Cum sa faci MÂNCAREA PRĂJITA mai puțin NOCIVA?

Omule, te salut! Sunt doctor Mihail și astăzi vorbim despre prăjeală. Dacă și ție îți place mâncarea prăjită, îți place acea crustă crocantă, îți plac cartofii prăjiți și bineînțeles ai auzit că acea mâncare nu este sănătoasă, atunci materialul ăsta este despre tine. Pentru că o să împărțim cumva prăjelile pe categorii și în final o să dăm și niște sfaturi care o să te ajute cel puțin să faci prăjeala mai puțin nocivă. Dar și eu am auzit la fel ca tine că mâncarea prăjită nu este sănătoasă, așa că am zis să cercetez puțin și să înțeleg ce de fapt este nesănătos, ce ar trebui evitat, ce se poate și cât de des. Așa că o să răspundem la toate aceste întrebări astăzi. Dar să începem cu începutul. Ce este prăjeala? Și prăjeala de fapt a fost descoperită ca reacție chimică și descrisă de un domn pe care îl cheamă Louis Camille Maillard. Și acest Maillard a fost născut, dacă vreți să știți, pe 4 februarie 1878. Și el practic a descoperit reacția asta chimică Maillard sau Maillard, nu știu cum îi zice, probabil că zice Maillard. Dar în esență reacția Maillard apare atunci când aminoacizii din proteine, da, din mâncare, uite aici sunt niște proteine, reacționează cu zaharurile reducătoare, cum ar fi glucoza sau fructoza, la o temperatură de peste 140°C. Și asta duce la acea brunificare și la formarea acelui gust, a acelui miros și a texturii care nouă ne place atunci când prăjim mâncarea. Alte două lucruri nocive care se întâmplă atunci când prăjim mâncarea este formarea de hidrocarburi policiclice aromatice. În esență asta se întâmplă atunci când grăsimile și sucurile din carne care conțin grăsime se scurg pe o suprafață fierbinte, cum ar fi pe cărbunii de pe grătar. Deci când prăjim micii și ținem deasupra cărbunilor, grăsimea picură pe cărbuni și iese acel fum. Da? Micii devin un pic mai gustoși, mai afumați, dar asta duce la formarea acelor hidrocarburi policiclice aromatice care sunt pro oxidante și care ne cresc inflamația în corp. Un alt lucru care apare atunci când pră sunt acești produși avansați de glicare. Ei se formează ca reacție între zaharuri, da, glucoză, fructoză și proteine sau lipide. Spre exemplu în acești cartofi prăjiți există acest aminoacid care se cheamă asparagină. Când cartofii sunt prăjiți apa iese din ei și acești aminoacizi se concentrează pe suprafața acestor cartofi și această asparagină împreună cu zaharurile se convertesc în acești produși avansați de glicare. Deci în esență când prăjim mâncarea avem de a face cu reacția Maillard pentru că acele proteine și aminoacizi intră în contact cu zaharurile se formează așa și produșii avansați de glicare și atunci când fumul picură pe grătar se formează hidrocarburi policiclice aromatice. Acuma până să ajungem la studii trebuie să înțelegem că studiile despre prăjeală sunt foarte greu de făcut pentru că imaginați-vă două persoane diferite care mănâncă mâncare prăjită într-o zi și o persoană sau prima persoană da pe care o studiem a fost fost la alergat dimineața s-a dus să înoate nu se stresează are programul bine făcut doarme opt ore pe noapte mănâncă multe salate multe fructe și mănâncă o o friptură da o prăjeală mănâncă o prăjeală reacția pe care acea prăjeală o să aibă asupra acelei persoane o să fie complet diferită față de reacția pe care prăjeala o va avea asupra celei de a doua persoană care nu doarme se stresează toată ziua are plin de anxietate fumează bea Cola pe lângă acea prăjeală și nu mănâncă legume. Astfel studii foarte multe studii de fapt despre prăjeală sunt cumva contradictorii. Există studii care arată că uite poți să mănânci prăjiți și nu prea pățești nimic și pe de altă parte alte studii care spun că prăjeala crește riscul de diabet de boli cardiovasculare de obezitate și așa mai departe și este lesne de înțeles pentru că prăjeala poate să aibă și un efect nociv asupra ta dar poate în condiții ideale să n-aibă niciun efect sau efectul nociv să nu poată fi cuantificabil. Dar hai să înțelegem de fapt care sunt efectele majore ale prăjeli sau a mâncatului excesiv de prăjeală pe lângă acești produși care sunt în mod cert nocivi în cantități mari. În primul rând atunci când mănânci mâncare prăjită sau oamenii care mănâncă multă mâncare prăjită tind să mănânce mai puține fructe și legume pentru că ei se satură din acea mâncare prăjită. Iar fructele și legumele după cum știți deja dacă urmăriți acest material puteți să vă uitați la alte materiale în în spate cum ar fi materialul despre fibre fructele și legumele în special variate și multe stau la baza unei alimentații sănătoase adică asta este baza nutriției. Dacă ar fi să facem să rezumăm nutriția într-o singură frază care să se potrivească oricui aceea ar fi mănâncă 90% fructe și legume de toate tipurile diferite cel puțin 30 de tipuri pe săptămână. Pentru că atunci ai aport adecvat de fibre ai aport adecvat de nutrienți nu prea poți să mănânci foarte mult deci nu prea poți să te îngrași eviți obezitatea care vine cu toată cealaltă umbrelă de efecte adverse și atunci așa am putea să rezumăm să zic o singură recomandare sau nutriția într-o singură recomandare. Ori atunci când tu mănânci multă prăjeală tu cam încalci această recomandare pentru că nu poți să mănânci un bax de un carton de ăsta mare de cartofi prăjiți cu burger și să mai mănânci două salate pe lângă nu intră. Unu la mână. Doi la mână prăjeala absoarbe foarte multe grăsimi așa că tu mănânci foarte gras are un aport foarte mare de grăsimi și de multe ori sunt grăsimi foarte nesănătoase în special în lanțurile de fast food unde în aceeași grăsime se scufundă sute de porții de mâncare acele mâncăruri practic sunt prăjite și din asta rezultă da acestea hidrocarburi policiclice aromatice produși avansați de glicare rezultă alte reacții prin reacția Maillard care stau și zac în acea grăsime și se absorb în mâncarea ta.

Deci ăsta e este al doilea lucru că mănânci foarte multe grăsimi. Și al treilea lucru este că de regulă oamenii care mănâncă multă mâncare prăjită sunt în zona de supraponderabilitate sau obezitate pentru că mănâncă exces caloric și atunci foarte multe grăsimi cu exces caloric și puține fructe și legume pot sta la baza unui stil de viață nesănătos. Și atunci prăjeala în sine vine cu acești produși da hidrocarburi policiclice aromatice produși avansați de glicare și reacția Maillard da și ele sunt nesănătoase dar probabil că în final Este mult mai nesănătos să fii obez să ai surplus caloric să ai prea multe grăsimi și să nu mănânci aproape deloc fructe și legume. Asta pare să fie mult mai rău decât acești produși nocivi din mâncarea pe care o mâncăm. De ce e important să știm asta? E important să știm asta pentru că atunci când mâncăm ceva prăjit în special făcut la noi acasă într-un ulei în care am prăjit o singură dată pe care îl aruncăm ulterior și ținem cont de recomandările pe care o să le trecem la finalul acestui material atunci acele substanțe nocive din acea prăjeală nu sunt chiar atât de rele precum toate celelalte efecte ale mâncatului excesiv de prăjeală despre care o să discutăm. Dar hai să dăm un simplu exemplu. Da? Al surplusului caloric pe care îl ai dintr-o prăjeală. Aici în stânga avem un cartof fiert. Deci o bucată de cartof copt care are 138 de g. Asta este greutatea acestui cartof copt și acest cartof copt sau fiert o să aibă 128 de calorii și o să aibă 0,18 g de grăsimi. Da? Asta conține un cartof copt. Pe de altă parte un cartof prăjit o să aibă și el 138 de g. 138 de g de cartofi dar el va avea peste 420 de calorii și el va avea peste 20 de g de grăsimi. Deci din start uitați-vă la această diferență. Un cartof prăjit o să fie echivalentul a aproape patru cartofi sau 3 și jumătate cartofi copți. Deci dacă tu mănânci să zicem în fiecare zi doi o porție formată din doi cartofi prăjiți este echivalentul cu a mânca în fiecare zi șapte cartofi fierți. E aproape imposibil să mănânci șapte cartofi fierți la o masă dar iată că acei cartofi fierți intră dacă sunt prăjiți Da și cumva nivelul de calorii se duce la șapte cartofi fierți și pe lângă acele calorii tu ingeri 20 de g de grăsimi care sunt grăsimi modificate prin prăjeală. Deci practic deja vedem că nu neapărat produșii aceia de prăjeală Da produșii avansați de glicare sau hidrocarburile policiclice sunt de vină pentru dauna de sănătate pe care o avem ci excesul de calorii și excesul de grăsimi pe care îl luăm și de ce se întâmplă asta? Pentru că cum ziceam la început cartoful în momentul în care îl prăjit el se deshidratează apa iese din cartof și el se îmbibă de acel ulei. Acuma întrebarea este ce tip de ulei e acolo? Este ulei de floarea soarelui sau ulei de măsline în care ai prăjit cartoful la tine acasă? Este ulei la prima folosire care nu a stat mult la acea temperatură ridicată sau este ulei în care s-au prăjit alte 300 de porții de cartofi într-un lanț de fast food și tu Practic în acei cartofi pe care îi mănânci cartofi prăjiți tu ai 20 de g de ulei care a fost reciclat și reprăjit cu el care este plin de substanțe chimice. Asta este o întrebare. Același lucru este valabil și pentru alte lucruri pe care le prăjim. Spre exemplu un filet de cod la 100 de g are 105 calorii atunci când îl mâncăm fiert și are peste 200 de calorii atunci când îl mâncăm prăjit și peste 10 g de grăsimi față de 1 g de grăsimi atunci când mâncăm fier Deci fiert 1 g de grăsimi 10 g de grăsimi la 100 de g de cod Ai impresia că mănânci pește sănătos dar el este plin de grăsime. Și acum hai să mergem la studiile care practic incriminează și care discută despre efectele pe care prăjeala o are asupra corpului tău. Primul studiu e făcut pe niște asiatici indieni și ceea ce s-a constatat este că atunci când folosim ulei și ei au folosit mai multe tipuri de ulei ulei de soia ulei de măsline unt ulei parțial hidrogenat vegetal și ce au descoperit este că atunci când uleiul a fost încins de la 180 până la 220°C la răcirea lui o cantitate considerabilă de ulei Da deci din 100 de g de ulei s-au transformat în grăsimi trans de la 2,3 până la 4,5 g de ulei. Grăsimile trans sunt cele mai nasoale grăsimi pe care noi în Europa le limităm și un produs pe care îl cumpărăm de exemplu în comerț n-are voie să aibă mai mult de 2 g de grăsimi trans per 100 de g de produs. Ei atunci când tu prăjești mult în ulei se pare că la fiecare încălzire de ulei aproape 4 până la 5% din acel ulei se transformă în grăsime trans. Deci asta înseamnă că mâncarea din Fast Food o să aibă probabil grăsimi trans. Acum din nou există multe tipuri de grăsimi există grăsimi speciale care au puține grăsimi polinesaturate pentru că alea la temperaturi mari se transformă în grăsimi trans. Spre exemplu uleiul de palmier sau uleiul de cocos au mai puține grăsimi polinesaturate și atunci ele sunt preferate în industria alimentară pentru că se transformă mai puțin în grăsimi trans dar ele au multe grăsimi saturate și așa cumva ne dăm seama cât de complex este tot acest lanț de ulei folosit de cât de multe ori l-ai încins cât de multe grăsimi s-au transformat în grăsimi trans și cât de multe grăsimi trans mănânci tu în final. Dar ăsta este un alt punct important al nesănătos food pentru că și uleiul ăla pe care îl mănânci în cartofi rețineți într-un 100 de g de cartofi o să ai 20 de g de ulei și uleiul ăla poate să aibă grăsimi trans pe care tu le mănânci. Ăsta din nou un alt aspect foarte important care ne face să înțelegem cât de diferită este prăjeala din oraș față de prăjeala să zicem mănânci o porție de cartofi prăjiți pe care ți-o faci tu din cartofi prăjiți acasă la tigaia ta cu ulei de de măsline sau ulei de floarea soarelui pe care l-ai încins o singură dată le-ai prăjit pe câte o parte și ai aruncat acel ulei. Da? Deci din nou diferența între prăjeala din oraș și prăjeala de acasă. Mergem mai departe și vedem aici o metaanaliză care a comparat oamenii care mănâncă prăjit mult și oamenii care mănâncă prăjit puțin și studiul acesta mi se pare că ajunge la esență pentru că prăjeala nu este neapărat nesănătoasă contează cât de multă prăjeală mănânci și ceea ce s-a constatat este că într-adevăr riscul de mortalitate riscul de boli cardiovasculare riscul de infarct riscul de AVC riscul de insuficiență cardiacă Toate aceste riscuri cresc considerabil atunci când oamenii mănâncă mâncare prăjită de mai mult de patru ori pe săptămână. Ăsta este primul indiciu da al cantității care te duce în zona de nesănătos și astfel este de la sine înțeles că riscul lor pentru diverse boli o să crească. Acum un alt studiu care ne arată riscul de a face ce diabet și din nou sunt comparați oamenii care mănâncă din când în când prăjiți sau deloc cu persoanele care mănâncă de patru șase ori pe săptămână mâncare prăjită cei care mănâncă de patru șase ori pe săptămână mâncare prăjită au un riscul 39 mai mare de a face diabet de tip 2 iar cei care mănâncă de șapte sau mai multe ori adică zilnic și de mai multe ori pe zi au un risc cu 55% mai mare de a face diabet. Din nou prea multe grăsimi grăsimi care se depun pe vase vase care nu funcționează bine grăsimi care cresc rezistența la insulină apoi obezitatea greutatea în plus grăsimea de pe organe să zicem așa sindromul metabolic toate astea duc la diabet zaharat și e de la sine înțeles De ce se întâmplă asta. Acum un alt studiu care analizat de data aceasta mortalitatea din orice cauză și consumul de alimente prăjite și ceea ce putem să înțelegem din acest studiu Aici este cumva o traducere a acestui studiu este că acei oameni care consumă zilnic alimente prăjite au un risc cu 88% mai mare de a muri din orice cauză. Consumul săptămânal de pui prăjit a crescut riscul de a muri din orice cauză cu 133% iar cei care au mâncat săptămânal pește sau creveți prăjiți au avut un risc cu 7% mai mare de a muri din orice cauză. Iar acesta de aici mi se pare cel mai interesant și cel mai cumva cel mai sincer studiu este un review al literaturii care a analizat o sumedenie de studii care caută asocieri între mâncarea prăjită și tot felul de boli și risc de a deceda din orice cauză iar cercetătorii de aici realizează că în anumite studii există o asociere între mâncare prăjită și diverse boli iar în alte studii nu există această asociere studiul spune clar că avem nevoie de alte cercetări mai amănunțite cu loturi mai precise cu cu analize mai exacte a sau diferențierea mâncării prăjite din oraș versus mâncarea prăjită de acasă tipurile de ulei în care se gătește mâncarea aceea Cât de des gătești în acel ulei Adică dacă îl refolosești dar o concluzie clară este că există o asociere foarte puternică între a dezvolta boli cronice din cauza mâncatului de mâncare prăjită atunci când o consumăm frecvent și frecvent din nou în acest studiu înseamnă de patru ori sau mai mult pe săptămână. Așa că oameni buni până în momentul acesta al materialului putem să tragem următoarele concluzii da mâncarea prăjită este nesănătoasă atunci când o consumi în special de patru ori sau mai mult pe săptămână.

Deci dacă consumi de patru ori prăjeală pe săptămână este cert nesănătos pentru că orice ai face cu viața ta Oricât sport ai face Oricât ai înota Oricât ai dormi tu tot să ai surplus de grăsime absorbită în mâncarea respectivă tu tot o să ai acei compuși avansați de glic are tu tot o să ai acele hidrocarburi policiclice aromatice tu tot o să ai reacție mai larg în acea mâncare o să ai exces de calorii N o să ți mai fie poftă de fructe și legume o să iei în greutate și toate astea laolaltă îți strică sănătatea în mod cert. Însă studiile pe de altă parte arată că atunci când mănânci o dată pe săptămână sau de două ori pe săptămână riscul atunci când există nu este atât de mare iar studiile din nou se declară ele însele ca fiind limitate pentru că nu există o diferențiere clară între uleiurile în care se prăjește mâncarea și locul în care se mănâncă acea mâncare prăjită. Dar pentru că Noi trăim în această lume în care se prăjește atât de mult pe afară se prăjește atât de mult în restaurante se prăjește atât de mult în Fast Food de multe ori da nu putem să evităm aceste lanțuri și atunci în privința acestor lanțuri recomandarea este într-adevăr evită pe cât se poate de mult. Am un material în care am povestit care a fost reacția mea anecdotică pe senzor de glicemie la mâncarea prăjită într-un KFC și o să las link la acest material aici în descrierea acestui video. Pe scurt reacția la mâncarea prăjită a fost atât de halucinant de ciudată în sensul în care glicemia mea s-a dus uite așa în zigzag toată ziua după ce am mâncat niște pui prăjiți și cu niște cartofi prăjiți de la KFC încât eu de atunci am renunțat efec efectiv definitiv la mâncare prăjită de la KFC. Din când în când când mă duc la restaurant pot să-mi iau niște french fries și mănânc cu toate că după această cercetare realizând că acel cartof prăjit își crește nivelul de calorii de patru ori și mănâncă efectiv 20 de g de grăsimi la 100 de g de cartofi Probabil că de acum o să mă abțin mai mult de la a mânca acei cartofi prăjiți. Dar totuși pentru oamenii care mănâncă acasă care își gătesc mâncarea acasă care care își cumpără carnea și î taie singuri cartofii și î prăjesc o singură dată în tigaie atunci acele excepții o dată de două ori pe săptămână să faci asta și cu condiția să respecți alte reguli de sănătate să dormi bine să nu fii stresat să mănânci multe fructe și legume este foarte probabil că pe acei oameni mâncarea prăjită să nu îi afecteze sau cel puțin să nu îi afecteze într-un mod observabil. Ok? Și acum hai să trecem În revistă cele 10 reguli care te ajută să ai mâncare prăjită mai puțin nocivă atunci când o faci acasă. Acum în primul rând dacă vrei să faci grătar acasă e bine să marinezi carnea. Marinează carnea într-un mediu acid în suc de lămâie sau în oțet iar marinarea cărnii o să reducă procentul acelor produși care se formează prin prăjire adică acele hidrocarburi policiclice aromatice și produși avansați de glicare de care am vorbit mai devreme. În al doilea rând este util să folosești condimente pentru că condimentele sunt antioxidanți deci practic tu în carne o să ai niște produși rezultați prin prăjire care sunt Pro Pro oxidanți dar dacă marinezi acea carne în condimente sau o condimentezi atunci când o prăjești carnea aceea va deveni mai puțin nocivă chiar dacă este prăjită. În al treilea rând e bine să gătești indirect carnea adică să eviți contactul direct al cărnii cu flacăra sau cu suprafața foarte fierbinte acuma pe o tigaie este puțin probabil să faci asta dacă vorbim despre foc despre grătar e bine să eviți contactul direct cu focul Deci când grătarul face foc nu e ok să mănânce acea carne sau e ok dar trebuie să știi că este mai în schimb atunci când gătești pe tigaie e bine să faci ceea ce vezi acum la punctul patru și anume să întorci carnea frecvent și adică e bine să nu ții carnea pe o suprafață pe tigaie mai mult de un minut fie că vorbim despre mici fie că vorbim despre carne fie că vorbim despre orice altceva este bine să ții acel aliment pe suprafața tigăii maxim un minut după care îl întorci asta previne formarea acelei cruste Care este plină de acele hidrocarburi porici și produși avansați de glicare care se depun pe acea suprafață. Cinci poți să optezi pentru un timp mai scurt de gătire adică poți să bagi carnea în cuptor de exemplu Da Să o faci la cuptor s o gătești în interior la cuptor ulterior doar s o arunci în tigaie și s o ții un minut pe o parte un minut pe o parte pentru a îi da acel gust și aromă și culoare de prăjit dar nu o gătești pere adică e bine să pre liniuță gătești mâncarea înainte în altceva într-un alt mediu și s o ții cât mai puțin la prăjit. Șase e bine să eviți contactul cu fumul în special când faci grătar dacă faci grătar e bine să ai o suprafață din care să nu se scurgă grăsimea pe acei cărbuni pentru că fix acea grăsime o să ducă la formarea de hidrocarburi politice aromatice da mâncarea este mai gustoasă așa dar dacă vrei să fie mai puțin nocivă e bine să eviți contactul direct cu fumul. Șapte este bine să alegi uleiuri care au un punct de ardere at cum ar fi ulei de avocado Găsiți în comerț ulei de avocado și puteți prăji în el ulei de măsline și alternativ chiar și ulei de floarea soarelui. Uleiul de floarea soarelui are multe grăsimi polinesaturate care se transformă în grăsimi trans atunci când le refolosim de foarte multe ori totuși acasă prăjit așa aruncat un pic prin tigaie și prăjit ceva în ulei de floarea soarelui poate să fie o metodă bună. Opt e bine să folosești tigăi non aderente Pentru a evita arderea cărnii și pentru pentru a folosi mai puțin ulei Dacă tigaia este aderentă o să fii tentat să pui mai mult ulei și cum am văzut uleiul ăla se absoarbe în tigaie așa că poți să folosești o tigaie non aderentă pui puțin ulei și plimbi alimentele pe acolo. Nouă este bine să eviți supraîncărcarea tigăii da să nu aglomerezi tigaia respectivă pentru că dacă este foarte aglomerat atunci n-o să permiți distribuirea uniformă a căldurii și poți să arzi acele alimente. Și 10 e bine bineînțeles să cureți acel grătar și să cureți acea tiga a e tigaie de la sine înțeles dar grătarul Trebuie curățat foarte bine pentru că dacă nu l cureți pe el rămân acei produși cei mai toxici posibil pe gratia grătarului și când pui carnea pe grătar tu practic o să sugi în acele alimente acele produse nocive. So Astea sunt cele 10 reguli de bun simț pe care le poți folosi pentru a prăji mâncarea și carnea în special într-un mod mai sănătos dar când vorbim de carne e bine să fie marinată să pui multe condimente să gătești indirect carnea nu direct la foc să întorci carnea frecvent Și dacă o faci acasă Pe tigaie e bine s o pui la cuptor sau chiar și într-un Nu știu cuptor cu microunde poți să o pre prepari și după aceea să o prăjești rapid astfel încât tu de fapt să nu gătești carnea prin prăjire ci o prăjești doar pentru a i da o textură un gust și o culoare. Oameni buni Sper că acest material este cât se poate de clar În condițiile în care prăjeala cum am zis este atât de diferită și afectează atât de diferit diverse persoane dacă tu cum ziceam dormi suficient te stresezi puțin nu fumezi bei puțin alcool ai un stil de viață sănătos și ți faci o dată pe săptămână o friptură prăjită sau de două ori pe săptămână o friptură prăjită acasă în condițiile în care ai marinat carnea ai pus condiment Și ai pus o la cuptor și după aia ai tras o prin tigaie cel mai probabil Nu am de unde să știu asta dar cred cel mai probabil că acea prăjeală n o să te afecteze aproape deloc Ținând cont inclusiv de faptul că mănânci lângă acea carne o abundență de legume diferite și faci asta în fiecare zi faci asta în fiecare zi Cu legumele nu cu prăjeala. În schimb cineva care mănâncă cartofi french fries și aripioare prăjit la KFC sau la McDonald’s sau la alte lanțuri unde acele mâncăruri se prăjesc în uleiuri constant refolosite atunci da acea prăjeală te afectează nu neapărat sau nu atât de mult prin produșii toxici care se depun pe acea prăjeală Cât prin uleiul toxic care se absoarbe în acele alimente Cât prin excesul caloric pe care îl ai prin aceste alimente și prin faptul că mâncând această mâncare nu ți mai ie poftă de mâncare adevărată care constă în legume abundente în diversitate și fructe Da acele acel tip de mâncare exces caloric și exces de grăsimi o să te ducă la supraponderabilitate la grăsime pe organe la ficat gras la diabet și așa mai departe ăsta este mecanismul prin care de fapt mâncarea prăjită din comerț din lanțuri de fast food îți face rău Așa că Iată o oarecare considerabilă diferență între niște cartofi prăjiți acasă sau o carne de vită de calitate prăjită acasă și o porție de french fries și crispy strips Sau whatever îți iei din comerț. Dacă aveți întrebări lăsați-le jos în comentarii dacă aveți sugestii sau corecții pentru acest material lăsați-le jos în comentarii iar eu o să revin cu răspunsuri sau cu corecțiile respective în viitorul material dacă aveți sugestii de subiecte pe care vreți să le abordez pe larg din nou lăsați sugestiile jos în comentarii iar Până atunci eu vă salut și vă doresc să aveți grijă de voi Și să faceți alegeri corecte nu mâncați prăjeală mai mult decât de trei ori pe săptămână și mâncați abundență de legume de fructe diversitate de legume faceți sport dormiți sănătos și cel mai probabil acea prăjeală corect făcută respectând cele 10 reguli n o să vă facă prea mult rău. Pe curând!