Despre alergiile alimentare și respiratorii | BOABE DE CUNOAȘTERE | Dr. Claudia Adriana Nicolae

Dr. Mihail: Omule, te salut! Eu sunt doctor Mihail și astăzi vorbim în acest episod de Boabe de Cunoaștere despre alergii. O să vorbim despre alergii alimentare, despre alergii sezoniere, o să vorbim și despre alergia la ambrozie și o să le descriem. O să vedem de ce apar aceste alergii, care este cauza lor, de ce incidența crește, pentru că un sfert din populația României suferă de o formă de alergie și atenție, incidența bolilor alergice este în continuă creștere, așa cum ne spun reprezentanții Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică. Mai mult decât atât, previziunea spune că până în 2025, adică la anul, unul din doi europeni va avea o formă de alergie. Numerele astea sunt efectiv catastrofale pentru mine, cum le văd eu. Mai mult decât atât, dacă vorbim despre alergia la ambrozie, se pare că mai mult de jumătate de milion de români în momentul de față se confruntă cu simptome serioase, atenție, în perioada de august și septembrie, adică în perioada în care ambrozia crește. Și discutăm astăzi despre alergii pentru că cele mai multe afecțiuni alergice sunt boli cronice, adică oamenii trăiesc cu ele și trebuie să învețe ce sunt ele pentru a le gestiona corect. Și înainte de a vă prezenta invitatul meu de astăzi, vreau să menționez că acest podcast este sprijinit de compania Inergy cu produsul Atoprin. Atenție, Atoprin e o combinație de tulpini probiotice despre care o să discutăm, sunt zeci de studii care atestă utilitatea acestor tulpini specifice și le dovedesc rezultatele, studii randomizate, metaanalize și practic aceste probiotice patentate ajută la echilibrarea sistemului imunitar, astfel devenind imunobiotice. Ele gestionează simptomele oculare și nazale asociate rinitei alergice și îmbunătățesc calitatea vieții pacienților care suferă de rinite alergice. Cel puțin pe a mea, Atoprin a îmbunătățit-o semnificativ, adică calitatea vieții mele, pentru că folosesc acest produs de mai bine de trei luni și folosesc mult mai puține antihistaminice decât iau acest preparat. Dar o să vorbim mai multe despre și despre Atoprin astăzi cu doamna doctor Claudia Adriana Nicolae. Este medic primar alergologie și imunologie clinică, președinte al Asociației Române de Educație în Alergii, cu vastă experiență în diagnosticul și tratarea alergiilor. Și dacă doamna doctor vi se pare cunoscută, poate pentru că am avut un vlog cu doamna doctor acum un an în care am vorbit fix despre ambrozie și am considerat că merită să revenim în detaliu pe acest subiect.

Claudia Adriana Nicolae: Ciao, bună! Mă bucur că m-ai invitat din nou.

Dr. Mihail: Eu mă bucur, adevărată plăcere să discut cu tine. E o adevărată plăcere să discut în general cu oameni care sunt foarte pasionați de ceea ce fac și care îți povestesc cu atâta poftă toate detaliile interesante ale patologiilor de care se ocupă și soluțiile la acele, să zic, probleme, afecțiuni. Vorbim de alergie. Sunt corecte cifrele pe care le-am enumerat?

Claudia Adriana Nicolae: Da, sunt absolut corecte. În întreaga lume sunt patru miliarde de oameni care suferă de alergii.

Dr. Mihail: Adică jumate din noi suferă de alergii.

Claudia Adriana Nicolae: Exact, exact, da. Și în România sunt foarte mulți și, din păcate, sunt foarte mulți copii care suferă de alergii din ce în ce mai timpuriu. Înainte vreme, te așteptai să dezvolte alergii respiratorii la vârste mai mari, 2 ani, 5 ani, poate mai târziu. Să nu mai spunem că alergiile sezoniere erau apanajul pubertății sau al adolescenței. Adultul tânăr poate suferea de o polinoză, o alergie la polen, iar acum pragul a scăzut îngrijorător de jos. Deci ne întâlnim la copii foarte mici cu alergii respiratorii, dar ne întâlnim cu alergii alimentare. Ei sunt alergici la mai multe alimente deodată, la mai multe categorii de proteine întâlnite în alimente și intră în așa-numitul marș de la bun început. Adică încep cu dermatita atopică, ulterior dezvoltă ca stație intermediară alergiile alimentare, pe care și le pot șterge mai târziu sau nu, depinde de tipul de alergen față de care au dezvoltat alergia, și în paralel aproape dezvoltă și alergii respiratorii, respectiv rinoconjunctivite alergice și astm.

Dr. Mihail: Ai zis marș atopic și înțeleg că asta se întâlnește din ce în ce mai des la copii. Înțeleg că în România aproape 30% din copii, adică aproximativ unul din trei copii care se naște în ziua de astăzi are această atopie. Atopie, adică predispoziție spre a dezvolta reacții alergice, în mod special la care să participe anticorpii anume direcționați în sensul ăsta, adică imunoglobulinele E. Poți să ne explici ce e această atopie? Adică ce are un copil care se naște cu o atopie?

Claudia Adriana Nicolae: Păi are în primul rând o moștenire genetică, de cele mai multe ori. El provine din familii în care există persoane care suferă de alergii, părinții lui suferă de alergii sau bunici sau rude apropiate. Organismul lui cumva se naște cu un cip, cu un program. Un program care înseamnă producție a unor anticorpi care îi vor apăra organismul de lucruri obișnuite cu care el vine în contact, de la alimente până la alergenele care există în mod obișnuit în aerul pe care îl respirăm, respectiv praful de casă, mucegaiuri, polenuri și, de ce nu, alergenele provenite de la animale.

Dr. Mihail: Deci în mod normal noi nu ar trebui să ne apărăm față de aceste lucruri pentru că fac parte din mediul nostru înconjurător, e ceva normal să…

Claudia Adriana Nicolae: Este ceva normal, dar acești copii care au predispoziție spre a dezvolta reacții alergice încep să producă acești anticorpi care în momentul în care vor întâlni alergenele respective vor declanșa o cascadă inflamatorie și aceasta se va exprima sub o anumită formă de boală. De cele mai multe ori, ei suferă de un defect de hidratare al pielii, deci ei au dermatită atopică, care se traduce printr-o uscăciune, printr-o piele mai permeabilă, mai permisivă în a primi alergenele din mediul înconjurător. Pielea lor devine un portal, o poartă de intrare pentru alergenele care îi înconjoară. Acestea vor fi prezentate către celulele sistemului imunitar care, după cum am spus, au un program setat ca să producă acești anticorpi și la o terță întâlnire cu aceleași proteine vor declanșa o reacție de respingere care se traduce prin exacerbarea dermatitei, adică agravarea leziunilor respective, dar se poate traduce, dacă acești anticorpi au fost direcționați față de proteine din alimente (lapte, ou, arahide, nucifere), prin reacții alergice alimentare, de cele mai multe ori întâlnite în primul segment de vârstă, și ulterior reacții alergice respiratorii.

Dr. Mihail: …ele se deshidratează și încep să pătrundă multe elemente de afară care sunt normale, dar corpul reacționează exagerat la ele. Mă întreb asta, oare nu contrazice teoria igienei, care pe de altă parte ne spune că trăim într-o lume prea igienizată, microbiomul nostru e sărac și atunci, dacă auzi teoria asta, te gândești „Ok, înseamnă că nu ar trebui să mai izolez copilul meu de orice fel de alergen, trebuie să-l las în natură să zburde cât mai mult, să facă baie în gârlă, să se joace cu animalele, să stea la țară în fân ca să intre în contact cu cât mai multe elemente din mediul exterior”. Pe de altă parte, dacă copilul ăsta deja are bariera afectată și are pielea care e predispusă la deshidratare, oare această expunere nu i-ar face mai rău?

Claudia Adriana Nicolae: Nu neapărat. Deci trebuie să analizăm. Dacă avem niște reguli de la bun început și cunoaștem aceste aspecte, atunci noi vom emolia suficient, vom adăuga ceea ce îi lipsește pielii, adică stratul protector, și atunci prin emoliere vom bloca pătrunderea acelor alergene. Și în egală măsură, expunând copilul la tot felul de lucruri, precum spuneai tu, fie animale, fie bacterii, fie paraziți, atunci sistemul imunitar își va direcționa cumva respingerea față de ele, adică ceea ce ne așteptăm să facă în mod normal. Și nu i se va mai cășuna să respingă lucrurile obișnuite. Deci trebuie să facem cumva un echilibru între o îngrijire a pielii și multe alte reguli pe care trebuie să le facem atunci când știm că în familia noastră este cineva alergic, fie că este mama, fie că este tata, fie că sunt rude. Prevenția cumva o începem din timpul sarcinii. Trebuie să luăm în calcul că cele 1000 de zile în care educăm sistemul imunitar al unui copil încep din timpul sarcinii. Atunci când mamele conștientizează că ele însele sunt alergice sau în familiile lor există alergici sau în familiile partenerului, au niște reguli simple de respectat. În primul rând, să nu fumeze, nici ele, nici partenerul. În al doilea rând, să aibă…

Dr. Mihail: Păi dacă fumează, oricum se știe că se va direcționa cumva programul copilului către…

Claudia Adriana Nicolae: …alergii și în al doilea rând, vom perpetua poluarea care va agresa și pielea și va agresa și mucoasa tractului respirator și atunci din două părți îl predispune și spre dermatită și spre afecțiuni respiratorii alergice, mai ales astm. Deci mamele nu trebuie să fumeze, nu trebuie să consume băuturi alcoolice și trebuie să aibă o dietă echilibrată, ceea ce înseamnă că mai degrabă ar fi o dietă cu profil mediteranean, cu mai mult legume, cu mai multe fructe, cu puțin pește, cu ceva lactate, să nu aibă restricții. Deci mamele în ultima perioadă cumva ar putea să și exagereze, adică să își impună niște restricții de proteine alimentare în ideea că nu va dezvolta copilul alergie. Nu așa se procedează. Deci ele trebuie să aibă dieta echilibrată, nu fast food-uri, nu alimente prea procesate, să aibă vitamina D, să ia eventual chiar și un probiotic, deși nu sunt studii care să poziționeze administrarea de probiotice într-un consens, totuși sunt câteva care spun că efectul ar fi benefic în sarcină.

Dr. Mihail: În sarcină?

Claudia Adriana Nicolae: În timpul sarcinii. Și acizi grași polinesaturați Omega 3 pe care îi pot lua din diverse surse, inclusiv din suplimente. Asta este tot ce ar putea să facă simplu în timpul sarcinii o mamă care se știe cu o alergie sau are rude care…

Dr. Mihail: Exact, sau partenerul.

Claudia Adriana Nicolae: Sau partenerul, corect.

Dr. Mihail: Deci practic un stil de viață cât se poate de echilibrat ai descris acum care o să diminueze riscul copilului de a face…

Claudia Adriana Nicolae: Apoi, dacă e posibil să nască natural. Deci, cu alte cuvinte, nașterile prin cezariană cumva au crescut numărul de copii care au dezvoltat ulterior alergii. Să nu aibă cumva neșansa să aibă vreo infecție și să primească tratament antibiotic. Atunci flora ei bacteriană va fi deviată într-o anumită direcție și implicit și flora copilului.

Dr. Mihail: Aici… Deci orice cezariană… La orice cezariană, din păcate, se dă…

Claudia Adriana Nicolae: Se dă antibiotic și atunci de aicea sunt doi factori care contribuie cumva. Să nu aibă neșansa să aibă o infecție intraspitalicească și mai ales să nu fie cu Stafilococul auriu, care este o bacterie, după cum discutam și înainte, care totuși există pe pielea noastră și există și la nivelul mucoasei respiratorii, dar la acești copii care au acest program setat de a respinge diverse lucruri din aflate pe pielea lor sau în intestinul lor, atunci pot dezvolta o reacție de aversiune față de toxinele Stafilococului auriu și asta le poate predispune spre dezvoltarea altor alergii, vezi alergii alimentare sau alergii respiratorii. Apoi să aleagă să alăpteze, dacă se poate să alăpteze, pentru că știm foarte bine care sunt efectele benefice ale alăptării și în plus de asta cumva și filtrează alergenele alimentare cu care ulterior copilul va veni direct în contact atunci când începe diversificarea. Dietele mamelor restrictive în timpul alăptării trebuie să fie și ele direcționate de o anumită patologie. Deci iarăși există uneori o conduită cumva exagerată prin care mamele, acuma mult mai cunoscătoare, pentru că citesc foarte mult și se informează foarte mult, au tendința de a scoate cât mai multe alergene alimentare. Ori nu așa s-ar indica, de altfel, la copil, deci atunci când îl alăptează. Apoi, îngrijirea pielii copilului, care teoretic intră cu stângul în cariera lui de alergic, pentru că, după cum spuneam, fie că este născut prin cezariană, fie are în familia lui rude care sunt cu alergii, te aștepți ca și el să dezvolte. Deci e o predispoziție cu care…

Dr. Mihail: Are o predispoziție.

Claudia Adriana Nicolae: La orice semn că pielea începe să se usuce, atunci trebuie emoliată suplimentar, trebuie discutat cu pediatrul și dacă lucrurile scapă de sub control, trebuie discutat cu dermatologul.

Dr. Mihail: Emoliere înseamnă dat cu cremă care îl hidratează.

Claudia Adriana Nicolae: Corect, o cremă care hidratează pielea, dar care să fie dintr-o gamă dermatocosmetică verificată ca eficiență, să nu aibă parfumuri, să nu aibă conservanți. Oricum acum părinții știu și există o gamă foarte…

Dr. Mihail: Gamă mare și există și creme, adică nu sunt neapărat, chiar dacă sunt profesionale, nu trebuie să fie neapărat scumpe. Adică există game care sunt…

Claudia Adriana Nicolae: Fa… și vaselină simplă. Deci orice. Important este să nu neapărat să mergi către ceva ultra natural, de exemplu ulei de măsline. Deci nu, pentru că s-a demonstrat că greșești. Nu neapărat ulei de argan sau mai știu eu ce unt de cocos sau… Trebuie să fii atent să nu conțină cumva proteine alimentare, pentru că după cum spuneam, pielea asta care nu are bariera intactă este ca o sită cu găuri mai largi și permite pătrunderea proteinelor din mediul înconjurător. Și dacă tu aplici niște proteine alimentare, ele vor fi direct prezentate sistemului imunitar și atunci sistemul imunitar va alege să le respingă. Lucrul ăsta se poate întâmpla și atunci când respecți niște reguli tradiționale pentru noi legate de botezul copilului, de exemplu. Botezul copilului presupune scalda acestuia. Or, în scalda tradițională se introduc tot felul de alimente în baia micuțului.

Dr. Mihail: Dar serios? Nu știam. În baia cop…

Claudia Adriana Nicolae: Da, în baia copilului botezat se introduc fie ceva grâne, fie ou, fie lapte și atunci…

Dr. Mihail: …dacă el deja… Asta acasă, când i se face băița?

Claudia Adriana Nicolae: Nu, exact când i se face băița după botez. Ori, sunt cazuri rare, dar există, în care chiar dezvoltă o alergie, uneori chiar severă, în acest context, pentru că se sensibilizează anterior și în momentul în care chiar vine pielea în contact cu alergenul respectiv, dezvoltă o urticarie severă sau oricum se poate întâmpla să apară o alergie.

Dr. Mihail: Ei, știi, vreau să… Vreau să fac o mică paranteză. E foarte interesant pentru mine, cel puțin. E atât de interesant că te gândești la alergie pur și simplu că se întâmplă să intri în contact cu un alergen, dezvolți… corpul se sperie, dezvolți o reacție imunitară și te-ai pricopsit cu alergie. Dar de fapt e atât de legat tot un corp, adică faptul că pielea ta este prima poartă de acces a potențialilor alergeni și cum o să explici tu în curând cum poți să dezvolți o alergie alimentară prin contact cu pielea, nu? Adică tu…

Claudia Adriana Nicolae: Da, în mod special așa te sensibilizezi, pentru că o alergie presupune o fază de sensibilizare, adică în care organismul vine în contact cu alergenul. Lumea se așteaptă că ai o alergie la prima întâlnire cu alergenul. Nu, tu ai venit cumva în contact cu acel alergen, fie că e aliment, fie că este ceva din aerul pe care îl respirăm. Cum ai venit? Păi prin intermediul pielii, prin ingerarea lui, deci prin consumarea lui, sau prin mucoasele respiratorii. Deci există mai multe căi prin care se produce sensibilizarea organismului.

Dr. Mihail: Și acum înțeleg ce e atopia, că atopia practic pornește de la o barieră cutanată precară. Da, și pe aici e ca și cum… Adică aș vrea aș vrea s-o explic, s-o explic cum o înțeleg eu. E… imaginați… oamenii îi rog să să-și imagineze că pielea este ca un acoperiș de la casă. Dacă ai noroc și ai toată țigla perfectă, etanșă, n-ai nicio problemă, minunat. Da, intri în contact, faci baie în câte ouă vrei, nu pățești nimic. Dar când ai dermatită atopică, când ai această predispoziție genetică, tu te naști cu un acoperiș ok, dar pe aici pe colo țigla e sărită. Da? Și atunci prima recomandare care mi se pare cea mai importantă prevenție, această emoliere, este ca și cum tu ai turnat peste acoperișul tău din când în când sau zilnic ai turnat niște smoală. Ea se usucă și atunci ploaia nu curge prin acele găuri. În schimb, dacă tu nu dai cu emolient și lași pielea să se usuce, e ca și cum ai păstra acele găuri deschise. Dacă ai noroc și nu plouă astăzi, n-ai pățit nimic. Dar dacă intri în contact cu substanțe potențial alergenice, da, e ca și cum ți-ar ploua în acea casă. Iar sistemul imun… Am o altă analogie, dacă mă lași să fac… Sistemul imun cum reacționează? El e… e… Adică eu îmi imaginez sistemul imun așa, ca pe un pompier într-un oraș. Orașul când e complet sănătos, se aprinde undeva focul într-o casă, aia e o răceală. Ambulanța pleacă încolo, da, și stinge focul. Ăsta e un sistem imun într-un oraș care funcționează cum trebuie. La un pacient care are dermatita atopică, care n-are pielea bine emoliată și prin care pătrund aceste mici substanțe, e ca și cum acest pompier ar sta într-un oraș în care fiecare a doua casă fumegă. În Grecia, ok? Sau în Grecia sau un oraș în care fumegă câte a doua casă pentru că acolo e un grătar, acolo cineva a dat a făcut un foc de tabără, dar în a treia casă chiar e foc. Și acel pompier la un moment dat zice: „Băi, Gheorghe, ce facem? Dăm… dăm cu furtunul în casă? Hai să dăm, că pare că e fum nasol.” Și el începe să dea cu furtunul cu apă în casa respectivă, când acolo sunt doar niște oameni la grătar. Hm? Da? Și… și practic e o… un sistem de apărare care este hiper reactiv la tot ce pătrunde în tine și el nu mai face față, e complet debusolat. Ăsta e cumva… e tabloul?

Claudia Adriana Nicolae: Da, dar n-aș vrea să plece lumea acasă cu această informație că numai cei care au dermatită atopică dezvoltă alergii. Se poate întâmpla ca pielea bebelușului să nu aibă leziuni de dermatită și totuși să dezvolte, pentru că oricum ar fi ea, afectată sau neafectată, tot este oarecum mai permeabilă.

Dr. Mihail: Oricum e permeabilă.

Claudia Adriana Nicolae: E oricum permeabilă. Deci asta este ideea. Atunci când chiar moștenești și doi părinți ai sau din familia amândurora există alergici, atunci cam 80% copilul are programul ăsta setat și atunci trebuie să te aștepți că va dezvolta. Trebuie să-l îngrijești chiar dacă nu are pielea mai uscată. Trebuie să ai grijă să nu manipulezi alimentele în jurul lui, pentru că ele se vor impregna în praful casei.

Dr. Mihail: Păi până începi diversificarea? Cam până în primul an trebuie să fii cu băgare de seamă. Dar până la șase luni obligatoriu, pentru că de la șase luni încep diversificarea. Și dacă organismul a apucat să producă anticorpii față de proteinele care vor fi introduse în alimentația copilului, atunci când le va întâlni, le va respinge și va apărea alergia alimentară. Deci este important să nu expunem pielea la alergenele alimentare. Scalda este ceva agresiv, dar se poate să nu te speli pe mâini, să nu te speli pe dinți, să-l drăgănești pe copil, el are pielea afectată și atunci aterizează pe pielea lui alergenul alimentar. Sau mănânci alandala prin casă, alergenul alimentar se fixează în praful din interiorul casei. Când se ridică, tot va veni pe pielea copilului sau pe mucoasele respiratorii.

Dr. Mihail: Nu, mie asta îmi sună un pic din nou a… a teoria igienei. Adică mă gândesc că pe vremuri nu ne ferea nimeni…

Claudia Adriana Nicolae: Nu, de alergii alimentare, de… nu ferea nimeni. Erau alte timpuri. Respectiv, introducea mult mai repede. Gândește-te, mamele plecau foarte repede la lucru, nu stăteau doi ani acasă. Stăteau câteva luni. Copilul era alăptat sau nu. Sistemul imunitar al lui era bombardat de anumite bacterii, acum este bombardat de alte bacterii. Nu era atâta poluare, obiceiurile alimentare ale noastre s-au schimbat, implicit s-au schimbat și compoziția florei intestinale, atât a adulților, cât și a copiilor. În momentul în care am făcut schimbarea radicală după Revoluție, am importat tot felul de obiceiuri alimentare noi…

Dr. Mihail: …a, și substanțe alimentare noi.

Claudia Adriana Nicolae: Substanțe alimentare noi cu care noi nu ne-am în contact. Cine mânca nucifere? Cine mânca arahide? Cine mânca susan? Gândește-te puțin câte lucruri… Pește mâncam o dată la nu știu cât și ăla era o…

Dr. Mihail: O scrumbie afumată. Creveți…

Claudia Adriana Nicolae: Cine mânca creveți?

Dr. Mihail: Crezi că această incidență din ce în ce mai mare a alergiilor este și este cauzată inclusiv de această globalizare în care mâncăm tot ce se poate?

Claudia Adriana Nicolae: Categoric, categoric. Și oricum mâncam lucruri făcute în casa noastră de mamele și sistemul imunitar a zis: „Stai puțin, păi ce-mi bagi atâtea lucruri? Eu de unde să fac față?”. Bacteriile din intestinul nostru și-au schimbat profilul, deci pe măsura a ceea ce au primit. În acest moment, deci asistăm la al doilea val de alergii, respectiv valul alergiilor alimentare, care este de-a dreptul îngrijorător. Deci în ultimii cinci ani am văzut niște cazuri care nu m-aș fi gândit vreodată că le voi întâlni în carieră.

Dr. Mihail: Ce s-a întâmplat? Adică ce ce cazuri?

Claudia Adriana Nicolae: Păi, în primul rând, asistăm la multiple alergii alimentare la același copil. Deci copii care au dezvoltat aversiune imună alergică… De regulă, erau alergii la un singur un singur aliment. Că era lapte…

Dr. Mihail: Cel mai adesea era lapte.

Claudia Adriana Nicolae: Dar și aicea nu erau foarte multe cazuri. Poate ou. Rar întâlneai la cereale. Ei, acuma întâlnim la arahidă, la nucifere, la toate felurile de nucifere, dar mai ales unele sunt la acaju și fistic, de exemplu. Cine mânâncă acaju și fistic? Numai în ultimii ani au fost introduse. La susan, la muștar, la pește, la fructele de mare. Asistăm la lucruri neobișnuite introduse, fructe exotice sau tot felul de leguminoase: alergie la mazăre, la linte, la lupin, la năut. Deci sunt lucruri cu care corpul nostru nu era obișnuit, nu intrau în obiceiurile noastre alimentare. Acum, unii le-au procesat cum trebuie, dar iacătă, generațiile astea nu prea sunt prietenoase cu ele. Atunci, la același copil văd alergii alimentare multiple. Deci asta e ceva nou ce vezi în ultimii ani.

Dr. Mihail: Alergii alimentare care…

Claudia Adriana Nicolae: …față de care organismul nu va căpăta toleranță. Adică noi prezicem că nu va căpăta. Sunt câțiva care șterg contrar așteptărilor noastre, de exemplu la arahide sau la nucifere, dar majoritatea vor păstra această povară și vor deveni adolescenți care vor fi tentați să nu mai respecte niște reguli foarte stricte, vor fi supuși bullying-ului. Deci impactul pe termen lung nu cred că pot să-l cuantific în acest moment, dar ce pot să spun este că sunt profund îngrijorată de ce se întâmplă.

Dr. Mihail: Astea sunt cazuri cumva extreme? Sau sunt multe astfel de cazuri?

Claudia Adriana Nicolae: Sunt multe cazuri. Poate că ajung la câțiva dintre noi care, să zicem, că ne ocupăm mai mult de această patologie, adică avem mai multă expertiză, dar oricum ar fi și așa, totuși sunt foarte multe. Și nu numai că au dermatite atopice severe, dar au alergii alimentare multiple cu potențial anafilactic. Vin deja raportând reacții anafilactice la vârste foarte mici. Ori oamenii nu s-ar aștepta ca până într-un an de zile ca un bebeluș să dezvolte anafilaxia, adică să i se pună viața în pericol. Lucrurile astea se întâmplă din ce în ce mai des. Și după cum ți-am spus, mulți dintre aceștia asociază alergii respiratorii care merg umăr la umăr cu alergiile alimentare. Și în momentul în care alergia alimentară cu potențial de reacție anafilactică, adică acea reacție severă care îți poate pune viața în pericol, și ai și astm, atunci pe planul tău de acțiune pe care îl completează un alergolog va apărea o bifă: ai un risc mai mare de a dezvolta o reacție anafilactică care se poate complica. Adică na, nu dorește nimeni să ajungem la cazuri fatale, dar în lume au fost raportate mai multe decât de obicei. Erau foarte rare, iar acum sunt mai multe. Și nu am vrea să existe în România. De aia facem mai multă educație, de aia încercăm să explicăm ce ce se petrece și ce am putea să facem noi pentru a preveni.

Dr. Mihail: Bun. Zi-mi, te rog, uite, eu de exemplu sunt direct interesat. Eu am doi copii, unul de nouă ani, care cred că a depășit hopul, nu are, slavă Domnului, încă alergii.

Claudia Adriana Nicolae: Sau am depășit hopul, dar poți dezvolta alergie alimentară, ca să fim înțeleși, oricând în timpul vieții.

Dr. Mihail: Ok.

Claudia Adriana Nicolae: Adultul dezvoltă și el anumite alergii. Copilul are un alt profil. Deci acestea de care îți povestesc eu sunt cumva alergii primare. Adultul, adolescentul poate dezvolta și alergii primare, deși a consumat o bună bucată de timp acel aliment fără să aibă niciun fel de respingere față de el, dar dezvoltă și alergii alimentare secundare alergiilor respiratorii.

Dr. Mihail: Dar cum adică? De ce eu… adică eu pot să mai dezvolt alergie la ou dacă am mâncat…?

Claudia Adriana Nicolae: Nu, la ou nu, dar poți să dezvolți la niște alimente care conțin proteine prezente în alergenele respiratorii.

Dr. Mihail: A, încrucișate.

Claudia Adriana Nicolae: Încrucișate. O să vorbim și despre ele la ambrozie. Tocmai de aceea lăsăm subiectul ăsta pentru ambrozie.

Dr. Mihail: Ok. Dar ziceam de copii. Am unul de nouă ani, unul de doi ani. Cea de doi ani are, bineînțeles, dermatită atopică. Eu am dermatită atopică și cea mare are dermatită atopică, o formă mai ușoară. Cea mică are o formă tot ușoară.

Dr. Mihail: …este emolientă, ne-ai explicat ce face mama înainte de naștere, ne-ai explicat că până la șase luni evităm expunerea directă la diverse alimente, la proteine de diverse diferite tipuri, proteine animale, ou și așa mai departe.

Claudia Adriana Nicolae: Ziceai dacă ar fi avut… ar fi avut, nu are, dar dacă ar fi avut o formă de dermatită moderat severă și dacă ar fi avut neșansa mai ales să se suprainfecteze, adică acel aspect de cruste de miere care sugerează infecția stafilococică, atunci te aștepți să se fi sensibilizat alergic la anumite alimente. În primul rând la ou, apoi la arahide, la nucifere și la lapte și altele, dar în primul rând la astea. Ce faci în momentul în care încă are dermatită în jurul vârstei de șase luni? Testezi să vezi dacă a dezvoltat sensibilizare.

Dr. Mihail: Dacă nu a dezvoltat… Cum testezi asta?

Claudia Adriana Nicolae: Testezi cutanat. Poți testa cutanat cu extracte standardizate sau chiar cu alimentul în sine, la alergolog. Dacă testele sunt negative, valoarea predictivă negativă a testelor, adică ești negativ la teste, nu ești alergic, este foarte mare. În acel moment, recomandarea noastră conform noilor ghiduri legate de diversificarea sugarilor este să fie introduse cât mai repede în alimentația copilului și să fie menținute. Că părintele, de exemplu, este eliberat când îi spui: „Mi-a introdus și a mâncat”. Regulat? Urmează întrebarea. „A, păi nu, că am bifat.”

Dr. Mihail: Nu? Asta nu este un lucru corect. Deci nu bifăm.

Claudia Adriana Nicolae: Nu bifăm.

Dr. Mihail: Și eu am bifat. Unele lucruri nu-mi aduc aminte, dar am am bifat. Am zis…

Claudia Adriana Nicolae: Îl bifăm, dar regulat. Pentru că dacă îl bifăm, este tot o cale de sensibilizare potențială. Da, nu a apucat să se sensibilizeze prin piele, dar poate de data asta să se sensibilizeze prin ingestie, prin consum. Deci datoria ta este cumva să îi arăți sistemului imunitar alimentul și că poate să fie prieten cu el.

Dr. Mihail: Să-l vezi ca să se împrietenească cu el, să devină amicul lui.

Claudia Adriana Nicolae: Da. Dacă a devenit amicul lui, stai liniștit. Și ce faci cu amicii? Te vezi des cu ei, o dată la câteva zile îi suni, vorbești cu ei.

Dr. Mihail: Exact. Bun. Poți să-mi dai niște exemple de cum ar trebui introduse? Adică…

Claudia Adriana Nicolae: Păi introduse, nu este o rețetă… Deci alimentele trebuie introduse rapid. De exemplu, când discutăm despre ou, el trebuie să fie introdus relativ separat, mai întâi gălbenușul, ulterior albușul, care conține proteine, deci e mai puternic alergenic, și intens preparat termic. Deci oul trebuie să fie foarte bine fiert.

Dr. Mihail: Foarte bine fiert.

Claudia Adriana Nicolae: Sau introdus în preparate, pentru că dacă nu este suficient fiert și organismul a dezvoltat o reacție de respingere față de acele proteine care fie sunt termostabile, cum este o proteină care se cheamă ovomuccoid, care este cea mai stabilă proteină a albușului, fie celelalte nu sunt suficient preparate, încă le cunoaște sistemul imunitar și atunci va declanșa reacția de respingere. Deci oul foarte bine fiert. Asta. Lactatele la fel. Deci nu mergi dacă se ridică suspiciunea cumva a unei reacții de respingere față de proteinele din lactate, fie printr-o alergie imediată, fie printr-o alergie la care nu participă anticorpii, participă celulele sistemului imunitar, se cheamă alergii întârziate…

Dr. Mihail: Păi un părinte vede lucrurile astea?

Claudia Adriana Nicolae: Și dermatita are la bază un mecanism alergic întârziat. Este o eczemă, nu este urticaria care îți apare imediat, de la câteva minute până la două ore, ci dermatita evoluează în timp, adică după o zi, după două, chiar după trei zile. Și atunci, de cele mai multe ori, dacă ai astfel de alergii, copilul alăptat, chiar nu neapărat care a primit o alimentație mixtă sau sau doar lapte, poate să aibă niște manifestări digestive: dureri abdominale, scaune cu mucus, scaune cu sânge, scaune diareice. Și atunci se ridică suspiciunea de afecțiune alergică non-IgE mediată, pentru că este mult prea mic ca să fi dezvoltat acei anticorpi de tip imunoglobuline E.

Dr. Mihail: Înseamnă că nu e… că o alergie per se, adică nu e…

Claudia Adriana Nicolae: Este o alergie per se, dar printr-un altfel de mecanism.

Dr. Mihail: Ok. Deci înseamnă că de la șase luni începem diversificarea.

Claudia Adriana Nicolae: Începem diversificarea, începem să introducem alimentele care sunt puternic alergenice alături de celelalte, adică legume, fructe, cărniță. Deci aia știm.

Dr. Mihail: Pot să-i dau la șase luni ou fiert direct?

Claudia Adriana Nicolae: Nu chiar la șase luni, dar imediat după, în câteva săptămâni trebuie introdus. Dacă intră în grupă de risc, și mai devreme. Deci există cei care au alergii, au dermatite moderat severe și la care introducerea este și mai devreme, adică între patru și 6 luni. Și aici facem referință la ou și la arahide.

Dr. Mihail: Îți recomandă medicul ăsta, adică trebuie…

Claudia Adriana Nicolae: Recomandă medicul ăsta, da.

Dr. Mihail: Ok. Deci bun. Dar la un copil care nu are, să zic, un risc crescut, la șase luni începem diversificarea, la câteva săptămâni introducem ou. Pot să introduc și arahide tot atunci? Unt de arahide?

Claudia Adriana Nicolae: Da. Tot felul de nucifere, dacă intră în obiceiurile alimentare. Deci trebuie să ne ghidăm și după obiceiurile alimentare ale casei. Adică nu forțez ceva ce nu mănânc eu.

Dr. Mihail: Nu forțezi ceva ce nu mănânc eu. Pentru că dacă nu mănânc eu, atunci el n-ar avea de unde să vină atât de repede în contact cu alergenul respectiv și să dezvolte respingere. Eu le voi introduce pentru că, da, obiceiurile alimentare ale societății s-au schimbat și este bine să mănânce copilul meu susan, chiar dacă eu nu mănânc.

Claudia Adriana Nicolae: Ar fi sigur să spunem așa, atunci ca oamenii să nu-și facă… Sau părinții care ne urmăresc să nu-și facă liste de „ar trebui să introducă”. Să spunem că în momentul diversificării unui copil începi treptat, din primele luni, să introduci ce mănânci tu. Nu ești atent la ce să-i dai sau ce să nu-i dai. Poți să-i dai cam tot, câte puțin.

Dr. Mihail: Exact, exact. Ok. Și ăsta e o… asta e o regulă de bună practică pentru a-l sensibiliza la această mâncare și pentru a nu-l speria…

Claudia Adriana Nicolae: Pentru a-l desensibiliza la această mâncare. Adică să nu dezvolte, să nu aibă timp să dezvolte aversiune. Din punct de vedere alergologic înseamnă că îl sensibilizezi.

Dr. Mihail: A, ok.

Claudia Adriana Nicolae: Sensibilizarea înseamnă că dezvoltă anticorpi.

Dr. Mihail: Ce fac acum, să zicem că am depășit perioada asta și sunt la vârsta de doi ani, până la cinci ani? Ce îl urmăresc din punct de vedere respirator de data asta?

Claudia Adriana Nicolae: Deci după doi ani deja se face confuzie între viroze și alergii respiratorii. De cele mai multe ori, medicii care intră în echipa multidisciplinară – și aici intră pneumologii, intră ORL-iștii – atrag atenția pentru că observă că acel copil face foarte des niște afecțiuni respiratorii și ele nu sunt suprainfectate. Deci nu sunt infecții bacteriene, nu asociază subfebrilitate sau febră, dar se întâmplă într-un anumit profil, să zicem sezonier, sau într-un anumit context în care te duci într-o casă mai veche, sau dacă ai mucegai, sau dacă ai animale de companie. Și atunci ei atrag atenția după aspectul mucoaselor pe care îl găsesc la consultul efectuat și spun: „Credem că ar trebui să te îndrepți către alergolog”. Oricum, cel care a fost cu dermatita atopică și a ajuns la un alergolog primește această informație – și ar fi bine s-o primească de la pediatru de la bun început: „Ai dermatită, poate n-ai dezvoltat alergia alimentară, bravo, ai scăpat de această stație intermediară, cel puțin până la vârsta asta. Fii atent că s-ar putea să dezvolte alergii respiratorii.” Atunci ce este de făcut? Păi, dacă este… ce mediul înconjurător, natura nu prea ne întreabă. Și după cum ai observat, încălzirea globală a generat cantități impresionante de polen, sezoanele s-au lărgit, au apărut mucegaiuri pentru că apar ploi și după aceea se încălzește brusc. Deci o concentrație mare de mucegaiuri afară. Dar pot să fac ceva în interiorul casei. Adică să am grijă ce folosesc ca dezinfectante, să nu folosesc tot felul de lumânări, să am grijă unde gătesc, că este moda acuma cu bucătăriile astea care nu sunt izolate de livinguri și atunci…

Dr. Mihail: Păi e un grad de poluare mai mare totuși din toți vaporii care se emană și atunci vine copilul în contact cu acestea. Ne ajută un purificator în casă în sens…?

Claudia Adriana Nicolae: Ne ajută un purificator, ne ajută să respectăm, atunci când mai ales când suntem noi înșine alergici la ceva din mediul exterior, să punem niște plase speciale, să respectăm orele de aerisire, să…

Dr. Mihail: Există niște plase cu ochiuri foarte mici care cumva împiedică pătrunderea și a poluanților, dar pot împiedica chiar pătrunderea sporilor de mucegai?

Claudia Adriana Nicolae: Repet, deși este adus în discuție foarte des alergia la polenul de ambrozie, cred că merită de acum încolo să aducem în discuție și alergia la mucegaiurile de exterior. Și aici cumva tot cu nume feminin apare mult mai des menționată Alternaria alternata.

Dr. Mihail: Care este Alternaria alternata?

Claudia Adriana Nicolae: Care, exact, este un mucegai care este foarte des întâlnit afară și, după cum ai văzut, în jurul nostru, pe frunzele copacilor, dar și pe legume, pe fructe, întâlnim zone cu… ori mai negre, ori pătate.

Dr. Mihail: A, lucrurile acelea denotă infestare cu spori de mucegai. Deci cum ce vedem pe frunze?

Claudia Adriana Nicolae: Pe frunze n-ai văzut că sunt zone mai negre?

Dr. Mihail: Da, da, da, da, da. Și dacă ai o grădină de exemplu, se strică fructele și legumele…

Claudia Adriana Nicolae: Aia e Alternaria alternata.

Dr. Mihail: Alternaria alternata. Îi facem „Hello”.

Claudia Adriana Nicolae: Bună, îmi pare bine, drăguțo. Hello, bună. Dar nu este chiar bună în cunoștința cu ea.

Dr. Mihail: Și cum, ce facem cu ea? N-avem ce să facem cu ea.

Claudia Adriana Nicolae: N-avem ce să facem. Deci asta spuneam că față de ce ne expune natura, din considerente tot de… ajungem la teoria conspirației că am industrializat prea mult, că nu am respectat și s-a încălzit prea mult planeta și iacătă ce se întâmplă, ce tribut plătim.

Dr. Mihail: Da, plătim. Este evident, nu este nicio teorie a conspirației.

Claudia Adriana Nicolae: Deci sezoanele polinice s-au lungit, înfloresc mai multe grupe de plante concomitent, lucru care se întâmpla în nord, nu se întâmpla la noi. Nordicii, săracii, nici nu pot să departajeze sezoanele, pentru că acolo se întâmplă în două luni să înflorească tot. Și atunci nu prea știi, ești alergic la polenul de arbori, la graminee sau la buruieni. Pe când la noi știam foarte clar: de aici până aici este la arbori, de aici până aici e la graminee (febra fânului) și după aceea apărea ambrozia. Ei, acuma încep să înflorească concomitent și dezvolți mai multe alergii, pentru că concentrația de polen este foarte mare în atmosferă și este și concentrația de mucegai foarte mare. Dar în interiorul casei putem să facem ceva, pentru că știm că ar putea să fie expus copilul la o concentrație mare și de acarieni din praful de casă. Să ne simplificăm cumva, adică să n-avem foarte multe jucării din pluș, să n-avem foarte multe covoare, multe draperii, multe cărți acolo unde este camera copilului, să aspirăm…

Dr. Mihail: Da? Păi da, cărțile țin acarieni până la urmă?

Claudia Adriana Nicolae: Și mai ales dacă sunt cărți transmise din generație în generație, atunci cărțile alea chiar sunt mai vechi, pot avea chiar și spori de mucegai, dar au și o concentrație mare de acarieni.

Dr. Mihail: Dacă le ținem într-o bibliotecă de asta cu geam e mai bine?

Claudia Adriana Nicolae: Asta este perfect, este perfect. Apoi, animalele de companie. Știm foarte bine că teoria igienei spune că este foarte bine să vină copilul în contact cu animalele de la fermă. Da? Dar nu spune să vină cu un animal într-un apartament. Ok? Ei, și atunci când avem dermatita atopică suprainfectată cu stafilococ, dacă ai o pisică în casă, s-ar putea ca sistemul imunitar să dezvolte o reacție de respingere și să dezvolte foarte repede copilul tău o alergie respiratorie. Atunci apare o discuție foarte sensibilă: faci alergie la pisică sau la proteinele din saliva pisicii, din mătreața pisicii, din urina pisicii? Depinde.

Dr. Mihail: Păi ce faci cu pisica?

Claudia Adriana Nicolae: Păi aia e problema, că atunci apare o problemă emoțională. De cele mai multe ori, pisica a fost înaintea copilului prezentă în casă. Da? Și copilul poate a apucat chiar să se atașeze de pisică sau pisica de copil și da, aleg unii să o ducă la bunici, dar și bunicii trebuie să vadă copilul. E o problemă foarte sensibilă. Deci discuțiile în cabinet sunt până la lacrimi.

Dr. Mihail: Nu vreau să-mi imaginez. Da, e destul de trist. Mai bun ar fi un câine, dacă este să alegem între animale de companie. Dar mai nou acuma avem animale de companie iepuri sau porcușori de Guineea sau hamsteri. Să ținem cont că așa cum ți-am povestit că există alergii încrucișate între alergenele respiratorii și alergenele alimentare, există și între surse alergenice la același nivel.

Dr. Mihail: Adică?

Claudia Adriana Nicolae: Adică dacă dezvolți alergie la anumite proteine provenite de la pisică, poți să dezvolți în lanț și la celelalte animale și invers.

Dr. Mihail: Deci copil cu, să zic, cu dermatită severă și eventual suprainfectată, dacă are în prezența lui o pisică, ar… și începe cumva ori să aibă agravări repetate, ori să înceapă să aibă simptome respiratorii, te gândești că a dezvoltat o alergie la proteine provenite de la pisică. Dar putem merge atât de departe încât să recomandăm în ziua de azi, ținând cont de lucrurile pe care le vedem și cumva uitându-ne la populația generală, adică încercând să te detașezi de faptul că vezi într-adevăr foarte multe cazuri de… alea sunt cazuri mai grave, adică vezi cumva vârful de piramidă… ai putea să recomanzi viitorilor părinți care vor să aibă copii să nu aibă animal în casă?

Claudia Adriana Nicolae: Nu neapărat. Deci după cum ți-am spus, este bine să aibă un animal de companie, dar dacă ar fi să alegem între pisică și câine, mai safe e câinele.

Dr. Mihail: Mai safe e câinele. E mai alergenică pisica?

Claudia Adriana Nicolae: Este mai puțin periculos din perspectiva asta a copilului care are dermatită, câinele. Dar este bine să se dezvolte în prezența unui animal. Este chiar bine să se dezvolte la bunicii de la țară unde are mai multe animale în jur, unde umblă desculț prin iarbă, unde mănâncă din curtea bunicului diversele legume fără să le mai spele atât, unde nu este spălat atâta pe mâini cum este spălat în oraș. Pentru că acea barieră afectată este cu atât mai mult agresată de tot felul de substanțe dezinfectante. Și aicea a fost și perioada cu pandemia și știm foarte bine că toți eram obsedați de chestia asta și acum plătim tributuri și din punct de vedere al alergiilor respiratorii și din punct de vedere al dermatitelor.

Dr. Mihail: Asta mă bucură că spui. Deci e bine, bine să avem…

Claudia Adriana Nicolae: Să avem, da.

Dr. Mihail: Și e bine să-i ducem pe copii la țară, să stea la țară cât mai mult în vacanță, să intre în contact cu toate animalele, să se plimbe desculți și așa mai departe.

Claudia Adriana Nicolae: Și ok.

Dr. Mihail: Deci astea sunt regulile de… să zic, asta e o conduită standard pentru părinții care au copii care au, să zicem, dermatită atopică. Cam asta ar trebui să facă pentru a evita aceste alergii alimentare odată… Da, te rog.

Claudia Adriana Nicolae: Și mai este intervenția asupra florei intestinale și nu numai. Hm. Și aici intervenția cât mai rapidă este prin prebiotice, vezi inulina îmbunătățită prezentă în diverse produse pro- și prebiotice. Deci este util chiar și mama care alăptează să ia un probiotic în continuare cu o tulpină verificată, de cele mai multe ori discutăm despre lactobacili, să aibă un aport de acizi grași polinesaturați din uleiul de pește, de exemplu, și copilul după aceea să… prin diversificarea precoce își modulează cumva profilul bacterian. Dar dacă el are niște restricții, trebuie să fim atenți cu ce le înlocuim.

Dr. Mihail: O să intri un pic în detalii. Deci ce ce înseamnă? Cum cum îmi dau seama că un copil sau că mama unui copil are nevoie de prebiotice sau de…?

Claudia Adriana Nicolae: În mod normal, cei care au această predispoziție au nevoie, de cele mai multe ori au nevoie. Și și sugarul care are niște manifestări digestive sau are manifestări de dermatită are nevoie și este bine să le primească. Putem să le personalizăm și atunci vezi ce îi lipsește sau ce are în plus, cureți locul și apoi repopulezi. Deci cam așa s-ar face o strategie, un management personal. Dar există și niște tulpini pe care noi le știm că sunt eficiente, au fost verificate în diverse studii. Atunci ele sunt administrate fie sub îndrumarea pediatrului, fie sub îndrumarea celorlalți specialiști care intră în echipă.

Dr. Mihail: Care e indicația lor? Deci pentru ce se iau aceste tulpini?

Claudia Adriana Nicolae: Pentru a popula corect cu bacterii care previn dezvoltarea alergiei.

Dr. Mihail: Ok. Deci aici e o legătură între microbiomul nostru și apariția alergiilor?

Claudia Adriana Nicolae: Exact, da. Nu numai alimentare…

Dr. Mihail: Și respiratorii?

Claudia Adriana Nicolae: Și respiratorii, da.

Dr. Mihail: Ok. Și atunci când ai o disbioză, când microbiomul tău nu este cum trebuie, este ca acel oraș pe care l-am descris, cu foarte mult fum, pompierii nu mai știu unde trebuie să meargă să stingă. Și atunci ce fac pentru a corecta acest microbiom? Dacă îi administrez mamei, da, din timpul sarcinii, după cum am discutat, și se transmite la copil…

Claudia Adriana Nicolae: Ok. Îi administrez mamei când începe să alăpteze și administrez copilului prebiotice din primele luni de viață, primele săptămâni de viață, și ulterior probiotice pe măsură ce îl urmărești și vezi ce are nevoie.

Dr. Mihail: Ok. Și ai spus că sunt aceste două două tulpini care sunt verificate. Oricum, am am trecut prin aceste… Oprin?

Claudia Adriana Nicolae: Da, sunt două tulpini de Lactobacillus paracasei, dar nu numai acest probiotic, să zicem, există și alte tulpini: Lactobacillus rhamnosus de exemplu, sau bifidobacterii sau…

Dr. Mihail: Și cum le alegi? Cum le alegi?

Claudia Adriana Nicolae: Păi îți spuneam că poți să le alegi personalizat și atunci faci acele teste de disbioză, care sunt niște analize într-adevăr bune, dar sunt extrem de costisitoare totuși. Adică nu poate orice om să facă și na, nu are acces toată populația la așa ceva. Sau pur și simplu prin experiența fiecărui medic și anumite probiotice care și-au demonstrat utilitatea.

Dr. Mihail: Ok. Bun. Poți să-mi zici, dacă tot am intrat în în subiectul ăsta, acest Atoprin, el cum funcționează? Adică care e mecanismul lui și cum cum acționează în interior?

Claudia Adriana Nicolae: Păi el funcționează cum ar funcționa teoretic orice probiotic sau orice legătură care există între piele, intestin, sistemul nervos central și după aceea există, nu neapărat între piele, ci și între mucoasele respiratorii, intestin. Deci oricum există o comunicare între bacteriile care sunt pe pielea noastră, intestinul nostru, mucoasele respiratorii și după aceea cu sistemul nervos și cu sistemul imunitar.

Dr. Mihail: Ok.

Claudia Adriana Nicolae: Acești copii care sunt atopici au cumva un profil al limfocitelor T către limfocitele T helper 2, care ulterior fac ca limfocitele B care produc anticorpi să producă acești anticorpi speciali, imunoglobulinele E.

Dr. Mihail: Cumva, în traducere, sistemul imunitar este încordat într-o direcție…

Claudia Adriana Nicolae: Într-o direcție greșită.

Dr. Mihail: Ok. Deci sistemul imunitar încordat greșit…

Claudia Adriana Nicolae: Încordat, este cumva programat.

Dr. Mihail: Ok, programat într-o direcție greșită.

Claudia Adriana Nicolae: Într-o direcție greșită. Dacă eu cumva vin cu „antivirus” la programul ăsta și îl direcționez în în în acea latură firească, adică să se apere față de bacterii, față de paraziți sau față de virusuri, hm, deturnez atenția de la alergenele obișnuite, de la lucrurile obișnuite. Atunci tu îl îndrepți așa. Și dacă l-ai îndreptat așa, oricum îi dai răgaz să se întâlnească într-o manieră controlată cu niște alergene, vezi alergenele alimentare, și să nu mai dezvolte acele imunoglobuline E și să nu mai dezvolte alergii alimentare.

Dr. Mihail: Ai cazuri care doar cu probiotic sunt ok, fără antihistaminic? Sau tot necesită o doză mai mică de antihistaminic?

Claudia Adriana Nicolae: Depinde. Antihistaminicul îl dai când are manifestări. Noi discutăm acuma chiar de prevenție. În momentul în care ai alergie manifestă, atunci intervine probioticul, vezi Atoprinul, prin modularea răspunsului la histamina care se descarcă și atunci potențează cumva efectul antihistaminicului. Deci îl face să funcționeze mai bine, să blocheze mai bine receptorii pe care acționează această histamină și manifestările alergice să fie controlate poate cu o doză mai mică de antihistaminic sau oricum cu doza aia mai bine.

Dr. Mihail: Hm, nu mai fie nevoie și de alte medicamente.

Claudia Adriana Nicolae: Cum prea bine știi că nu doar antihistaminicul îți controlează simptomele, chiar într-o rinită alergică, pentru că apare o cascadă întreagă de substanțe, o cascadă inflamatorie în care intervin și alte substanțe, nu numai histamina. Și atunci nu mai ai nevoie doar de un antihistaminic, ai nevoie și de un cortizon care se administrează local, ai nevoie și de picături de pus în ochi pentru conjunctivită, ai nevoie și de cortizon de aplicat pe piele. Deci până la urmă intervenția este de prevenție. Și intervenția este de prevenție primară, adică să nu te sensibilizezi și să nu dezvolți alergie. Și în momentul în care ai dezvoltat-o, prevenție secundară, adică să îți controlezi mai bine boala ca să nu se complice.

Dr. Mihail: Ok. Deci, practic, îți reglezi microbiomul în așa fel încât răspunsul imun să nu fie atât de atât de amplu. Și atunci asta e prima parte de prevenție. Dacă deja ai răspuns imun, simptomele sunt mai ușoare tot datorită acestor multe tulpini care există. Ce altceva poate să facă un pacient care are acest tablou de alergie, fie alimentară, fie respiratorie, fie dermatită, pentru a-și îmbunătăți microbiomul? Există ceva ce să…?

Claudia Adriana Nicolae: Sigur, există alimente care sunt probiotice naturale. Gândește-te, cel care poate să consume lactate, oricând poate să introducă printr-un iaurt sau brânzeturi fermentate probiotice. Nu intră în toate zonele geografice ale țării noastre, de exemplu braga, care este un probiotic, borșul, care iarăși este un probiotic, murăturile, care sunt probiotice. Aici mai intervine ceva, acea, să zicem, teamă de histamină. Histamina care nu este văzută doar ca inamic din interiorul tău, adică este găzduită în celulele care sunt implicate în reacțiile alergice, dar ea poate să vină din afară. Atunci există această reținere că cei care au dermatita atopică poate că au un defect de prelucrare a histaminei provenită din alimente și mulți nu apelează la probioticele astea din murături, brânzeturi fermentate sau orice lucru care ar veni cu un plus de histamină.

Dr. Mihail: Ele au histamină aceste alimente?

Claudia Adriana Nicolae: Au histidină, aminoacidul precursor al histaminei. Atunci peștele care nu este foarte proaspăt, dar sunt alimente care au… banana, avocado, dar și brânzeturile fermentate au o concentrație mai mare, naturală, de histamină.

Dr. Mihail: Dar vrei să zici că nu ne impactează această…?

Claudia Adriana Nicolae: Nu ne impactează pe toți. Ok. Există niște predispoziții genetice și aici prin care ți se programează enzima din intestin care prelucrează histamina, adică diaminoxidaza (DAO). Și poate că ea a fost dusă la valori mai mici prin niște tratamente făcute, că se poate bloca și sub influența antibioticelor sau sub influența antiinflamatoarelor, sau pur și simplu organismul tău este programat s-o producă într-o cantitate mai mică. Atunci intră în discuție aceste histaminoze secundare deficitului de enzimă. Este o intoleranță alimentară destul de uzitată în ultimul timp și nu este atât de corect, pentru că un diagnostic de intoleranță la histamină se pune destul de greu și impune niște diete care nu este recomandat să fie făcute pe durată mare. Pentru că oricum copilul mic are nevoie de o sumedenie de nutrienți, are nevoie chiar și de probiotice, vezi probioticele naturale, și nu poți să impui niște diete restrictive în care excluzi toate alimentele cu nivel 2 și 3 în histamină, există liste peste liste, pentru că nu este deloc constructiv pentru profilul său de adult ulterior.

Dr. Mihail: Ok, am înțeles cum stă treaba cu alergiile. Acum vreau să te întreb ce poate să facă o persoană care suspectează că are o alergie, fie care e un copil și suspectează că are o alergie, fie că este adult și are impresia că are o alergie, dar n-are niște simptome specifice? Ce teste există pentru a descoperi o alergie?

Claudia Adriana Nicolae: Păi depinde de mecanismul care stă la baza declanșării reacției alergice. Atunci când vorbim despre o alergie alimentară cu mecanism imediat, care se manifestă fie cu erupție urticariană (ca atunci când te urzici), fie te umfli, fie verși în jet, fie poți avea și un tablou alergic cu manifestări respiratorii și prăbușirea tensiunii (respectiv anafilaxie), atunci toată această reacție poate fi evidențiată utilizând o testare cutanată prin înțepătură. Deci alergiile alimentare cu mecanism imediat, adică care se manifestă la scurt timp după contactul cu alergenul, de la câteva minute până la două ore…

Dr. Mihail: Și cum se… Mai zis urticarie…

Claudia Adriana Nicolae: Deci te mănâncă pielea.

Dr. Mihail: Alergie alimentară, da. Ai mâncat…

Claudia Adriana Nicolae: Alimentară. Mănânci ceva bun și în câteva minute până la două ore începi să ai diverse manifestări pe piele.

Dr. Mihail: Da. Atunci când te urzici. Deci…

Claudia Adriana Nicolae: Sau când te înțeapă, să zicem, țânțarii. Numai că atunci când te înțeapă țânțarii, pe locul respectiv leziunea stă câteva zile. Dacă te înțeapă țânțari sau păianjen sau furnică, ai o zonă mai roșie și mai umflată care stă acolo câteva zile. Pe când dacă consumi, de exemplu, arahide și organismul tău a ales că este alergic la arahide, atunci la scurt timp, de la câteva minute până la două ore, începe să te mănânce pielea, începi să ai această erupție pe piele, te poți umfla, ți se poate umfla fie limba, fie ți se pot umfla doar buzele sau ochii. Sau poți să te sufoci, poți să tușești, poți să verși în jet, poți să ai dureri abdominale, scaune explozive și poți chiar să fii moleșit și să ți se prăbușească tensiunea.

Claudia Adriana Nicolae: …aia este de altfel un tablou din reacția alergică severă, respectiv anafilaxie. Ei, în acel moment știm exact cauza și confirmăm cumva testând cutanat sau făcând dozarea acestor anticorpi din sânge.

Dr. Mihail: Deci există două variante: fie teste cutanate…

Claudia Adriana Nicolae: …cu extract standardizat, făcut la fabrică din… cu proteinele provenite de la diverse alimente, sau cu alimentul în sine. Alegem să testăm, de exemplu, la arahide, la nucifere, dar la lapte și la ou putem să alegem chiar să testăm cu albuș fiert 10 minute.

Dr. Mihail: Albu… pui pe piele albușul?

Claudia Adriana Nicolae: Ok. Pui pe piele, folosești o lanțetă cu un vârf ascuțit, de obicei de plastic, dar există și lanțete metalice. Trebuie să și precizez, asta face medicul! Deci nu vă testați acasă!

Dr. Mihail: Categoric. Există chiar o emisiune în care un coleg de al nostru îndeamnă populația să facă lucrul ăsta acasă. Este un lucru… e… nu dau nume, este un pneumolog, dar oricum și-a depășit competența și acest lucru nu se face acasă. Este o eroare.

Claudia Adriana Nicolae: Și o testare cutanată, chiar dacă pare un lucru banal, adică ce faci? Aplici o cantitate foarte mică de aliment sau o picătură din extractul standardizat, înțepi pielea cu o lanțetă și aștepți un sfert de oră. Dacă se înroșește, e pozitiv. Dacă nu se înroșește, este negativ. Nimeni nu se gândește că în timpul acestei proceduri se poate întâmpla o reacție alergică severă și se poate întâmpla să faci anafilaxie.

Dr. Mihail: Știu că ăsta e motivul pentru care testele cutanate se fac într-un… doar într-un cabinet, în prezența trusei de urgență și de un medic care este antrenat să facă lucrul…

Claudia Adriana Nicolae: Nu trebuie să fii neapărat alergolog, nu?

Dr. Mihail: Medicul care face…

Claudia Adriana Nicolae: Ba chiar trebuie să fie alergolog. Mai există, intră anumite teste în competența dermatologului, dar cea mai mare experiență de departe o au medicii alergologi în a gestiona și a interpreta rezultatul. Pentru că, să fim cu băgare de seamă, o reacție pozitivă dacă nu este corelată cu un tablou clinic – și aici discutăm despre screening-uri pe care preferă unii să le facă numai de dragul de a le face, „așa, să vedem dacă copilul nu are o alergie”. Ori acest lucru, dacă este însoțit de o reacție pozitivă la un aliment pe care copilul îl consuma bine mersi și n-avea nicio reacție, îți aduce la fileu problema: „Ce fac? I-l mai dau sau i-l scot? Pentru că uite ce s-a întâmplat, are o reacție pozitivă.” Dacă el îl consuma și nu avea nicio reacție, trebuie să-l consume în continuare, chiar dacă are o reacție pozitivă.

Dr. Mihail: Exact.

Claudia Adriana Nicolae: Deci există valoare predictivă negativă foarte mare, adică e negativ, înseamnă că organismul tău nu a produs anticorpii de alergie, îl poți consuma în continuare, nu ai alergie la acel aliment. Dacă este pozitiv și se corelează cu un tablou clinic, este alergie. Dacă este pozitiv și nu ai un tablou clinic, l-ai consumat înainte sau vrei să-l consumi ulterior, înseamnă că nu are alergie și înseamnă că ai de-a face cu așa-numita sensibilizare alergică, dar latentă din punct de vedere clinic. Nu ai manifestări. Nu se fac diete restrictive pe baza unor analize pozitive atunci când organismul tău nu a dezvoltat nicio manifestare.

Dr. Mihail: Deci ce vrei să spui este că poți să faci un test cutanat, să înțepi cu acea lanțetă…

Claudia Adriana Nicolae: Lanțetă, dar se înțeapă pielea, nu este…

Dr. Mihail: Da, este ca o scobitoare de plastic, un vârf ascuțit, atingi un pic, penetrează un pic…

Claudia Adriana Nicolae: Pătrunde în stratul inferior al pielii.

Dr. Mihail: …umflă sau nu se umflă.

Claudia Adriana Nicolae: Se umflă sau nu se umflă, exact ca la o înțepătură de țânțar.

Dr. Mihail: Și tu vrei să spui că medicul alergolog pune în context, pentru că de exemplu poți să…

Claudia Adriana Nicolae: Contextualizează testarea.

Dr. Mihail: Poți să înțepi cu ou și să te umfli, dar tu mănânci zilnic ou și n-ai simptome. Asta înseamnă…

Claudia Adriana Nicolae: De ce să testezi oul decât dacă vrei să rafinezi diagnosticul? Adică vine în cabinet și spune: „Am mâncat ou fiert intens, albușul fiert 20 de minute, nu s-a întâmplat nimic. I-am făcut o omletă și nu am copt-o suficient. Sau am mâncat maioneză în care se poate pune chiar și oul crud și a reacționat.” În acel moment, tu trebuie să rafinezi diagnosticul: poate să consume oul intens preparat termic? Foarte bine, îl consumă, pentru că în timp organismul lui va dezvolta toleranță și față de proteina insuficient preparată termic.

Dr. Mihail: Adică se va vindeca cumva de alergia la ou?

Claudia Adriana Nicolae: Se va desensibiliza pe parcurs. Dacă de la bun început însă reacționează și la oul intens preparat termic, atunci lucrurile stau diferit. Înseamnă că s-a sensibilizat la acea proteină despre care îți povesteam, ovomuccoidul, care este foarte stabil, nu se nu se distruge prin expunerea la temperatură și organismul îl va recunoaște, adică anticorpii respectivi îl vor recunoaște și îl vor respinge. Ei, atunci discutăm despre alergie cu potențial de reacție alergică severă și cu un potențial de a dispărea, a căpăta toleranță, un pic mai târziu. Pentru că e bine să spunem că față de anumite alimente organismul oricum se desensibilizează natural: față de ou, față de lapte, soia și cereale. Față de altele nu avem date suficiente să susținem lucrul ăsta, dimpotrivă, avem date care spun că s-ar putea să nu dispară niciodată.

Dr. Mihail: Și desensibilizarea asta se face… există vreo dietă specială de…?

Claudia Adriana Nicolae: Există, cum am spus, expunere prin niște „scărițe” – scăricica laptelui, scăricica oului – acele cantități mici pe care i le introduci și le menții.

Dr. Mihail: Nu, din nou, e o recomandare medicală, da? Adică medicul…

Claudia Adriana Nicolae: Medicul trebuie să-ți zică…

Dr. Mihail: Cam…

Claudia Adriana Nicolae: Medicul trebuie să-ți spună când, cum și sub ce formă. Deci asta este o strategie cumva de căpătare a toleranței personalizată, de altfel, de la copil la copil. Nu regulile se aplică neapărat general la toată populația.

Dr. Mihail: Bun. Aici am vorbit despre teste cutanate. Se face testul acesta pe piele, se umflă…

Claudia Adriana Nicolae: Se cheamă testare cutanată prick, prin înțepătură. Este utilă când verificăm alergia alimentară cu mecanism imediat, după cum ți-am spus, alergia respiratorie se verifică, alergia la medicamente se verifică, alergia la latex, de exemplu, la cauciucul natural, se verifică, alergia la veninul de insecte…

Dr. Mihail: La latex pentru ce? Pentru…

Claudia Adriana Nicolae: E pentru că există și alergie la proteinele din latex și aicea este un subiect separat, dar se poate întâlni. Nu e foarte des întâlnită, dar este atât alergie de contact, adică eczemă cu mecanismul întârziat, după cum am spus – porți o mănușă de cauciuc și faci dermatită, dar nu o faci ca reacție imediată – vii în contact cu o mănușă de cauciuc sau cu un obiect din cauciuc natural și începi să strănuți, faci astm sau chiar poți să faci anafilaxie în blocul operator. Aia este alergie imediată la care participă anticorpii. Cealaltă este alergie cu mecanism întârziat.

Dr. Mihail: Deci există teste cutanate și aș vrea să le cumva să le diferențiez. Test cutanate…

Claudia Adriana Nicolae: Testele cutanate pentru alergiile imediate sunt cu înțepătură.

Dr. Mihail: Da. Și pentru alergiile întârziate, de eczemă?

Claudia Adriana Nicolae: Nu, nu. Ok. Deci cele pentru alergiile imediate sunt de două feluri: in vivo, pe viu, pe piele, prin înțepătură (testarea cutanată prick) și in vitro, din sânge.

Dr. Mihail: Aha.

Claudia Adriana Nicolae: Determinarea anticorpilor de tip imunoglobuline E.

Dr. Mihail: Bun.

Claudia Adriana Nicolae: Acestea sunt indicate atunci când ai o alergie alimentară cu mecanism imediat, rinite alergice, alergii medicamentoase care se manifestă tot cu urticarie sau orice alt tablou care sugerează o alergie imediată, alergie la venin, alergie la latex. Bun. Există însă și afecțiuni alergice care au un mecanism întârziat și aici avem de la… de la afecțiunile alergice alimentare despre care ți-am povestit că sunt apanajul vârstei mici (proctocolite, enterocolite, reflux gastroesofagian, tulburări de motilitate – constipație, scaune diareice) și desigur eczeme, de la eczema atopică (dermatita atopică) până la dermatitele alergice de contact. Aici mecanismul nu este imediat. Consumi un aliment și ai manifestări a doua zi, a treia zi, poate chiar la o săptămână uneori. Dar nu ai cum să le validezi prin înțepătură, nu ai cum să le validezi prin determinarea anticorpilor pentru că ei nu sunt prezenți.

Dr. Mihail: Și ce faci atunci?

Claudia Adriana Nicolae: Atunci faci o testare cu plasturi, prin care aplici pe piele fie alimentele – și aici se cheamă teste patch de atopie – aplici alimentele în niște cămăruțe pe care le lipești pe spatele copilului cu niște plasturi și le ții pe loc de la 24-48 de ore. Le dai jos, faci o citire și pe locul respectiv poate să apară o eczemă, o eczemă cu intensitate mai mare sau mai discretă.

Dr. Mihail: O citire ce înseamnă? Te uiți pe…

Claudia Adriana Nicolae: Te uiți pe spate unde ai postat, unde ai așezat alergenele și atunci spui că are o alergie cu mecanism întârziat.

Dr. Mihail: Ok. Totuși, știu că există în sistem privat de cele mai multe ori acele paneluri de sânge. Dai un test pentru, nu știu, sute de alergeni.

Claudia Adriana Nicolae: Da. Ele au niște indicații speciale. Există și paneluri, de exemplu, de alergeni respiratorii. Când nu poți să testezi pe piele că are tratament antihistaminic, când nu ești foarte sigur că este alergic la ceva. Pentru că atunci când ești alergic la praful de casă, de exemplu, este foarte sugestiv că ai simptome când mergi într-o casă veche sau mergi într-o bibliotecă sau faci curățenie și începe copilul să strănute sau să tușească, sau tu însuți se întâmplă. Atunci este foarte sugestiv că ești alergic la acarieni, de exemplu, și testezi acarienii ca să îți confirmi lucrul ăsta. Sau ești alergic într-un anumit sezon, știi că în lunile alea și anul trecut și acum doi ani și anul ăsta ai simptome, îi spui medicului, el știe exact că în sezonul X circulă în atmosferă aceste tipuri de polenuri, mucegaiurile de exterior, te testează la astea ca să îți confirme alergia. Dar când nu poate să facă lucrul ăsta, pentru că majoritatea au un tratament antihistaminic sau discutăm despre eczeme extinse când nu poți să faci pe piele…

Dr. Mihail: Sau un panel… Ele sunt precise? Adică au o precizie la fel de mare ca…?

Claudia Adriana Nicolae: Sensibilitate și specificitate nu de 100%, dar oricum, în momentul în care sunt pozitive și se suprapun peste tabloul clinic, îți confirmă alergia. Este mai dificil atunci când sunt pozitive, de exemplu într-un panel în care se testează mai multe tipuri de polenuri, dau un exemplu, și îți apare că ești sensibilizat alergic – atenție, nu ești alergic, ești sensibilizat alergic – și la polenul de arbori și la polenul de graminee și la polenul de ambrozie, și tu nu ai simptome decât în mai și iunie.

Dr. Mihail: Ok, bun.

Claudia Adriana Nicolae: Ei, în momentul în care apare o situație de genul ăsta, trebuie să treci la o altă etapă de diagnostic, adică să desfășori pe componente fiecare sursă. Pentru că într-un grăuncior de polen există mai multe tipuri de proteine față de care organismul tău poate produce anticorpi. Anumite proteine sunt interpretate de noi ca fiind alergene minore, adică dau mult mai rar simptome, dar pot da reacții încrucișate. Și reacțiile încrucișate nu sunt doar între alergenele respiratorii și cele alimentare, pentru că există asemănări în natură…

Dr. Mihail: Detaliem asta.

Claudia Adriana Nicolae: …și sunt și între polenurile de diverse surse vegetale. De exemplu, există familii întregi de proteine pe care noi știm că sunt universal prezente în mai multe tipuri de polenuri. Dau un exemplu: profilinile sunt, ca stabilitate, cele mai blânde, nu dau de cele mai multe ori manifestări alergice, dar sunt prezente în toate tipurile de polenuri. Și atunci ție, când ți-a recoltat panelul, o să îți apară pozitive testele la toate tipurile de polenuri, dar tu ești simptomatic doar în anumite luni. De ce este important să știm lucrul ăsta? Pentru că etapa următoare de tratament, pe lângă cel simptomatic pe care îl poate da, să zicem, orice specialist care se ocupă de tratarea unei afecțiuni alergice și care nu este neapărat doar alergologul, dar alergologul are la îndemână și un tratament care îți poate influența boala pe termen lung și care se cheamă imunoterapie alergen-specifică. Atunci când discutăm, iacătă, de alergiile respiratorii, este bine să știm dacă organismul pacientului a produs anticorpi față de alergenele majore, acelea care la peste jumătate din populația sensibilizată dau simptome. Și acei pacienți au indicație pentru imunoterapie. Atunci imunoterapia, care să zicem pare ceva așa destul de flu… Ce faci? Păi îi dai același alergen față de care organismul a dezvoltat respingere și în timp se va împrieteni cu el. Dar dacă nu alegi bine, se poate întâmpla să crezi că într-un sezon de vară-toamnă este de vină doar ambrozia și polenul ei, și de fapt atunci în aer circulă și polenul de pelin (Artemisia) și circulă și spori de mucegai și mai pot circula chiar și polenuri provenite de la graminee într-o concentrație mai mică. Și atunci tu să crezi că ești alergic la ambrozie, doar la ambrozie, și dacă empiric alegi să faci imunoterapie la ambrozie, o să fii frustrat pentru că după doi ani o să constați că în continuare ai simptome și o să zici că imunoterapia nu funcționează.

Dr. Mihail: Și asta se leagă de faptul că poți să faci aceste teste de sânge ca să vezi specifice…?

Claudia Adriana Nicolae: Teste de sânge care îți rafinează diagnosticul, îți permit să spui exact: „Ești alergic doar la polenul ăla și ai o reactivitate alergică încrucișată cu alte tipuri de polenuri sau cu alimente”. Că se poate întâmpla să faci un panel mixt și atunci să îți apară apă… tot felul: alune, arahide, soia, și tu ai consumat, slavă cerului, fără niciun fel de reacție. Dar acele alergene minore, cross-reactive, deci care dau reacții încrucișate, sunt prezente și în alimente și ele dau reacții minore sau nu dau niciun fel de reacție. Oricum, e foarte complexă alergologia. Adică nu e ce credeam eu. Credeam că este o disciplină: vine un pacient, îi curge nasul, îi dai antihistaminic, la revedere.

Dr. Mihail: Dar e un pic mai…

Claudia Adriana Nicolae: Exact. Adică pacientul, da, poate dacă are simptome ușoare și cu durată limitată, redusă, nu are indicație neapărat de imunoterapie, doar dacă el îți solicită, pentru că el vrea cumva să nu mai fie alergic. Dar dacă discutăm despre un pacient care are simptome pe o durată lungă, de o severitate mare, necesarul de medicamente este mare, datoria mea este să îi recomand să opteze pentru asta, pentru că va avea o calitate a vieții puternic afectată, poate să dezvolte și alte complicații și atunci este potrivit să îi spun că decât să ia atâtea medicamente și să fie dependent de ele luni întregi într-un an, ar fi potrivit ca imediat după ce a ieșit din sezonul respectiv să vină și să discutăm oportunitatea tratamentului de desensibilizare. Și acesta este ales, după cum ți-am spus, determinând anticorpii de tip imunoglobuline E față de componentele provenite din sursa alergenică. Asta este rolul lor. Și mai sunt cazuri severe cu un tablou clinic foarte stufos în care nu îți dai seama exact, poate este un amestec de alimente, unul complex, că acuma se mănâncă tot felul de lucruri sofisticate, conțin o grămadă… Chiar dacă îți vine cu lista respectivă, da, un alergolog, să zicem, experimentat poate să testeze cutanat prick-to-prick – este o tehnică când folosești alimentul ca atare – toate componentele prezente în acel amestec, în acel melanj. Și da, am testat un lucru de genul ăsta la un pacient, de exemplu, care era alergic și la polenul de ambrozie și la polenul de pelin și care în fiecare dimineață își făcea un smoothie cu tot felul de fructe, multe, multe, la care adăuga și niște semințe, printre care semințele de floarea-soarelui. A venit cu toată lista respectivă, am testat toate substanțele prick-to-prick și a ieșit pozitiv doar la semințele de floarea-soarelui, la care te aștepți să fie cumva sensibilizat în context de alergie respiratorie la pelin. Și ce a determinat ca acel pacient, care făcea, iată, imunoterapie alergen-specifică și a crezut la început că a făcut reacția la preparatul administrat sublingual, ce a favorizat? Faptul că l-a consumat sub această formă, pentru că este o formă prelucrată cumva și contactul mucoasei digestive este brutal cu acel amestec. Dar a făcut și un efort fizic susținut – se urca pe bandă, era obosit – și luase și un antiinflamator pentru că avusese o lombalgie, o durere de coloană la nivelul coloanei lombare. Și atunci toate aceste lucruri pot potența o reacție alergică. Deci da, ai dreptate, în alergologie sunt niște lucruri care pot fi rafinate. De la distanță poate fi simplu, zici un strănut, curs de nas, nas înfundat, tușești – e mare lucru. Dar când intri în profunzime și ai de a face cu niște situații de genul ăsta, trebuie într-adevăr să știi ce să cauți și ce metode de diagnostic îți sunt necesare.

Dr. Mihail: Mai am o întrebare până să ajungem la ambrozie, pentru că aș vrea să acoperim puțin și subiectul ăsta, că tot vorbim… am vorbit despre testare, am vorbit despre testare cutanată, testare de sânge, înțeleg, e complex, alergologul trebuie să decidă ce, cum faci, nu e genul de test pe care să te duci să ți-l faci tu pentru că ți-l dorești. Deci nu te duci la spital și zici „Vreau și eu un panel de alergii”.

Claudia Adriana Nicolae: Se mai întâmplă lucrul ăsta.

Dr. Mihail: Da, dar înțelegem acum cât de complexă este interpretarea lor în context clinic și ce trebuie să mai faci după, așa că eu aș lăsa doar alergologul să facă asta. Vreau să te mai întreb ceva: Ce părere ai despre acele teste de intoleranțe alimentare?

Claudia Adriana Nicolae: Nu există intoleranțe alimentare care pot fi demonstrate prin prezența unor anticorpi, excepție face celiachia.

Dr. Mihail: Celiachia?

Claudia Adriana Nicolae: Adică așa-numita intoleranță la gluten din cereale. Deci proteinele din gluten care sunt prezente în cereale, vezi grâu, orz, secară și derivatele lor. Dar această maladie este o afecțiune autoimună, adică organismul tău produce… este o intoleranță, dar nu este o intoleranță de fapt, este o boală autoimună.

Dr. Mihail: Vreau să pun un pic de context aici pentru că e o gafă pe care am făcut-o și asupra căreia mi-ai atras atenția foarte frumos și didactic așa. Am avut o invitată la Medicool…

Claudia Adriana Nicolae: Da, pe care am ascultat-o și n-am știut ce… adică nu i-am răspuns pentru că nu știam. Da.

Dr. Mihail: Și acea invitată de la Medicool mi-a prezentat un test de intoleranțe alimentare. Și e foarte curios pentru că eu verific aproape tot, tot ce spun verific și când spun ceva, de regulă e ceva ce am citit și transmit mai departe. Și dacă citesc ceva într-o carte, sunt atent să verific că există și studii, pentru că cărțile sunt foarte înșelătoare, sunt scrise de un om care o publică fără să fie peer-reviewed și găsim și…

Claudia Adriana Nicolae: Exact.

Dr. Mihail: …multe informații interesante în cărți, dar e foarte important ca informația din carte să fie verificată de un studiu ca să poată să fie enunțată. Nu-mi dau seama cum mi-a scăpat atunci asta și vreau să recunosc că lucrurile îți mai scapă din când în când. Și exact informația mi-a fost prezentată atât de frumos: „Hei, n-ai auzit? Sunt testele astea de intoleranțe alimentare, îți luăm teste de sânge și îți arătăm exact la ce ești intolerant.” Și eu am zis așa: „Hei, dar de ce să-mi fac un test de intoleranță? Pentru că eu nu am… nu simt că am nicio intoleranță, mănânc normal, mănânc sănătos și nu pare că am nicio problemă.” Și mi s-a zis așa: „Așa crezi tu, dar e posibil să ai o intoleranță ascunsă care îți dă inflamația mucoasei intestinale, îți crește inflamația în tot corpul și tu trăiești crezând că așa e normal să trăiești. Dar ia de vezi cât poți să afli că ai o intoleranță alimentară și îți faci aceste teste pe care noi ți le prezentăm și venim în emisiune și ți le prezentăm și o să te simți mult mai bine.” Am zis „Why not?” și n-am verificat și nu m-am consultat cu nimeni. Mi-am făcut acel test, a venit doamna în emisiune, a prezentat acele intoleranțe și primul gând a fost așa… adică primul gând a fost: „Stai un pic!” M-am speriat pentru că eu mănânc ou, mănânc migdale, mănânc nuci, mănânc brânză, mănânc lapte, mănânc carne de vită, mănânc crucifere și fix la astea am ieșit intolerant.

Claudia Adriana Nicolae: Adică pentru că le consumai în mod regulat.

Dr. Mihail: Da.

Claudia Adriana Nicolae: Și organismul a ales să îți arate lucrul ăsta prin producția acelor anticorpi care de fapt demonstrează toleranța, nu intoleranța. Există niște patologii cu precădere sunt tot digestive, deci afectează tractul digestiv, și există și niște patologii autoimune și niște patologii endocrinologice care au la bază producția acestor anticorpi și ei sunt implicați concret în declanșarea lor. Dar ele sunt rare și atunci trebuie ales să faci această determinare, să alegi să faci determinarea asta într-un context clinic sever.

Dr. Mihail: Ok.

Claudia Adriana Nicolae: Da. Pentru că nici gastroenterologii, nici alergologii și nici alți specialiști, după ce au verificat și au încercat să valideze aceste testări, nu spun că ele arată ceva concret. Nu pot fi corelate cu tabloul clinic. Ba dimpotrivă, pot induce niște diete ultra-restrictive inutile care îți pot afecta și deregla organismul până la urmă, pentru că aportul acelor alimente este util. În momentul în care tu scoți niște alimente care nu îți făceau niciun rău doar pentru că vezi niște teste pozitive, fie că sunt IgE-uri, fie că sunt IgG-uri…

Dr. Mihail: Da.

Claudia Adriana Nicolae: Atunci lucrurile nu-ți nu-ți oferă niciun beneficiu, dimpotrivă.

Dr. Mihail: Asta e o informație valoroasă pentru că în final… adică în final, da, am ascultat-o pe pe acea doamnă la Medicool, a ieșit emisiunea și știu că m-ai sunat imediat…

Claudia Adriana Nicolae: Două săptămâni…

Dr. Mihail: …atenția că nu intră… Ce frumos ai făcut! Și mi-ai zis: „Ei, ce ai prezentat acolo, ce ați prezentat și n-ai zis nimic, e o prostie!” Și am zis „Ok”, adică ți-am mulțumit și știu că am vorbit imediat cu producătorul, am șters acea emisiune de pe YouTube, de pe site, de peste tot. Te-am invitat ulterior la Medicool și te-am… ți-am pus întrebarea asta și am explicat de ce informația a fost greșită. Adică sper că am corectat-o cât am putut.

Claudia Adriana Nicolae: Am corectat-o și aici.

Dr. Mihail: De aceea, știi cum, cred că e inevitabil din când în când să să faci o greșeală. That’s it.

Claudia Adriana Nicolae: E foarte important. Și noi ca specialiști suntem atrași la un anume moment să apelăm la niște investigații care încă nu și-au demonstrat, să zicem, sau nu sunt susținute de atâtea studii pentru că ar putea să fie luminița de la capătul tunelului. Dar asta în anumite afecțiuni care sunt extrem de complicate și care au un impact asupra calității vieții. Cumva în emisiune nu era vorba despre asta. În emisiune era vorba despre de zi cu zi, de intoleranțe, de „mă balonez de la nu știu ce aliment”.

Dr. Mihail: Te balonezi și că ai un dezechilibru al florei intestinale, poate că sunt prea multe fibre… Știi cum ce…

Claudia Adriana Nicolae: Nu, în orice caz…

Dr. Mihail: E un caz anecdotic, dar ce nu-mi explic este că în emisiune era și un caz, o pacientă care a ieșit intolerantă la anumite alimente, a renunțat la ele și s-a simțit mult mai bine.

Claudia Adriana Nicolae: Se poate întâmpla. Deci se poate întâmpla și lucrul ăsta, dar după o perioadă reapar simptomele. Ea ține în continuare dietă și vine ori la noi, ori la gastroenterolog și reclamă: „De ce, în ciuda faptului că de luni de zile am scos din alimentație x alimente, totuși mi-a reapărut sau am o recădere? Explicați-mi de ce aveam testele astea și acuma am iarăși simptome deși nu mai consum alimentele respective?”. Atunci tu îi spui: „Da, dar ele nu sunt relevante într-un procent foarte mare, aproape deloc”. Și atunci n-ai cum să te aștepți la miraculoasa vindecare fără să mai faci nimic altceva. Trebuie să privești și la flora intestinală, trebuie să privești și la niște deficite enzimatice poate, la substanțele toxice din alimente, la aditivi, la coloranți alimentari…

Dr. Mihail: Cert este că eu dacă renunțam… adică eu dacă renunțam, respectam recomandarea acelui test care îmi recomanda să renunț fix la alimentele pe care le mâncam, nu mai aveam ce să mănânc. Adică mă gândeam că… adică eram eram efectiv, aveam acel acel IgM… nu, era IgG…

Claudia Adriana Nicolae: IgG-ul.

Dr. Mihail: …era pozitiv la toate alimentele de bază pe care le mâncam eu. Dacă renunțam la ele ca să scap de intoleranță, eu nu mai aveam ce să mănânc. Și asta e o problemă.

Claudia Adriana Nicolae: Da. Gândește-te că testele astea se pot face la niște micuți care sunt în dezvoltare, au vârstă foarte mică și sunt testate în panelurile alea tot felul de ciudățenii de alimente cu care el n-a venit în contact în viața lui și ies pozitive. Eu am ieșit pozitiv la lapte de iapă, de exemplu, și n-am băut niciodată.

Dr. Mihail: Bine, o să zici prin reacții încrucișate, asemănări…

Claudia Adriana Nicolae: Păi ia uite că proteinele din laptele de iapă sau de măgăriță sau de cămilă nu sunt la fel de periculoase ca proteinele din laptele de vacă, oaie, capră, bivoliță. Ba mai mult, cei care au alergie imediată la astea uneori pot consuma fără niciun fel de reacție proteinele din celelalte. Atunci zici: „Ce e asta? Ce relevanță are?”. Nicio relevanță. Și atâta vreme cât ele nu sunt poziționate într-un consens internațional care este creat cu contribuția unor experți, nu poți să le utilizezi, indiferent că ești tentat să faci lucrul ăsta și să să zici că validezi tu un test prin adresabilitatea pe care o ai în cabinet, că ai multe cazuri și poți să validezi sau nu. Nu ești în măsură s-o faci și atunci mai bine nu îl folosești pentru că asta poate să fie în detrimentul pacientului.

Dr. Mihail: Da, da, e clar. Adică eu dacă renunțam la mâncarea aia, deveneam… adică nu mai mâncam cum trebuie pe următoarea perioadă. Și mă gândesc că e și mai nasol dacă o faci la copii mici și le spui: „Nu mai mânca lapte și așa”. Ce cu ce îl mai hrănești? Bun. Mă bucur că am că am stabilit și asta. Deci testele astea de intoleranță alimentară n-avem de ce să le facem.

Claudia Adriana Nicolae: N-avem încă dovezi…

Dr. Mihail: Trebuie interpretate într-un anume context.

Claudia Adriana Nicolae: Repet, trebuie indicate în echipe multidisciplinare. Sunt niște afecțiuni serioase în care ar putea să intre în discuție validitatea lor. Nu ne privește pe noi, oamenii de rând, care se duc și și-l fac la laborator direct.

Dr. Mihail: Da. În orice caz, mulțumesc pentru observația pe care mi-ai făcut-o atunci și e atât de valoros să te sune un coleg să zică: „Hei, ai zis o greșeală!”. E atât de valoros să poți să îți asumi că ai greșit și să și să corectezi greșeala respectivă.

Claudia Adriana Nicolae: E atât de valoros să avem o comunicare chiar și în mesaj, chiar dacă nu îl cunoști, chiar și în mesaj să zici: „Hei, acolo e o greșeală! Dacă vrei, ăsta e numărul meu, îți explic de ce ai greșit și poți să corectezi greșeala asta în următoarea emisiune”. Și așa ar trebui să funcționeze.

Dr. Mihail: Așa ar trebui să funcționeze lucrurile. Și dacă este un coleg și dacă nu este un coleg, că este moda influencerilor acuma care intervin pe probleme medicale, este problema unor producători care recomandă utilizarea unor preparate obținute din venin sau chiar din corpul albinei sau din polenuri sau din lăptișor de matcă sau mai știu eu ce preparate apicole care ar fi indicate în tratarea rinitelor alergice, de exemplu, la polenuri. Lucrul ăsta poate genera chiar o reacție alergică serioasă și atunci nu este bine să ieși pe sticlă și să începi să spui că ăsta este un panaceu universal.

Claudia Adriana Nicolae: O să… Panaceu că universal este. Deci că îți tratează și rinita și dermatita și alergia la venin și de de toate. Sigur că tentația este să ieși și să spui…

Dr. Mihail: Alo! Despre ce…

Claudia Adriana Nicolae: Mai corect este să îi scrii: „Atenție, poate că ar fi mai prudent să nu te lansezi în astfel de afirmații pentru că oamenii stau foarte mult la televizor, oamenii stau foarte mult pe mediile online și când văd un individ, să zicem, care are o față credibilă și o poveste pe măsură, să se ducă imediat și să cumpere produsul acela”. Și dacă faci o reacție, acea reacție alergică poate să fie una ușoară, dar poate să fie una, unul la un milion, de anafilaxie. Atunci…

Dr. Mihail: Corect. Aici sunt sunt și personaje care nu sunt corectabile, care da, care care nu-și dau seama de… sau nu înțeleg…

Claudia Adriana Nicolae: Sau înțeleg.

Dr. Mihail: Sau nu le pasă de riscurile la care oamenii se expun.