele ăla trebuie să rămână acolo pentru ca acel penis să își mențină erecția.

Și astfel, când penisul este întărit, atunci el poate să pătrundă într-un spațiu strâmt, cum este canalul vaginal, și acolo poate să se întâmple tot ce se întâmplă. În fine, scuzați-mi această retorică, dar stăteam și mă gândeam așa, din punct de vedere biologic, care este rolul erecției. Și ăsta este rolul erecției.

Și atunci când noi suntem tineri, se pare că erecția este foarte ușor de obținut, pentru că avem drumurile până la supermarket. Gândește-te la erecție ca la un supermarket plin cu alimente. Ai drumurile bine făcute, bine pavate, da? Și camioanele cu alimente ajung liniștite la supermarket. Ai nevoie și de materie primă, și corpul reușește să facă acea materie primă care să ajungă, adică alimentele care să ajungă pe acele camioane, în supermarket.

Însă cu cât înaintăm în vârstă, vedem că se întâmplă două lucruri. Pe de o parte, infrastructura începe să se strice. Apar găuri în acele drumuri, da? Adică arterele noastre care aduc sânge la penis încep să facă ateroame, încep să se îngusteze, se întăresc.

Îți propun să facem un scurt rezumat sau o scurtă descriere a felului în care se formează erecția. E foarte important să înțelegi cum se formează o erecție. Și uite, dacă nu-ți vine să crezi, balonul ăsta este același cu balonul ăsta. E doar o altă culoare. Deci balonul ăsta este balonul ăsta, exact cum se întâmplă uneori și în erecție. Dar cum ajunge balonul ăsta să crească în erecție și să facă acest balon?

În primul rând, și slavă Domnului, primul pas în formarea unei erecții este stimulul nervos. Când ești excitat, fie că vezi ceva, fie că auzi, fie că atingi, fie că doar te gândești la ceva și te exciți, sau visezi ceva noaptea și te exciți, creierul tău trimite semnale electrice prin măduva spinării către nervii din zona genitală, nervi care se cheamă rușinoși.

Nu e interesant că oamenii de știință, acum sute de ani, când făceau autopsii, au văzut nervii din zona penisului și din zona genitală feminină și au zis: „Cum să numim acești nervi? Dragă colegă, cum să numim acești nervi? Hm, nervii aceștia se află într-o zonă cam rușinoasă, aș spune eu. Am o idee. Hai să numim acești nervi nervii rușinoși. Ce rușine că am descoperit acești nervi. O să le spunem nervi rușinoși.”

Așa îmi explic eu că erau oamenii de știință acum sute de ani, în autopsii, când au descoperit nervii care practic inervează penisul, și le-au zis nervi rușinoși. Astfel, noi și acum studiem anatomia, iar acești nervi se cheamă nervus pudendus. Deci oamenii au zis: „Hai să îi numim nervi rușinoși.”

Bun. Deci acesta este primul pas. Trebuie să ai un stimul nervos care te excită și trimite semnal. Și slavă Domnului că se întâmplă așa, pentru că altfel am avea erecții random pe stradă, în cele mai nepotrivite momente, dar asta nu se întâmplă.

Al doilea pas este eliberarea de oxid nitric. Acei nervi rușinoși dau stimul în penis să se elibereze oxid nitric. Acesta este un gaz care are o durată de viață foarte scurtă. Și o să vedem de unde provine acest oxid nitric în acest material. Dar acest gaz practic este trimis de către, sau eliberarea lui este stimulată de către acești nervi.

Acest gaz pătrunde în arterele care irigă penisul, iar acele artere sunt contractate. Deci imaginează-ți că tu, în penis, ai niște artere care sunt constant contractate când tu nu ești excitat, când nu ai erecție. În momentul în care ai o erecție, se eliberează oxid nitric și acele vase se dilată, se relaxează. În sfârșit se relaxează, și ceea ce se întâmplă este că în acele artere pătrunde sânge, iar el se duce și inundă cu presiune cele două camere spongioase din penis, care se numesc corpi cavernoși. Deci tu ai două camere spongioase care se inundă de sânge și se umflă, și astfel apare…

01:13:50  ·  Disfuncția erectilă

Dr. Mihail: …erecția. Și apropo de bărbăție, aș vrea să vorbim despre anumite semne. Înțeleg că disfuncția erectilă este printre semnele importante că ai de suferit din punct de vedere cardiovascular.

Invitatul: Așa este. Disfuncția erectilă poate fi un prim semn de afectare vasculară, de boală aterosclerotică, de hipertensiune arterială. Și de foarte multe ori vin bărbați tineri care au această problemă și sunt trimiși de medicii urologi, pentru că primul medic la care se adresează sunt medicii urologi. Iar aceștia recunosc toate problemele astea și îi trimit către cardiologie. Deci ăsta e un lucru care se întâmplă și care este un semn de afectare vasculară.

Dr. Mihail: Dar de ce? Adică de ce disfuncția erectilă e un semn de afectare vasculară?

Invitatul: Păi pentru că, practic, și acolo sunt niște artere care, dacă sunt afectate din punct de vedere aterosclerotic, sângele normal că nu mai ajunge în cantitatea potrivită și apar aceste modificări ale funcției erectile. E foarte simplu.

Dr. Mihail: Poate fi disfuncția erectilă un prevestitor al infarctului?

Invitatul: Da, da, sigur. Dacă se instalează și nu te interesează și rămâi într-o zonă de „mie nu mi se întâmplă” sau „i s-a întâmplat și bunicului, sau lui tata”, sau, eu știu, discuți cu prietenii, în loc să te duci la un doctor. Da, sigur că da, pentru că vasele peniene sunt la fel ca oricare altele din organism.

Invitatul: Pot să fie și cerebrale, pot să fie și coronariene. Nu înseamnă că este afectat doar un teritoriu vascular. În general, procesele acestea de ateroscleroză sunt procese sistemice, afectează toate vasele. Chiar dacă eu, să zic, aici nu găsesc pe carotide nicio placă de aterom, asta nu înseamnă că gata, suntem salvați, nu mai există. Ele pot să existe, plăcuțele astea de aterom, și afectarea vasculară poate să existe la nivelul arterelor coronare, renale, la membre inferioare și așa mai departe. Nu este o distribuție simetrică, uniformă a lor. Deci da, disfuncția erectilă poate fi un prim semn.

Dr. Mihail: Oboseala poate să fie și ea un semn? Și cum face un bărbat diferența între oboseala cauzată de, nu știu, prea multă muncă și o oboseală care nu mai are legătură cu activitatea fizică intensă, ci este un semn de boală cardiovasculară?

Invitatul: Acum, părerea mea, nu cred că poate să facă singur. Deci nu poți să faci diferența asta. Ești obosit, da? Și oricare dintre noi se simte mai obosit câteodată. Întotdeauna când ești obosit, creierul nostru, care e supraviețuitor, nu se gândește că e bolnav. Nu, eu nu mă gândesc la asta. Mă gândesc că uite, sunt obosită, că am muncit mai mult, că am avut o conferință, că am stat nu știu cum, că n-am dormit noaptea. Deci nu mă gândesc că sunt bolnavă.

Invitatul: Pe urmă mai este și, încă o dată, atitudinea culturală. „Uită-te, domnule, în buletin.” Lucru pe care eu personal nu pot să-l iubesc când aud așa ceva, pentru că oamenii nu sunt bătrâni.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Nu există noțiunea asta de bătrânețe. Eu cred că oamenii sunt tineri câtă vreme sunt tineri în mintea lor, în atitudinea lor și în activitățile pe care le fac. Deci chestia cu „uită-te în buletin” mi se pare aiurea. Și atunci omul nu știe, iar un bărbat mai ales, care crede că el e puternic și trebuie să fie puternic, să-și ascundă vulnerabilitățile și emoțiile, n-o să facă diferența. Dar cred că trebuie să se ducă la un medic.

01:17:15  ·  Colesterolul și erecția

Invitatul: În esență, e bine, dacă vrei să îți păstrezi sănătatea, în special cea legată de viața sexuală, e bine să îți păstrezi colesterolul total sub 180.

Dr. Mihail: Sub 180. Ok.

Invitatul: Da. S-a demonstrat că bărbații cu colesterolul total sub 180 au o incidență a problemelor de erecție la jumătate față de cei care au colesterolul peste 240.

Dr. Mihail: Tare. Deci sub 180.

Invitatul: Și distanța, vezi, nu este mică.

Dr. Mihail: Vezi, da, dar ăsta e un colesterol în scădere de la 220 cu trei luni înainte. Deci cred că acuma îl am sub…

Invitatul: Excelent.

Dr. Mihail: …sub 180.

Invitatul: Excelent. Excelent. Da. Văd, de asemenea, cu siguranță, că ai avut efort fizic important, pentru că ai creatinkinaza aici un pic mai mare. Se vede că te-ai întrebuințat. Ok. Ai glicemie bună, ceea ce este bine. Hemoglobină glicozilată bună, ceea ce este bine. Ok. Erecții în cursul dimineții și în cursul nopții se întâmplă?

Dr. Mihail: Se întâmplă și în cursul nopții, și dimineața. Da, adică aproape în fiecare dimineață am o erecție pe care încerc să o ascund cumva. Adică mi-e greu să o ascund, dar trebuie să mă duc până la baie.

Invitatul: E un semn bun, e un semn de sănătate. Ne spune că tu dormi bine.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Asta înseamnă că ai ciclurile alea de REM, și ele duc cel mai frecvent la erecțiile astea nocturne și la erecțiile matinale. Și, de asemenea, înseamnă că ai probabil un testosteron bun.

Dr. Mihail: De ce ne interesează erecțiile astea matinale? Adică ce ne spun ele?

Invitatul: Erecțiile matinale sunt un semn al sănătății bărbatului. Bărbatul care are probleme de erecție în general, și mai ales dacă are o problemă de erecție organică, nu de cauză psihologică, are un număr mai redus de erecții nocturne și matinale. De fapt, nu e chiar așa. De fapt, e mult mai importantă evoluția: faptul că eu am erecții matinale de trei ori pe săptămână, să spunem, și am început să am o dată sau chiar deloc. Deci evoluția este în scădere. Asta îmi spune că ceva se întâmplă cu mine: fie dorm prost, fie am un testosteron mic, fie sunt foarte stresat. Adică se întâmplă ceva.

Invitatul: E foarte important, pentru că s-a dovedit că, dacă bărbatul are apnee de somn, el are mai rar erecții nocturne și erecții matinale. Și dacă își tratează apneea de somn, erecțiile revin. Da. De asemenea, tratamentul cu testosteron la bărbații care au probleme de erecție, in real life, duce la creșterea frecvenței erecțiilor nocturne și matinale.

Dr. Mihail: Deci e important.

Invitatul: Este un semn de sănătate. Deja ai 37 de ani. Se știe din studii că un sfert dintre bărbații cu vârsta între 20 și 40 de ani pot să aibă probleme de erecție.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Dacă e cazul tău, putem să discutăm despre asta.

Dr. Mihail: Da. Nu cred că e cazul. Adică, cum putem să le explicăm oamenilor, sau cum pot oamenii să știe că au o problemă cu erecția?

Invitatul: În general, ești mulțumit cu cât de tare este penisul în timpul contactului sexual?

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Ok. Bun. Perfect. Când ai avut contact sexual ultima oară?

Dr. Mihail: Acum câteva zile. Patru. Patru, cinci zile.

Invitatul: Ok. Ok. În regulă. Cât de des ai contacte sexuale pe săptămână?

Dr. Mihail: Pe săptămână cred că o dată sau de două ori pe săptămână.

Invitatul: O dată sau de două ori pe săptămână.

Dr. Mihail: Da. În funcție de…

Invitatul: În funcție de?

Dr. Mihail: În funcție de situația de acasă. Unde sunt copiii, dacă îi au părinții pe copii, dacă au adormit copiii, dacă n-au adormit copiii. Da, cam așa.

01:20:55  ·  Pornografia și sănătatea sexuală

Dr. Mihail: Începem cu primul capitol, să zic așa, și anume efectele pornografiei asupra sănătății și funcționării sexuale. Una dintre cele mai dezbătute teme în discursul public și științific este legătura dintre consumul de pornografie și sănătatea sexuală masculină, în special în ceea ce privește disfuncția erectilă și scăderea interesului pentru sexul cu un partener. Deci despre asta se vorbește și de multe ori o să vezi în online că se spune că, dacă te uiți la pornografie, practic nu mai ai erecție când vezi o persoană reală. Asta este problema. Și această disfuncție erectilă are și un nume, se cheamă Pornography Induced Erectile Dysfunction, disfuncție erectilă indusă de pornografie.

Concret, logica pare să funcționeze. Adică, contextul este că, dacă te uiți la material pornografic și asta te excită, și te obișnuiești să te excite un stimul mai puternic, lucrurile să zic ieșite din comun pe care le fac actorii de filme porno, atunci când vezi o persoană normală, simplă, dezbrăcată în fața ta, asta nu îți mai dă acea excitare și deci nu mai ai erecție. Cert este că, dacă te uiți la porno și ai această disfuncție erectilă indusă de pornografie, oricât de multă sfeclă ai mânca, e posibil să nu te ajute. Problema pare să fie în altă parte.

Și contextul acestei dezbateri este dat de o creștere raportată a prevalenței disfuncției erectile. Adică, în ultimii ani, din ce în ce mai mulți bărbați sub 40 de ani au ceea ce se cheamă disfuncție erectilă și au inclusiv consum de pornografie online. Asta a dus la această supoziție că probabil consumul de pornografie îi face pe bărbații sub 40 de ani să aibă această disfuncție erectilă.

Și aici vreau să îți dau următorul instrument. Instrumentul acesta te poate ajuta să îți dai seama dacă suferi de disfuncție erectilă cauzată de consumul de pornografie. Sau, cu alte cuvinte, dacă consumul de pornografie te face să nu mai poți avea erecție atunci când ai în față o persoană normală. Dacă răspunzi da la cel puțin două întrebări din următoarele cinci, asta înseamnă că e posibil să suferi de această disfuncție erectilă cauzată de pornografie sau să ai un consum problematic de pornografie.

Întrebarea numărul unu sună așa: este greu să te masturbezi fără porno? Adică ai o dificultate de a atinge orgasmul fără stimulare vizuală pornografică. Context: te duci la baie, te masturbezi și nu ai cum să ai orgasm fără să deschizi telefonul și să te uiți la pornografie. Da sau nu?

Întrebarea doi sună așa: ai probleme de erecție în timpul sexului real, și anume dificultăți erectile cu un partener real, dar erecție bună în timpul vizionării pornografiei? Deci te uiți la porno, ai o erecție normală, ai o persoană reală în față, ai probleme de erecție.

Întrebarea numărul trei este așa: ai nevoie de fantezii pornografice când faci sex? Adică, cu alte cuvinte, ai incapacitatea de a face sex fără a viziona simultan pornografie sau fără să îți imaginezi constant scene din filme porno. Faci sex și simți nevoia să îți imaginezi altceva ca să poți să continui să faci sex.

Întrebarea numărul patru este dacă vizionarea de pornografie îți ia mai mult de 30 de minute zilnic sau dacă ai o pierdere a controlului. Adică, ai încercat vreodată să reduci timpul petrecut vizionând pornografie, dar ai constatat că nu reușești și simți că această activitate ocupă mai mult timp în spațiul mental decât ți-ai dori? Da sau nu?

Și a cincea întrebare este următoarea: dacă pornografia are un impact asupra vieții de zi cu zi. Dacă simți că starea ta de spirit, productivitatea la muncă sau la școală sau relațiile cu cei din jur sunt afectate negativ de timpul și energia mentală pe care le dedici consumului de pornografie. Și nu trebuie să faci distincția între ce crezi tu și cum te simți. Deci, dacă simți că uitatul la pornografie îți afectează negativ relația cu munca, cu tine însuți, cu oamenii din jurul tău, înseamnă că răspunsul e da.

Deci, dacă răspunzi da la cel puțin două din aceste întrebări: îți e greu să te masturbezi fără porno, ai probleme de erecție în timpul actului sexual, ai nevoie de fantezii din filme porno atunci când ai un act sexual, petreci prea mult timp sau nu te poți opri, și da, te afectează în viața reală ca productivitate, relații sau stare de spirit. Deci, dacă răspunzi da la două din aceste cinci întrebări, asta înseamnă că cel mai probabil ai un risc mare de a avea o disfuncție erectilă cauzată de consumul de pornografie sau un consum problematic de pornografie.

Iar studiile, și aici par contradictorii, în ceea ce privește datele concrete care compară consumul de pornografie cu aceste disfuncții erectile. Ca prezumție, atunci când în viața reală așteptările tale nu sunt atinse sau când în viața reală, să zic, intensitatea activității sexuale este mult mai mică decât tot ce găsești în online, este posibil ca asta să nu te stimuleze suficient și tu să nu poți să ai o erecție așa cum ai atunci când te uiți la filme pornografice.

Această linie de dovezi sugerează că disfuncția erectilă raportată în contextul consumului de pornografie ar putea fi de natură predominant psihogenă. Și e logic să fie așa, pentru că, dacă tu poți să ai o erecție când te uiți la porno, înseamnă că tu funcțional ești ok, dar stimulul care îți induce acea erecție este blocat. Și se pare că nu este neapărat blocat de faptul că nu întâlnești în realitatea cotidiană ceea ce vezi în pornografie, ci este blocat de alte elemente, și anume conflictul intern. Tu ai un conflict intern că te uiți la porno și acuma stai în fața unei persoane, tu te uiți la porno, dar ea nu știe asta și tu crezi că îi ascunzi asta.

Apoi sentimentul de vinovăție. Ai o vină că te uiți la pornografie, ai o rușine și ai o incongruență morală, în special dacă ești religios, apropo de ce ziceam mai devreme. Toate asociate cu credința că acest comportament e o dependență dăunătoare și scăpată de sub control. Astea par să fie efectiv ingredientele cunoscute pentru ceea ce se cheamă anxietatea de performanță, una dintre principalele cauze ale disfuncției erectile psihogene. Deci, practic, tu te uiți la porno, te compari cu cei din filme, știi că tu nu poți să performezi așa, ți-e și rușine, ai și o stare de vinovăție, ai și o incongruență morală cu credințele pe care le ai, ești în fața acelei persoane și poftim, ai această anxietate de performanță și, prin consecință, disfuncție erectilă.

Astfel, atenția se mută de la o posibilă cauză fiziologică, de exemplu desensibilizarea neurologică sau neuronală. Asta s-a crezut mult timp, că, dacă te uiți mult la porno și te masturbezi mult, nu mai ești atât de sensibil și atunci fie ca stimul nu mai ești sensibil, fie fizic nu mai ești sensibil, și atunci ai această disfuncție erectilă. Dar se pare că de fapt cauza pare să fie psihogenă. Deci ăsta este un lucru interesant de care trebuie să ținem cont. Dacă ai această disfuncție erectilă, poate că trebuie să cauți în altă zonă.

Și o să vedem care este tratamentul consumului exagerat de pornografie, al consumului problematic de pornografie. Dar poate că nu abstinența este rezolvarea problemei tale. Poate că exact abstinența este, în final, prin mai multe mecanisme, cauza problemei tale și trebuie probabil să ajungi la un psiholog cu care să vorbești despre asta.

Un alt lucru care este studiat în studiile care se uită la oameni care se uită la pornografie este scăderea interesului și a satisfacției sexuale în relații. Un studiu, aș putea zice alarmant, pe adolescenți a arătat că aproximativ 10% dintre participanți au raportat un interes sexual redus pentru parteneriate în viața reală, exprimând o preferință pentru sexul virtual, considerat mai rapid, mai sigur și mai puțin solicitant din punct de vedere emoțional. Și aș putea să înțeleg asta. Așa este, sexul virtual este mult mai rapid, e mai sigur, e mult mai puțin solicitant, doar că nu este sex real, este un sex virtual.

Și în ceea ce privește satisfacția sexuală în cuplu, rezultatele, din nou, sunt mixte. Există o corelație negativă semnificativă, într-adevăr, în anumite studii, între consumul de pornografie și satisfacția sexuală din cuplu, în special la femei. Adică femeile care în cuplu se uită la pornografie mai mult sunt mai puțin satisfăcute de ceea ce se întâmplă în cuplu. Dar din nou apare un foarte mare dar, sau mai multe dar.

În primul rând, un mare studiu a arătat că tipul de conținut consumat este un factor crucial într-o relație dintre două persoane. Dacă te uiți la pornografie împreună sau chiar și separat în cuplu, dar consumul de pornografie este cu tematică romantică și pasională, asta a fost asociat cu o satisfacție sexuală mai mare. Concret, dacă ești în cuplu, fie că ești bărbat, fie că ești femeie, și te uiți la pornografie cu tematică romantică și pasională, fie împreună cu partenerul, fie singur, asta pe studii e asociat cu o satisfacție sexuală mai mare. De ce? Pentru că te uiți la ceva romantic, pasional, ceva ce ai putea face și tu, ceva ce este realizabil și ceva ce îți poate da frâu liber imaginației. Și poți să te duci și tu și să faci același lucru. Deci asta e asociat cu o satisfacție sexuală mai mare.

În timp ce consumul de pornografie care implică teme de putere, control și sex dur a fost asociat cu o satisfacție sexuală mai scăzută. Și pentru că nu poți să faci asta în cuplu, și pentru că de multe ori acesta poate să fie de fapt doar un pansament foarte puternic, care pe tine te salvează de la probleme pe care nu vrei sau nu le poți discuta.

Așa că întrebarea nu este de fapt cum te influențează pornografia sau uitatul la filme porno în cuplu. Întrebarea este ce tip de conținut, consumat în ce context, singur sau în cuplu, de către ce fel de indivizi, cu ce atitudini preexistente, afectează satisfacția sexuală și în ce mod. Asta înseamnă că, până să avem studii concrete și până să îți dai seama din ce tip de studiu ai putea face tu parte, lucrurile sunt extrem, extrem de subiective. Dacă ești într-un cuplu și te uiți împreună sau fără partenerul tău la diverse tipuri de conținut, asta te poate afecta și negativ, și pozitiv, și tu ar trebui să fii atent la acest lucru.

01:31:12  ·  Alimente pentru erecție

Dr. Mihail: După această scurtă introducere, hai să trecem la aceste alimente. Repet, e important să înțelegem cum se formează această erecție, să avem așteptări realiste și să consumăm din abundență, dragi prieteni, aceste alimente.

Primul aliment care te ajută în obținerea și menținerea unei erecții este un aliment vedetă. Este cel mai șmecher aliment de pe lista asta și da, e atât de important încât nici nu l-am ținut până la sfârșit. Îl spun de acum: este sfecla. Este cel mai puternic aliat de pe lista alimentelor care ajută în erecție. Sfecla este faimoasă și printre atleți, exact pentru efectul său de vasodilatație.

Cum funcționează sfecla în erecție? În primul rând, sfecla conține nitrați anorganici, NO3, într-o concentrație foarte, foarte, foarte mare. După ce consumăm sfecla, nitrații sunt absorbiți în sânge și apoi sunt concentrați în salivă. Mecanismul este crazy. Deci tu mănânci sfeclă, care are nitrați anorganici. Ei se absorb în intestin, după aia sunt eliberați în sânge. Bacteriile de pe limbă transformă nitrații în nitriți, deci e o altă formă până să ajungă oxid nitric. Nitriții sunt înghițiți și în stomac, cu ajutorul acidului, și în alte țesuturi se transformă în oxid nitric.

Iar oxidul nitric este acea moleculă cheie care relaxează pereții vaselor de sânge, deci duce la vasodilatație, creșterea fluxului sanguin, oxigenarea mușchilor și aport de nutrienți. Mănânci sfeclă multă, ai acești nitrați anorganici, se absorb, ajung pe limbă, se transformă de către bacterii în nitriți, ajung înapoi în stomac, se transformă în oxid nitric, se duc la penis și așteaptă. Da, slavă Domnului că așteaptă, că altfel cum ar fi? Te duci la supermarket, mănânci o sfeclă și poftim. Dar nu, poftim, nu apare decât la acel stimul. Da? Deci apare stimulul, dar tu, deștept fiind, te-a dus capul, ai mâncat sfeclă, ai suficient oxid nitric pentru a avea o erecție.

Sunt câteva studii pe care le cităm. Este o metaanaliză care se cheamă „Inorganic Nitrate and Beetroot Juice Supplementation Reduces Blood Pressure in Adults”, un studiu care arată că sfecla ajută la reducerea tensiunii arteriale cu până la 5 mm coloană de mercur, și asta demonstrează efectul ei de vasodilatare și de reducere a tensiunii arteriale. Sunt alte studii care arată o creștere semnificativă a nivelului de oxid nitric circulant și o altă cercetare care arată că o dietă bogată în nitrați din legume poate crește nivelul de oxid nitric din corp. Tot acest oxid nitric participă la crearea și menținerea unei erecții. Bun, deci sfecla este primul aliment pe care e bine să îl consumăm pentru o erecție puternică.

Și ajungem la punctul optim, fix despre ce ziceam de la început, despre rodie. Acuma, rodia pare să fie un alt aliment funcțional din foarte multe puncte de vedere și este studiată pentru multe funcții pe care se pare că le are în corp. Rodia are efectiv un cocktail de antioxidanți polifenolici și hai să vedem cum funcționează acești polifenoli din rodie. Reduc stresul oxidativ, astfel oxidul nitric nu se va degrada atât de rapid. În plus, rodia îmbunătățește funcția endotelială și poate sprijini fertilitatea.

Conține compuși care, odată ajunși în intestin, nu sunt metabolizați sau absorbiți de către corpul nostru, dar încep să fie mâncați de către bacteriile din intestin, iar bacteriile transformă compușii din rodie în elemente pe care noi le putem absorbi. Și înghiți rodia cu tot cu sâmbure. Există elemente în acel sâmbure care, odată mâncate de către bacteriile din intestin, se vor transforma în ceea ce se cheamă urolitină. Și această urolitină este studiată în multe studii și pare să aibă efecte protectoare împotriva trombozei, cu rol în imunitate și în prevenția unor forme de cancer.

Și avem inclusiv un studiu care arată că sucul de rodie a fost testat pe bărbați cu disfuncție erectilă ușoară până la moderată. 53 de pacienți au participat la acest studiu. Designul a fost dublu orb, crossover, deci oamenii nu știau dacă primesc suc de rodie sau alt suc care seamănă cu sucul de rodie. Iar ca rezultat, o parte dintre pacienți au raportat o îmbunătățire a erecției după consumul de rodie, deși semnificația statistică nu a fost atinsă.

Asta înseamnă că nu te poți lăuda neapărat cu acest studiu, ca om de știință, că dai suc de rodie și ai o îmbunătățire a erecției. Da, deci nu a fost un rezultat cu o semnificație statistică, nu au avut suficient de mulți participanți, dar o parte din grupul care a consumat rodie au avut totuși o îmbunătățire, o erecție mai bună. Asta înseamnă că un efect poate să existe, iar oamenii de știință recomandă altor oameni de știință să facă studii mai mari, de durată mai lungă, pentru a vedea sau pentru a demonstra real că sucul de rodie poate să ajute, sau rodia în general mâncată cu sâmbure poate să ajute, la îmbunătățirea funcției erectile.

Mai mult decât atât, există studii pe animale și câteva studii pilot pe oameni care arată că sucul de rodie îmbunătățește calitatea spermei și crește spermatogeneza prin reducerea stresului oxidativ și creșterea nivelului de testosteron. Deci rodia, luată cu toate celelalte alimente despre care am vorbit până acuma, pare să fie un aliment care promite.

Și așa ajungem la a patra grupă de alimente, la alimentul cu numărul nouă și alimentul cu numărul 10, și anume la grupul de alimente care susțin sănătatea vasculară. Pentru că o erecție bună nu depinde doar de oxidul nitric, ci și de această infrastructură.

01:36:53  ·  Căderea părului la bărbați

Dr. Mihail: …pacienți cu această problemă?

Invitatul: Absolut, în fiecare zi, exact așa cum ai zis, absolut zilnic.

Dr. Mihail: Și ce faci?

Invitatul: Depinde de situație, depinde de diagnostic, și de asta am venit aici, să vorbim.

Dr. Mihail: Păi hai să le luăm așa, din start, diagnosticele, să înțelegem care pot fi cauzele, care sunt în mare cauzele principale.

Invitatul: Cauzele principale și care sunt și cel mai des întâlnite: efluviul telogen cronic, alopecia androgenetică, căderea aceea.

Dr. Mihail: Deci, stai așa, ai zis efluviu. Ce înseamnă?

Invitatul: Efluviu telogen cronic. Este o cădere difuză, o cădere temporară și o cădere reversibilă, din fericire, dacă ajungem la cauza problemei și luăm măsuri exact acolo.

Dr. Mihail: Efluviu înseamnă că îți cade părul, nu?

Invitatul: Exact. Plecare.

Dr. Mihail: Și telogen ce înseamnă?

Invitatul: Telogen este faza finală a ciclului de creștere a firului de păr. Este faza de odihnă a foliculului pilos, a rădăcinii firului de păr.

Dr. Mihail: Deci e cea mai lungă fază sau nu?

Invitatul: Din fericire nu e cea mai lungă, este medie. Anagenul e cea mai lungă fază, undeva între doi și șapte ani. Telogenul are undeva la trei luni, dacă totul este normal.

Dr. Mihail: Deci efluviul telogen cronic e un fel de perturbare în aceste stadii de creștere a părului și cade rapid. Bun, asta e una dintre cauze. Care e o altă cauză?

Invitatul: Exact. Alopecia androgenetică.

Dr. Mihail: Ce înseamnă?

Invitatul: Chelia la bărbați.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Care este extraordinar de frecventă, are determinism genetic, sunt implicați și hormonii androgeni, hormonii sexuali masculini, testosteron, dihidrotestosteron și așa mai departe.

Dr. Mihail: Uite, că tot suntem băieți, o să îmi permit să te întreb. Tu ai asta? Adică la tine e un început de chelie sau?

Invitatul: Așa pare. Așa pare.

Dr. Mihail: E atât de enervant că nu îți dai seama. Uite, și la mine așa pare. Nu, nu pare… un pic așa pare.

Dr. Mihail: Dar la mine și taică-meu are la fel. Are 60 și ceva de ani, la fel. Și frate-meu are la fel. Deci noi cumva… și eu nu îmi dau seama dacă sunt ca ei. Adică nu îmi dau seama dacă sunt ca ei și de mic am această formă și așa o să rămân, sau e un început de chelie.

Invitatul: E interesant că moștenirea genetică în alopecia androgenetică este poligenică, însemnând că sunt mai multe locusuri genetice. Nu e transmiterea aia mendeliană pe care o știe toată lumea, dacă mama avea alunița nu știu unde, o am și eu exact acolo. Nu e transmitere la modul ăsta. E transmitere poligenică și știu că știi despre ce vorbesc, pentru că am văzut postarea ta cu poligenic. Sunt mai multe locusuri care, cumulate, duc la așa ceva.

Dr. Mihail: Asta e interesant. Aceste, să zic, trăsături poligenice sunt practic transmise prin foarte multe gene care se influențează una pe alta. Deci asta înseamnă că alopecia asta androgenetică o putem testa oare genetic?

Invitatul: Se poate testa. Există și un test care ne spune nu numai dacă e vorba despre alopecia androgenetică, ne spune inclusiv la ce substanțe e cel mai probabil să răspunzi în tratamentul tău.

Dr. Mihail: Ok, deci asta, revenind, e al doilea tip de cauză de cădere de păr. Ce alte cauze mai există?

Invitatul: Alopecia de tracțiune, și aici mă refer la cozi strânse, extensii care pun tracțiune, pun presiune pe rădăcină, duce la inflamație, duce la fibroză perifoliculară și, într-un final, la pierderea rădăcinii. Apare de obicei la femei, pentru că ele au obiceiuri de tracțiune a firului de păr. Poate chiar și periatul mai agresiv, timp de ani de zile, poate duce la chestia asta.

Alte tipuri de cădere: mai avem alopeciile autoimune, cum e alopecia areata, în care sistemul imun inhibă practic foliculii, rădăcinile, și atunci părul pică. Și aceasta, din fericire, este reversibilă. Sunt sigur că dintre cei care se uită la noi, ori au avut, ori poate știu pe cineva căreia au început să îi cadă bănuți din scalp, așa, căderea părului sub formă de bănuți, zone fără păr.

Dr. Mihail: O palmă. Cred că e ca un bănuț, așa. Ok.

Invitatul: Da, da. Neplăcut, pentru că e estetic. Și aceasta poate să meargă până la alopecia universalis, în care cade fiecare fir de păr de peste tot de pe corp: scalp, sprâncene, gene și orice altă zonă de pe corp.

Dr. Mihail: Totuși, cum își dă seama un om, asta aș vrea să înțeleg, cum își dă seama că are o cădere anormală a părului, că deja nu mai este normal, că se duce în anormal? Simte pur și simplu că e ceva, își dă seama fără să înțeleagă de ce?

Invitatul: Dacă este atent la ce se întâmplă, își dă seama. Și am să fac lucrurile foarte simple. O cădere normală este difuză. Părul cade de peste tot, cade uniform, cade moderat. Deci nu e nicio cădere să umplu scurgerea, dar nici să nu observ nimic. Și este o cădere constantă de-a lungul anului.

O cădere anormală sau o problemă medicală are niște patternuri, ca orice. În medicină există niște tipare, niște patternuri, și poate să fie un tipar temporal. Pacienții spun de la început: mi s-a agravat căderea părului în ultimele trei luni, spre exemplu. Poate să aibă un pattern spațial: anumite regiuni de pe scalp au început să se rărească și se vede scalpul. Sau poate să aibă un pattern simptomatic, cădere asociată și cu altceva, mâncărime, descuamare, roșeață, înțepături, furnicături, arsuri.

Dr. Mihail: De la substanțe pe care…

Invitatul: Nu neapărat. Sunt și anumite afecțiuni care duc la această simptomatologie: dermatită seboreică, dermatită atopică, psoriazis și așa mai departe. Există și acea sensibilitate la acești hormoni.

Dr. Mihail: Dar, apropo de alopecia asta androgenetică, dacă, să zicem, am acest risc, această alopecie androgenetică, și încep să urmez un protocol de creștere naturală a testosteronului, dorm, mă expun la soare, fac sală, mă încordez și îmi crește testosteronul, mă afectează asta mai mult la căderea părului?

Invitatul: Absolut.

Dr. Mihail: Ok.

Invitatul: Testosteronul crescut va duce la o cădere accelerată.

Dr. Mihail: Și vedem aici exemple clasice pe care le știm cu toții. Jason Statham, da, și așa mai departe. Foarte mulți mușchi, dar nu avem păr. Păi, aș prefera mușchii în loc de păr. Adică aș alege oricând testosteron și mușchi decât păr, dar părul îl poți transplanta. Și partea șmecheroasă este că, dacă iei păr de aici, de la spate, ăla nu mai reacționează la testosteron. Adică, slavă Domnului, ar fi culmea să cadă și ăla transplantat, de la testosteron.

Invitatul: Da, e o soluție, dar aici este un echilibru foarte fin apropo de numărul de unități foliculare pe care le poți muta, pentru că e rar întâlnit ca o persoană să aibă aceeași densitate de unități foliculare în zona frontală și în vertex ca la ceafă. Nu pot lua toate unitățile foliculare de la ceafă și să le mut în zonele care nu mai au păr, pentru că atunci ceafa, în mod evident, va rămâne fără niciun fir de păr.

Dr. Mihail: Ar fi ciudat, da.

Invitatul: Și, pe lângă asta, pentru că să zicem că skin fade-ul este ok ca tunsoare, adică nu cred că s-ar uita cineva pieziș, dar este riscul de cicatrizare anormală, luând rădăcină de lângă rădăcină de lângă rădăcină, pentru că într-o rană superficială a pielii centrul de regenerare, de reepitelizare, e chiar foliculul pilos.

Dr. Mihail: A, ok. Și nu se mai reepitelizează cum trebuie.

Invitatul: Nu se mai reepitelizează.

Dr. Mihail: Bine, poți să îți lași părul lung, știi, și îți acoperi.

Invitatul: Ok, da, absolut.

Dr. Mihail: Am găsit și soluția. Care sunt top cinci lucruri pe care să le facem pentru un păr frumos?

Invitatul: Primul cred că este să am grijă la stilul meu de viață. Dacă vreau să îmi mențin părul frumos, am nevoie să am grijă ce mănânc, când mănânc, cum dorm, să fac mișcare, să îmi controlez stresul, dacă el există. Am nevoie apoi de o alimentație, că intră tot la stilul de viață, dar vreau să punctez că e important, o alimentație cât mai diversificată, care să conțină și proteine, să conțină și verdețuri, pentru că am nevoie de acid folic pentru păr, să conțină și cupru și fier, pentru că la femei e un deficit important cu fierul.

Apoi, ca să mențin părul frumos, trebuie să folosesc un șampon adecvat pentru tipul de scalp și tipul de păr. Dacă observi căderea părului, este important să nu aștept. E o greșeală să aștept, că poate se drege singur. Rareori se drege singur. E important să merg la medic și să aflu ce diagnostic am și ce opțiuni terapeutice am, ca să nu pierd timp.

În cazul în care am un efluviu telogen, ăla e reversibil, poate se oprește singur, poate am luat eu un supliment și lucrurile s-au îmbunătățit de la sine. Dar dacă am două căderi asociate, suprapuse, și se poate, majoritatea pacienților cu o cădere un pic mai puternică au lucruri suprapuse, atunci nu este suficient și pierd vremea. Și cam asta e. După aia urmezi planul de tratament făcut de medic pentru părul sănătos.

Dr. Mihail: Apropo de asta, mi-ar plăcea să facem, uite, o să descriem un mic protocol despre când mergi la medic, ce îți face medicul, ce este o tricoscopie, ce analize recomanzi pentru căderea părului?

Invitatul: Când mergem la medic? Când observ o deviere față de baseline. Să zic, îmi cădea părul normal și dintr-o dată am observat că nu mai pică la fel de puțin, s-a accentuat căderea. Atunci mă duc la medic să văd ce se întâmplă. Și pentru cei care cred că o cădere a părului poate fi ceva benign și nu ar trebui să meargă neapărat la medic, pot să spun că recent, de la o cădere a părului, am ajuns să diagnosticăm, eu și colegii din clinică, o pacientă cu un cancer hepatic.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: De la o simplă cădere a părului.

Dr. Mihail: Ok. Nu știi ce se ascunde în spate.

Invitatul: De foarte multe ori nu se ascunde nimic sinistru, dar câteodată da. Și atunci e bine să văd despre ce e vorba. Exact ce spuneai tu la început: ai face bine să cauți să afli despre ce este vorba. A ajuns pacientul. Cel mai bine este să vină pentru consultație și apoi va primi niște indicații, ce investigații să facem, tricoscopie și așa mai departe.

Dr. Mihail: Merge la orice dermatolog sau sunt dermatologi care sunt cunoscuți că se ocupă preponderent de păr?

Invitatul: Orice dermatolog ar trebui să știe să se preocupe de păr.

Dr. Mihail: Ok.

Invitatul: Deci nu cred că trebuie să caute pe cineva în mod specific, ci să aleagă în funcție de propriul discernământ.

Dr. Mihail: Ok. Dar odată ajunși acolo vor primi niște investigații.

Invitatul: Investigațiile sunt făcute cu scopul de a exclude niște probleme sistemice. Și aici intră hemogramă completă cu indici, intră sideremie, feritină și saturația transferinei. Pentru că nu mă interesează să văd doar hemoglobina când persoana e deja anemică clinic sau anemică paraclinic. Transferina e mult mai sensibilă la pierderile de fier decât hemoglobina și se modifică mai repede, văd mai repede lucrurile astea.

Apoi mă uit la hormoni și mă uit inclusiv la testosteron, dihidrotestosteron, mă uit la SHBG, la DHEAS, mă uit la prolactină, dacă e o femeie și am auzit că are cicluri menstruale neregulate. Mă uit la tiroidă, pentru că și hipo- și hipertiroidismul pot duce la căderea părului, adică TSH și free T4. Apoi încep să mă uit pe partea metabolică.

Dr. Mihail: Deci toate analizele astea le dai ca să țintești potențiale cauze pe care le poți vedea pe analiza de sânge.

Invitatul: Cei mai frecvenți inculpați îi căutăm, da. Apoi mă uit după vitamina D, mă uit după cupru, mă uit după zinc, vreau să văd și vitamina B12, vreau să văd și acidul folic, vreau să văd și B6, dacă tot suntem aici. Analizele nu îmi dau o cauză neapărat, pentru că rareori deficitele reale, poate de fier sau de biotină, sunt un deficit atât de semnificativ încât să producă de sine stătător o cădere a părului. Dar ele, în mare parte, sunt adjuvante pentru cădere, întrețin sau perpetuează căderea părului.

Mă uit în schimb la tricoscop, și tricoscopul este practic doar un dermatoscop pe care îl aplic pe scalp. Adică un aparat cu un sistem optic, cu o lumină proprie și cu mărire între 10 și 70 de ori.

Dr. Mihail: E ca un pix mai gros, așa, cu o lupă.

Invitatul: Uite, chiar am un tricoscop la mine.

Dr. Mihail: Deci l-ai ținut acolo tot podcastul sau ce e?

Invitatul: Da, era aici pe scaun. L-am pregătit dinainte. (râsete)

Dr. Mihail: Uite. Ok. Bun. Deci avem un tricoscop.

Invitatul: Este un dispozitiv, un aparat cu un sistem optic și cu o lumină proprie și cu o mărire de… cel pe care îl am eu aici este de 10 ori.

Dr. Mihail: Și practic acel capăt pe care îl arăți spre mine îl pui pe scalp.

Invitatul: Exact. Capătul.

Dr. Mihail: Și îți arată. Mamă, dar arată foarte mișto. Tot la medic l-am văzut, cum se vede cu tricoscopul părul, și arată foarte mare. Adică magnificarea e foarte mare.

Invitatul: Există și tricoscoape digitale cu mărire de 70 de ori. Cel pe care îl am eu aici are 10. Dar este suficient încât să observi cele mai frecvente modificări la nivelul scalpului.

Dr. Mihail: E ceva atât de simplu. Asta îmi place, că le arătăm oamenilor. Știi cum suntem atât de reticenți în a merge la medic, pentru că ni se pare că e ceva foarte complicat acolo și de multe ori nu știm ce se va întâmpla, sau ne gândim: ce poate să facă, ce, îmi cade părul, ce poate să facă? Sunt multe lucruri pe care poate să le facă. Poate să te întrebe de lucruri pe care poate le-ai observat, dar nu le legi. Poate să îți dea niște simple analize de sânge. Îți faci analize de sânge. Are un astfel de aparat super simplu cu care se uită pe scalp și poate să vadă atât de multe lucruri. Ce poți să vezi concret cu el? Ce poți să vezi în neregulă?

Invitatul: Cel mai interesant criteriu este cel de variabilitate a diametrului firelor de păr. E ceva la care într-adevăr nu te gândești foarte ușor. Știm că în alopecia androgenetică unii dintre foliculi se miniaturizează. Asta înseamnă că produc fire de păr mai subțiri și mai depigmentate. În momentul în care eu, într-un câmp de ăsta de tricoscopie, am o variabilitate foarte mare a firelor de păr, adică am trei groase, două subțiri, apoi iar unul gros…

Dr. Mihail: Ce înseamnă asta?

Invitatul: Înseamnă că cel mai probabil afecțiunea de cădere a părului pe care o are acel pacient este alopecia androgenetică.

01:52:05  ·  De ce nu merg bărbații la medic

Dr. Mihail: Ce crezi că îi face pe atât de mulți bărbați să amâne controlul medical și să aibă impresia că, dacă merg la sală, fac un pic de sport, fac un pic de mișcare, și bunicul a trăit până la 90 de ani și n-a avut doctor în vârful muntelui, înseamnă că și el, bărbatul în cauză, poate să facă la fel?

Invitatul: Da. Cred că asta este o chestie culturală în primul rând. Asta este în cultura nu numai românească, dar și în cultura latină. Bărbatul e puternic, bărbatul e stâlpul casei, bărbatul trebuie să își ascundă emoțiile, să nu plângă, să nu își arate slăbiciunile. Și atunci, cu siguranță, și asta face parte tot dintr-o abordare, dintr-o atitudine oarecum culturală, nicidecum din alt punct de vedere.

E deja știut că în societățile nordice și japoneze lucrurile acestea s-au schimbat foarte mult, iar atitudinea proactivă, profilactică nu face altceva decât să aducă ani în plus fiecăruia dintre cei care înainte aveau oarecare frâne în sensul acesta. Și nu numai atât. Așa cum ai spus mai înainte, e vorba de sănătatea anilor și nu de numărul lor. Deci cred că aici este o problemă care ține foarte mult de cultură și de educația noastră. Trebuie să facem cumva ca bărbatului român sau, în general, bărbatului latin să i se pară mai șmecher să trăiască mai sănătos, mai mulți ani, decât să fie ăla dur care n-are nevoie de controale.

Dr. Mihail: Care sunt cele mai des întâlnite scuze pe care le-ai întâlnit de la bărbați când a venit vorba de un control de rutină?

Invitatul: Păi e foarte simplu. Mulți dintre ei, și vorbesc aici despre bărbații de o anumită vârstă, 40 plus aș zice, vin pentru că soția i-a adus la medic, ei neștiind exact care este motivul pentru care se prezintă și nici nu sunt foarte convinși că e bine ce fac, pentru că nu îi doare nimic. Dacă nu te doare nimic, de ce să te duci la doctor?

01:54:09  ·  Palparea testiculelor. Cancerul testicular

Dr. Mihail: Și ce trebuie să fac atunci pentru a-l depista la timp? E vreun mod de a-ți palpa testiculele? Cât de des trebuie să…

Invitatul: Vorbești de situația asta în care testiculul nu ți-a coborât sau de populația generală?

Dr. Mihail: De populația generală, în care ne aflăm și noi, în intervalul ăsta, la 25 de ani. Ce trebuie să facem?

Invitatul: Trebuie să punem mâna în duș pe testicul, să-l palpăm, să vedem dacă o anumită zonă devine îndurată.

Dr. Mihail: Ce înseamnă asta?

Invitatul: Adică dură.

Dr. Mihail: Ca masa.

Invitatul: Ei bine, dacă se întâmplă asta, te duci la medicul urolog. Medicul urolog o să-ți facă o ecografie. E simplă, e repetitivă, nu doare, nu-i nicio dramă. Îți decelează această formațiune și îți spune să faci și niște markeri tumorali.

Invitatul: Uite, vizavi de markerii tumorali, știu că ai copii.

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Soția a făcut un test de sarcină, presupun, nu?

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Și a folosit beta-HCG-ul.

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Ei bine, beta-HCG-ul este un marker tumoral al testiculelor.

Dr. Mihail: Aha. La bărbat. Da.

Invitatul: La bărbat, împreună cu alți doi markeri tumorali, unul mai specific, unul mai puțin specific: alfa-fetoproteina și lactat dehidrogenaza. Ei bine, uite cum noi urmărim un cancer și punem un diagnostic adjuvant cu ajutorul unui marker tumoral, prin acest beta-HCG.

Dr. Mihail: Ok. Și el, acest marker tumoral, totuși se face la indicația medicului, când ai o suspiciune.

Invitatul: Ai o suspiciune clinică. Am pus mâna pe testicul, e clar, e o formațiune tumorală. Am o suspiciune imagistică. I-am făcut ecografie, am văzut că este o formațiune tumorală. Mă mai ajut de niște analize de sânge.

Dr. Mihail: Ok. Și e o decizie pe baza celor enumerate mai devreme.

Invitatul: Dacă lucrurile sunt mult mai complexe, o să fac inclusiv o tomografie. Tomografie în care scanez de sus până jos și văd un bilanț oncologic, văd dacă avem depozite tumorale și așa mai departe. Deci pe baza asta urmează să scoatem testiculul. Facem și o crioprezervare spermatică, în sensul în care pacientul, înainte de a-l scoate…

Dr. Mihail: Ok. Adică înainte de a-l scoate, pacientul poate să doneze spermă, ca să poată face copii ulterior cu această spermă.

Invitatul: Exact. O îngheață, se duce într-un laborator specializat. Sperma se îngheață și se folosește atunci când pacientul dorește să procreeze.

Dr. Mihail: Ai spus că e important să facem acea autopalpare. Vreau să te întreb cât de des trebuie să facem acea autopalpare, pentru că ea trebuie, bănuiesc, să se facă cumva conștient. Adică nu doar te speli și, na, ți-ai trecut mâna pe acolo. Bănuiesc că se face cum se face și autopalparea în cazul prevenției cancerului de sân. Există o tehnică anume? Ca la sân, unde, fiind un organ, un țesut mai mare, există niște cadrane, există o ordine în care faci această autopalpare.

Dr. Mihail: Și știi ce mi-ar plăcea să-mi explici? La ce ar trebui să fie atenți bărbații care se uită acum și care poate n-au făcut niciodată o autopalpare, pentru că un testicul are și un epididim acolo, și cred că există mulți pacienți care se autopalpează pentru prima dată și se sperie de acel epididim.

Invitatul: Da, foarte bine. Ai intrat într-o zonă în care într-adevăr pacienții, secundar autopalpării, își găsesc diferite alte probleme la nivelul sacului scrotal, unele nesemnificative. Vin la mine la cabinet că au găsit un nodul, speriați, după ce au citit pe Google, pe ChatGPT, într-o dramă majoră cu soția, iubita, prietena, cu tahicardie, transpirați. Ei bine, era vorba doar de un chist de epididim sau de o inflamație a epididimului sau de alte patologii non tumorale, inclusiv, cum îți spuneam mai devreme, acumularea de lichid în foițele vaginale, ceea ce se numește hidrocel.

Invitatul: Deci diagnosticul se pune și nu este tranșant doar prin palpare. Dacă ai simțit că ți-a apărut ceva și te afli în acea categorie de vârstă, du-te la medic.

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Și apoi el o să-ți facă diagnosticul diferențial cu alte patologii. Noi tratăm pacientul în funcție de patologia găsită.

Dr. Mihail: Bun. Deci cert este că trebuie să-ți cunoști testiculele, să le palpezi, după care să faci asta activ, probabil o dată la câteva săptămâni, în duș, să te concentrezi la ce simți acolo. Dacă…

Invitatul: Să nu exagerezi, adică să te palpezi în fiecare zi deja, nu?

Dr. Mihail: Da, corect. Exact. Nu zilnic, mă rog. În fine, e alegerea fiecăruia cum și cât se palpează.

Dr. Mihail: Ai zis lichid în foițele vaginale la bărbați. Într-adevăr, există multe terminologii care par feminine, dar țesuturile anatomice, să zic, încă din faza embrionară sunt cumva aceleași. Poți să ne explici ce înseamnă foițe vaginale la bărbat?

Invitatul: Da. În dezvoltarea intrauterină, la un moment dat, suntem similari. Ulterior, lucrurile, prin influența cromozomului Y, se duc într-o direcție sau în alta.

Dr. Mihail: Dar revenind, totuși, da, e interesant că există practic formațiuni anatomice care se numesc, să zic, la fel sau care poate sună feminin, dar sunt de fapt…

01:59:35  ·  Dimensiunea penisului

Dr. Mihail: Te-a întrebat vreodată vreun pacient, să zic, la un control de rutină, dacă ți se pare că o are prea mică? (râsete) Sunt curios. A fost vreun pacient care să vină și să zică: „Domnule, ți se pare că…”? Mă gândesc, știi cum, dimensiunea penisului la bărbat e o chestie pe care se glumește foarte mult, e o chestie cu care mulți se laudă, și mă gândesc că e un loc propice în care poți să întrebi direct medicul: băi, ți se pare că o am ok sau o am prea mică? Ai avut astfel de cazuri și cum le-ai abordat?

Invitatul: Imaginează-ți că pacientul care ar veni cu o problemă de asta n-ar veni dedicat, să zică: domnule, vreau să aflu dacă e prea mică.

Dr. Mihail: Deci astfel de cazuri n-ai avut.

Invitatul: Hai să mă duc la Institutul Clinic Fundeni (râsete), în centrul de oncologie, să vedem exact dacă e foarte mică.

Dr. Mihail: Și vreau un bord medical de neurologi care să decidă.

Invitatul: Dar, printre altele, printre discuții conexe, se poate întâmpla. Da. Acum, e discutabilă…

Dr. Mihail: …de la țară la țară.

Invitatul: Mărimea este diferită. Pot fi realmente patologii, Mihail, extrem de serioase. Se numește micropenis. Adică depinde la ce vârstă se adresează pacientul. Dacă mi-a ajuns un pacient endocrinopat, cu probleme realmente hormonale serioase, și ne întoarcem la testicul necoborât, deficit testosteronic, obezitate și așa mai departe, îl îndrum către endocrinolog, dacă se poate, dacă putem să îl ajutăm la o vârstă tânără, în dezvoltarea lui. Ei bine, dacă lucrurile astea se întâmplă la vârsta adultă, probabilitatea de a face din ceva extrem de mic ceva mare este una limitată.

Dr. Mihail: Bun, dar acum vorbim de o patologie specifică, endocrină. Dacă totuși excludem această patologie și vorbim despre…

Invitatul: Se află, nu știu, în criteriile de normalitate. În general le spun, și cam așa se întâmplă, că plaja e destul de largă.

Dr. Mihail: Există, adică, o plajă? Există niște măsurători?

Invitatul: Da, există. Există o zonă a specialității mele care se numește andrologia și sunt câțiva medici care fac cu abilitate și cu profesionalism partea asta de andrologie. Eu nu mă aflu printre ei, dar există o formă specifică de măsurătoare a penisului, pentru că poți să trișezi: dacă măsurătoarea este de la pube la vârf sau de la nivelul rădăcinii peniene, de la testicule până la vârf, poți câștiga, păcălind din măsurătoare, câțiva centimetri serioși. Dar zona asta nu este zona mea de abordare, așa că mai degrabă ți-ar răspunde cei pe care i-ai avut. Doctorul Voinea, spre exemplu, sau Cosmin Gagiu.

Dr. Mihail: Deci eu m-am dus la control la doctorul Voinea, la control la urolog, și am filmat tot consultul urologic, pentru ca bărbații cărora le e rușine să meargă la control să vadă ei întâi cum decurge acel control. Există tratament real pentru…

02:02:34  ·  Mărirea penisului

Dr. Mihail: …mărire de penis, pentru că și ăsta este un tip de tratament care se marketează foarte mult, în special pe internet. De la pastile până la ceaiuri, până la diverse dispozitive care promit că penisul tău o să fie mai mare. Și sunt ridicole, bineînțeles, aceste reclame, pentru că sunt și tot felul de exemple: „doar două săptămâni și am avut un penis cu 8 cm mai mare”.

Dr. Mihail: Sau sunt niște dimensiuni de astea pe care parcă special sunt făcute ca să-ți vină să le crezi, că dacă ar zice că a fost cu 15 cm mai mare, ți-ai dat seama că e bullshit. Dar „mi-a crescut în două săptămâni cu 4 cm”, știi? Dar există ceva care să funcționeze în vreun fel?

Invitatul: Da, e o zonă foarte amuzantă în care ai intrat. Observațional, avem și noi fel și fel de discuții, noi, urologii, despre direcția asta în care s-au îndreptat o parte dintre colegii mei. S-au marketat în diferite clinici private și fac injectări. Acum, în contextul în care și stomatologii pun botox sau injectează botox și fac acid hialuronic, așa și urologii injectează diferite substanțe în penis.

Dr. Mihail: În ideea că acel penis va deveni un penis…

Invitatul: Da. Această dorință de mai mare nu este atât de nouă.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Ea este descrisă inclusiv în penitenciare. Sunt cei încarcerați care ajung inclusiv la noi cu diferite substanțe injectate, din dorința de a avea un penis maiestuos. Își injectează, cel mai simplu, strugurel. Drama este absolut majoră ulterior, adică se ajunge la chirurgie plastică, cu niște fibroze îngrozitoare. Vor avea un penis, dar care nu va arăta a penis, va arăta, nu știu, a dovlecel de curte sau…

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Îți spuneam că și o parte dintre colegii noștri au ajuns să facă această interfață cu chirurgia plastică, în care se injectează diferite soluții.

Dr. Mihail: Soluții cu acid hialuronic.

Invitatul: Exact. PRP, și lista este foarte complexă. Nu aș recomanda să se ducă cineva către această parte de medicină comercială. Nu cred atât de mult în ea. Mi se pare că este mult marketing și multă medicină comercială, iar într-un final nu văd niște avantaje majore ale pacientului, decât probabil ale clinicii și ale doctorului, și să vorbim de cele financiare.

Dr. Mihail: Cât de importantă este…

02:05:39  ·  Igiena penisului

Dr. Mihail: Igiena penisului și cum se face ea corect, să zic? Ce presupune ea?

Invitatul: Igiena penisului? Sigur că da. E una fiziologic normală, adică bărbatul trebuie să și-o facă în fiecare zi, cu apă și săpun. Nu ar trebui să fie un subiect tabu, nu trebuie eliminată din rutină. Mai ales dacă ai și niște boli de tip diabet zaharat, ajungi să ai o imposibilitate de decalotare. Adică practic prepuțul, pielea anterioară, rămâne pe gland, nu se mai poate decalota.

Invitatul: Și am avut un caz, îmi vine acum în cap, de pe vremea când eram rezident la Fundeni, cu un pacient diabetic cu o fimoză strânsă. Deci imunosupresat și cu o fimoză strânsă, care a ajuns să facă dializă.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: De la ce? De la o patologie nesemnificativă, la care operația este ridicol de ușoară.

Dr. Mihail: A început să facă dializă și…

Invitatul: De ce? Pentru că nu mai putea urina. A fost atât de neglijent cu această problemă, încât timp de luni de zile meatul uretral, adică pe unde iese urina la nivelul penisului, a fost închis total. Pacientul nu a putut urina timp de luni de zile și a ajuns într-o insuficiență renală cronică, în regim de hemodializă.

02:07:16  ·  Prostata. Testul PSA

Dr. Mihail: …dacă nu ai un risc în familie sau, mă rog, risc personal. Bazându-te pe datele din familie, se face acest PSA. Ca să revenim la PSA, la început se face acest PSA. Și ce e de fapt PSA-ul, de ce crește și de ce există atât de multă controversă în jurul lui, inclusiv între medici, inclusiv în studii? Unii medici se contrazic sau unele studii contrazic studii mai vechi și spun: „Domnule, PSA mare nu înseamnă cancer.”

Invitatul: Dezbaterile noastre de la congrese sunt parcă fără finalitate. Despre această noțiune de PSA: el este adjuvant la diagnostic, este extrem de util în urmărirea cancerului. Dar să nu îl absolutizăm.

Dr. Mihail: Ok.

Invitatul: Adică un PSA mai mare nu înseamnă că ai cancer. Mihail, imaginează-ți că ai o inflamație a prostatei. Inflamația prostatei o să îți crească valoarea PSA-ului. Imaginează-ți că ai un adenom de prostată. Nivelul PSA-ului trebuie raportat la volum, că vorbeam noi de castană. Dacă PSA-ul, să spunem, este trei la o castană, comparat cu un PSA de trei la un pomelo, probabilitatea de a avea cancer de prostată la pomelo este mult mai mică, către nesemnificativă.

Dr. Mihail: Am înțeles. Deci este un marker care e… De ce este de fapt PSA-ul ăsta?

Invitatul: El este secretat de niște acini glandulari prostatici și este specific prostatei. Poate să îți crească inclusiv în traumatisme. Inclusiv tușeul poate să creeze un mic salt al valorii PSA-ului.

Dr. Mihail: Inclusiv în infecții, bănuiesc, de prostatită.

Invitatul: Inclusiv în infecții de tip prostatită acută, unde îți sare PSA-ul la niște valori enorme, dar tu ai simptomatologia urinară.

Dr. Mihail: Hm.

Invitatul: Da. Ne imaginăm această castană ca pe un burete. Dacă ai stors buretele, curge PSA din el. Și dacă ai cancer, o să curgă constant PSA și asta îți dă de bănuit. Dar sunt multe alte situații care pot să crească acel PSA.

Dr. Mihail: Mă gândesc că, ținând cont de faptul că PSA-ul totuși e considerat un marker tumoral în cancerul de prostată, și ținând cont de atât de multe situații în care PSA-ul poate să crească, bănuiesc că sunt mulți pacienți care vin speriați la tine cu un PSA mare, crescut peste limită pe analize.

Invitatul: Pe lângă acest PSA, pentru că ne aflăm într-o eră a analizei de tip AI, big data, laboratoare care investesc milioane și milioane în cercetare, au mai apărut adjuvanți, adică, pe lângă PSA, să ne ajute și alți markeri genetici.

02:10:03  ·  Sănătatea mintală. Furia și depresia

Invitatul: Negarea sănătății mintale, refuzul ideii de depresie, de anxietate, de terapie, convingerea că bărbatul puternic nu plânge și nu cere ajutor. Ceea ce îți arată în ce mod au evoluat din punct de vedere emoțional încă de copii. Pentru că atunci când tu crezi cu tărie că un bărbat nu trebuie să plângă, acela este un bărbat care deja nu a putut să își exprime emoția.

Și atunci când ajungi într-un punct în care, ca adult, tu militezi pentru asta, o emoție reprimată este o emoție de care nu poți să scapi, oricât ai vrea tu, și aceea este furia. Pentru că toate emoțiile reprimate, la un punct, se transformă în furie și în agresivitate. Și atunci, dacă tu asociezi astea cu alfa, e foarte ușor să îți justifici temperamentul, să justifici agresivitatea și să spui: băi, așa este un bărbat adevărat. Pentru că e foarte greu să înțelegi că nu. Astea sunt toate rănile și toate incapacitățile de a manifesta niște emoții care, la un moment dat, îmi fac rău mie.

Dr. Mihail: Dar știi cum? Negarea asta a sănătății mintale e fix capacitatea unui parazit care este descoperit și atacat de corp de a face noi enzime care se întorc împotriva imunității tale, care îl fac imun la imunitatea nou creată. Este un fel de manosferă care zice: OK, ce s-a întâmplat luna asta? Păi, am mai pierdut 20% dintre clienți, că s-au dus în terapie și și-au dat seama că e un bullshit și că le facem rău. Aha, și ce facem? Păi, hai să negăm sănătatea mintală, să le explicăm că, dacă ești supărat și deprimat, e vina ta.

Invitatul: N-ai lucrat suficient. Ești slab, ești slab, și dacă rămâi în mentalitatea asta, rămâi beta.

Dr. Mihail: Tu trebuie să depășești, să ieși din mentalitatea asta, să crești. Adică ți se vând aceste soluții, dar nu sunt soluții, de fapt sunt niște idei. Eu îți zic: tu trebuie să faci asta. Faptul că eu îți zic că trebuie să faci nu înseamnă că ți-am zis și cum.

Invitatul: Tu trebuie să nu fii deprimat. Mă bucur totuși că încep să fie niște role models, bărbați în societate care sunt sportivi, care sunt actori, care sunt vizibili și care încep să vorbească despre sănătate mintală, despre depresie, despre anxietate. Încep să fie tot mai multe astfel de exemple în societate și cred că asta o să contracareze puțin iluzia că doar oamenii ăștia valoroși fac parte din manosferă.

Și știi cum, auzim totuși replica asta foarte mult și de la multe alte categorii de oameni, iar discursul clasic sună cam așa: ei, domnule, pe vremea mea, când se muncea, nu exista depresie. Că dacă te trezești, te duci la muncă și îți faci treaba, n-ai nicio depresie. Păi, normal că dacă stai pe canapea toată ziua, te ia depresia.

Dr. Mihail: Corect. Dar acuma pot să fac o glumă: marii lideri ai manosferei nu se duc la muncă toată ziua. Fac investiții și stau pe canapea toată ziua.

Invitatul: Cumva se contrazic.

Dr. Mihail: Corect. (râsete)

Invitatul: Și nu.

Dr. Mihail: Nu au o muncă în care să spui că fac ce făceau bunicii noștri, care se trezeau dimineața și se duceau la câmp. Ceea ce fac ei este social media în mare parte, networking.

Invitatul: Investiții.

Dr. Mihail: Și sală.

Invitatul: Și sală, exact. (râsete) Și lux maxing.

02:13:17  ·  Masculinitate sănătoasă

Dr. Mihail: Cum arată această masculinitate sănătoasă? Exact așa. Bărbatul care nu este perfect, care poate să se îmbolnăvească, și asta nu înseamnă că este un beta. Care poate să plângă uneori când pierde ceva, și asta nu înseamnă că este slab. Care poate să aibă momente de dificultate, care poate să nu fie întotdeauna the main provider, care are nevoie și de ajutor, care cere opinia celorlalți, și asta nu înseamnă că el este incapabil să ia o decizie.

Dar știi, asta înseamnă că noi, tradițional, suntem cumva construiți și dăm apă la moară manosferei, pentru că noi, tradițional, suntem fix opusul a ceea ce ai descris tu mai devreme. Păi, adică tradiția…

Invitatul: Familia tradițională din România bifează foarte multe dintre căsuțele pe care tu tocmai le-ai citit. Noi suntem într-un spațiu în care abia acum începem să recuperăm câteva sute de ani de evoluție și de dezvoltare socială, în care nu suntem încă în pas cu restul lumii. Tradiționalismul la noi înseamnă, în genere, o familie în care bărbatul trebuie să meargă și să facă ceva pentru a-și demonstra valoarea. El este responsabil de sinele identitar, de statut, iar mama este acolo pentru gospodărie, pentru sinele emoțional: stă, ocrotește, îngrijește și are grijă ca totul să fie în regulă, pentru ca acel bărbat să poată merge mai departe.

Acum ne-am mai dezvoltat și noi, totuși, nu mai suntem chiar în acel punct, dar avem o bază căreia îi spunem tradiție, pentru că nu ne place să îi spunem trecut, și din care pornesc toate curentele astea. Și atunci prinde foarte bine la noi, pentru că o să vină unul și o să zică: „Ce, bă, că așa era și în trecut, că am auzit eu, lasă că știu eu. Vin bărbații înapoi, au venit femeile să ne ia nouă joburile.” Deci au venit ca imigranții.

E foarte ușor să vinzi o idee și omul să zică: „Da, mă, chiar așa e? Ai avut dreptate, 20%. Vai de capul meu, ce fac eu cu 20%? Numai atâtea sunt toate femeile care mă vor? Trebuie să mă duc la sală.” Și crezi, pentru că eu îți dau un procent și, dacă eu sunt suficient de credibilă, o să zici: „Da, mă, Sandra e psiholog clinician. Ați zis o chestie, e logică, trebuie să mă gândesc, o să iau în considerare chestia asta.”

Pentru că mulți dintre liderii manosferei, uită-te puțin la ei, etalează tocmai valorile manosferei, nu? Dacă te uiți la liderii spirituali din alte secte și din alte forme de toxicitate, ei etalează exact ceea ce vând. Fiecare îți arată: uite, vrei să fii ca mine, după chipul și asemănarea mea.

Dr. Mihail: Așa, ca mică paranteză: ai descris un bărbat vulnerabil sau un bărbat care nu e vulnerabil? Ai descris masculinitatea sănătoasă ca fiind reprezentată de un bărbat care poate să greșească, care se poate îmbolnăvi, care nu e un beta dacă se îmbolnăvește, care poate să plângă, care poate să își arate emoțiile. E anormal ca un bărbat să nu plângă deloc?

Invitatul: Da, este anormal ca un om să nu plângă deloc. Organic, organismul nostru are nevoie și de descărcarea asta. Noi avem emoții, iar emoțiile sunt la fel pentru toți. Emoțiile coexistă, le avem pe toate în același timp ca abilități și sunt disponibile în orice moment. În momentul în care eu sunt copil, mă nasc cu un plâns.

Plânsul acela are un scop funcțional, biologic. Dacă la un moment dat plânsul acela nu mai există, este pentru că plânsul m-a pus în pericol sau pentru că plânsul nu mi-a fost ascultat. În momentul în care eu m-am dezvoltat ca mamifer pe planeta asta, plânsul ăla atrăgea atenția asupra anumitor aspecte sau, pur și simplu, era un plâns de detensionare. Dacă eu, la un moment dat, nu am mai putut să îmi folosesc această abilitate, pentru că este un skill, e o abilitate, dacă nu am mai putut să o fac, e ca și cum ai avea mai multe chiuvete în casă și una dintre ele ar fi înfundată permanent.

E sănătos să fie înfundată permanent? Nu știu dacă te-ai obișnuit și te duci la celelalte, dar eu aș zice că nu.

Dr. Mihail: E interesantă perspectiva asta cu chiuveta care e înfundată permanent și e un lucru care cumva ar trebui să ne dea de gândit. Dacă nu plângi niciodată ca persoană matură, înseamnă că e posibil ca ceva să fie blocat undeva, nu? În felul în care ai fost învățat, în care ți s-a spus că bărbatul nu plânge niciodată.

Invitatul: Ceva s-a solidificat în direcția aceea. Poate să fie ceva care nu se va mai debloca. Dacă eu am învățat să trăiesc într-un anumit fel și tot ceea ce s-a întâmplat mi-a creat niște neurosinapse, pentru că neurosinapsele se creează în funcție de expunere, dacă eu fac toate lucrurile cu mâna dreaptă, va fi foarte greu ca după 40-50 de ani să îmi folosesc mâna stângă. Va fi subdezvoltată.

Exact la fel este și cu partea asta emoțională. Dacă eu nu am putut să exprim tristețe, frustrare, vulnerabilitate, înseamnă că nu am putut și nu știu cum să mă apropii de emoțiile acelea. Și poate s-a creat o disociere atât de profundă încât eu chiar o să cred că ele nu există pentru mine, dar ele există.

Iar iluzia asta, că un bărbat vulnerabil este un bărbat slab sau că este vreun beta, eu zic că e o mare iluzie. Sunt bărbați faimoși, cunoscuți, care în opinia mea, că na, îmi dau opinia ca femeie, nu sunt beta și care mie nu mi se par niște oameni vulnerabili, pe care să îi vezi că plâng toată ziua. Sunt o mulțime: sunt fotbaliști, sunt actori…

02:18:55  ·  Recomandarea finală a medicului

Dr. Mihail: Ce mesaj ai avea pentru, nu știu, un pacient care simte că ceva nu e în regulă, simte că ceva s-a schimbat, dar se gândește: lasă, poate trece. Nici măcar nu își recunoaște, îi este rușine să vorbească. Unde să meargă, cu cine să vorbească? Cum să facă asta?

Invitatul: Lăsați falsele pudori deoparte. Dacă realmente vorbim de patologii importante și pacientul simte că ceva este modificat în zona aceasta urologică, duceți-vă la medic. Mai degrabă o evaluare pe care am avut-o degeaba și ajungem la concluzia că pacientul este clinic normal, ecografic, paraclinic și așa mai departe, iar pacientul pleacă liniștit acasă, decât să ajungă mult prea târziu. Lucrurile pot fi rezolvate, lucrurile pot fi vindecate.

A descoperi o patologie, adică un cancer, într-un stadiu incipient… Gândiți-vă că vindecabilitatea este extrem de ridicată și putem vorbi de tratament curativ al cancerului. Nu toată lumea trebuie să facă chimioterapie, să îi cadă părul. Nu toată lumea trebuie să facă inclusiv chimioterapia pe care noi o știam, sau am văzut pacienți cu peruci și ne cutremuram. Nu s-a mai ajuns în aceste puncte, inclusiv radioterapia, în care și tu, Mihail, îți aduci aminte, cu complicațiile post-radioterapie ale pacienților, care sunt redutabile. Nici ea, nu s-a mai ajuns la acest punct.

Medicina evoluează. Este foarte stereotaxică, ultra-țintită, și chirurgia la fel. Chirurgia a plecat departe. Imaginează-ți că, dacă în anii ’90 vorbeam de chirurgie laparoscopică, anii ’80, ’90, deja din 2000 au trecut 25 de ani de chirurgie robotică.

Dr. Mihail: Da.

Invitatul: Partea asta este într-o dinamică extraordinară. Cercetarea în tratamente, cercetarea în maniere și tehnologii chirurgicale, ghiduri. Toate lucrurile astea sunt pentru beneficiul pacientului. Nu vă feriți, nu vă fie teamă. Duceți-vă cât mai repede când simțiți că ceva nu este în regulă. Adresați-vă profesioniștilor și gândiți-vă că există rezolvări pentru majoritatea lucrurilor.

Dr. Mihail: Vreau să te întreb acum, spre final, despre acest concept al sănătății masculine. Nu crezi că există poate prea puțină educație sau conștientizare în sensul ăsta și că ar trebui să facem mai multă conștientizare în privința sănătății bărbatului? Uite, până și noi, de exemplu, înainte să te avem la podcast, am avut trei podcasturi despre menopauză. De aia, e un subiect foarte important, dar am stat și după aia și ne-am gândit. Chiar și astăzi vorbeam cu Claudiu Ionescu, colegul meu, și ziceam: băi, stai un pic, avem trei podcasturi despre menopauză, niciunul despre sănătatea masculină. Adică noi ce suntem? Nu suntem bărbați, nu vrem și noi să fim sănătoși?

Și cumva e un subiect care îți scapă, știi? Pare că sănătatea masculină e ceva de care n-ai nevoie, știi? Și de fapt se pare că ai nevoie. Și vreau să te întreb, uite, un bărbat, de exemplu, care e sănătos, e activ, e interesat de sănătatea lui, are ce să facă venind la tine la un consult? Și ce i-ai face tu la un consult? Un bărbat, să zic, de 40 de ani.

Invitatul: Ok. Legat de sănătatea bărbatului, știi foarte bine că a apărut o ramură a medicinii care se cheamă Men’s Health și în acest moment există congrese legate de asta. Există lucrări științifice legate de asta și toate astea au apărut pentru că bărbații tind să trăiască mai puțin decât femeile și să fie mai bolnavi decât femeile. Asta e o chestie care este dovedită, pentru că bărbatul tinde să își controleze mai puțin sănătatea și să meargă la medic doar atunci când a ajuns într-o situație critică. În rest, nu e prea interesat să își facă, de exemplu, niște analize de rutină. Da.

Dr. Mihail: Ok.

Invitatul: Bărbatul nu e foarte conștient de cât de importantă e sănătatea lui și cât de important este rolul lui. De exemplu, un cuplu, revin un pic la partea de fertilitate, se consideră că infertilitatea de cuplu e o chestiune care ține în primul rând de parteneră, în primul rând și în primul rând de femeie, și că pentru bărbat nu e atât de important ca el să fie evaluat. Cred că ar trebui făcută o campanie de conștientizare a importanței sănătății bărbatului, a importanței sănătății reproductive a bărbatului, în ideea de a avea copii, de a avea copii sănătoși și așa mai departe. Bărbatul este la fel de important ca și femeia. Evaluarea și tratamentul lui sunt la fel de importante ca și evaluarea femeii. Iar asta nu se știe în acest moment sau, mă rog, nu e conștientizată.

Dr. Mihail: Am ajuns la final și sunt o grămadă de lucruri pe care le-am aflat, dar cel mai important e ăsta: că testosteronul nu e un elixir al tinereții sau al vieții bune. Testosteronul este un hormon care se suplimentează la indicația medicului, atunci când nu ai suficient, când ai deficit pe analize, deficit simptomatic, adică poți să legi anumite simptome de acel deficit. Și se pare că asta este regula în foarte multe arii medicale: foarte multe lucruri se testează și se suplimentează sau se tratează atunci când ele sunt simptomatice și îți dau semne clare că ai prea puțin.

Am aflat că există și suplimente care par să ajute la creșterea testosteronului. Eu personal, repet, eu personal, nu le-aș lua, pentru că mi-e frică de contaminarea acelor suplimente. Totuși, cred că, dacă tu ai vrea să ai un nivel mai mare de testosteron, în mod cert e mult mai bine să optezi pentru suplimente decât pentru testosteron injectabil. Am văzut și cât de riguroasă este terapia asta, TRT, cât de multe teste se fac în mediul clinic înainte de a începe această terapie, și acolo crești doar cu puțin nivelul de testosteron, îl aduci în zona optimă, nu îl triplezi față de normal.

Și sper ca lucrurile astea să vă ajute și pe voi. Și, în final, stilul de viață. Și asta îmi place, că în final concluzia e aceeași. Am putea să o înregistrăm și să o repetăm la fiecare final de podcast: somnul bun, mâncatul de legume, în special chestii verzi, mâncarea gătită acasă, activitatea fizică, nu să te distrugi la sală, ci să mergi după fiecare masă, să faci 10.000 de pași pe zi, să mergi cu bicicleta pedalând din picioare. Sunt chestii esențiale pe care le putem face în viața de zi cu zi pentru sănătate. Și după „sănătate” puteți să treceți orice: pentru sănătatea creierului, pentru sănătatea cardiovasculară, pentru sănătatea metabolică sau pentru sănătatea aparatului sexual masculin și a testosteronului.

Invitatul: Exact.