Dr. Mihail: Omule, te salut, doctor Mihail. Aici un nou podcast Boabe de cunoaștere. Și acum vorbim despre tine dacă ești bărbat și e important să rămâi la acest podcast. Dacă ești bărbat, e bine să rămâi și dacă ești femeie și ai în grijă un bărbat. Pentru că după cum te-ai prins deja bărbații, noi suntem niște creaturi ciudate. Avem impresia că dacă mergem la sală, bem vin roșu de la țară și mâncăm slănina aia naturală de la stână, suntem ok cu sănătatea, nu-i așa? Suntem de fier. N-avem nevoie de doctor, n-avem nevoie de controale. O să depășim noi toate aceste semne care apar și ele nu întârzie să apară. Oboseală cronică, da, poate dureri în piept, poate tensiune arterială care te duce la dureri de cap, dar tu zici nu, tu ești bărbat și tu mergi mai departe pentru că n-ai timp, da? Poate ai două joburi, poate lucrezi foarte mult și nu ai nevoie de doctor și fix aici apar semne pe care dacă le sesizezi din timp, dacă te duci la doctor, dacă faci lucrurile despre care vorbim astăzi, poți să-ți prelungești viața și poți să-ți prelungești viața sănătoasă și să eviți problemele la care inevitabil altfel vei ajunge. Așa că vorbim despre sănătatea bărbatului, vorbim despre ce obiceiuri îți sabotează sănătatea și ce schimbări mici zilnice poți să aduci în viața ta. Ce analize să faci, ce să mănânci, ce să nu mănânci ca să ai o viață cât mai sănătoasă. Și vorbim astăzi cu doamna doctor Anca Tâu. Este medic cardiolog din cadrul rețelei de sănătate Regina Maria. Rețea care sprijină acest podcast, sprijină acest material și îi mulțumim pentru asta. Anca, bine ai venit la Boabe de Cunoaștere.
Dr. Anca Tâu: Bine te-am găsit. Mulțumesc foarte mult pentru invitație. Sper să reușim să aducem puțină lumină.
Dr. Mihail: Sigur reușim. Adică cred că orice am vorbi, am putea să facem absolut orice fel de podcast de sănătate pentru bărbați, tot i-ar ajuta. Atât de puțin facem noi, unii dintre noi, pentru sănătatea noastră. De ce crezi că amână atât de mulți bărbați controlul medical și au impresia că dacă merg la sală, fac un pic de sport, fac un pic de mișcare și bunicul a trăit până la 90 de ani și n-a avut doctor în vârful muntelui, înseamnă că și el, bărbatul în cauză, poate să facă la fel.
Dr. Anca Tâu: Da. Bine, cred că asta este o chestie culturală în primul rând, asta este în cultura nu numai românească, dar și în cultura latină. Bărbatul e puternic, bărbatul e stâlpul casei, bărbatul trebuie să-și ascunde emoțiile, să nu plângă, să nu-și arate slăbiciunile și atunci cu siguranță și asta face parte tot dintr-o abordare, dintr-o atitudine oarecum culturală, nicidecum din alt punct de vedere. E deja știut că în societățile, mă rog, în societățile nordice și japoneze, lucrurile acestea s-au schimbat foarte mult, iar atitudinea proactivă, profilactică nu face altceva decât să aducă ani în plus fiecăruia dintre cei care înainte aveau oareșice frâne în sensul acesta. Și nu numai asta, așa cum ai spus mai înainte, e vorba de sănătatea anilor și nu de numărul lor. Deci, cred că aice este o problemă care ține foarte mult de cultură și de educația noastră. Trebuie să facem cumva ca bărbatului român sau în general bărbatului latin să i se pară mai șmecher, să trăiască mai sănătos, mai mulți ani decât să fie ăla dur care n-are nevoie de controale.
Dr. Mihail: Care-s cele mai des întâlnite scuze pe care le-ai întâlnit de la bărbați când a venit vorba de un control de rutină?
Dr. Anca Tâu: Păi, e foarte simplu. Mulți dintre ei, mă rog, asta vorbesc așa de despre bărbații de o anumită vârstă, 40 plus aș zice, vin pentru că soția i-a adus la medic, ei neștiind exact care este motivul pentru care se prezintă și nici nu sunt foarte convinși că e bine ce fac pentru că nu-i doare nimic. Dacă nu te doare nimic, de ce să te duci la doctor?
Dr. Mihail: Sunt curios care-s, să zic, patologiile care nu dor, dar progresează și ne fac rău.
Dr. Anca Tâu: În general, boala cardiovasculară nu este, nu se instalează brusc. Boala aterosclerotică. Asta e doar când vedem atunci e vârful icebergului. Ea se instalează progresiv. Sunt ani de zile în care progresează și toate lucrurile astea dacă sunt bine supravegheate și există programe serioase de prevenție, pot fi foarte bine ținute sub control. Momentul în care te doare ceva… Deci, întotdeauna există o perioadă liberă care te poate anunța și în care ai putea să faci ceva. În general, boala coronariană sau infarctul sau accidentul vascular te anunță cam cu șase luni, 12 luni înainte, dar trebuie doar să recunoști și să vezi semnele și să fii foarte atent la ceea ce ți se întâmplă. Poate să fie, așa cum ai spus la început, o oboseală. Oboseală care de multe ori oamenii zic aia, păi am obosit că e vârsta. Se uită, zic, la buletin. Altă greșeală, după părerea mea. Adică nu neapărat vârsta este un factor. E adevărat că la vârstele extreme poți să zici și despre asta, dar în principiu trebuie să fii atent și să fii foarte precaut în tot ce ți se întâmplă. Palpitațiile, durerile care nu întotdeauna sunt tipice. Nu întotdeauna o durere în piept înseamnă că te anunță, stai să vezi că mâine ți se întâmplă necazul. Poate să fie o durere în umăr sau poate să fie o durere în cot sau poate să fie o durere în mandibulă. Nu sunt toate lucrurile foarte clare. Așa, în cărți, toate lucrurile sunt extrem de simple și diagnosticele se pun pe loc. Dar ăsta este și motivul pentru care există în toată lumea asta programe de prevenție, pentru că s-a constatat că prevenția este cea mai bună armă pentru a fi sănătos, nu tratamentul. Există tratamente extraordinare în momentul de față și știm cu toții că poți să pui stenturi, poți să pui valve pe cateter, poți să pui valvă în valvă, poți să faci să pui defibrilatoare și așa mai departe, dar nu ăsta-i sensul medicinii. Asta într-adevăr este partea extraordinară că ia uite unde s-a ajuns și într-adevăr medicina a ajuns foarte departe. Cred că cea mai mare cucerire a medicinii este prevenția. Adică să n-ajungi în zona aia în care să te duci către partea intervențională. Și cred că spre asta își dorește toată lumea. Vrea să nu fie un pacient interesant. Adică eu nu mi-aș dori să ajung un pacient interesant pentru medici. Aș vrea să fiu cel mai banal și nesemnificativ ever.
Dr. Mihail: Exact. Să nu ajungi pacientul ăla care să zică: „Mamă, ce tare a ajuns tehnologia, ce pacemaker mi-a pus.”
Dr. Anca Tâu: Da, da, exact. Sau ce Robocop am devenit, mă rog. Da, știi și e din se vorbește din ce în ce mai mult despre asta și cred că asta este medicina viitorului și începe să fie și medicina prezentului pentru că cumva ce învățăm noi în facultate este să tratăm boli și atunci algoritmul simplu este: îți trăiești viața normal ca un bărbat adevărat. Mănânci slănină de la stână, bei vin roșu, te duci la sală și când apar primele semne de boală sau când apar semnele că ceva e în neregulă, te duci la doctor, îți faci analize, sunt OK, te întorci la stilul tău de viață. Când ceva este stricat se caută cauza acelui lucru. Deci căutăm să reparăm ceva ce este stricat. Ori de fapt direcția în care merge medicina este să fii bine, da? Să fii sănătos și să ai controale periodice pentru că atunci când vezi cea mai mică deviere de la normal, fie pe analize, fie pe cum te simți, să poți să intervii atunci și să-ți păstrezi sănătatea, nu să tratezi problemele. Așa că mi-ar plăcea să aud de la tine care este… ca să vedem pe vârste ce controale ar trebui să facă și ce analize de bază ar trebui să facă un bărbat de 30 de ani sau de 40 de ani sau de 50 de ani.
Dr. Anca Tâu: Există în momentul de față niște ghiduri ale societăților europene și americane de prevenție. Cel european a apărut în 2024, cel american în 2023 și care au niște direcții, mai bine zis că nu e niciodată o rețetă perfectă despre ceea ce trebuie să însemne prevenția. La bărbații la 30 plus e important să-și facă un set de analize care să cuprindă un profil lipidic, pentru că este știut că dislipidemia este un factor de risc pentru boala cardiovasculară, o electrocardiogramă, să se măsoare o tensiune arterială, adică lucruri banale. Dacă există cumva factori de risc în familie și aice mă refer la ereditate, dacă există moarte, moarte prematură în familie la rudele de gradul întâi, atunci cu siguranță lucrurile astea pot să înceapă și mai devreme. Controalele se pot face la doi ani dacă nu sunt lucruri speciale și se merge foarte mult pe recomandările acestea igienodietice, adică controlul greutății corporale. Asta este un lucru absolut obligatoriu. Activitatea fizică, activitate fizică care trebuie să fie regulată, nu din când în când, nu o dată pe săptămână, nu de două ori pe săptămână. Este clar și dovedit în nu numai în ghiduri, în statement-uri și așa mai departe, în articole în care se arată foarte clar că aproximativ 150 de minute de activitate fizică este benefică și reduce riscul de evenimente cardiovasculare cu…
Dr. Mihail: Pe săptămână. Da.
Dr. Anca Tâu: Da, pe săptămână.
Dr. Mihail: E un minim.
Dr. Anca Tâu: Este un minim. Sigur, nu trebuie să ne oprim aici. Activitate fizică însemnând practic de la mersul pe jos la orice sport îți place, dar mersul pe jos este ceva care ne este la îndemână. Nu trebuie să mergem la competiții, la maratoane sau eu știu la lucruri de genul ăsta sau la sală să faci nu știu ce. Mergi pe jos. Mers pe jos, lăsat mașina, mers pe jos, urcat scările nu cu liftul, ci cu scara. Lucruri care ne sunt la îndemână. Putem să le facem, dar totul e să vrem să le facem, să înțelegem că este extrem de important pentru sănătate.
Dr. Mihail: Ai spus profil lipidic pentru că asta de multe ori să zic e primul semn că lucrurile încep să se strice sau mai exact dacă ai un colesterol crescut și alte valori modificate, asta înseamnă că vasele tale sunt deja erodate. Fiecare zi în care ai acel colesterol crescut, acel colesterol se depune. La ce trebuie să fim atenți? E suficient să ai să-ți faci analize de colesterol total sau sunt și alte analize pe care le-ai recomanda, cum este Apo B?
Dr. Anca Tâu: Da, cu siguranță acuma lucrurile s-au mai rafinat. Într-adevăr, colesterolul total e un lucru în momentul de față, este o analiză destul de ambiguă. Poți să nu… poți să pui un diagnostic doar pe colesterolul total. Se merge foarte mult în momentul de față. Ghidurile de bună practică medicală, nu neapărat cardiologică, urmăresc fracțiunea respectiv LDL colesterolul. Iar în momentul de față există și aceste două molecule, respectiv apolipoproteina B și lipoproteina A, care ne arată riscul de evenimente cardiovasculare individual. Adică Apo-ul, apolipoproteina B este o analiză care arată mai bine zis numărul de particule aterogene pe care îl avem. Adică, să fiu mai precisă, LDL-ul tău și LDL-ul meu ca analize sunt la fel, să-i zicem 100, dar riscul este… fracțiune aterogenă, e low density lipoprotein. Da.
Dr. Mihail: E colesterolul rău.
Dr. Anca Tâu: Colesterolul rău. Exact. Da. Deci LDL-ul este același. Avem același LDL, dar riscul nostru este diferit și asta…
Dr. Mihail: Pentru că la el e cumva rău, între ghilimele. Adică ce vrei să spui este că poate să fie rău sau mai puțin rău, chiar dacă valoarea absolută e 100 la amândoi. Da. Și e aceeași.
Dr. Anca Tâu: Da. Așa este. Este fracțiunea care este implicată în formarea plăcilor de aterom și în depunerea pe vase. De despre asta se discută foarte mult, nu despre el ca particulă. Deci, practic, el este cel care este cel mai implicat în rigidizarea vasului, că practic asta ne interesează. Dacă vasul își pierde elasticitatea și se rigidizează, atunci cu siguranță că o să se rupă mai ușor, o să se înfunde și așa mai departe. Deci noi aice nu vrem să ajungem și atunci controlăm factorii pe care putem să-i controlăm. Unul dintre ei este această dislipidemie. Nu este o singură acțiune. Nu vorbim de un factor de risc, domnule, gata, scădem LDL-ul și suntem sănătoși forever. Nu, sunt mai mulți. Iar toată interacțiunea asta dintre ei concură practic la prevenție.
Dr. Mihail: Hm. Fumat, greutate, colesterol. Apo B. Deci acest Apo B înseamnă numărul de particule aterogene pe care le avem fiecare. Adică tu ai 100, eu am 100, dar Apo B-ul tău e mai mare ca să nu zic că-i al meu. [râsete]
Dr. Anca Tâu: Ca să nu zic că-i al meu,
Dr. Mihail: Că nu mi-ar plăcea. [râsete]
Dr. Anca Tâu: Glumesc. Glumesc. Da. Deci este această diferență care arată că ești un pic la…
Dr. Mihail: Cât e al tău?
Dr. Anca Tâu: Păi cred că e foarte bun. Adică l-am măsurat anul ăsta. În general o dată pe an îmi fac toate analizele de laborator. Adică sunt destul de atentă la lucrurile astea. Era ok. Era în jur de 50-55 cam așa.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Tâu: Și mai este un marker, un biomarker foarte interesant și care în momentul de față a intrat și în ghiduri. Este lipoproteina A, care este un biomarker genetic și care arată riscul de evenimente cardiovasculare individual pe care îl are oricare dintre noi.
Dr. Mihail: E un risc individual.
Dr. Anca Tâu: Este da, asta este o analiză care se face, nu se poate schimba o dată în viață, din păcate nu se poate modifica. De asta este un biomarker genetic și el ne arată riscul pe care noi îl avem. La ce ne folosește în momentul de față? Ne folosește la atitudinea de prevenție, adică cât de mult scădem LDL colesterolul, astfel încât să fim cât se poate de, mă rog, puțin expuși la evenimentele cardiovasculare. În momentul de față nu există niciun tratament și nici această scădere, nici medicația actuală nu reduce riscul. Riscul este redus prin toți ceilalți factori pe care încercăm să-i reducem. Sunt în studiu medicamente care sunt deja în studiu de fază trei și probabil că la anul o să apară și medicație care să reducă lipoproteina. E foarte interesant. Toate lucrurile sunt în mișcare. Dinamica asta e foarte…
Dr. Mihail: Cum să zic, fascinantă din punctul meu de vedere și cred că ceea ce e important este că lucrurile se rafinează, se personalizează. Adică nu mai este dacă îți aduci aminte, dar nu cred că ești foarte tânăr… [râsete] Acum 20 de ani, 25 de ani se discuta despre colesterolul total și toată lumea zice a zice marea conspirație. Atunci mergea 220 și acuma nu e bun nici 200.
Dr. Anca Tâu: A da, da. Ce zice că valorile astea au tot scăzut de-a lungul timpului și oamenii zic: păi dar de ce acum 20 de ani mergea 200, acum am ajuns la 160. Cumva vrei să ne vinzi niște medicamente? Exact. Ți-au rămas un stoc în plus și ai schimbat ghidurile. Dar care e realitatea de fapt?
Dr. Mihail: Da, da. Chestia asta cu Big Pharma. Da.
Dr. Anca Tâu: Nu, realitatea este că în spatele tuturor acestor recomandări și în spatele acestor ghiduri care se actualizează o dată pe an, o dată la doi ani, sunt tot felul de societăți care reactualizează ghidurile, stau studii importante, studii pe populații largi, studii care arată, au niște end point-uri și în funcție de asta se stabilesc anumite criterii. Nu e că vreau eu mâine să-ți zic ție, vezi că ar trebui să ai LDL-ul 20, să zicem. Alfa, nu contează. Da. Deci aici la în spatele medicinii în momentul de față e foarte multă știință și sunt lucruri care sunt foarte clare și pe măsură ce trece timpul și tehnologia se dezvoltă, noi știm din ce în ce mai multe despre organismul nostru sau încercăm și încercăm să luăm act și să acționăm în sensul în care să nu ni se întâmple lucrurile rele.
Dr. Mihail: Da. Da, deci știința evoluează și cumva ghidurile sunt updatate. E bine să fii și tu updatat, să te duci la medic, să ții valorile astea cât se poate de jos. Foarte rar mi se întâmplă mie să-mi arate cineva niște analize și să zic: „Mamă, cât de tare ai LDL-ul în zona optimă, ai colesterolul super bine, Apo B-ul bine. Ce faci? Zi-mi un secret.” Și culmea e că de multe ori persoana care are analizele astea perfecte nu e neapărat cea mai sfântă persoană și e de multe ori e cumva genetic ai un profil lipidic super super bun. Ceva te ajută sau poate e o persoană să zic are normă ponderală, are un stil de viață sănătos. De cele mai multe ori am însă văd analize cu valori modificate. Un LDL un pic ciupit, un pic mai sus, un Apo B un pic mai sus, un colesterol total mai mare decât ar trebui să fie. Cât de important este să scădem aceste valori și cum am putea să intervenim concret pe scăderea acestor valori?
Dr. Anca Tâu: Depinde de vârstă, fără doar și poate. Încă o dată repet, depinde de antecedentele heredocolaterale ale fiecărui pacient și sigur că depinde și de obiceiurile pe care le are. Adică dacă este un pacient, să zicem, la 30 de ani, primul lucru pe care cred că trebuie să-l faci este să încerci să-l convingi, că eu cred că toată lumea știe că nu e bine să fumezi, să-l convingi să abandoneze fumatul. Asta ar fi un factor pe care ai putea să-l scazi. Apoi greutatea corporală și activitatea fizică s-o crească. Deci aice sunt astea sunt măsurile nonfarmacologice despre care vorbim. Ulterior, dacă după 40 de ani, există niște scoruri de risc. Se numesc scor 2 sau ASCVD. Sunt niște scoruri care sunt făcute să ne ajute, să ne dăm seama exact care este riscul de evenimente cardiovasculare la 10 ani și în funcție de care putem să ne gândim dacă măsurile acestea igienodietice sunt ok și s-au optimizat. Dacă există o boală aterosclerotică documentată și asta presupune practic o evaluare, un screening aterosclerotic pe carotide sau pe arterele de la membrele inferioare sau un scor de calciu printr-un CT cardiac și să ia o decizie să se adauge eventual și medicații. Acuma, medicația hipolipemiantă este o medicație complexă. Este o medicație care și-a îmbunătățit arsenalul cu molecule noi. Există și vaccinuri, tocmai în ideea asta de a reduce de colesterol la pacientul care are un risc de evenimente cardiovasculare foarte mare și la care un singur medicament sau o clasă de medicamente nu este eficientă și optim.
Dr. Mihail: Legat de medicație, chiar e atât de importantă această medicație și când se intervine cu ea? Adică înțeleg să ai colesterol dublu față de valoarea normală și să ți se recomande medicație. Dar dacă nu, care e valoarea recomandată, care e limita superioară a LDL-ului acum pe analiză?
Dr. Anca Tâu: În momentul de față există mai multe criterii care asigură, care, mă rog, sunt importante în evaluarea riscului, că despre asta vorbim. În principiu, există și un risc de țară. Noi suntem într-o țară, într-o regiune în care există un risc foarte înalt de evenimente cardiovasculare și care se adună cu riscurile individuale pe care le avem. Dar pe optim, optim ar fi ca LDL colesterolul să fie sub 70 mg/dl.
Dr. Mihail: Dar asta e foarte greu, nu? Să obții 70.
Dr. Anca Tâu: Da, este destul de greu, dar încă o dată repet și toate lucrurile astea se gândesc personalizat. Adică unui tânăr de 30 de ani care în principiu ar avea un LDL colesterol de 100-110 nu te gândești să-i administrezi medicație. Te gândești cel mai important este să îl ajuți și să-l încurajezi să aibă grijă la dietă, să aibă grijă la greutate și să își crească activitatea fizică.
Dr. Mihail: Pe buletinul de analiză la LDL colesterol la valoarea maximă acceptate e 120, nu? Sau cât e?
Dr. Anca Tâu: Nu știu exact. Acuma, buletinele acestea de analize sunt scoase cu mulți ani în urmă și după părerea mea, adică nu după părerea mea, nu sunt updatate conform ghidurilor, că ar trebui să tipărească altele în fiecare doi ani să fie ceea ce e foarte complicat…
Dr. Mihail: Și să pună valorile opt, să zic, valorile acelea de referință să fie pe vârstă.
Dr. Anca Tâu: Exact. Și sunt și lucrurile se încă o dată repet, sunt nuanțate.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Tâu: Acuma lucrurile se nuanțează, se personalizează, nu mai este o valoare optimă. De exemplu, dacă este un pacient care a avut un eveniment cardiovascular, un infarct sau un accident vascular cerebral, LDL-ul ar trebui să fie sub 55. Dacă a avut două evenimente cardiovasculare, a avut și infarct și accident vascular cerebral sau două infarcte sau ceva de genul, adică e clar că e un pacient fragil, e un pacient cu risc crescut, trebuie să te străduiești să-ți scazi LDL-ul sub 40 pentru că astea sunt lucrurile care s-au constatat că în momentul în care reduci această fracțiune aterogenă, practic reduci riscul, nu-l duci la zero. Nu există nimic pe pământul ăsta care să ducă riscul la zero. Dar ideea este să te duci cât mai jos, să nu rămâi pe zona asta de risc mare.
Dr. Mihail: Ce se poate face? Dacă ai de-a face cu un bărbat de 40 de ani, care are un LDL, să zic, care a plecat de la 160. A făcut schimbări de stil de viață, a început să facă sport, a slăbit și a adus LDL-ul la 130, dar este peste limitele normale. Ce faci? Intervii medicamentos sau îl lași așa? Pentru că din ce înțeleg eu este că fiecare zi trăită cu acel LDL peste limitele normale îți rigidizează câte un pic câte un pic vasele de sânge.
Dr. Anca Tâu: Așa este. Dacă este un bărbat de peste 40 de ani, să zic, și care are un LDL peste valorile normale, dar care, să presupunem că nu fumează, are greutate optimă și activitate fizică în regulă, deci presupunem că toate celelalte obiceiuri și pe toți ceilalți parametri sunt normali, atunce dacă m-aș… m-ar îngrijora ceva din tot ce din toate investigațiile pe care i le fac, adică electrocardicardiogramă, ecografie cardiacă. Aș încerca să verific dacă există boala aterosclerotică documentată, adică dacă are plăci de aterom pe carotide, pe arterele de la membrele inferioare și dacă există boala aterosclerotică documentată în funcție de riscul pe care-l are calculat conform acestor scoruri de risc, îi dau sau nu-i dau o doză de adică îi dau medicație. Medicația i-o dai nu numai pentru a reduce nivelul LDL colesterolului, că nu e doar așa o chestie, crește, scade LDL-ul și gata, s-a rezolvat problema. Nu, pentru că această medicație mai are și un rol extrem de benefic, acela de a stabiliza placa de colesterol. Pentru că o placă de colesterol, o placă din asta ateromatoasă care este proaspătă, e extrem de fragilă, se poate rupe și poate să ducă la apariția evenimentelor cardiovasculare. Deci sunt multe efecte pe care le au statinele că despre ele vorbim. Aceasta este principala clasă de hipolipemiante, care este cred că cea mai studiată din toată istoria medicinii. Cele mai studiate medicamente sunt de 80 de ani folosite, adică au trecut proba timpului, că și asta contează foarte mult și e proba pe care…
Dr. Mihail: Dacă o treci e mai importantă decât tot ce zic eu aici.
Dr. Anca Tâu: Da, corect. Da.
Dr. Mihail: Știi, am vorbit despre bărbatul de 30 de ani.
Dr. Anca Tâu: A, și scuză-mă să-ți mai să mai zic ceva aici legat de domnul acesta de 40 de ani care are un LDL colesterol puțin mai mare și toate celelalte sunt în regulă. Contează foarte mult și aceste molecule despre care vorbeam mai înainte dacă are o lipoproteină, deci practic el genetic are un risc de evenimente cardiovasculare. Încerc să-l ajut, nu mai stau foarte mult pe gânduri. Da, sau Apo-ul sau adică sunt multe criterii care concură la această decizie. Nu e ai 130 și ți-am dat statină sau eu știu medicație. Ai 130 și sunt mai atentă la ce ți se întâmplă. Sunt mai atentă la la analizele tale și în funcție de asta stabilim.
Dr. Mihail: Dacă are rezistență la insulină, dacă are o hemoglobină glicată mai mare. Adică sunt parametri care în momentul de față ajută la luarea unei decizii serios. Adică nu doar pe o analiză de sânge.
Dr. Anca Tâu: Și îmi place că lucrurile sunt complexe pentru că momentan nu putem fi încă înlocuiți de un AI care să decidă ce și cum trebuie să facem, dar e nici nici AI-ul de acasă căruia îi dai analizele cu care te poți sfătui și mi se pare un instrument foarte bun, n-o să înlocuiască încă medicul. Ai nevoie de cineva care să vadă toate lucrurile astea în complexitate și să te urmeze.
Dr. Mihail: Câte, știi, mi se pare interesant pentru că discuția asta devine complexă, dar asta ne face să înțelegem că chiar avem nevoie de medic, nu doar de niște analize pe care să le citim și să le trimitem unui prieten care să le analizeze. Ai nevoie de un medic și chiar de la vârsta de 30 de ani ca să vezi cum te situezi, ce poți să modifici și ce factori de risc în plus ai ca să știi exact cum faci să ajungi sănătos până la 70 de ani, nu să te chinui cu alte probleme.
Dr. Anca Tâu: Se recomandă și ecografia cardiacă. Deci, după 40 de ani e bine să se facă o ecografie cardiacă. La un an, la doi ani depinde de factorii de risc. Apoi, doplerul de carotidă este foarte important pentru screeningul de ateroscleroză. Dacă există suspiciuni și dacă există boală aterosclerotică documentată, în momentul de față există și CT-ul cardiac care poate să arate scorul de calciu, deci gradul de afectare aterosclerotică a arterelor coronare.
Dr. Mihail: Scorul de calciu când ar fi ok să-l faci?
Dr. Anca Tâu: Deci scorul de calciu se face în orice moment în care se suspicionează boală coronariană. Atunci este să fac fără indicație nu e ok să-l faci.
Dr. Mihail: Fără indicație nu pentru că este o investigație care te iradiază și în general investigațiile se fac la indicația medicului.
Dr. Anca Tâu: Este un tomograf special care vede cantitatea de calciu din zona… din coronare. Da. Deci este o tomografie ca orice altă tomografie care are un o un soft special care face o reconstrucție a arterelor coronare și care în principiu poate după aceea să-ți arate cum ar… să-ți arate arterele și îți calculează și depunerea de calciu pe arterele coronare. E ca un fel de coronarografie indirectă. Scorul de calciu are indicația asta de confirmare a suspiciunii de boală coronarian aterosclerotică. Sigur există RMN cardiac, PET-CT cardiac, dar toate lucrurile astea se fac la indicație când există suspiciuni de diagnostic, când vrei să, mă rog, să confirmi sau să infirmi anumite situații.
Dr. Mihail: E ceva ce poți să măsori acasă și să încerci să controlezi, să vezi că dacă aceste valori ies de sub, să zic, din anumite marje să trebuiască să le corectezi la loc.
Dr. Anca Tâu: Cred că la ce mă gândesc acum așa că nu m-am gândit la întrebarea asta, dar oricum primul lucru care-mi vine în minte este circumferința abdominală. Grăsimea abdominală în general este un organ endocrin care secretă niște substanțe proinflamatorii și este foarte implicată în procesele acestea de inflamație vasculară și respectiv de accelerare a proceselor de ateroscleroză. Deci ăsta este primul lucru. Chestia asta că e grăsime de bere sau de nu știu mai ce explicații de tip mit sau adevăr nu cred că își găsesc locul. Deci este clar știut că nu contează numai greutatea corporală, ci contează foarte mult și grăsimea abdominală, circumferența, circumferința taliei. Ăsta e un lucru pe care toată lumea îl observă după curea, după pantaloni și așa mai departe. Ăsta e primul lucru. Al doilea lucru care cred că e foarte important și ar fi bine să fie urmărit, tensiunea arterială. Tensiunea arterială este un parametru care ne arată dacă există o anumită un anumit stres vascular peste asupra căruia noi putem să acționăm. Iar hipertensiunea arterială este deja știut că reprezintă ucigașul tăcut al multora dintre noi. Valorile optime tensionale sunt cele pe care noi încercăm să le obținem și le încercăm cu multă atenție și cu multă aplecare să să avem niște valori tensionale în limite normale. Și aice din nou iarăși mă întorc la ce vorbeam și despre LDL colesterol. Limitele acestea se schimbă. Medicina anul ăsta spune optimum tensional e 120. Cât se poate să te apropii de această valoare? Pentru că s-a constatat că orice creștere cu cel puțin 5 mm coloane de mercur a tensiunii arteriale se însoțește de creșteri cu 10% a riscului de evenimente cardiovasculare.
Dr. Mihail: Și cum poți să reduci tensiunea arterială altfel decât prin medicație? Deci să zicem că am luat tensiunea arterială, am măsurată e 130. Ce face acel bărbat ca s-o ducă sub 120?
Dr. Anca Tâu: Păi, primul lucru reduce cantitatea de sare, reduce consumul de sare. Reducerea consumului de sare practic reduce și tensiunea arterială. Poate să reducă și tensiunea arterială. Reducerea greutății corporale, care cu siguranță reduce și tensiunea arterială, e știut în momentul de față că obezitatea este o boală cronică care aduce sub această umbrelă și celelalte boli: hipertensiune, diabet, apnee în somn și așa mai departe, boale de articulații, de plămâni. Deci, în principiu, reducându-se greutatea corporală, se ameliorează foarte mulți parametri, inclusiv hipertensiunea arterială. Deci, cam asta s-ar putea face fără să apelez la medicație. Da, sigur, dacă e nevoie.
Dr. Mihail: Eu încurajez pe toată lumea să-și ia tratamentul. Asta e foarte important, că nu e mare lucru să iei o pastilă și să poți să-ți protejezi nu numai inima, dar îți protejești vasele, rinichii, toate organele. Pentru că un organism care nu funcționează într-un regim presional normal este un organism care suferă, fie că suferă imediat și suferința imediată înseamnă accident vascular cerebral sau infarct, ceea ce nu-și dorește nimeni, dar este și o suferință pe termen lung, care înseamnă practic suferință renală, cerebrală, cardiacă. Și așa, ca să fie mai plastic, e ca și când ai avea o un motor care funcționează în alt regim de presiune. La un moment dat se strică și se strică rinichii, se strică ochii, se strică creierul și e prea târziu. Deci tratamentul este de neoprit, nu se oprește, nu te vindeci de boala asta. Sunt boli cronice.
Dr. Anca Tâu: Dar cel puțin previi apariția altor complicații.
Dr. Mihail: Exact. Ai spus circumferință abdominală. Da.
Dr. Anca Tâu: Tensiune arterială.
Dr. Mihail: Ce altceva ar putea să mai măsoare bărbatul acasă și să urmărească?
Dr. Anca Tâu: Greutatea corporală.
Dr. Mihail: Ok, deci greutatea corporală. Ok. Greutatea. Circumferința, greutatea și tensiunea arterială. Vreau să te întreb de un nu știu dacă să zic viciu, un obicei din ăsta bărbătesc pentru sănătate. De a bea acel pahar de vin roșu. E bun paharul ăla de vin roșu pentru circulație? E bun pentru creier [râsete], pentru stres sau pentru, eu știu, pentru orice altă recompensă pe care ne-o dorim noi și nu reușim să o obținem în altfel.
Dr. Anca Tâu: În momentul de față, din ghidurile care au apărut în 2024, nicio unitate de alcool nu este safe.
Dr. Mihail: Nici dacă e vin roșu?
Dr. Anca Tâu: Nu e nici roșu, nici alb, nici verde, nici alb. Aud asta foarte des. Aud asta că băi, nu beau alcool, dar un pahar de vin roșu e bun. Au fost tot felul de mituri, ca să zic așa, chiar și așa numitul paradox francez, știți, cu vinul roșu și că dacă de asta trăiesc francezii mai mult că beau un pahar de vin roșu, dar nu-i adevărat. A fost demontat acest lucru pentru că de fapt nu datorită faptului că ei beau un pahar de vin roșu trăiesc mai mult și sunt mai sănătoși, ci pentru că au o dietă de tip mediteranean, pentru că fac activitate fizică multă, că au grijă de greutatea corporală. Deci chestia cu vinul nu. Chestia cu vinul nu mai este de actualitate.
Dr. Mihail: Și dacă vine un pacient la tine, zice: „Uite, mi-a recomandat cardiologul un pahar de vin roșu. Ce-i zici?”
Dr. Anca Tâu: Eu îi zic că s-a schimbat ghidul anul trecut și că eu sunt cardiologul de anul ăsta.
Dr. Mihail: Schimb și cardiologul [râsete] care n-o să-i recomand…
Dr. Anca Tâu: N-o să-i recomand niciun pahar, că pot să-l înțeleg că ocazional social poate să bea un pahar de bere, de vin, de ce-i place, dar că lucrurile acestea trebuie să se întâmple cât mai rar. Adică în toate trebuie să existe o moderație. Deci nu cred că trebuie să interzici total pentru că până la urmă suntem oameni cu toții și nu suntem sfinți și trebuie să avem cât de cât și micile noastre derapaje. Dar trebuie fiecare dintre noi să fie conștientă că nu este admis pentru sănătate nici măcar o unitate de alcool. Și nu e vorba numai de sănătatea cardiovasculară. S-a constatat că un consum cronic de alcool crește și incidența cancerului și așa mai departe. Deci mitul ăsta, din păcate a căzut. [râsete]
Dr. Mihail: Da, a căzut totuși. Na, cum ai spus tu, probabil că din când în când, însemnând poate o dată pe săptămână la o masă cu niște prieteni, poți să bei un pahar, nu să adică n-o să te omoare, n-o să te distrugă cardiovascular, dar să nu-l transformăm într-un consum cronic.
Dr. Anca Tâu: Da. Și abuzul, în general, abuzul de alcool este un factor care poate să precipite o grămadă de tulburări de ritm sau eu știu chiar și evenimente cardiovasculare. Este și cunoscut acel sindrom de Holiday heart syndrome în care un abuz de alcool venit peste un stres cronic, o oboseală cronică cu fumat și așa mai departe să te trimită la spital cu episoade de fibrilație atrială paroxistică. Adică orice s-ar zice, cel mai bine este să fim atenți și moderați și consumul acesta să se reducă doar la mici cantități, ocazional, na, social, cam așa.
Dr. Mihail: Ce zici de cafea? E bună pentru inimă sau…
Dr. Anca Tâu: Da, da. Cafeaua a crescut din punctul ăsta de vedere, în sensul în care sunt studii care arată că nu există. Din contră, cafeaua protejează aparatul cardiovascular. Se pot consuma până la patru, cinci de cafea dacă le tolerezi. Sigur că există persoane care mă rog, palpitații sau nu tolerează cafea, dar dacă tolerezi cafea, da, nu e nicio problemă. Cafea este ok, se poate consuma. Nu mă refer la cafea NES de tip NES sau eu știu alte, dar o cafea, o cafea obișnuită, o cafea americană, o cafea filtru, o cafea espresso, da, nu e nicio problemă, se poate consuma.
Dr. Mihail: O limită de cafele, adică e o limită la care ar trebui să ne oprim?
Dr. Anca Tâu: Păi acuma din toate studiile pe care le-am citit limitele erau patru, cinci cafele pe zi. Acuma sigur nu cred că orice lucru în exces nu e bun, dar să bei 10 câni de cafea mi se pare cam mult. Nici nu știu când ai avea timp.
Dr. Mihail: Corect. Dar cred că știi, mi se întâmplă. Deci am zile în care mi se întâmplă să beau…
Dr. Anca Tâu: 10…
Dr. Mihail: Am băut 10 cafele, da, acum recent.
Dr. Anca Tâu: Da, dar sunt zile, știi? Sunt zile. Nu faci chestia asta cronic. E, poate într-o zi poți să fii, nu știu, să ai nevoie mai mare de mai multă cafea, dar totu e să nu faci chestia asta tot timpul și să ai cât de cât moderație. Asta este de fapt secretul, după părerea mea. Secretul este în rutină, deci nu trebuie să faci lucruri spectaculoase și moderație, să faci mereu aceleași lucruri, să nu faci excese și să fii moderat în orice orice acțiune pe care o faci.
Dr. Mihail: Fumat sau vapat? Ce alegi?
Dr. Anca Tâu: Niciuna.
Dr. Mihail: Dar dacă ar fi să alegi, uite, ăsta e un test. Trebuie să alegi. N-ai cum. Deci ai ești într-un joc, nu în viața reală. Deci nu e recomandarea cardiologului. Ești într-un joc și trebuie să controlezi un bărbat. Da. Exact. [râsete] Ești într-un joc și controlezi din spate un bărbat și alegi la proba numărul cinci și în proba asta ai de ales fumat, vapat. Ce alegi ca să-i dăunezi mai puțin sănătății?
Dr. Anca Tâu: [râsete] Da, mie mi se pare că sunt unu la unu. Adică e aceeași Mărie cu altă pălărie, coafată altfel, ca să pară că e mai drăguță, dar e aceeași Mărie. Fumatul e clar că este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru boala cardiovasculară. Și lucrul ăsta ți-l zic așa că din experiența mea de medic la camera de gardă peste 90% din pacientul tânăr cu infarct e pacientul fumător. Nu există. N-am altă și asta este știut. Da. Partea asta cu vapatul deja sau sunt niște niște statement-uri ale Societății Europene de Cardiologie de anul trecut care au constatat că e la fel de rău că scade oxidul nitric, că tot așa provoacă inflamație vasculară și așa mai departe. Doar că miroase mai puțin urât. Vapatul e mai, cum să zic, e mai tolerat din punct de vedere al celorlalți, al mirosului.
Dr. Mihail: Poate de asta e și periculos, pentru că sunt cumva alte cercetări arată că are conține de fapt el concret fizic o inhalare de vapat mai puține toxice decât o inhalare din fumatul convențional pentru că acolo arde ceva și ai fum cu gudron și alte substanțe. Aici e o temperatură mai mică. Pe de altă parte, fiind temperatura mai mică și fiind mai așteptat social, ajungi să vapezi oriunde. Mașină, la birou și absolut oriunde.
Dr. Anca Tâu: Am văzut. Am văzut. Da. E este… Da, cred că și asta este tot o problemă culturală. Dacă ne aducem aminte, în urmă cu 20-30 de ani se fuma și în avion. Toată lumea, bărbatul dacă dacă ți-l aduci aminte pe cel care era la reclama de la Marlboro…
Dr. Mihail: Da. Era un tip dur, cool, tot timpul cu țigara, un cowboy. Exact. Da.
Dr. Anca Tâu: Cu țigara în gură. Adică era o chestie au toată lumea își dorea să arate în felul acesta. Era un semn de masculinitate, de virilitate și așa mai departe, de mister în toată povestea asta. Și lucrurile astea se imprimă. Adică foarte multă lume în perioada aceea fuma, ca să nu zic poate 90%. Și e foarte greu să renunți la un astfel de viciu, că eu cel puțin îi întreb mereu pe pacienții care cu care mă întâlnesc de ce dacă fumează, nu-i întreb de ce fumează și toți îmi spun: „Domnule, asta este singura mea plăcere, mă relaxează.”
Dr. Mihail: E trist să zici chestia asta. Mie mi se pare trist să-mi zică cineva că singura mea plăcere este să fumez sau să vapez. Trebuie să-ți găsești alte plăceri în viață, nu să-ți faci singur rău, că oricum se mai întâmplă și alte [râsete] evenimente. Da. Poate să fie real pentru foarte mulți oameni. Și asta cu o aud și eu foarte des.
Dr. Anca Tâu: Dacă și oameni care zic, domnule, dacă și asta îmi iei, ce mai îmi rămâne? [râsete] Dacă îmi iei și fumatul, de ce mai trăiesc? Și cred că și asta e o păcălare psihologică pentru că eu am fumat, m-am lăsat de fumat. A fost un lucru greu de făcut. Tocmai este greu de făcut pentru că îl minimalizăm și avem impresia că e ceva ușor acolo, că este o plăcere, că e singura plăcere care ți-a rămas. Și a fost unul dintre cele mai grele lucruri pe care mi-a venit să le fac. Adică efectiv și nu era singura mea plăcere. Adică avem foarte multe alte plăceri, bineînțeles, dar chiar și în contextul ăsta este foarte greu să te lași cred că nu e chiar dacă ai impresia că e singura ta plăcere, nu e în niciun caz singura ta plăcere. Sigur ai alte plăceri dar e o păcăleală pe care acest viciu ți-o ți-o aduce. Da, în mod cert e foarte greu să te lași de fumat, dar e un lucru pe care e bine să să-l faci.
Dr. Mihail: Ia uite, dacă ar fi să alegi din nou, ești în acest joc în care controlezi un bărbat care în acest joc l-ai primit fumător. Nu e alcoolic neapărat, dar ba da, e alcoolic, consumă în fiecare zi alcool și e și sedentar.
Dr. Anca Tâu: Nașpa.
Dr. Mihail: Nașpa. [râsete] Și ai, din nou, ai în acest joc posibilitatea să îl faci să renunțe la un singur lucru. La ce ai renunța prioritar? Alcool, fumat sau sedentarism?
Dr. Anca Tâu: Ă, aș începe cu fumat.
Dr. Mihail: Ai începe cu fumatul?
Dr. Anca Tâu: Da, aș începe cu fumat. Deci mie mi se pare cel mai cel mai rău lucru care se poate viciu, cum să obicei care există. Da, fumatul. Fumatul trebuie oprit și cred că ăsta este primul factor pe care l-aș aș încerca să-l ameliorez. Apoi aș merge pe zona asta de sedentarism, activitatea fizică care este extrem de importantă și aș încerca cumva să ameliorez această acest obicei, pentru că și ăsta este tot un obicei și eu aud cum probabil auzi și tu că n-am timp, n-am timp, n-am timp. Nu există așa ceva. Dacă n-ai timp ca să te miști, atunci o să ai timp să te duci la doctor. Și eu nu cred că asta își dorește nimeni. Adică nu există, n-am timp. Nu există. Eu nu cred în chestia asta și eu mă străduiesc în fiecare zi să am timp, că așa e foarte simplu să zici că n-ai timp, că lucrezi de dimineață până seară. Îți faci timp în fiecare zi, îți găsești, fiecare își găsește mecanismele lui. Nu trebuie să i le găsesc eu sau altcineva. Fiecare trebuie să se gândească cum să facă ca să se miște cât mai mult, că nu mai merge cu liftul, că aleargă pe scări de trei ori, că se duce, lasă mașina mai departe, coboară mai repede cu stația. Adică toate lucrurile astea sunt la îndemâna noastră, nu sunt grele, dar sunt foarte grele în același timp.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Tâu: Și în ultimul rând, că mi-ai zis așa să fac o ordine, să nu le luăm pe toate odată, că nici nu e bine. S-ar putea să n-avem niciun rezultat. Sigur, partea cu alcool.
Dr. Mihail: Hm. Dar sper să nu fie alcoolic, [râsete] doar să bea doar să beau un pahar.
Dr. Anca Tâu: Da. Ok. Bun.
Dr. Mihail: Dar cert e că ai începe cu fumat. Ăla e primul lucru la care ai vrea să să renunți. E adevărat că se spune că singurătatea, stresul, lipsa somnului chiar pot să ne omoare sau să ne facă rău în aceeași măsură cu fumatul. Sunt sunt studii care arată că oamenii care sunt singuri au un risc de deces din cauză cardiovasculară la fel de mare ca persoanele care fumează, dar nu sunt singure. Și aici se adună și stresul, lipsa somnului. Ce crezi despre asta?
Dr. Anca Tâu: Cred că da. Cred că da. Cred că singurătatea, absența relațiilor sociale este un factor de risc pentru boala cardiovasculară. Și așa cum ai zis și tu, sunt studii care arată că singurătatea, practic, absența relațiilor sociale este echivalentul unui fumător de cel puțin 15 țigări pe zi. E adevărat asta și lucrurile astea sunt deja studiate și cunoscute că în zonele acestea, în Blue Zones unde se trăiește mai mult, unde s-a constatat că oamenii au o calitate a vieții, nu numai că trăiesc, dar au și o calitate a vieții foarte bună. Oamenii sunt implicați sociali, se întâlnesc cu vecinii, se duc la sunt implicați în proiecte sociale, adică nu sunt marginalizați, nu sunt singuri și lucrul ăsta ajută enorm. Adică este tot o formă de stres. Singurătatea este tot o formă de stres care poate fi gestionată dacă ai familie alături, dacă ai prieteni, dacă ești implicat în proiecte sociale. Nu ajuta. E o modalitate foarte complicată și greu de suportat.
Dr. Mihail: Și cred că din nou e un factor de risc mai des asociat la bărbați pentru că bărbații cumva sunt mai singuri, au mai puțini prieteni, nu ies cum ies femeile. Femeile ies cu fetele, povestesc, se sună.
Dr. Anca Tâu: Da. Da. Vorbesc diverse lucruri. Bărbatul n-are nevoie de asta. Nu că el e bărbat. El…
Dr. Mihail: Da.
Dr. Anca Tâu: Deci da.
Dr. Mihail: Un motiv în plus să să cauți ajutor social sau conexiune socială sau ajutor la un psihoterapeut, să ai cu cine să vorbești și să nu ții acel să zic să nu ții tot ce crezi că ești social făcut să ții în tine. Nu e semn de bărbăție. E ceva ce o să-ți ia cumva bărbăția. Și apropo de de luat bărbăția, aș vrea să vorbesc despre anumite semne și înțeleg că disfuncția erectilă este printre, să zic e printre semnele importante că ai de suferit din punct de vedere cardiovascular.
Dr. Anca Tâu: Așa este. Disfuncția erectilă poate fi un prim semn de afectare vasculară, de boală aterosclerotică, de hipertensiune arterială și de foarte multe ori vin bărbați tineri care au această problemă și sunt trimiși de medicii urologi pentru că primul medic la care se adresează sunt medicii urologi și aceștia recunosc toate problemele astea și îi trimit către cardiologie. Deci asta e un lucru care se întâmplă și care este un semn de afectare vasculară.
Dr. Mihail: Dar de ce? Adică de ce disfuncția erectilă e un semn de afectare vascular?
Dr. Anca Tâu: Pentru… păi pentru că practic și acolo sunt niște artere care dacă sunt afectate din punct de vedere aterosclerotic, sângele normal că nu mai ajunge în cantitatea potrivită și se sunt aceste modificări ale funcției erectile. E foarte simplu.
Dr. Mihail: Poate fi disfuncția erectilă un prevestitor al infarctului?
Dr. Anca Tâu: Da, da, sigur. Dacă se instalează și nu te interesează și rămâi într-o zonă de mie nu mi se întâmplă sau i s-a întâmplat și bunicului sau lui tata sau eu știu discuți cu prietenii lor să te duci la un doctor, da, sigur că da, pentru că vasele peniene sunt la fel ca oricare alt din organism. Poate să fie și cerebrale, poate să fie și coronariene. Nu înseamnă că se afecteaz este afectat doar un teritoriu vascular. În general, procesele acestea de ateroscleroză sunt procese sistemice, afectează toate vasele. Chiar dacă eu, să zic aici nu găsesc pe carotide nicio placă de aterom, asta nu înseamnă că gata, suntem salvați, nu mai există. Ele pot să existe, plăcuțele astea de aterom și afectarea vasculară poate să existe la nivelul arterielor coronare, renale, membre inferioare și așa mai departe. Nu este o distribuție simetrică uniformă a lor. Deci da, disfuncția erectilă este poate fi un prim semn.
Dr. Mihail: Oboseala poate să fie să fie și ea un semn și cum face un bărbat diferența între oboseală cauzată de nu știu prea multă muncă și o oboseală care nu mai are legătură cu activitatea fizică intensă, ci este un semn de boală cardiovasculară.
Dr. Anca Tâu: Acuma zi părerea mea, nu cred că poate să facă singur. Deci nu poți să faci să nu poți să faci diferența asta. Ești obosit, da? Și oricare dintre noi se simte mai obosit câteodată. Întotdeauna când ești obosit, creierul nostru care e supraviețuitor nu se gândește că-i bolnav. Nu, eu nu mă gândesc la asta. Mă gândesc că uite sunt obosită, că am muncit mai mult, că am avut o conferință, că am stat nu știu cum, n-am dormit noaptea. Deci nu mă gândesc că sunt bolnavă. Pe urmă mai este și încă o dată atitudinea culturală. Uită-te, domnule, în buletin. Lucru pe care eu personal nu pot să-l iubesc când aud așa ceva, pentru că oamenii nu sunt bătrâni.
Dr. Mihail: Nu există noțiunea asta de bătrânețe. Eu cred că oamenii sunt tineri câtă vreme sunt tineri în mintea lor și în atitudinea lor și în activitățile pe care le fac. Deci chestia că uită-te în buletin mi se pare aiurea și atunci omul nu știe și un bărbat mai ales care crede că el e puternic și trebuie să fie puternic să-și ascundă vulnerabilitățile și emoțiile n-o să facă diferența.
Dr. Anca Tâu: Dar cred că trebuie să se ducă la un medic. Și îți mai zic un lucru care mie mi s-a părut foarte interesant. Există în țările acestea super civilizate și în care prevenția este pe primul plan, înaintea oricărui tratament, că de fapt e și mai ieftină și într-adevăr rezultatele sunt pe termen lung. Modele, modele masculine. Deci sunt promovați bărbați cunoscuți, bărbați, mă rog, care reprezintă o, nu știu, o valoare în societate în momentul respectiv, care povestesc despre problemele lor și ajută și pe ceilalți ca să meargă împreună, știi? Adică nu e o chestie că dacă eu vorbesc cu tine și suntem doi bărbați și tu zici mă uite așa, dar lasă mă că-ți zic eu că tata a avut, că bunicul că tu te liniștești.
Dr. Mihail: Dar dacă vezi la televizor o persoană cunoscută, o persoană cu credibilitate care e valoroasă din punctul tău de vedere ca inteligență, ca și educație cultural și așa mai departe și el îți spune: „Uite, mie mi s-a întâmplat așa și m-a lăsat la doctor și a fost ok sau n-a fost ok.” Asta are mai mare impact.
Dr. Anca Tâu: Asupra povestea și omul care spune povestea, știi? Așa că eu cred că aice trebuie cumva adaptați și la noi bărbați care să apară la televizor sau pe media sau zic televizor că, mă rog, așa e, da, și care să povestească, care să aibă credibilitate și să spună despre vulnerabilitățile pe care le are și pe care le avem cu toții și încercăm să le punem sub preș ca să nu părem slabi sau să nu ne dea afară sau să nu, nu știu, să ni se întâmple lucruri. Aice e diferența și diferența se face prin programe de prevenție.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Tâu: Asta e un lucru foarte important. Sunt programe naționale de prevenție. Să știi că unul din lucrurile pe care le facem la Medicool e emisiunea a cărui moderator sunt fix asta este, să aducem povești la televizor și din sezonul acesta, sezonul nouă, avem în fiecare ediție fie vedete, fie oameni de rând care vin și și povestesc cu vulnerabilitate problema prin care au trecut și te uiți la ei și sunt frumoși și arată bine și te-ai gândit că n-au nicio problemă. Când auzi că au o problemă pe care o au diagnosticat-o, o manageriază sau au depășit-o, te pune pe gânduri și te gândești fix asta asta se întâmplă. Te gândești, bă, dar că și eu am problema asta și n-am verificat, ia să merg să fac niște analize.
Dr. Mihail: Exact. Da, exact.
Dr. Anca Tâu: Da. E E o idee bună. Am putea să aducem și povești la podcast.
Dr. Mihail: Da, eu cred că asta ar aduce mai ar aduce un plus.
Dr. Anca Tâu: Hm. Un plus pentru cei care urmăresc și cred că toată lumea e atentă. Adică eu am constatat cel puțin la tineri, la tinerii care lucrează în corporații, care sunt mult mai atenți la sănătatea lor, la care prevenția chiar a ajuns, ca să zic așa, că sunt foarte atenți și la emisiuni de tipul ăsta și sunt atenți și la sănătatea lor pentru că vor să aibă o calitate a vieții bună și vor să facă ceva pentru asta.
Dr. Mihail: Cât de rău e stresul real? Pentru că tot auzim că este un un un e un rău făcător și cum l-am putea descrie? Care e stresul ăla nasol? Când știi că trebuie să te oprești din stres? Pentru că un nivel acolo minim de stres sau mediu de stres e cel care ne ține activi când e prea mult.
Dr. Anca Tâu: Stresul, da, exact. Este benefic. Nu poți să te duci la examen să nu fii stresat și să crezi că o să ai și performanță. [râsete] Creșterea nivelului de adrenalină, de cortizol te ține în stare de veghe, îți creează niște conexiuni, niște sinapse, se declanșează, adică e ok, dar stresul pe termen lung, stresul cronic, tot timpul să ai o stare din asta de alertă pe care nu poți s-o controlezi, asta clar că nu e ok. Adică întotdeauna trebuie să ai și un întrerupător care să mai stingă lumina. Dacă mergi așa, la un moment dat chestia asta dă în burnout și după aceea cu toate problemele care există. Deci stresul e bun pe termen scurt, dar stresul cronic clar că nu. Și atunci sigur există modalități. În momentul de față se discută despre modalități de gestionare a stresului. Acuma, ca să-i spui unui om, domnule, fii zen, gândește pozitiv, [râsete] greu de crezut,
Dr. Mihail: Dar cred că poți să-i spui așa: „Domnule, caută să faci mai mult sport…
Dr. Anca Tâu: și asta sigur este cel mai bun agent de stresor. Du-te la zona asta de sport care te relaxează, gen yoga, stretching, pilates și așa mai departe. Du-te să faci ce sport îți place. Du-te să dansezi, du-te să înoți, du-te să faci absolut tot ce crezi tu că e benefic și te îți aduce bucurie. Să-ți aducă bucurie. Asta e foarte important în viață. Ce faci? Să-ți aducă plăcere și bucurie. Și apoi le spun, domnule, ieșiți în oraș cu prietenii, cu fetele, cu cine vreți. Acolo unde simțiți că nu mai puteți, ieșiți. Nu vă închideți în casă, ieșiți cu oameni socializați. Asta este o foarte bună metodă de destresare. Restul, nu știu, mai mai degrabă la psihiatru, dacă nu pot să gestionez. Și o zic cu toată responsabilitatea, adică psihiatria este o este o specialitate extrem de importantă și oamenii, din păcate, se feresc foarte mult de zona asta de psihiatrie pentru că, mă rog, tot cultural la noi e un stigmat, domnule, m-am dus la psihiatru s nebun. Nu, este doctorul care te poate ajuta să gestionezi stresul, anxietatea, tulburarea de panică, toate aceste modificări și toate aceste tulburări care au venit cu secolele acestea înainte. Vreme nu existau atât de multe variante, dar acuma cu atâta tehnologie, cu modificările astea rapide ale vieții, oamenii nu mai au timp să se adapteze și apar aceste modificări și ca să poată cineva să le diagnosticheze sau să le gestioneze, după părerea mea, cel mai măsură este medicul psihiatru.
Dr. Mihail: Asta e atât de important, știi? Pentru că, de fapt când vorbim de stres, vorbim despre factorul stresor, care poate să fie la fel pentru foarte mulți oameni.
Dr. Anca Tâu: Absolut
Dr. Mihail: și cel care primește factorul respectiv stresor. Și observăm și eu văd oameni și în social media și în viața reală. Văd oameni care lucrează dimineața până noaptea târziu, dorm puțin și pare că nu-s atât de stresați. Sunt foarte, orice se întâmplă, sunt cumva relaxați și gestionează lucrurile. Vezi, pe de altă parte, oameni care primesc foarte mult stres sau asimilează foarte mult stres din lucruri simple. Și trebuie să înțelegem că există o diferență și genetică și de adaptare și de percepție acelui stres. Și dacă stresul ăla simți că e prea mare, dacă pur și simplu deadline-urile te stresează prea mult, lucrurile rele care ți se întâmplă se te stresează prea mult, înseamnă că tu ești predispus la a fi mai stresat și psihiatrul asta poate să facă. Poate să dea niște adică poate să dea o medicație specifică ție, o medicație, să zic cu cu impact minim, dar care să te calmeze puțin pentru că…
Dr. Anca Tâu: să scadă pragul,
Dr. Mihail: da? După ce, să zicem, după ce ai încercat să elimini factorii stresori sau să faci tehnici de mindfulness sau să mergi la psihoterapie să vezi dacă nu cumva felul în care gândești și vezi lucrurile ar putea să fie un pic modificat de psihoterapie și să reducă stresul. Dacă astea n-au funcționat, cred că e mult mai important. E mult mai bine, la fel ca la tensiunea arterială, e mai bine să iei medicație care chiar dacă poate să avea minime efecte adverse te ajută să nu trăiești cu tensiune arterială. La fel și la stres. E mai bine să iei medicație și să trăiești fără stres decât să fii constant epuizat de acel stres.
Dr. Anca Tâu: Sigur. Și stresul cronic te îmbolnăvește. Asta-i clar. Adică nu e stresul cronic te îmbolnăvește. Că nu te îmbolnăvește într-o zi, dar în timp sigur că lucrurile astea au efect.
Dr. Mihail: Am câteva mituri pe care vreau să le discut cu tine și ele sună cam așa: Berea spală rinichii și crește fertilitatea. Ce zici de asta? [râsete]
Dr. Anca Tâu: Bine, e suficient răspunsul tău. Trecem la următorul mit.
Dr. Mihail: Ăsta cu spală rinichii? Da, da, o știu. Dacă ai pietre la rinichi să bei multă bere. Înf sau dacă ai născut să bei bere că îți crește lactația. Sunt ca…
Dr. Anca Tâu: Da, așa zic și eu. [râsete]
Dr. Mihail: Sau vinul de casă nu e alcool.
Dr. Anca Tâu: Da, eu nu beau vin. Nu, serios. Da.
Dr. Mihail: Nu, dar asta e alta. Și apoi e vin curat, e vin de casă. Domnule, dar tot are alcool. Da, dar ai făcut de mine. [râsete]
Dr. Anca Tâu: E ok. Da, asta este. Nu-i nimica. Toate toate percepțiile astea se schimbă încet încet. Se schimbă. Deci cum și alimentația s-a schimbat în 20 de ani, oamenii nu mai mănâncă untură, nu mai gătesc untură, nu mai mănâncă prăjeli, nu mai fac rântașuri, se mănâncă mult mai sănătos acuma decât se mânca acum 20 de ani, 30 de ani, părerea mea.
Dr. Mihail: Da. Și e contează și ce făceai înainte, căci mâncai înainte untură și te duceai pe câmp sau te duceai pe munte, te duceai în pădure, acuma…
Dr. Anca Tâu: nu prea… Adică mănânci untură și stai la birou. Eu pe scaun.
Dr. Mihail: Da, da, e mare diferență. Apropo de asta, un alt mit zice așa: Untura și slănina sunt mai sănătoase decât uleiurile vegetale pentru că sunt tradiționale, bunicii le-au mâncat și, domnule, e untura noastră care îți crește testosteronul, îți îți cum să zic, îți lubrefiază vasele de sânge că e untură.
Dr. Anca Tâu: Da, da, da. Cred, cred că ți le lubrefiază atât de tare că s-ar putea să le înțepenească. Deci nu [râsete] tocmai tocmai tocmai nu. Sigur acuma glumim așa, dar nu există așa ceva. Astea-s niște povești așa, nu știu cine le inventează, dar e clar. Acuma toate tot ce înseamnă știință medicală, eu nu vreau să zic ghiduri, ghiduri, ghiduri, dar asta înseamnă știință medicală. Asta înseamnă niște repere pe care noi trebuie să le avem, că de asta toți ne ducem către școală să învățăm să ne să fim cât mai educați, da? Ca să știm lucruri și să le facem corect. Totul zice așa: Înlocuiește orice untură, slănină și așa mai departe cu ulei de măslină. De ce? Pentru că s-a constatat, credeți dumneavoastră că ăia din Blue Zone mănâncă untură ca să trăiască 100 de ani? Că dacă bunica din vârful dealului a trăit 100 de ani cu untură, ea este un reper, ea e o excepție. Noi nu vorbim de excepții, că există oameni care într-adevăr poate să bea un butoi de vin și să nu facă ciroză niciodată și să moară, eu știu că l-a călcat calul. Sau poate să existe oameni care să fumeze 100 de ani și să nu moară de cancer pulmonar. Dar noi nu ne referim la excepții. Curba lui Gauss nu e făcută ca să te uiți la excepții, ci să te uiți la mijloc, acolo unde nu vreau să mă gândesc dacă n-am gena lui bunicul.
Dr. Mihail: Hm.
Dr. Anca Tâu: Iacăt și n-am decât o viață.
Dr. Mihail: Deci untura și slănina nu fac bine la inimă.
Dr. Anca Tâu: Nu. La nimic. [râsete]
Dr. Mihail: Bun. Mai avem un mit. Dacă faci sport intens, poți să mănânci cârnați cu bacon, că îi arzi. Îi arzi și se compensează. [râsete]
Dr. Anca Tâu: Nu, tocmai e foarte bine să faci sport. Astea sunt, cum să zic, sunt prima care chiar încurajez pe toată lumea să facă sport, să meargă să facă orice activitate fizică, dar tot despre tot ce am vorbit acuma înseamnă un cumul de factori. Nu înseamnă un factor, eu fac sport și în rest pot să mănânc, pot să beau, pot să fumez, orice și nu mi se întâmplă nimic. Nu trebuie să fim atenți la toți acești factori și această rutină, această atenție pe care o avem legat de stilul nostru de viață ne face să fim mai sănătoși și să ajungem cât mai târziu la doctor.
Dr. Mihail: Știi, lucrurile astea se vehiculează pe internet și internetul e o chestie foarte înșelătoare pentru că dacă prinzi un video care are 20000 de like-uri și a fost share-uit masiv, asta ne dă impresia că e un adevăr. Întrebarea pe care e foarte important să ți-o pui, întrebare care nici ea nu este infailibilă, nici ea nu funcționează de fiecare dată, dar va funcționa de multe ori. Este persoana de pe internet care îți recomandă să mănânci untură și cu slănină toată ziua a trecut măcar o zi printr-o instituție medicală, fie ea facultate de medicină sau facultate de moașe sau facultate de farmacie sau și de stomatologie, mă și de și facultatea de medicină veterinară. A fost o zi acolo la un curs, măi, o zi la un curs au fost la o instituție medicală? Dacă răspunsul este nu, e bine să nu schimbi stilul de viață urmând sfaturile de pe internet, indiferent de câte like-uri are persoana respectivă. Și vreau să-ți dau un exemplu personal trăit de mine. Mă duc la un loc de joacă cu copilul și mă întâlnesc cu Navani și mă întâlnesc cu tatăl unei prietene de-ale Luna Vanii, de altfel sportiv, un bărbat sportiv, deștept, funcție de conducere, într-o instituție foarte mare. Și îi zice: „Doctore, ce părere ai de slănină și untură?” zică păi așa, din când în când na, e ok. Zice: „Păi, fii atent, am văzut pe internet această recomandare că e foarte bine să mănânci untură și slănină. Băi, și de când am văzut am zis: „MB, am știut eu, am simțit eu în interiorul meu că așa e, dar uite acuma se confirmă și pe internet.” și a început să mănânce aproape numai asta, în fiecare zi untură cu slănină pentru că este naturală din vârful dealului, avea sursă de la producător local și a și-a testat testosteronul, de altfel un bărbat sportiv și foarte foarte atent la sănătatea lui și cu analize din trei în trei luni. Nici eu nu-mi fac. Eu rar îmi fac analize din trei în trei luni, dar cu analize din trei în trei luni și cu o creștere a colesterolului total, asta aș testa, de la 140-150 cât avea la 300. În trei luni de mâncat slănină cu untură.
Dr. Anca Tâu: de un sfat de pe internet. Cred asta. Din păcate da.
Dr. Mihail: Și gândește-te că este un bărbat atent la sănătatorii care s-a testat.
Dr. Anca Tâu: Cine nu face asta și după aia nu nu se testează. Da, cred că într-adevăr informația trebuie să vină de la oameni de specialitate, așa cum zici și tu și din păcate poți să fii cât de deștept pe lumea asta, nu poți să le știi pe toate și dar cred că singurul lucru pe care noi putem să-l alegem să alegem pe cine ascultăm și persoana respectivă să aibă o credibilitate în lumea medicală că vorbim despre medicină. Altfel luând o poveste frumoasă, pentru că practic asta înseamnă pseudoștiința, un pic de adevăr care e împachetat într-o formă cât mai atrăgătoare, iese o mare poveste și se vinde foarte bine. Asta face foarte mult rău. Din păcate, foarte mulți cad în această plasă a poveștilor.
Dr. Mihail: Aspirina e preventivă după 40 de ani pentru toată lumea?
Dr. Anca Tâu: Nu. Aspirina. Aspirina nu este recomandată în prevenția primară. Nu mai este recomandare în prevenția primară. Aspirina este pentru că s-a constatat că beneficiul versus risc este în favoarea riscului. Adică prevenția primară cu aspirină nu face altceva decât să adică să prevenția primară însemnând să nu mi se întâmple, să nu fac infarct, să nu fac accident vascular cerebral versus riscul de hemoragii gastrointestinale este în favoarea hemoragiilor și atunci nu se recomandă aspirină în prevenția primară. Aspirina are în momentul de față niște recomandări clare pe niște pe nișe de pacienți care au această indicație și clare în prevenția secundară. Adică dacă ai avut un infarct, un accident vascular cerebral, atunce clar aspirina își găsește locul acolo. Dar prevenția primară nu.
Dr. Mihail: Ce zici de ape miraculoase? Apa alcalină care curăță vasele de sânge? Domnule, nu știu ce spun alinizează sângele și curăță.
Dr. Anca Tâu: În primul rând, în primul rând ca să existe treaba asta ar însemna să avem un organism inert. Adică eu bag o apă alcalină și organismul meu dintr-o dată se bucură așa, se scaldă toate umorile mele și devin nu știu în ce fel. Organismul este viu și are mecanisme de reglare. Eu orice bag în interiorul lui, el are niște sisteme tampon, așa se cheamă. Tu știi treaba asta și care fac ca dacă eu beau, mănânc mai alcalin să vină acizii și neutralizează astfel încât pH-ul să fie constant. În cazul în care se modifică pH-ul, ajungi la spital grav și poți să și mori. Deci acidoza metabolică sau alcaloza metabolică, dacă ar ai ajunge așa repede să bea o apă alcalină, deci suntem în altă poveste. Deci nu mai e medicală. E o povestea, știu povestea cu apa alcalină. M-a întrebat un pacient în vara asta când a fost foarte cald și era un om foarte deștept și un om cum să zic cu un om educat a cărui soție era medic, adică este medic și când să plece zice „Doamnă to zicear ce părere aveți zice să beau niște apă alcalină deci era o întrebare absolut [râsete] și eu m-am uitat și i-am zis dar de ce alcalină, deci n-auzisem în viața mea de chestia asta.
Dr. Mihail: Păi zice că-mi face mai bine. Zice: „Am auzit eu că-mi faci mai bine.”
Dr. Anca Tâu: Domnule, du-te și bea un pahar de apă de la de la robinet. E mai bună decât asta. Zic: E o aiureală să dai banii degeabă. N-ai de ce. Oricâtă apă alcalină ai bea, organismul vine, o neutralizează ca să nu-și schimbe pH-ul, că altfel nu poate să funcționeze. Murim.
Dr. Mihail: Da, e clar că nu.
Dr. Anca Tâu: Ce interesant, tocmai fix ce am povestit și eu mai devreme despre omul care a văzut pe internet recomandarea aia cu slănina și a început să mănânce slănină. Este un om educat. Nu e doar cu facultate, adică este are, cum să zic, o diplomă pe care o folosește la maximul lui potențial și citește și se interesează. Tu vorbești despre un pacient care are soție medic. Adică vorbim de oameni educați care cad în aceste plase și cât de multe plase aud, știi? Aș prefera să nu le aud. Eu când le aud îmi dau îmi pierd încrederea în ceea ce fac și în în oameni. Acum două săptămâni fac abdomene la sală și intră în aceeași cameră alți doi domni, dar nu că intelectuali, mega intelectuali, poziții de top, bogați și super deștepți,
Dr. Mihail: Bogați financiari.
Dr. Anca Tâu: Da, dar și deștepți. Și au început să-și povestească protocoalele lor de deparazitare, că unul face deparazitare cu albendazol și altul face deparazitare cu ivermectină și se întrebau ce protocol folosesc și ălaltul îl întreabă pe ăsta: Ce ivermectină ai luat, pastilă sau de aia de cal din India? Și eu m-am întors și am crezut că fac mișto. Și ei în continuare vorbeau serios și povesteau despre ivermectină de cal din India. Și eu la un moment dat n-am putut. Eu trebuie să încerc să mă abțin. Trebuie să intru în acea fază a vieții mele în care să nu reacționez, să nu reacționez. Și m-am m-am întors și i-am zis le-am zis cer scuze, chiar vorbiți serios? Adică eu nu pot să cred că vorbiți serios. Și ei continua să vorbească. Da, vorbim serios. Păi sunt tot felul de paraziți în lumea asta în care trăim și e bine să faci din când în când niște cure din astea de parazitare recomandate de o clinică la care au fost. Și atenție combinația între și unul folosea le folosea pe amândouă. Mergea la sală foarte foarte fit și folosea albendazol cu ivermectină. Albendazol cu ivermectină este una dintre cauzele principale de insuficiență hepatică indusă medicamentos și este adică e una din cauzele alea, e una dintre dintre acele situații în care ajungi la transplant că ți-a cedat ficatul și zicem a e o instanță idiopatică.
Dr. Mihail: Hm. Nu știm de unde e, dar omul de fapt face protocol de deparazitare acasă cu ivermectină de cal din India și cu cu Albendazol.
Dr. Anca Tâu: Și eu când aud lucruri de genul ăsta mă întreb, zic despre ce vorbim? Adică ce facem? Ce somn mai recomandăm la oameni? Ce pahar de vin când oamenii iau ivermectină și albendazol pentru deparazitare internă?
Dr. Mihail: Cred că trebuie să vorbim. Așa este. E halucinant cel puțin ce mi-ai spus acuma. Nu vreau nici să pot, nici nu-mi pot imagina, nici n-credeam că există așa ceva, dar cred că trebuie să vorbim pentru că la un moment dat or să ne audă mai mulți și asta face diferența în final. E adevărat că cei care vorbesc și care conving aceste persoane înseamnă că vorbesc mai bine, înseamnă că sunt ajung mai repede la celălalt, la interlocutor și de au mai mare credibilitate. Și cred că totuși și noi putem să vorbim și să încercăm să devenim credibili povestind și explicând că toate lucrurile astea sunt rele. Ca și povestea cu detoxul, să te duci la clinică de detox. Dar cine te-a intoxicat? Ea în organismul nostru este atât de deștept și atât de complex încât nu poți să te intoxici decât dacă ajungi la spital. Nu. Ficatul este cel mai mare organ unde toate procesele astea de detoxifiere se desfășoară. În momentul în care ficatul își pierde această funcție, sigur că faci tot felul de fenomene neurologice, te intoxici cu amoniac și așa mai departe, cum se întâmplă în ciroza hepatică, când acolo există această insuficiență hepatică. Dar altfel, de ce să mă dezintoxic? Dar ce am făcut? Ce De ce sunt, nu știu, sunt șifonier? M-am umplut de gâze sau de molii? Nu. Altă poveste, dar e o poveste care a fost foarte bine spusă. E o poveste care a ajuns la foarte mulți oameni și asta este. Dar astea sunt lucruri pe care așa cum faci tu acuma ca să de să vedem dacă anumite mituri sunt ok sau sunt doar niște povești, poți să faci mai des.
Dr. Mihail: Da. Ce recomanzi totuși unui bărbat care se uită și zice: „Domnule, nu am timp în final. Am o muncă foarte stresantă, am copii, nici n-am bani de doctor, ce care-s lucrurile minime pe care ar putea să înceapă să le facă?
Dr. Anca Tâu: Primul lucru, așa cum ai zis, adică în expunerea ta, deci că nu am timp, trebuie să-ți faci timp, altfel o să ajungi sigur la doctor. Nu există, n-ai timp, nu există. Asta e o o poveste care trebuie desființată. Ai timp. Ai timp să te duci o dată pe an la doctor. Cum ai timp înainte să pleci în concediu să te duci cu mașina să verifici dacă ai ulei sau eu știu ce mai se întâmplă că nu mă pricep foarte bine, dar știu că te duci și orice om se duce ca să nu pățească ceva. Așa ai timp o dată pe an să te duci și cu tine la un medic, să-ți faci un minim de analize, să te consulte, să te întrebe că medicina e o știință care se bazează foarte mult și pe percepții și pe emoția omului. Discuți cu pacientul, întrebi ce te doare, unde te doare, cum te doare, când te doare, se mai întâmplă și alte fenomene și atunci lucrurile astea n-ai cum să le extragi decât un medic care are experiență, care știe să te întrebe, care știe ce să urmărească. Altfel, dacă e, cum ai zis, cu inteligența artificială, na, o să-i dai niște date. Sigur o să-ți răspundă poate de multe ori corect, dar nu știi dacă ai dat toate datele și dacă ai integrat exact acele date pe care tu voiai să le să le dai. Adică și întrebările astea pe care ți le pune doctorul nu sunt degeaba. Sunt niște întrebări care îl ajută, având în vedere faptul că el are niște cunoștințe în spate să facă un diagnostic. Nu se dau analize doar așa. Hai să-mi fac o analiză. Deci asta în primul rând să-și facă timpul. În al doilea rând să meargă o dată pe an să-și facă niște analize, să i se ia să meargă la medicul de familie, să i se ia o tensiune, să-și facă o electrocardiogramă. Sunt lucruri foarte simple. Nu trebuie să ajungem la lucruri foarte complexe. Adică lucrurile se pot face. Nu e grav.
Dr. Mihail: Cred că ăsta e un de fapt un semn în plus de bărbăție să știi că e responsabilitatea ta pentru tine în primul rând, dar și pentru familie, să rămâi sănătos și să rămâi acolo cu ei, să poți să fii…
Dr. Anca Tâu: Exact. Prezent.
Dr. Mihail: Prezent. Exact. Și știi legat de timp ori de câte ori mă gândesc eu că nu am timp și am foarte des un program foarte aglomerat, am un program la care mă uit și mă gândesc de unde pot să mai ciupesc 10-15 minute ca să pot să fac trecerea de la un task la alt task, de la podcast la filmări pentru medicool, de la medicool la nu știu ce call pe care îl am. Adică uneori programul este atât de aglomerat încât zic, „Băi, nu mai am timp,” dar sunt mereu sau nu mereu, dar foarte des sunt uimit de către această viață atunci când intervine ceva complet neprevăzut, urgență și îți dai seama că absolut tot este amânabil.
Dr. Anca Tâu: Da?
Dr. Mihail: Absolut tot ce ai pe program, programul ăla de o săptămână în care zici,”Băi, dar cum pot să fac față la acest program?” Băi, absolut tot e amânabil. Și un simplu exemplu este o răceală care te pune la pat. Te ați la pat și ești disfuncțional timp de trei zile, absolut totul e amânabil și îți dai seama că deodată ai timp de o răceală de trei zile ori indiferent ce ai planificat. Și dacă ai o vacanță planificată, băi, ai timp să răcești, stai cinci zile la pat, că n-ai n-ai încotro. Și atunci pe aceeași logică ar trebui să-ți faci timp non negociabil o dată pe an pentru aceste analize. Și uite există tot felul de tot felul de strategii. Mulți oameni ca să nu uite când este acea perioadă. Ori își pun în calendar, ori își setează acea zi de control să fie cu o lună înainte de zi de naștere sau cu o săptămână după ziua de naștere.
Dr. Anca Tâu: Așa îmi pun știu în fiecare an că în luna martie trezi să fac, dar cred că toată lumea face asta. Adică în toate țările ai văzut și inclusiv președinte al Americii are o zi din an în care se duce și-l caută din cap până în picioare și la sfârșit medicul președintelui dă un raport raport că e cu sănătos că atâta are el de că atâta ia că asta ia că asta face. Da. Și sunt foarte mulți oameni care trăiesc în țări civilizate care asta fac. O dată pe an se duc într-o clinică și-și fac toate investigațiile. După aia stau liniștiți. Mă rog, dacă nu se întâmplă nimica, e în regulă, că una este să ajungi să depistezi o boală la început și alta e când deja sunt semne și simptome și dintr-o dată lucrurile pot să evolueze într-o direcție nefavorabilă. Și chestia cu timpul și cu bărbatul asta. Așa că mi-am adus aminte acuma când povesteai, mă gândeam că de fapt și în avion când te duci primul lucru, primul pe care îl salvezi nu-i copilul de lângă tine. Trebuie să te salvezi tu. Zice: mai întâi îți pui tu masca și după aia o pui copilului. Așa și bărbatul. El e șeful, el este stăpânul casei cum crede el. Dar primul lucru, el trebuie să fie sănătos și trebuie să se salveze primul ca să poată să-i țină și pe ceilalți în viață. Adică e simplu.
Dr. Mihail: Așa e. Da, e un mesaj de final. Mă gândeam acum chiar să să te rog să transmiți un mesaj de final oamenilor care se uită, dar ăsta ăsta e de fapt mesajul de final. Într-adevăr, trebuie să-ți faci timp, trebuie să te duci măcar o dată pe an la control. Cred că este e un minim necesar pe care tu ți-l datorezi ție să te duci o dată pe an la control. Te duci la medicul de familie, te trimite la analize, te duci la spitalul de lângă tine, te duci la policlinica de lângă tine și ții legătura cu medicul respectiv. Pentru că acum ești sănătos, asta înseamnă că fix acum este momentul să verifici ce parametrii se duc dincolo de sau ce parametri încep să se strice. E tensiunea care e un pic ciupită și ăsta e semnul că e mai bine să slăbești acum 5 kg decât să se ducă foarte sus și trebuiască s-o tratezi. E glicata sau glicemia un pic ciupită. Asta înseamnă că trebuie să faci poate un pic de mișcare, să slăbești un pic în greutate. E momentul poate acum să te lași de fumat ca să nu te lași crezând că ești invincibil de fumat la primul infarct. Asta e vorba cardiologilor intervenționiști care zic că de fumat cum te lași? Întrebarea e când te lași? Te lași acum sau te lași după primul infarct? Că oricum o să te lași.
Dr. Anca Tâu: Acuma, acuma spun așa și eu din experiență. Sunt unii care nu se lasă nici după primul infarct. Adică din păcate e complicată mintea omului și obiceiurile. Da. Adică da, majoritatea se lasă, dar sunt unii care nu.
Dr. Mihail: Știi când mai vrea să… Deci o o poveste morbidă, dar o poveste care a fost un impuls pentru mine să mă las de fumat. Eram la Curtea de Argeș și am terminat specialitatea, rezidențiatul de fapt și eram primul an de specialitate și am fost postul meu era la Curtea de Argeș și aveam de fapt dublu post. Aveam post de asistent de cercetare la institutul Fundeni și post de chirurgie generală de chirurg la chirurgie generală la Curtea de Argeș și făceam la meta. Mă duceam trei zile la Curtea de Argeș și după aia alte trei zile weekend inclusiv lucram la Fundeni și la Curtea de Argeș ca și chirurg făceam de toate. La Fundeni mă pregătisem pentru transplant hepatic, chirurgie hepatob pancreatică la Curtea de Argeș. Îmi plăcea pentru că făceam tot ce înseamnă chirurgie, inclusiv amputații la pacienți cu ischemie de membru cauzată de ateroscleroză, de boală venoasă cronică, de diabet. Și atunci fumam încă. Atunci fumam și era o zi ploioasă, cum e cea de acum când înregistrăm acest podcast. Am venit la spital, făceam naveta, veneam de la București, la 5:00 dimineața plecam, la 7:00 eram la raport de gardă, la 8:00 duceam pacienții la sală și pacientul din ziua respectivă, primul pacient cu care intram, de fapt era singurul pentru că e o operație septică și trebuia după aia să realizată sală, era un pacient care era programat pentru amputație de membru inferior, adică membrul inferior e deja negru, cum e masa asta și trebuia tăiat. Și înainte să rog să fie dus pacientul la sală, am zis hai să cobor până jos în curtea spitalului să mai fumez o țigară. O țigară. Și cât am ieșit și mi-am aprins țigara și m-am mutat în dreapta, în scaunul cu rotile era pacientul meu programat pentru operație care fuma o țigară și ne-am uitat unul în ochii celuilalt și n-am zis nimic. El n-a zis nimic de rușine că fumează înaintea operației de amputație de membru inferior, știind că fix țigara aia l-a dus acolo și eu cu țigara în mână n-aveam ce să-i zic Americ. Ne-am uitat unul la altul, ne-am terminat țigările și ne-am întors în sală de operație și…
Dr. Anca Tâu: Da, întotdeauna trebuie să existe un declic și pentru tine a fost ce a trebuit. A fost atât de morbid și a fost atât de rău. A fost așa un șoc de simt și acuma în interior în care am zis nu, adică n-am n-am cum să mai continui să fumez, trebuie să iau măsuri clare ca să pot să mă las de de țigări astea.
Dr. Mihail: Clar. Da. Da. Nu, cu siguranță a fost pentru tine a fost exact ce trebuie. Adică a fost de clickul ăla de care avem toți nevoie ca să să ne schimbăm, să mergem într-o altă direcție.
Dr. Anca Tâu: Da, într-adevăr, o imagine, da, imaginile nu înseamnă întotdeauna că ne și influențează. Pe pachetele de țigări eu am văzut că vin diverse persoane și zic: „Nu-mi dați cu poza asta, [râsete] dați-mi cu altă poză.” Adică ajungi, deci nu au, nu impactul nu e același. Putea să nu te impresioneze treaba asta, dar pentru tine a fost benefică situația. A fost exact ce trebuie. Îmi pare rău pentru domnul respectiv, dar a venit la momentul potrivit pentru tine, cred eu. Așa gândesc.
Dr. Mihail: Da, cel mai probabil. Sper ca acest podcast să vină la momentul potrivit și pentru tine. Să fie măcar una din informații un declic care să te ajute. Anca, mulțumesc foarte mult pentru tot ce ne-ai povestit astăzi.
Dr. Anca Tâu: Și eu mulțumesc. A fost foarte drăguț.
Dr. Mihail: Și da, chiar a fost drăguț și sper că cu sens pentru oameni. Mulțumesc Regina Maria pentru faptul că sprijină acest episod și sprijină iată prevenția, controalele. Și pe site-ul Regina Maria și de fapt și în orice clinică poți să găsești o grămadă de o grămadă de pachete care sunt pentru prevenție. Există abonamente, există tot felul. Îmi place că dacă intri pe site găsești tot felul de pachete care sunt special concepute pentru oamenii care zic: „Domnule, aș vrea să mă testez, dar nu știu ce să ce să fac.” Trebuie să te duci la medic să-ți dea o recomandare, dar există și pachete de analize care sunt pachet analize, bărbat 40 de ani. Poftim, du-te și fă pachet sănătate genitală. Du-te și fă-l pachet, tiroidă este simplu și e direct la obiect. Bun, mulțumesc, Anca încă o dată. Mulțumesc, Regina Maria. Mulțumesc ție că ai te-ai uitat până acum. Dacă ai avut vreun declic din ăsta în viața ta, du-te în secțiunea de comentarii și scrie-mi. Sunt foarte curios ce te-a făcut pe tine să zici, ok, asta este schimbarea. Când s-a schimbat macazul? Ce a declanșat schimbarea aia de macaz? Mersi pentru atenție și ciao!
