Cum ne îngrijim pielea? | BOABE DE CUNOAȘTERE | Dr. Iulia Roșu

Dr. Iulia Roșu: Pielea vorbește, de fapt, pielea este o hartă a interiorului nostru.

 

Dr. Mihail: Vrei să mă dezbrac complet? Știu că e greu de imaginat, dar hai să zicem, da?

 

Dr. Iulia Roșu: Ai zis să zicem lucruri plastice. Tu nu ești făcut ca să stai foarte mult în soare. Și principalul factor declanșator pentru cancerele de piele, care sunt extrem de agresive. Statul excesiv la soare, pe principiul că fac vitamina D, este o mare exagerare.

 

Dr. Mihail: Deci dacă ești alb, degeaba stai mult la soare, pentru că ai foarte puțin pigment.

 

Dr. Iulia Roșu: Cele mai mari arsuri solare. Nu mi-a zis, ok, mie nu-mi place să mă dau cu cremă. La 9 dimineața ai toate șansele să te arzi. Dar este o regulă extrem de simplă și dacă doar asta rețin cei care se uită la noi astăzi, eu sunt fericită. Deci mergeți în blugi și la plajă. Nu sunt cea mai plăcută persoană cu care să mergi la mare. Știi cum se întinde elasticul ăla din costumul de baie? Dacă tu vei găsi vreodată un dermatolog care să zică că îți recomandă să mergi la solar, înseamnă că lumea a luat…

 

Dr. Mihail: Vorbim despre acne, cum putem să o prevenim, cum să o tratăm, vorbim despre dermatite atopice.

 

Dr. Iulia Roșu: Tot ce înseamnă proceduri estetice, că sunt injectabile, că sunt lasere, sunt ca fusta mini. Poate să fie sexy sau poate să fie vulgar. Asta-i tot.

 

Dr. Mihail: Omule, te salut! Eu sunt dr. Mihail Pautov. Bun venit la un nou episod Boabe de Cunoaștere, în care vorbim despre piele cu doamna dr. Iulia Roșu. Iulia este specialist în dermatologie, estetică medicală și laser terapie. Și pentru că este vară și mergem la plajă, astăzi o să vorbim despre bronzat. Cum e corect să ne bronzăm, unde, la ce ore, ce facem dacă avem o arsură solară și cum o evităm. Dacă putem să mergem la solar, spre exemplu, ca să avem pielea aceea bronzată mai frumoasă. Ce facem cu cearcănele, ce facem pentru a ne crește colagenul din piele. Și vorbim și despre lucruri mai serioase, vorbim despre acne, cum putem să o prevenim, cum să o tratăm. Vorbim despre dermatite atopice, așa că dacă aveți copii sau dacă aveți adulți în casă care au dermatită atopică, e important să rămâneți până la capăt. Vorbim și despre veruci și o să vorbim și despre legătura, și dacă ea există, între sănătatea pielii și sănătatea orală.

Și asta pentru că avem și un sponsor al acestui podcast, cei de la Oral-B, periuțele electrice iO. Periuțele iO cred că sunt cele mai șmechere periuțe care există pe piață. Eu am o astfel de periuță, mă spăl mai bine de șase luni cu ea. Soția mi-a făcut un cadou și mi-a spus: „Ți-am luat un Rolls-Royce al periuțelor electrice”, și chiar așa a fost. Și mi se pare important de menționat că nu mă spăl cu periuțele Oral-B iO pentru că ei sprijină acest podcast, și este invers. Ei sprijină aceste materiale sau acest material educativ pentru că mă spăl cu periuța Oral-B iO, această periuță. Este o periuță cu capăt rotund de periaj care elimină efectiv placa bacteriană din cele mai ascunse locuri, pentru că e rotundă și pentru că ea vibrează și se duce în cele mai ascunse spații. Are șapte moduri de periaj, deci poți să-ți alegi modul care ți se potrivește ție.

Eu îl folosesc pe cel senzitiv pentru că am gingii sensibile și acest lucru mă ajută. Are un senzor inteligent de presiune, ce înseamnă asta? Că atunci când apeși prea tare cu periuța pe dinți, se aprinde un LED roșu care te atenționează: e posibil mai degrabă să-ți strici dinții în felul ăsta decât să ți-i cureți. Și atunci, lași un pic din presiune. Are și o aplicație, deci periuța se conectează la telefon și poți să vezi pe telefon ce ar cadă, cum ai spălat, unde ar trebui să insiști și primești inclusiv niște note pentru felul în care te speli și are un cronometru integrat pe periuță, deci nu poți să te păcălești singur, pentru că vezi cât timp te speli. Și mi se pare atât de important, pentru că dacă nu ai senzorul acela, fie lung și te speli 30 de secunde și ai impresia că te-ai spălat 5 minute, dar te uiți pe cronometru și vezi că au trecut doar 30 de secunde, asta înseamnă că mai ai încă un minut jumate de spălat astfel încât periajul să fie corect.

Deci mulțumesc celor de la Oral-B, periuțele iO, care susțin acest material și care ne ajută să împrăștiem aceste informații care sper să vă ajute și pe voi. Acum, dr. Iulia Roșu este specialistă în utilizarea laserului, în laser terapie, trainer național pe produse injectabile, toxină botulinică, acid hialuronic și biostimulatoare și este membru a Societății Române de Dermatologie și Academiei Europene de Dermatologie și Venerologie. Prezintă lucrări științifice la conferințe naționale și internaționale și iată că astăzi o avem alături de noi. Iulia, mulțumesc că ești aici astăzi.

 

Dr. Iulia Roșu: Mulțumesc și eu de invitație.

 

Dr. Mihail: Hai să intrăm direct în subiect și să vorbim despre piele, de ce e importantă pielea asta? Probabil, iată, există specializare care se ocupă fix de piele, doar de piele. Dar de ce e importantă pielea?

 

Dr. Iulia Roșu: Pielea este la fel de importantă ca oricare alt organ al nostru și nu prea putem trăi noi așa și să fim întregi fără o parte a noastră. Pielea este cel mai mare organ al corpului și reprezintă, de fapt, bariera noastră față de mediul înconjurător. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ne protejează de tot ce vine din exterior și ne învelește, practic. În afară de acest rol de barieră, de fapt, către mediul exterior. Ea are foarte multe alte roluri, dar să zic așa, cele mai importante sunt cele legate de integritate, cele legate de hormoni. În piele se produce vitamina D și este singura sursă de producție a vitaminei D. De asemenea, are rol în senzație, are receptor pentru durere, căldură, practic ne ține în siguranță.

 

Dr. Mihail: Ok, și înseamnă că trebuie să avem grijă cumva de piele. E musai să ai grijă de piele în ziua de azi? Spre exemplu, uite, vorbim de un alt organ, de ficat, da? Singurul mod în care ai grijă de ficat este să bei mai puțin alcool, să mănânci mâncare cât mai integrală și cât mai puțin procesată sau să eviți mâncarea ultraprocesată și ficatul e ok.

 

Dr. Iulia Roșu: Și să nu te înfurii prea tare.

 

Dr. Mihail: Și să nu te înfurii. Afectează ficatul, afectează și pielea dacă te înfurii?

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut, orice organ este afectat de toate emoțiile noastre și eu ca medic consider că fiecare boală apare ca urmare a unei emoții negestionate așa cum trebuie și sunt foarte atentă la lucrurile astea, inclusiv atunci când mă uit la piele. Pielea vorbește, de fapt, pielea este o hartă a interiorului nostru și dacă știm să o citim așa cum trebuie ne spune o grămadă de lucruri despre interior și are acest mare avantaj că este vizibilă oricui. Oricine poate să se uite la pielea proprie și să constate lucruri și, de asemenea, la fel de bine putem să vedem și feedback-ul unui tratament, spre deosebire de un organ intern. Văd că pielea s-a îmbolnăvit și văd dacă tratamentul meu funcționează sau nu, spre deosebire de organele interne, unde trebuie să fim foarte atenți la noi înșine, să ne cunoaștem corpul în așa fel încât să ne dăm seama că este o problemă cu un anumit organ.

 

Dr. Mihail: Ok, și atunci zicem pielea, am zis că nu trebuie să te înfurii, nu trebuie să mănânci chestii nasoale și el e ok. Putem să facem același lucru și cu pielea sau necesită ea mai multă îngrijire?

 

Dr. Iulia Roșu: Necesită mai multă îngrijire în ideea în care să știm noi ce ne face rău în primul și în primul rând. Când vorbim, de exemplu, de degradarea pielii și de pericolele reale în legătură cu pielea, vorbim de expunerea excesivă la soare și cred că asta aș vrea să discutăm, și este în topic-ul nostru de astăzi, este principalul factor de îmbătrânire cutanată, dar și principalul factor declanșator pentru cancerele de piele, care sunt extrem de agresive, și aici mă refer în special la melanom. La celelalte se pot exciza și cumva lucrurile sunt mai relaxate, dar melanomul este o neoplazie pe care trebuie să o tratăm cu foarte mare seriozitate și al cărui risc de apariție crește, practic se dublează cu fiecare arsură solară de care noi avem parte.

 

Dr. Mihail: Se dublează cu fiecare arsură solară?

 

Dr. Iulia Roșu: În special dacă arsura solară are loc în copilărie. Și noi avem așa o bancă de ultraviolete unde stocăm toate expunerile noastre la soare. Corpul nu uită lucrurile astea. Și poți să ai arsuri în copilărie și probleme în viața de adult.

 

Dr. Mihail: Probleme care țin de cancer de piele.

 

Dr. Iulia Roșu: Probleme care țin de cancer de piele atunci când vorbim de arsurile solare, dar și de anumite pete pigmentare, de pierderea de colagen astfel încât îmbătrânirea e mai precoce și în afară de soare, trebuie să fim atenți la alimentație, care este generală pentru până la urmă orice organ, iar ce ne ajută foarte mult în sănătatea și frumusețea pielii sunt acești polifenoli, cum ar fi resveratrolul, de exemplu, pe care putem să-i luăm din fructele de culoare mov.

 

Dr. Mihail: Ne ajută resveratrolul?

 

Dr. Iulia Roșu: Antrolul, tot ce înseamnă polifenol, ne ajută. Roșiile.

 

Dr. Mihail: Ok, deci trebuie să mâncăm asta ca să ne protejăm de?

 

Dr. Iulia Roșu: Ca să ne protejăm de efectele oxidative ale radiațiilor ultraviolete.

 

Dr. Mihail: Deci asta înseamnă că ne poți recomanda o dietă pe care să o avem atunci când știm că mergem la mare și urmează să ne bronzăm pe plajă?

 

Dr. Iulia Roșu: Înainte să mergem la mare, ar fi recomandat să luăm cu două săptămâni zinc și seleniu, deci cu două săptămâni înainte de plecare. Suplimente, pentru că aceste substanțe sunt fotoprotectoare interne. Asta înseamnă că ne scad riscul de a face o arsură solară.

 

Dr. Mihail: Serios, da?

 

Dr. Iulia Roșu: Da.

 

Dr. Mihail: Adică e pe studii?

 

Dr. Iulia Roșu: E pe studii, da.

 

Dr. Mihail: Ok.

 

Dr. Iulia Roșu: La fel și vitamina C. Iar când mergem în vacanță să mâncăm ceea ce ar fi ideal să mâncăm și când suntem acasă, nu doar în vacanță, cât mai multe verdețuri, frunze verzi închise la culoare și cum îmi place mie să zic, să avem toate culorile în farfurie. Atât timp cât în farfurie e o singură culoare înseamnă că ceva nu facem bine.

 

Dr. Mihail: Ok. Și ai mai zis de resveratrol, asta ne ajută, asta ne protejează de, să zic…

 

Dr. Iulia Roșu: De radicalii liberi, practic, care se liberează în momentul în care radiațiile ultraviolete ajung la nivelul dermului.

 

Dr. Mihail: De struguri, afine, nu?

 

Dr. Iulia Roșu: Struguri, afine și orice fructe, prune, de exemplu, struguri roșii în special.

 

Dr. Mihail: Deci să mâncăm asta poate zilnic când suntem la mare.

 

Dr. Iulia Roșu: Ar fi ideal.

 

Dr. Mihail: Ce tare, ok. Deci putem chestii, asta nu știam, care să ne protejeze de soare și din interior.

 

Dr. Iulia Roșu: Și din interior. Beta-caroten iarăși este un supliment foarte bun în protecția, în fotoprotecția internă. Dar fotoprotecția nu înseamnă doar să te dai cu cremă, pentru că aici e un pic de neînțelegere. Nu mi-a zis, ok, mie nu-mi place să mă dau cu cremă. Fotoprotecția este de fapt un stil de viață, dacă stai să te gândești. Și poți alege oricând să iei, nu știu, o bluză cu mânecă lungă poate, chiar de e mai vaporoasă, pentru că te va proteja mai bine. Sau să alegi partea umbroasă a străzii atunci când mergi pe stradă. Sau să eviți orele de vârf. Ce înseamnă ore de vârf? La noi intervalul este între 11, 10 jumate deja, până la 16. Însă acest interval nu este valabil și atunci când pleci în Bali sau mai știu eu unde ne ducem noi pe partea cealaltă a globului. Dar este o regulă extrem de simplă și dacă doar asta rețin cei care se uită la noi astăzi, eu sunt fericită. Se numește regula umbrei. Ori de câte ori umbra ta este mai mică decât tine, trebuie să pleci de pe plajă.

 

Dr. Mihail: Nu cred, serios, cât de tare. Deci când umbra este mai mică decât mine înseamnă că soarele este foarte sus, înseamnă că soarele este sus, dacă soarele este ok, dacă e mai jos, atunci umbra o să fie mai lungă?

 

Dr. Iulia Roșu: Exact, cu cât mai lungă umbra, cu atât ești mai safe și asta poți să folosești oriunde pe glob, pentru că acolo unde soarele răsare la 4 și apune la 6, la 9 dimineața ai toate șansele să te arzi și nici nu-ți mai trebuie ceas.

 

Dr. Mihail: Da, cât de tare.

 

Dr. Iulia Roșu: Da, asta, de exemplu, este o regulă foarte eficientă și de mare ajutor în sensul în care nu trebuie să te gândești. Doi, poți să te uiți la indicele UV. Toate aplicațiile meteo au acest indice UV, cu cât el este mai mare, cu atât șansele să faci o arsură solară sunt mai mari.

 

Dr. Mihail: Fine, indicele ăsta UV, eu îl controlez mereu, adică eu, în special, când merg la mare, mă uit pe aplicație și-mi fac programul cu o zi înainte, în funcție de acel indice UV și el variază foarte mult. Sunt zile în care poți să ai toată ziua, deci el începe de la 0 când este întuneric sau când e umbră, indicele este 0 și poate la răsăritul soarelui. După aia când se ridică soarele un pic, este 1, 2, care este indice mic. După aia începe să fie 3, 4, indice moderat și este high începând de la 5, cred. Sunt zile în care toată ziua ai 2 și probabil că poți să te expui la soare când ai indice mic, nu? Când este 2. După aia la 3, când este moderat, ce înseamnă? Eu îmi dau seama, la 3 pot să stau la soare?

 

Dr. Iulia Roșu: Poți să stai la soare, dar statul excesiv la soare, pe principiul că fac vitamina D, de asta am și menționat la început această funcție a pielii, este o mare exagerare. Noi avem nevoie de 15 minute de expunere la soare, cu 50% din suprafața corpului, ca să generăm nivelul de vitamina D necesar corpului. Deci cam atât ar trebui să stăm, 15 minute, ideal la răsărit. Zilnic. Zilnic. Pentru vitamina D zilnică. Pentru vitamina D zilnică. Problema noastră și de ce avem deficit endemic, practic, de vitamina D, în special în țările nordice, pentru că nu putem să ne expunem în fiecare zi 15 minute, pentru că e frig, e iarnă, e… Dar dacă noi am reușit această expunere, ar fi suficientă vitamina D cât să nu mai trebuiască să luăm suplimente. De asta noi recomandăm să luăm suplimentele în lunile de iarnă, iar în lunile de vară să încercăm. Stăm 15 minute pe zi. Putem sta pe balcon, în pantalon scurt și într-un maieu și avem 50% din suprafața corpului expus. Și, din păcate, doar pentru că stăm o săptămână întreagă la mare când ne facem foarte închiși la culoare, nu înseamnă că facem depozite și stocăm vitamina D și ne va ajunge pentru toată iarna.

 

Dr. Mihail: Dar totuși se stochează vitamina D pentru o perioadă scurtă?

 

Dr. Iulia Roșu: Se stochează pentru o perioadă scurtă, dar nu asigură, să zicem așa, persistența efectului. Și cele mai mari arsuri solare se întâmplă la persoanele care nu se expun aproape deloc la soare, stau într-un birou de dimineața până seara și când prind o săptămână liberă, în prima zi se ard de obicei, maxima a doua zi. Mai e un lucru important legat de expunerea la soare. În primele 48 de ore se oxidează doar melanina pe care noi o avem deja în piele, adică acel pigment care ne dă culoarea pielei. Cu cât suntem mai albi, cu atât cantitatea este mai mică. Și atunci, maximul de bronz pe care noi putem să îl obținem în primele 48 de ore, când încep, de fapt, mecanismele noastre de melanogeneză, deci de producere de melanină, este egal cu cantitatea mică de melanină pe care o avem în piele. Dacă ești foarte alb, nu ai nicio șansă să te bronzezi în primele 48 de ore. Deci ai nevoie de o expunere progresivă. Când te-ai dus la mare, în prima zi, stai, nu știu, o jumătate de oră, 40 de minute expus direct la soare, caută să stai la umbră. Pentru că umbrela nu filtrează toate radiațiile ultraviolete.

 

Dr. Mihail: Deci umbra de la umbrelă nu e neapărat umbră.

 

Dr. Iulia Roșu: Umbra de la umbrelă este umbră în proporție de 90% filtrare dacă e de stuf. Restul materialelor permit trecerea radiațiilor ultraviolete. Cu cât este o umbrelă mai închisă la culoare, cu atât te protejează mai mult, ca și la haine. Hainele negre protejează mai mult decât cele albe. Deși se recomandă vara să purtăm alb vaporos. Da, ne încălzesc, dar ca și risc de arsură e mult mai mic.

 

Dr. Mihail: Deci e mai recomandat să purtăm haine negre?

 

Dr. Iulia Roșu: Mai închise la culoare, nu neapărat negru, dar poate fi roșu, poate fi verde, poate fi albastru. Cu cât este mai închis, cu atât filtrează mai bine. De asta femeile din Orientul Mijlociu, de exemplu, fac osteomalacie și osteoporoză în proporție mai mare pentru că ele sunt complet îmbrăcate în negru tot timpul și nu prea văd soarele. Și atunci ele nu produc vitamina D în cantitate suficientă și ulterior apare…

 

Dr. Mihail: Chiar dacă stau într-o țară cu foarte mult soare.

 

Dr. Iulia Roșu: Da, dar nu se expun. Adică fața înseamnă 2-3% din suprafața corpului, este insuficient.

 

Dr. Mihail: Dar stai, asta mi se pare super interesant. Deci dacă ești alb, degeaba stai mult la soare pentru că ai foarte puțin pigment și pigmentul ăla trebuie să se oxideze de către soare ca să apară culoarea de bronz, da?

 

Dr. Iulia Roșu: Acela se oxidează și dispare. Practic, ce e melanina? Că uite, n-am zis niciodată. Melanina asta este un pigment efectiv ca o umbreluță deasupra nucleului celular. Ăsta e rolul ei. Deci melanina are rol de protecție solară naturală, în așa fel încât radiațiile ultraviolete care pătrund prin piele să nu ajungă la nucleu, pentru că pot să îl degradeze și să se nască celulele canceroase. Deci bronzul, dacă tragem linie, este un mecanism de apărare al pielii și atât. Noi putem să-l… dar nu putem spune că avem un bronz sănătos, pentru că el este, de fapt, un mecanism de apărare.

 

Dr. Mihail: Ok, păi și nu e bine să am acest mecanism de apărare dezvoltat ca să mă apăr? Pentru că, pe de o parte, nu e bine să te bronzezi pentru că îți expui pielea la soare și asta te îmbătrânește și îți dă un risc de cancer. Pe de altă parte, fix bronzul te protejează de soare.

 

Dr. Iulia Roșu: Da, bronzul te protejează de soare, dar ideea este că tu nu ești făcut ca să stai foarte mult în soare, mai ales dacă ești, nu știu, dintr-o populație nordică sau cum suntem noi. Spre deosebire de persoanele africane, unde expunerea la soare este continuă și unde genetic ei sunt protejați de soare pentru că au culoarea neagră, pentru că au foarte mult pigment.

 

Dr. Mihail: Și tare, ok, deci culoarea neagră sau cea bronzată e de fapt dată de aceste umbreluțe închise la culoare care stau peste celule.

 

Dr. Iulia Roșu: Exact. Avem cam un melanocit, adică o celulă care produce melanină la 10 celule ale pielii, pe care noi le numim keratinocite. Iar această celulă are ca niște, nu știu, ramificații, ca niște piciorușe și efectiv injectează în celelalte celule acest pigment care se pune deasupra nucleului în așa fel încât să ne protejeze.

 

Dr. Mihail: Ok, și ai propus un program de bronzat sau de expus la soare pentru cineva care e alb, de exemplu eu, dacă merg la plajă. Ai spus ca în primele două zile să nu stau mai mult de 30 de minute la C-UV.

 

Dr. Iulia Roșu: Ideal este să stai dimineața de vreme și seara târziu, atunci când umbra ta e mai lungă decât tine.

 

Dr. Mihail: Deci dacă umbra mea e mai lungă decât mine?

 

Dr. Iulia Roșu: Poți să stai. După 48 de ore deja acest melanocit, această celulă care produce melanină, este activă și atunci ea va produce, practic, pigment și te vei bronza. Până în primele 48 de ore oxidezi melanina și s-a terminat și rămâi descoperit, nu știu, din prima jumătate de oră până restul de 40 și un pic de ore rămâi complet descoperit și atunci ai cele mai mari șanse să te arzi în primele două zile când ai ajuns la mare.

 

Dr. Mihail: Ok, pentru că mi-am oxidat acea melanină și nu mai am nicio protecție.

 

Dr. Iulia Roșu: Exact, și nu mai ai nicio protecție, practic.

 

Dr. Mihail: Dacă te-ai ars, probabil că și o piele arsă nu se mai bronzează, nu?

 

Dr. Iulia Roșu: O piele arsă nu prea se mai bronzează pentru că ea face vezicule, da? Și se interpune această bulă de lichid între partea superficială a epidermului și partea profundă, iar melanocitele stau chiar la baza epidermului. Epidermul este stratul cel mai superficial al pielii, urmat de derm, stratul care ne dă ținută, textură, putere pielii, da? Epidermul este ceva foarte subțire pe care dacă îl julești, de exemplu, într-un mic accident, nu sângerezi. Epidermul nu este vascularizat. După care vine hipodermul, partea de grăsime și de celule grăsoase, care e mai mare sau mai mic în funcție de fiecare persoană în parte.

 

Dr. Mihail: Mi se pare foarte tare, asta e exact ca drum, pleci la mare, da, cu mașina, nu pleci cu a 5-a, pentru că îți moare motorul. Pleci cu a 1-a, după ce ai accelerat suficient, pleci cu a 2-a, a 3-a, schimbi a 4-a, la fel și cu bronzatul. Ajungi la mare să te pui pe șezlong să stai două ore, e ca și cum ai pleca cu a 5-a. Îți moare mașina, aici îți moare melanocitele și nu te mai bronzezi. Deci cineva care se pune în prima zi pe plajă și stă două ore, e anti-bronz.

 

Dr. Iulia Roșu: Se dezbronzează. Se arde. Mai mult în birou și n-a ieșit afară deloc, cu atât se va arde mai repede pe zona respectivă pe care se expune. Și atunci putem să creștem treptat, să evităm orele acestea de risc de care am spus. Pentru persoanele cu piele foarte sensibilă sau care au în familie sau istoric personal de cancere de piele, se recomandă inclusiv haine cu protecție UV, fie haine mai închise la culoare, fie aceste haine speciale cu SPF 80, SPF 100. Blugii, de exemplu, au SPF 80. Sub blugi n-ai nicio șansă să te arzi. Deci mergeți în blugi la plajă. Sau vă luați un costum special cu care puteți intra și în apă.

 

Dr. Mihail: Eu am văzut la magazinele de-asta cu profil sportiv haine cu protecție UV, dar ele sunt plasticoase toate. Există oare și bumbac sau material mai ușor de purtat cu protecție UV?

 

Dr. Iulia Roșu: Bumbacul în sine are protecție UV și ți-am zis depinde mult de culoare. Toate hainele au protecție UV. Atunci când tu te uiți la un material și pui mâna în spatele lui și nu-ți vezi mâna prin transparența materialului, ai protecție UV. Da? Deci dacă-ți vezi mâna și este super transparent, probabil că nu te va proteja și ai nevoie să aplici și cremă de protecție solară.

 

Dr. Mihail: Mă interesează încă ceva. Ai spus că e bine să expunem treptat la soare pe parcursul anului. Recomanzi acest lucru, dacă, să zic, dacă ai această posibilitate, nu știu, ai un balcon con care vede tot răsăritul soarelui, ai o terasă, fie stai la casă și poți să iei și în curte, fie ai un lac pe care poți să te dai cu un caiac sau cu o barcă sau cu un stand-up paddle și poți să îți dai tricouul jos pe lac. Inclusiv vara recomanzi această expunere tot anul pentru a avea o protecție ok când ajungi la mare pe plajă?

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut. Atât timp cât această expunere nu depășește 15-30 de minute pe zi.

 

Dr. Mihail: Dar dacă, uite, spre exemplu, uite, vreau să te întreb cazul meu concret. Eu mă dau cu SUP-ul când pot, poate de două, de trei ori pe săptămână, la șase dimineață, de la șase la șapte dimineața. Vreau să zic că umbra mea e de… lungă. De șase ori mai mare decât mine. Foarte lungă. Și atunci pot să stau la soare o oră, de la șase la șapte dimineața, când e 0.

 

Dr. Iulia Roșu: Tu poți să stai, sau dacă e întuneric, poți să stai cât vrei. Dar dacă este lumina afară și dacă este înnorat, trebuie să ții cont de faptul că radiațiile UVA nu sunt filtrate de nori. Norii filtrează doar radiațiile UVB, ca să fie așa mai ușor de reținut, B de la burn. Cele UVB sunt cele care te ard. Poate că nu te arzi la soare, dar radiațiile UVA sunt cele care dau îmbătrânire și sunt cele care pătrund mai adânc în piele decât radiațiile UVB, doar pentru că sunt nori sau doar pentru că e șase dimineața. Poți să te dai 15-20 de minute fără niciun fel de protecție, dar ulterior îți pui un tricou pe tine sau îți dai o cremă de protecție solară în așa fel încât să nu fie mult prea mult.

 

Dr. Mihail: Ok, deci tot indiferent de oră, adică chiar dacă e dimineața, 15-20 de minute, îmi place ce ai zis. Ideal. Da. UVA și UVB. UVB este de la burn. Asta te arzi și UVA ar putea să fie de la aging.

 

Dr. Iulia Roșu: De la aging.

 

Dr. Mihail: Bun. Acum, fii atent, am făcut, am ajuns la mare, m-am dus pe plajă, am stat de la ora 12 până la ora 4, pe șezlong, uite așa, și poate m-am și întors pe o parte. Și a doua zi sunt roșu ca un rac. Ce soluție există?

 

Dr. Iulia Roșu: E important de știut, și asta aș vrea să zic de la început, atunci când tu vezi pe plajă că pielea este ușor roz, ușor roz, este cazul să pleci de acolo. Da. Arsură solară și alte tipuri de arsuri, dar și arsurile solare, se agravează în timp. Adică ceea ce este roz acum pe plajă, în momentul în care va veni seara și vei ajunge în cameră, va fi roșu aprins. Deci ăsta este un semn că nu-i ok. Când ești ușor rozet. Dacă totuși te-ai ars, primul lucru pe care ar trebui să-l facem este să intrăm la duș și să facem duș cu apă mai rece decât temperatura corpului, pentru că asta va scădea foarte mult inflamația. Deci duș cu apă rece e primul lucru.

 

Dr. Mihail: Ce tare! Deci ieși la plajă, vezi că pielea e rozalie, duș cu apă rece.

 

Dr. Iulia Roșu: Duș cu apă rece, acum nu rece ca gheața. Fiecare cât suportă, poți să faci și ice bath, sigur, să stai în gheață dacă vrei. Ok, pentru că scade inflamația. Pentru că scade inflamația. Ăsta este primul pas. După care, pasul 2, există foarte multe produse în farmacie after sunburn sau ceva de genul ăsta, aloe vera la bază, tot așa cu proprietăți antiinflamatoare pe care poți să le aplici pe piele, dar cu siguranță dușul rece undeva 5 minute este mult mai eficient ca orice altceva. Dacă deja ai făcut vezicule, deja intră cremele cu hidrocortizon în funcțiune și sunt varianta ideală de scăderea inflamației. Pe tot corpul. Plus minus, dacă ai făcut și insolație, atunci vorbim și de deshidratare, și de dureri de cap, și uneori e nevoie să ajungi la o perfuzie, două, sau să bei foarte multe lichide. Și când zic lichide, mă refer la apă. Apă. Da. Pentru că lichide nu înseamnă 2 litri de bere, 3 pahare de vin și o supă și am făcut necesarul de lichide. Apa este cea mai bună variantă.

 

Dr. Mihail: Mă gândesc că ar fi de evitat alcoolul când faci o insolație, pentru că e… Te va deshidrata și mai mult. Și e și pro-inflamator, adică se crește și mai mult…

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut.

 

Dr. Mihail: Inflamația pe care… Deci faptul că arsurile în copilărie îți cresc riscul de cancer, pe mine sincer mă sperie pentru că mă ardeam. Adică era la ordinea zilei să mă ard când mergeam la mare. Dar eu când mergeam la mare și mă ardeam, părinții mă dădeau cu iaurt. Și era destul de plăcut. Adică stăteam seara, nu știu, ieșeam seara pe balcon în camera de hotel și mă dădea mama cu iaurt pe umeri, pe gât și simțeam așa o senzație de rece și parcă îmi scădea și inflamația. E ok să ne dăm cu iaurt?

 

Dr. Iulia Roșu: De obicei, iaurtul are efect antiinflamator pentru că îl scoți din frigider și e rece. Dar poate să fie orice rece. Poate să fie compresă, simplă, cu o pătură, cu un cearșaf pe care îl găsești în hotel, îmbibată în apă rece. Deci este la fel de ok. Acum, iaurtul mai are și un pic de acid lactic, care are efecte calmante, dar nu aș zice că e cea mai bună opțiune totuși. Dar dacă n-ai altă opțiune? Dacă n-ai altă opțiune, e bună și aia. Dar cea mai bună opțiune este apa.

 

Dr. Mihail: Te-ai ars vreodată la soare? Ce noroc! Și te-ai dat cu iaurt?

 

Dr. Iulia Roșu: Nu m-am dat cu iaurt.

 

Dr. Mihail: Dar dacă te-ai arde acum la soare fără, nu știu, nu ți-ai dat seama…

 

Dr. Iulia Roșu: N-am nicio șansă. N-am nicio șansă, nu sunt cea mai plăcută persoană să mergi la mare, cu care să mergi la mare. Uite, aici e un lucru comun.

 

Dr. Mihail: Eu merg la mare și stau în cameră. Deci eu dacă stau pe terasă și fac ceva, de exemplu, sunt la mare și sunt pe o terasă complet acoperită și iradiază de undeva, undeva, un mic fascicul de o rază de soare pe corp, începe să mă ardă într-un minut. Și îmi dau seama că e soare acolo și mă feresc.

 

Dr. Iulia Roșu: Da. Nu prea am șanse să mă ard pentru că sunt foarte atentă la toți factorii ăștia. Și îmi place să merg la mare, adică nu sunt genul de dermatolog care să fiu veșnic unsă cu ceva și să mă ascund într-un beci. Îmi place să mă bucur de tot ce poate să-mi ofere viața, inclusiv de statul pe plajă. Dar stau maxim 10-15 minute dimineața de vreme fără cremă, ulterior cu cremă de protecție stau 99% din timp sub o umbrelă. De obicei mi-aleg cu mare atenție umbrela în funcție de culoare, de textură, de material, prefer cele cu stuf, cele cu stuf, pentru că sunt foarte groase, pentru că sunt foarte groase și filtrează foarte mult și acolo sunt și copiii în siguranță și pot să stea liniștiți și nimeni nu se arde la soare și atunci ne și bucurăm de mare. Atenție când stăm în apă, aici e o mare păcăleală cu statul în apă, pentru că în apă se reflectă undeva 90% din radiațiile ultraviolete.

Adică, practic, avem cantitatea dublă de ultraviolete față de ce avem, să zic, dacă suntem pe plajă. Și atenție și la plajă, cu cât este nisipul mai alb, cu atât reflectă mai mult radiațiile și, practic, nouă ni se dublează doza. Deci, dacă ai șezlongul fix lângă apă, pe o plajă super albă, ai șanse duble, tripleți, crește…

 

Dr. Mihail: Adică vin razele și așa, dar vin și astea de jos din apă și vin și așa.

 

Dr. Iulia Roșu: Exact, și cele din nisip. Și atunci, de asta riscul e mai mare să te arzi la mare decât să te arzi la munte. Și la munte depinde de altitudine. Pentru că dacă ești la altitudine foarte mare, cantitatea de UV este mai mare. Și apropo de siesta de la prânz, am văzut și varianta în care, ok, nu mai stăm pe plajă fix la prânz, dar mergem să vizităm la 40 de grade în mijlocul orașului unde este asfalt și unde la fel de bine ne putem arde. Deci ideal e la prânz să stăm, să dormim, să citim, să bem un cocktail fără alcool eventual.

 

Dr. Mihail: Sau un iaurt. Bine, iaurtul nu-l bezi, că poate aveți nevoie de el să vă dați cu el după aia pe corp. Ok, bun, am înțeles cum stă treaba cu soarele. Deci ne expunem doar dimineața, după aia ne dăm cu cremă solară, stăm sub umbrela cu stuf, la prânz plecăm. Copiilor le punem hăinuțe cu filtru UV. Și primele 48 de ore n-ai nicio șansă să te bronzezi, deci atunci e doar așa, te împrietenești un pic cu soarele dimineața și după aia ai fugit. Zi-mi, te rog, cum putem să hidratăm pielea după expunere la soare? Ce-i important de reținut aici?

 

Dr. Iulia Roșu: Când stăm la soare e important să creștem cantitatea de apă pe care o bem, asta este clar. Mai ales dacă 2. Putem folosi aceste creme hidratante post expunere solară, dar putem să folosim la fel de bine produsele noastre de hidratare obișnuite, cremele noastre de corp. Nu trebuie să fie nu știu ce sofisticărie, cea mai bună cremă este aceea cu care te dai. Ai. Că degeaba o ai în dulap și zici: „Am și din aia, am și din aia”, dar de fapt nimic nu ajunge pe piele. Deci hidratarea este esențială. Acum, depinde dacă a fost sau nu arsură solară, pentru că oricând pielea este foarte roșie și asta este un lucru general valabil pentru toată lumea și de reținut. Când pielea este extrem de roșie, ea nu suportă creme. De niciun fel.

 

Dr. Mihail: Ok, deci e roșie că te-ai ars?

 

Dr. Iulia Roșu: E roșie că te-ai ars, e roșie că ai o inflamație, ești o roșie, e roșie că te-ai opărit, nu știu. Nu contează. Dacă pui ceva foarte gras, ai toate șansele să faci mai rău și să te usture. De asta toate cremele post-expunere la soare, de obicei au o textură de gel. Deci ele nu sunt creme, sunt fie geluri, fie loțiuni, în așa fel încât să fie extrem de fluide și dacă cumva ai o veziculă pe sub piele, ca urmare a expunerii la soare, să nu pui ceva foarte gras peste de tip vaselină, pentru că acea veziculă sub piele și practic să nu lase să se usuce, să nu lase să se evapore de la suprafața pielii și să devină mai rău decât mai bine. Dacă pielea zemuiește, întotdeauna punem soluții, lichide, loțiuni sau comprese, pur și simplu.

 

Dr. Mihail: Cum adică zemuiește?

 

Dr. Iulia Roșu: Adică vezi că iese prin piele linfă, de exemplu. Sau orice, că asta se întâmplă când dai jos așa pielea aia care se formează după arsură solară, și atunci cel mai bine e să aplici fie spray-uri, sunt diverse spray-uri post-arsură solară care au corticosteroizi la bază și de obicei antibiotice ca să nu se suprainfecteze acea parte de piele denudată de fapt care și-a pierdut integritatea, sau comprese. Astea sunt ideale și după aceea doar în faza în care totul s-a liniștit trecem înapoi la creme grase. Aș vrea să mai sublinez un lucru care mi se pare extrem de important. Produsele de fotoprotecție, cremele mă refer aici, nu ar trebui să încurajeze expunerea la soare. Adică ele nu sunt făcute să zici „te-ai dat cu crema asta și poți sta liniștit de dimineață până seara”, ci sunt doar un extra mod de a te proteja de soare. Pentru că asta nu se înțelege. De obicei zici „m-am dat cu o cremă, stau de dimineața până seara”.

 

Dr. Mihail: Îți dau o protecție falsă, adică îți dau o impresie falsă de protecție, că ești complet protejat.

 

Dr. Iulia Roșu: Ai senzația că ești complet protejat, dar poți să te arzi la fel de bine și cu o cremă de protecție, de fapt acest SPF de pe creme. SPF-ul reprezintă protecția contra UVB și de obicei reprezintă cantitatea de radiații necesară să te arzi cu cremă versus să te arzi fără cremă. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că dacă eu m-aș arde la o anumită cantitate și am un SPF 50, înseamnă că am nevoie de 50 de ori cantitatea de ultraviolete ca să obțin același efect de arsură. Deci asta înseamnă când ne uităm la SPF. Atenție, SPF-ul nu înseamnă și protecție împotriva UVA.

 

Dr. Mihail: Deci oricum îmbătrânești, tot ce ai face? Există acum produse speciale cu filtre UVA, cu filtre pentru lumina albastră, cu filtre pentru, apropo de calculator și becuri și toate cele, cu filtre pentru infraroșul, adică tehnologia este mult mai avansată acum și nu mai avem protecție doar pentru UVB, arsura solară, ci avem și protecție pentru pătare, protecție și pentru îmbătrânire, antitumorale, etc. Scrie? Trebuie să căutăm ceva special pe aceste creme?

 

Dr. Iulia Roșu: Da, să scrie. Filtru UVA, UVB, infraroșul, lumina albastră, dacă scrie doar SPF, înseamnă că protejează doar de arsură.

 

Dr. Mihail: Ok, bun. Asta mi se pare important și cumva nu înțeleg, sunt multe persoane care stau la soare pentru a avea o piele mai frumoasă, dar în același timp soarele îți îmbătrânește pielea. Adică e atât de important să înțelegi până la urmă, da? Ai pielea mai bronzată și mai frumoasă? Subiectiv. Următoarele două luni? Foarte subiectiv.

 

Dr. Iulia Roșu: Da. Pentru că această modă cu bronzarea a apărut de prin anii șaptezeci.

 

Dr. Mihail: Ah, da? Serios?

 

Dr. Iulia Roșu: Da. Dacă te uiți la populațiile asiatice, ce zic și mie, câți asiatici ai văzut tu pe vreo plajă stând pe șezlong? Vreodată. Oriunde ai fost în lumea asta. În afară de cei care fac masaj.

 

Dr. Mihail: Ok, pentru că cultural ei nu o văd ca fiind frumoasă, nu?

 

Dr. Iulia Roșu: Pentru că în cultura lor, cu cât ești mai bronzat, cu atât mai mult stai la orez.

 

Dr. Mihail: Ok, pentru că era cumva o caracteristică a populației muncitoare care muncea, să zic, muncile grele.

 

Dr. Iulia Roșu: Exact. Populațiile asiatice își doresc o piele cât mai albă, cât mai crystal skin, sau cum îi spun ei, cât mai frumoasă, fără pete, fără neregularități, pentru că aia este o piele frumoasă. Și deși în tinerețe poate că arată binișor să fii bronzat, după o anumită cantitate de expunere la UV, pielea va deveni mult mai bătrână. Va produce elastoză solară. Știi cum se întinde elasticul ăla din costumul de baie? În primul an e mișto și în al doilea an când tragi de el, pocnește efectiv. Ceva de genul ăsta se întâmplă și cu elasticul din pielea noastră.

 

Dr. Mihail: De unde a venit moda asta în, să zic, populația asta vestică cu bronzatul? Nu mai știu ce actriță faimoasă a zis că e mai frumos să fii bronzat decât să nu fii și atunci a devenit…

 

Dr. Iulia Roșu: A devenit o modă și se consideră frumos. Dar spuneam, nu există bronz. Poate că există bronz frumos, dar nu putem vorbi despre un bronz sănătos. Că el este un mecanism de apărare.

 

Dr. Mihail: Ok. E ca o bătătură, nu? O bătătură e un mecanism normal de apărare.

 

Dr. Iulia Roșu: Exact. Ca și la storsul coșurilor, știi? Cu cât le storci mai mult, cu atât traumatizezi pielea și în timp ea se va îngroșa.

 

Dr. Mihail: Mai am câteva întrebări. 1. Buzele le dăm cu SPF, cu cremă?

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut. Buzele se ard.

 

Dr. Mihail: Ăla de pe față îl dăm și pe buze, nu? Sau e ceva special?

 

Dr. Iulia Roșu: Există stickuri de buze speciale cu factor de protecție.

 

Dr. Mihail: Dar dacă nu l-am, pot să mă dau cu cremă cu care mă dau direct?

 

Dr. Iulia Roșu: Poți să te dai. Poți să te dai. Doar de ținut minte că buzele se ard mai ușor decât restul pielii pentru că nu au melanină. Sau cantitatea este foarte mică, de aia nu sunt negre.

 

Dr. Mihail: Și nici nu le bronzezi.

 

Dr. Iulia Roșu: Și nici nu le bronzezi vreodată. Pentru că nu ai cum. Dar poți să le arzi și se naște o patologie care se numește garsura aia severă, care ulterior poate să ducă la cheratoza actinică și la carcinom scuamos, un tip de piele foarte frecvent pe buze, în special pe buza inferioară.

 

Dr. Mihail: Un tip de cancer.

 

Dr. Iulia Roșu: Un tip de cancer, exact.

 

Dr. Mihail: Ok, deci buzele le dăm, dacă mă dau cu cremă pe față, mă dau și pe buze.

 

Dr. Iulia Roșu: Și să nu uităm de dosul urechilor.

 

Dr. Mihail: E, nu, serios?

 

Dr. Iulia Roșu: Asta este zona care se arde cel mai frecvent. Aici, vârful urechilor. Să nu uităm de fața dorsală a picioarelor, adică pe picioare, pentru că acolo stăm cu picioarele în nisip și avem senzația că nu o să ne ardem.

 

Dr. Mihail: Pe tălpi?

 

Dr. Iulia Roșu: Nu pe tălpi, ci pe partea dorsală.

 

Dr. Mihail: Ok, bun.

 

Dr. Iulia Roșu: Da, pe picior, efectiv. Și să nu protejăm cu foarte mare atenție costumul de baie. Iarăși, un loc frecvent de arsuri solare este zona decolteului chiar lângă sutien, pentru că avem grijă să nu pătăm sutienul cu cremă și atunci partea asta, de obicei, o lăsăm neprotejată și aici avem un mare risc de arsură.

 

Dr. Mihail: Cu ulei de măsline, ne dăm? Pe plajă sau după?

 

Dr. Iulia Roșu: Aș zice nu.

 

Dr. Mihail: Dar de ce se dau oamenii cu ulei de…

 

Dr. Iulia Roșu: Pentru că uleiul de măsline bronzează cumva. El are un SPF 2 până la 5. Depinde de uleiul de măsline. Și atunci e lucios, e frumos, te protejează. Adică nu ești chiar, dar doar dublu față de radiațiile care te arde în mod normal. Însă, din punctul meu de vedere, nu e idee bună. Mai ales dacă este cald, transpiri și te dai cu un ulei. Practic tot ce faci este să astupi porii.

 

Dr. Mihail: Zi-mi de solar. Ce tip de solar ne recomanzi să facem?

 

Dr. Iulia Roșu: Dacă tu vei găsi vreodată un dermatolog care să zică că îți recomandă să mergi la solar, înseamnă că lumea a luat-o razna complet.

 

Dr. Mihail: Măi, eu cred că când eram mic, existau recomandări de a merge la solar dacă ai acnee, ca să le mai arzi un pic. Dar nu mai știu dacă erau făcute de dermatologi recomandările astea sau nu.

 

Dr. Iulia Roșu: Soarele în acnee, în cantitate foarte mică, este benefic.

 

Dr. Mihail: Aha, ok. Pentru că scade inflamația, nu?

 

Dr. Iulia Roșu: De imunitatea, de fapt. Asta se întâmplă cu soarele. Asta se întâmplă și în cazul psoriazisului, unde avem o imunitate exagerată și dacă stăm la soare, celulele astea imunitare scad din putere, la fel și în dermatita atopică. De asta apare herpesul când mergem la plajă, la mare, pentru că avem o scădere a imunității și la fel și în acnee. Scade un pic imunitatea și atunci pare că inflamația mai cedează. Dar soarele în cantitate mare la acnee face foarte mult rău.

 

Dr. Mihail: Soarele când avem acne. Ok. Revenind la solar, e ceva diferit la solar față de soare, ca și riscuri?

 

Dr. Iulia Roșu: Îți spun doar atât. Ce poți să te bronzezi în 5 minute la solar, ai nevoie de câteva zile ca să obții la soare. Deci îți dai seama de cantitatea de radiație ultravioletă. Și la solar te duci 30 de secunde, un minut, două minute, ești progresiv pentru că altfel te arzi și dacă doar îți imaginezi că în 5 minute poți să obții un bronz pe care tu l-ai obținut în 2 săptămâni de concediu, îți poți da seama care este cantitatea de radiație ultravioletă.

 

Dr. Mihail: Dar sunt oameni care zic, ok, urmează să merg la mare, la plajă, vreau să arăt mai bine acolo și o să mă duc la solar o dată înainte de plajă.

 

Dr. Iulia Roșu: Pregătirea pielii pentru expunerea la soare, exact ce spuneai tu cu viteza 1-a și cu viteza 5-a. E bine că atunci când te gândești că vrei să mergi la soare și urmează să stai pe plajă, să faci această pregătire, dar alege pregătirea din a sta pe balcon, nu la solar.

 

Dr. Mihail: Ok, deci ne pregătim, dar nu la solar. Mergi la plajă, ieși la balcon, dacă ai, sau nu știu, în curte, oriunde poți să ieși 15 minute și stai la…

 

Dr. Iulia Roșu: Poți să ieși în parc, la plimbare, îți iei pantalon scurt și maieu și ai ieșit la plimbare. Dacă ai variantă să stai pe balcon, ieși mai bine.

 

Dr. Mihail: Informații super mișto. N-am știut foarte multe lucruri din ce ai povestit acum. Hai să trecem la coșuri.

 

Dr. Iulia Roșu: Aș vrea înainte să trecem la coșuri. Fă-mi această plăcere. Te rog. Să vorbim un pic de cum recunoaștem o aluniță cu probleme. Pentru că se leagă cumva de expunerea solară, de arsura solară care, spuneam, ne crește riscul și de cancere non-melanocitare, adică acele cancere care nu sunt atât de agresive, dar care se asociază cu expunerea cronică, adică te expui puțin, dar des, cauzează un anumit tip de tumoră și arsura solară cauzează melanom. Melanomul arată ca o aluniță, dar are câteva, să zic așa, caracteristici care ar trebui să te trimită la medic. Vorbim de această regulă ABCD în care A înseamnă asimetrie. Dacă tu îndoi alunița practic în două sau tragi două linii de-a lungul și de-a latul ei, trebuie să se suprapună, adică să fie perfect simetrică, indiferent în ce poziție tai alunița în patru, să zic așa.

 

Dr. Mihail: Dacă crește mai mult într-o parte sau alta, e un semn, deci.

 

Dr. Iulia Roșu: Da, e un semn. B vine de la borders, adică margini neregulate. În mod normal, alunițele sănătoase sunt rotunde, ovalare, marginile foarte bine delimitate. Dacă, în schimb, într-o parte are un picioruș, o excrescență, e ceva ieșit din conturul obișnuit, poate fi un semn că e ceva neregulă și trebuie văzut alunița respectivă. C vine de la culoare. Da. Cu cât mai neuniformă este o aluniță, cu atât are mai mari șanse să fie o problemă cu ea. Da? Deci, culoarea trebuie să fie de la maro deschis la maro închis, de obicei mai închisă în centru, mai deschisă spre lateral. Dacă vedem roșu, albastru, albastru este un semn foarte rău la aluniță. Există un singur tip de aluniță care arată așa albăstrui și nu sunt periculoase, dar sunt destul de rare. În schimb, când vedem o culoare albăstruie pe o aluniță nu ne place. Sau negru foarte intens. De culoare decât maro deschis și maro închis.

D înseamnă diametru, mai mare de 6 mm. Ce înseamnă asta? Înseamnă un pic mai mare decât radiera de la un creion. Ai un creion în casă și o pui pe aluniță și dacă e mai mare de 6 mm, te duci la medic. Nu înseamnă neapărat că ai melanom. Pot fi anumite alunițe care sunt mai măricele, dar nu sunt periculoase. Iar E înseamnă evoluție. Orice schimbare, că ea nu era acolo, practic 80% de novo. Ce înseamnă asta? Că nu era nicio aluniță acolo și brusc apare o aluniță nouă pe care o vedem că evoluează, crește, se schimbă de la o săptămână la alta. Deci evoluția este unul din cele mai importante criterii. Și mai este un semn, se numește semnul „rățușca cea urâtă”. E foarte funny așa numele. The ugly duckling sign. Care înseamnă că o aluniță este mult diferită de toate celelalte. Există persoane cu nevi atipici, se numește sindromul nevilor atipici, în care toate alunițele sunt dubioase, sunt ciudate, au multe din criteriile astea de care ți-am povestit, dar una iese mai în evidență și practic exact ce spuneam la început, avantajul pielii de a fi la vedere este foarte mare și ne oferă nouă posibilitatea să ne uităm pur și simplu, atât trebuie să facem.

Ne uităm în oglindă, dacă vedem că e una care iese cumva în evidență față de celelalte, aia trebuie văzută cu ajutorul unui dermatoscop, care este un microscop care mărește foarte mult suprafața și noi putem vedea structuri… mai profunde din aluniță.

 

Dr. Mihail: Deci asimetrie, A, B, C, D, asimetrie, borders, margini neregulate, margini, culoare, mai multe culori, de la diametru peste 6 mm și evoluția ei de la o săptămână la alta. Adică se schimbă. Trebuie să le avem pe toate sau una singură e suficient ca să nu cea oameni?

 

Dr. Iulia Roșu: Nu, nu trebuie să le avem pe toate. Ok. Nu trebuie să le avem pe toate. Dacă le avem pe toate, nu e foarte bine.

 

Dr. Mihail: Ok. Da. Zi-mi, te rog, cât de des ar trebui totuși și noi, uite, eu în cazul meu, dacă m-am ars de mai multe ori când eram mic, cât de des și ce tip de controale dermatologice ar trebui să încep să-mi fac?

 

Dr. Iulia Roșu: Ideal este să-ți faci o dermatoscopie pe an, asta este frecvența cu care ar trebui să facem, pentru pacienții care au avut ei înșiși melanom sau în familie cazuri de melanom se recomandă la șase luni o dată, dar este suficient de obicei să facem o dermatoscopie anual și așa se numește examinarea, dermatoscopie. Ce presupune ea? Presupune un microscop care se pune pe piele, nu este dureroasă, e o procedură foarte, foarte simplă care ne poate mări de 20 de ori sau de 120 de ori o leziune, în așa fel încât noi să vedem în profunzime diverse criterii caracteristici și de ce facem, de fapt, dermatoscopiile astea? Ca noi să putem exciza foarte repede un melanom la debut. Este scopul. Pentru că există mai multe tipuri de melanom. Dacă melanomul nu a trecut de stratul superficial al pielii, de epiderm, unde epidermul are o membrană bazală, se numește, ca un fel de peliculă, după care începe dermul, dacă nu a trecut de această peliculă, excizăm melanomul și asta e tot.

Omul își continuă viața, sigur că facem examinări din când în când să ne asigurăm că totul este în regulă, dar este tratabil. Dacă a trecut de membrana bazală. Cu cât este mai gros melanomul, cu atât șansele sunt mai mari ca el să metastazeze și este unul din cancerele care metastazează foarte rapid. Pentru că vascularizația se află în derm.

 

Dr. Mihail: Cât timp durează de la prima lui apariție până ajunge să invadeze?

 

Dr. Iulia Roșu: Depinde de persoană și de imunitatea persoanei. Pot să fie câteva luni, pot să fie ani de zile. Depinde foarte mult de sistemul imunitar al persoanei. Dar cu cât este mai groasă, cu atât ulterior lucrurile se complică, nu mai vorbim de care, ci vorbim de speranță de viață.

 

Dr. Mihail: Da, ok. Zi-mi, te rog, dermatoscopia asta cum se face? Trebuie să mă dezbrac complet?

 

Dr. Iulia Roșu: Sunt mai multe variante. Cea mai corectă este cea care presupune total body mapping, adică o hartă a tuturor alunițelor. De fapt, sunt niște poze în toate pozițiile posibile, în așa fel încât să nu ratăm niciun centimetru de piele de pe suprafața corpului.

 

Dr. Mihail: Știu că este și un aparat care îți face aceste poze.

 

Dr. Iulia Roșu: Un aparat, absolut. Este un aparat. După care noi pozăm microscopic alunițele atipice, care noi considerăm că s-ar putea să fie problematice, le reevaluăm la o lună, la trei, în funcție de cât de urât arată sau le scoatem instant. Și ulterior facem această dermatoscopie, nu știu, o dată pe an. Iar aparatul este suficient de smart cât să ne spună: aici este o aluniță nouă. Dacă tu ai 5 alunițe pe tine, este foarte ușor să reperezi că a apărut încă una. Dacă, în schimb, ai 100 de alunițe pe tine, și există situații de genul ăsta, îți va fi foarte greu să pui degetul pe acea încă una care a apărut acum recent. Ori acelea sunt cele mai periculoase: alunițe nou apărute care se schimbă rapid.

 

Dr. Mihail: Ok, bun. Deci cea mai bună formă, sau cea mai completă, de a face această investigație e dermatoscopia full body, corpul. Mi se pare important să adresezi și întrebarea asta. Cred că există mulți bărbați care ar fi rușinați să vină la un medic dermatolog sau s-ar simți stânjeniți să vină la un medic dermatolog femeie să facă o scanare full body. Există aici ceva care îi poate ajuta să treacă peste…

 

Dr. Iulia Roșu: Deci când facem această scanare full body, persoanele rămân cu lenjeria intimă. Mă refer aici la chiloți.

 

Dr. Mihail: Ok, deci chiloții rămân.

 

Dr. Iulia Roșu: După care eu adresez întrebarea. Există leziuni în zona genitală? Pentru că asta este foarte important, și la fel dacă există leziuni în scalp. Și la fel de important dacă avem pete negre, maronii, pe unghii. Pentru că melanomul poate apărea la nivelul unghiilor și pe alea nu le bagă nimeni în seamă. Deci este super important să vedem dacă avem o pată neagră pe unghii, să fie văzută de un dermatolog pe loc. Asta este esențial. La fel poate apărea inclusiv pe… în zona ochilor, da, pe ochi. Și atunci, orice modificare negricioasă apare, ne vedem. Dacă sunt leziuni și în zona genitală, până acum să știi că nu am avut persoane care să fie reticente sau să nu-mi arate.

 

Dr. Mihail: Ok. Mai am o aluniță pubiană, de exemplu. Ok. Bun. E ciudat și că am, asta am constatat inclusiv la anumite conferințe de dermatologie pe care le-am moderat: 99% dintre dermatologi sunt femei.

 

Dr. Iulia Roșu: Da, așa este.

 

Dr. Mihail: Și e ușor problematic, pentru că și dacă ai o boală venerologică, dacă ți-a ieșit pe penis, să zicem, o leziune sau este ceva ce ți se pare dubios și vrei să o arăți unui medic, eu, de exemplu, m-aș simți mult mai ok să merg la un medic dermatolog sau dermatovenerolog bărbat, știi? Ei, decât femeia. Ei, dar nu ai această posibilitate.

 

Dr. Iulia Roșu: Ai această posibilitate.

 

Dr. Mihail: Nu există.

 

Dr. Iulia Roșu: Sunt puțini, dar dacă realmente ai o reținere de genul ăsta, poți să alegi un dermatolog bărbat. Dacă, în schimb, ai realmente o boală venerică cu toate simptomele asociate, crede-mă, nu-ți va păsa dacă e femeie sau bărbat, pentru că trebuie să ajungi repede. Unele sunt asimptomatice, nu dor, dar sunt altele care sunt extrem de zgomotoase în simptomatologie, nu mai contează. Nu mai contează, îți spun sigur.

 

Dr. Mihail: Ok, bun. Zi-mi, te rog, cu ultima întrebare legată de alunițe, le dăm cu cremă SPF dacă mergem la plajă, le insistăm mai mult pe ele?

 

Dr. Iulia Roșu: Ne dăm peste tot. Și întotdeauna după ce stăm la soare, să ne așteptăm că și alunițele se vor bronza, pentru că ele sunt practic niște pachețele de melanocite. Acolo sunt foarte multe melanocite. Și toate alunițele, după ce stăm la soare, se închid la culoare. Să nu ne panicăm. Dermatoscopia ideal, ideal se face înainte să înceapă sezonul sau la o lună, o lună și jumătate după ultima expunere la soare, în așa fel încât ele să se calmeze. Pentru că dacă le pozăm imediat ce ne-am întors de la mare, cu siguranță vor fi mai închise la culoare decât au fost cu trei luni în urmă sau cu un an înainte și riscăm să dăm un diagnostic fals. Mai este un lucru, anual există în România campanii de dermatoscopie gratuită făcute de medici voluntari. Se numește Zilele Protecției Solare. Dacă intrați pe acest site, puteți să o programați la dermatoscopie gratuită și să vă alegeți medicul la care vreți să ajungeți.

 

Dr. Mihail: Și asta e în toată țara?

 

Dr. Iulia Roșu: Este în toată țara și toți medicii dermatologi implicați, sau, mă rog, cei care își doresc.

 

Dr. Mihail: Se cheamă zile?

 

Dr. Iulia Roșu: Zilele Protecției Solare. Sunt undeva un interval de o lună și jumătate, ceva de genul ăsta.

 

Dr. Mihail: În ce perioadă?

 

Dr. Iulia Roșu: În mai, începând cu mai. Mai. Din mai până în iulie, din mai până în august, depinde în fiecare an.

 

Dr. Mihail: Cât costă o dermatoscopie la o clinică? Un cost mediu?

 

Dr. Iulia Roșu: Depinde dacă urmărim strict leziunea în sine, care este 100 de lei să te uiți la o aluniță, sau dacă facem total body mapping. Dacă facem total body mapping, ele sunt sub formă de pachete. Între 10 și 15 leziuni, nu știu, undeva la 500 de lei, ceva de genul ăsta. Cam astea sunt costurile. Sigur, dacă ai 30 de alunițe, cred că e 600 de lei sau 650. Nu este un cost…

 

Dr. Mihail: Deci e costisitor să ai alunițe, până la urmă. Te costă să ai alunițe.

 

Dr. Iulia Roșu: Să știi că, de obicei, dacă ești foarte, foarte corect, nu există mai mult de 10 alunițe pe care să le pozezi. Și dacă o persoană are 150. Pentru că exact ce spuneam noi, facem această pozare full body, dar efectiv ce scanăm microscopic sunt doar alunițele atipice. Nu o să ne punem scopul pe fiecare aluniță solară sau care este foarte superficială și unde știm clar că nu e nicio problemă. Deci nu poți să te duci să scanezi 300 de alunițe sau să plătești 300. De obicei, ar trebui să te încadrezi în 10-15 maxim, indiferent cât de mult te ai.

 

Dr. Mihail: Bun, vine, dar există soare că ne îmbătrânește pielea și cumva unul din semnele îmbătrânirii este, sau sunt, ridurile. De ce apar ridurile? De ce pielea la început este întinsă și în timp se ridează?

 

Dr. Iulia Roșu: Ok, aici sunt mai mulți factori. Hai să ne imaginăm că fața noastră e o canapea. Știu că e greu de imaginat, dar hai să zicem.

 

Dr. Mihail: Ai zis să zicem lucruri plastice.

 

Dr. Iulia Roșu: Ar putea fi că, uite, aici e spătarul, aici… Ia în considerare că o canapea are o structură de susținere. Și anume osul, în cazul nostru. Tot chenarul ăla pe care se construiește canapea este de fapt osatura noastră, care în timp se resoarbe, craniul devine mai mic pe măsură ce îmbătrânim, drept urmare pielea rămâne mai mare decât a fost atunci la început. De asemenea, apropo de probleme dentare, dacă avem abcese dentare, resorpții osoase, foarte multe implanturi, osul tinde să cadă și atunci clar se va rida, vom pierde din volum, etc. Asta e cu partea osoasă. Orbita devine mai mare, unghiul mandibular se aplatizează, sunt niște modificări osoase fiziologice. Doi, avem pernele canapelei, care reprezintă, practic, volumul feței. Volumul feței este dat de musculatură, este dat de grăsime. În timp, noi pierdem din grăsime și, doi, ea alunecă și, în loc să stea aici frumos în pomeți, se așează în partea de jos.

Și dacă o față tânără are un triunghi, să zicem, cu baza în sus și foarte frumos se subțiază înspre partea inferioară, la bătrânețe, triunghiul ăsta… și practic aici începem să vedem laxitatea. Asta legat de perne. După care are tapițeria, care înseamnă pielea noastră, efectiv calitatea pielii noastre. Când îmbătrânim, avem resorpție osoasă, pierdere de volum și alterarea calității pielii, iar soarele este maestrul la a distruge pielea. Doi, ridurile apar ca urmare, nu doar a structurii pielii, ci a mișcărilor musculare de sub ea, ca la pantof. Ți-ai luat un pantof nou, arată impecabil. Ce începi să mergi cu el și se tot îndoaie într-un anumit loc. Pielea se ridează. Exact asta se întâmplă și cu pielea noastră. De asta primele riduri care apar sunt cele de expresie. Acolo unde musculatura este foarte intensă. Ridurile dintre sprâncene, laba gâștii, frunte. Cu cât ai laxitate mai mare în zona ochilor, cu atât vei avea mai multe riduri pe frunte.

Pentru că fruntea se chinuie să țină privirea deschisă. Și, drept urmare, dacă vrei să tratezi ridurile frontale, trebuie să ții cont întotdeauna și de laxitatea de la pleapa superioară, pentru că anumite persoane, după injectarea de botox, pot să aibă această senzație de greutate, frontalul să nu mai funcționeze și să aibă o relaxare prea mare a sprâncenelor, care să devină foarte supărătoare, pentru că nu se mai deschide ochiul la învergura maximă, să zic așa.

 

Dr. Mihail: Asta am mai auzit. Legat de botox, am auzit că dacă faci botox, cumva îți cad pleoapele după aia.

 

Dr. Iulia Roșu: Mult de tehnica de injectare, de cantitate și de ce probleme ai tu înainte. Pentru că dacă ai deja o laxitate, ea clar se va agrava, mai ales dacă injectezi în partea inferioară a mușchiului. Dar asta ține de tehnica de injectare,

 

Dr. Mihail: și medicii care fac asta ar trebui să știe.

 

Dr. Iulia Roșu: Deci nu este la toată lumea această cădere.

 

Dr. Mihail: Deci ai spus că așa fața noastră e ca o canapea, avem structură os, care, mă rog, se micșorează, n-avem ce să facem cu asta. Avem mușchi, care sunt pernele,

 

Dr. Iulia Roșu: Exact. Și grăsime.

 

Dr. Mihail: Și grăsime. Și avem tapițerie care n-a se freacă. Calitatea pielii. Care se pierde.

 

Dr. Iulia Roșu: De asta, când mă întreabă persoanele: „Dați-mi o cremă să mi se ridice fața.” Este practic imposibil.

 

Dr. Mihail: Dați-mi un spray să-mi îndrept canapeaua.

 

Dr. Iulia Roșu: Exact. Pentru că practic un produs cosmetic poate să influențeze calitatea pielii, poate să stimuleze maxim producerea de colagen, dar niciodată nu va înlocui grăsimea pierdută, niciodată nu va înlocui osul care s-a resorbit. Și acolo intervin, de fapt, procedurile acestea injectabile pe care noi le facem, de substituția volumului pierdut, de fapt.

 

Dr. Mihail: Ok, o să ajungem și la injectabile, pentru că e un subiect care mi se pare foarte interesant, dar înainte de asta, zi-mi de colagen. Deci colagenul susține pielea asta și zici că sunt produse cosmetice care stimulează producția de colagen? Care sunt acelea?

 

Dr. Iulia Roșu: Anti-aging pentru calitatea pielii, este retinolul, de departe. Retinolul e așa o bătrânică a cosmeticii, de prin anii 70 deja se folosește, la un moment dat l-a uitat lumea pentru că a apărut acidul hialuronic și a fost o mare nebunie și o modă cu el, care este foarte bun pentru hidratare, dar dacă vorbim de calitatea pielii, riduri, stimulare de colagen, retinolul este de departe cel mai bun produs. Dacă tu vrei să ai două produse în tot arsenalul tău, bă, și nu vrei să te dai cu 70 de serumuri, etc., trebuie să ai un produs cu retinol și un produs de protecție solară. Crema cu SPF este una din cele mai bune creme antirid. Pentru că de fapt face prevenție. Retinolul extrem de eficient, vitamina C extrem de eficientă, dacă vrei uniformizare, de exemplu, ai pete de pigmentare pentru că ai stat prea mult la soare și rolul principal al vitaminei C este depigmentare, antioxidant, uniformizare.

 

Dr. Mihail: Și te dai fix pe pată sau pe toată?

 

Dr. Iulia Roșu: Pe toată fața. Și o uniformizează.

 

Dr. Mihail: Exact. Dar retinol, zi-mi, te rog, despre el. Ce e retinolul și cum funcționează? De ce e bătrânica asta foarte bună, care ne ajută la pielea?

 

Dr. Iulia Roșu: Retinolul este un derivat de vitamina A, care pe lângă faptul că face exfoliere și, drept urmare, îndepărtând stratul de celule moarte, practic forțează pielea să se regenereze. El așa funcționează.

 

Dr. Mihail: Și astfel retinolul poate să stimuleze și producția de colagen?

 

Dr. Iulia Roșu: Da.

 

Dr. Mihail: Aha.

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut.

 

Dr. Mihail: Deci e derivat din vitamina A care exfoliază…

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut, un efect este exfoliant, celălalt este de reglarea texturii pielii și a dimensiunii porilor, porii nu pot fi micșorați decât atunci când vorbim de produse pe bază de retinoizi, altfel sunt alte tehnologii, laser, injectabile etc., cu care putem să influențăm calitatea pielii și au și efecte de stimulare a colagenului.

 

Dr. Mihail: Ok, deci retinol, dar pentru că pot să-l folosesc vara? Vara?

 

Dr. Iulia Roșu: Prea puțin. Nu aș recomanda să încep să te dai cu el vara. Pentru că retinoizi în primele două săptămâni dau niște reacții adverse. Dau uscăciune, dau iritație. Ori când pielea este iritată și inflamată și este expusă la soare, se poate păta. Se formează ceea ce se numește hiperpigmentare post-inflamatorie și riști să faci pete pigmentare ca urmare a folosirii nepotrivite de retinol, de fapt. Pentru că noi ce vrem să facem? Avem senzația că dacă ne-am luat o cremă cu retinol, trebuie să fie cel mai puternic retinoid, pentru că și ei sunt de la foarte slăbuți la foarte potenți, și cea mai mare concentrație ca să meargă repede. Ori aici nu ai parte decât de reacții adverse și de riscuri. Da, deci dacă vrei să introduci în rutină, în primul rând retinolul se folosește doar seara, niciodată dimineața, pentru că sub radiațiile ultraviolete el se poate descompune în alți produși care sunt iritanți și începem cu concentrațiile cele mai mici, 0,1, 0,2 până să ajungem la 0,5 sau concentrații mai mari, deci concentrații mici cu cel mai slăbuț produs pe bază de retinol. Tretinoin, să zicem, care este unul din cei mai puternici.

 

Dr. Mihail: Bun, deci încep… De exemplu, eu auzind informația asta acum, mi-e foarte greu să mă abțin să nu mai dau cu retinol sau să nu încep.

 

Dr. Iulia Roșu: Dar poți să te dai.

 

Dr. Mihail: Deci pot să mă dau chiar dacă-i vară, da?

 

Dr. Iulia Roșu: Poți să te dai chiar dacă-i vară.

 

Dr. Mihail: Și încep cu 0,1. Încep cu concentrația cea mai mică.

 

Dr. Iulia Roșu: E ideal cu produse pe bază de retinoizi dermatocosmetici, deci nu medicali, pentru că avem retinoid în cremele anti-aging și avem retinoid în cremele anti-acneice.

 

Dr. Mihail: Aha, ok.

 

Dr. Iulia Roșu: Iar cremele antiacneice se prescriu doar de către medic și nu vă recomand să folosiți tretinoin, adapalen, dar astea sunt substanțe foarte puternice care dacă avem o piele foarte sensibilă ne pot face mai mult rău decât bine. Și atunci în loc să facem anti-aging facem de fapt o iritație foarte mare și o sensibilizare a tenului. Deci cele strict întub medicamente pe bază de prescripție medicală, ajungem la ele dacă ajungem vreodată, pentru că eu nu o să ajung niciodată amândo piele uscată, de fel, doar ca urmare a recomandării medicului și după ce am trecut prin celelalte etape.

 

Dr. Mihail: Ok, se recomandă și la acnee, da?

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut. Dar retinoizii din acnee sunt cei medicali, pe rețetă, adică cei…

 

Dr. Mihail: Noi vorbim de cei cosmetici pe care ni-i luăm din ce? Dintr-o farmacie? Și ne luăm o concentrație mică. Zi-mi o rutină, uite, recomandă-mi o rutină. Ce mi-ai recomandat tu să fac eu sau ce ai face tu dacă ai fi în locul meu seara? Am ajuns acasă, urmează să mă culc.

 

Dr. Iulia Roșu: Cum arată o rutină? Ne spălăm pe dinți sau nu? E o întrebare bună.

 

Dr. Mihail: Cum fac? Mă spăl pe dinți înainte de rutina de skincare sau fac rutină?

 

Dr. Iulia Roșu: Ok, înainte. Deci întâi de toate te speli pe dinți, pentru că anumiți compuși din pasta de dinți, dacă ajung pe față și nu sunt clătiți suficient de bine, pot să dea iritații sau alergii. Și dacă tu tocmai te-ai aranja cu toate cremele și ți-ai făcut rutina, o să te speli pe dinți așa foarte finuț, și nici nu o să clătești foarte bine zona respectivă, și poți să ai iritații ale buzelor.

 

Dr. Mihail: Cheilite. Acele zăbăluțe la marginea gurii. Poți să ai dermatită periorală ca urmare a reacției la pasta de dinți.

 

Dr. Iulia Roșu: Bine. Deci întâi te speli pe dinți, după care rutina obligatoriu trebuie să conțină seara un produs pentru curățarea tenului. Și ăsta îl alegi în funcție de tipul tău de ten. Dacă ai ten gras, produs de curățare pentru ten gras sau cu tendința acneică. Dacă îl ai uscat, pentru piele uscată sau sensibilă, etc. Deci fiecare în funcție de tipul său de piele. După care, a doua etapă folosești serumuri, serumurile se adresează problemelor cutanate sau ceea ce tu vrei să tratezi. Așa, într-un mod foarte simplist. Vrei să tratezi, nu știu, pete pigmentare, îți pui un serum cu vitamina C. Niciodată nu combinăm vitamina C cu retinol, apropo, seara. Adică dacă vrem să folosim ambele produse, vitamina C o aplicăm dimineața, retinolul o aplicăm seara. Sau, dacă ai pielea deshidratată, poate vrei… sau dacă ai o barieră alterată, o piele sensibilă, poate vrei să folosești niacinamidă. Deci serumul de obicei îl alegem împreună cu medic dermatolog în funcție de ce vrem să obținem.

Dacă vreau exfoliere, AHA, BHA, diverse. După care vine etapa a treia, care înseamnă etapa de hidratare, combinată sau nu cu o etapă terapeutică. Că, de exemplu, produsele cu retinol de cele mai multe ori sunt incluse într-o cremă. Există și serumuri cu retinol, dar de cele mai multe ori sunt sub formă de cremă pentru că retinoizi au nevoie și de hidratare. Altfel, riscăm să uscăm mult prea tare pielea. Da? Ăsta ar fi ultimul pas pentru seara. Și asta-i tot seara.

 

Dr. Mihail: Asta-i tot seara. Deci, mă spăl pe dinți, poate cu o periuță Oral-B, care sprijină acest material, mulțumim. Mă dau cu un produs de curățare, deci mă spăl pe față cu un produs care mi se potrivește mie.

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut, după tipul de ten.

 

Dr. Mihail: Da, după aia mă dau cu un ser, da, serum, deci poate cu acid hialuronic.

 

Dr. Iulia Roșu: Serum în funcție de ce vrei să tratezi. Ok. Hidratare, pete, riduri, etc.

 

Dr. Mihail: Eu am un ser, de exemplu, cu care mă dau cu acid hialuronic care simt că mă întinde așa, mă întinde fața.

 

Dr. Iulia Roșu: Foarte bine. Bine, ești convinsă, de ce?

 

Dr. Mihail: Așa simt că mă întinde fața. Dar eu nu știam că trebuie să mă dau și cu cremă după ce mă dau cu serum. Credeam că e suficient să mă dau doar cu serum.

 

Dr. Iulia Roșu: Tu având un ten mai seboreic, s-ar putea să fie suficient.

 

Dr. Mihail: Aha, ok.

 

Dr. Iulia Roșu: Crema are rol de hidratare și de obicei o alegem după tipul de ten. La fel.

 

Dr. Mihail: Dar știi ce e culmea la mine? Că eu am un ten seboreic pe care dermatologii mi l-au catalogat ca fiind uscat și eu, deci eu dacă nu mă dau cu cremă… Deshidratat, adică. Nu știu. Deci mi-au zis, deci eu dacă mă dau, eu dacă nu mă dau cu o cremă, fac mult sebum. În schimb, dacă mă dau cu o cremă și nu-mi plac cremele uleioase, nu le suport, dacă mă dau cu o cremă de-asta foarte… De exemplu, cremă cu care mă dau, nu știu cum se cheamă, dar dacă o pun pe mână, se prelinge așa, știi? E foarte apoasă.

 

Dr. Iulia Roșu: Nu e cremă, e fluid.

 

Dr. Mihail: Ceva fluid, dar e un tot.

 

Dr. Iulia Roșu: Deci hai să-ți explic niște lucruri.

 

Dr. Mihail: E albă, pentru mine e cremă.

 

Dr. Iulia Roșu: Da, dar ceea ce noi catalogăm în termen general ca fiind creme, ele au mai multe texturi și în funcție de textură ai și eficiența și ai și aplicarea. Tu având un ten seboreic nu vei suporta niciodată unguentele, de exemplu. Care unguent înseamnă o chestie foarte grasă, de obicei cu vaselină la bază. Orice este foarte gras, pentru că tu ai deja sebum, îți va încărca foarte mult tenul, va luci foarte tare și va fi extrem de neplăcut ca senzație. Persoanele cu tenul mai gras trebuie să folosească de lichide, adică fluid, loțiune, soluție, serum. Și e o diferență între toate astea în proporția de apă versus grăsime. Persoanele cu piele uscată, dacă se dau cu o loțiune, o să simtă că le strânge fața, pentru că nu este suficient de multă hidratare acolo și atunci vor alege creme, balsamuri sau unguente. Asta e ordonat de cât sunt ele de grase.

Dacă o cremă se află într-un recipient de genul ăsta, pompiță, foarte mari șanse ca ea să fie mai grasă. Dacă are pompiță, permite eliminarea unui lichid sau un fluid. Și atunci trebuie, când alegi crema de hidratare, după tipul tău de ten. Vezi că la serum nu am spus că e în funcție de tipul de ten. Ci este în funcție de patologia pe care tu vrei să o tratezi. Serumul este tratament, crema hidratantă este întreținere în funcție de tipul tău de ten. Cu cât e mai gras tenul, cu atât subțire trebuie să fie textura produsului pe care îl folosești.

 

Dr. Mihail: Ok, bun. Deci, spălat pe dinți, produs de curățare, serum, funcție de ce vrei să tratezi și produs de hidratare, care eventual poate să aibă acest retinol, care trebuie… Deci, încep cu 0,1 dacă este… dacă încep să mă dau cu retinol. Dacă m-am dat seara cu retinol, a doua zi mă expun la balcon la soare, pot să stau alea 15 minute?

 

Dr. Iulia Roșu: Poți să stai alea 15 minute. Poți. Fără… să nu fii iritat. Dacă ești iritat, stai la soare decât cu SPF. Și eviți. Orice iritație, orice pată roșie pe piele se poate transforma în pată maronie dacă este expusă la soare. Așa, ca regulă generală. Și atunci când am o inflamație, caut să o tratez cât mai repede înainte să o expun la soare, pentru că ea se poate transforma într-o pată maro care mă va ține luni de zile, ani de zile.

 

Dr. Mihail: Ok. Deci asta e rutina de seară. Există și o rutină de dimineață.

 

Dr. Iulia Roșu: La rutina de dimineață, partea de curățare, de vedere este opțională. Adică dacă am un ten gras și pun mâna pe față și simt că este uleios, am nevoie să-l curăț, voi apela din nou la gelul de spălare sau la soluția micelară sau depinde ce folosesc, iarăși texturile sunt diferite sau lapte de curățare. Dacă, în schimb, tenul meu este în regulă, nu este foarte uleios, nu mai degresez, adică nu vrem nici să spălăm pielea prea mult, pentru că răspunsul ei va fi să producă și mai mult sebum. Pentru că noi în primă fază o deshidratăm, după care o hidratăm din nou în speranța că vom reface bariera. Deci peste etapa asta putem să sărim. Serumul din nou poate fi o vitamină C, un acid hialuronic, niacinamidă, acid glicolic, sunt N variante, și un produs de hidratare care poate fi combinat cu SPF. De exemplu, pot să am o cremă care conține SPF sau pot să am un produs strict de protecție solară care mie mi-asigură suficientă hidratare cât să nu mai trebuiască să pun încă un pas.

Keep it simple. Deci asta e regula, să nu fie N creme foarte multe, să nu mai știu cu ce mă dau și ce zi este și ce cremă urmează. Iar apropo de protecția solară, să știi că eficiența produselor de protecție solară este undeva de două ore. După două ore ele se inactivează la soare și trebuie reaplicate dacă stau afară. Adică dacă mă duc la tenis după ce ies de la serviciu, nu ajunge că m-am dat cu cremă dimineață la șapte, pentru că ea nu mai există, practic.

 

Dr. Mihail: Legat de produsul de curățare, dimineața nu simt nevoia să mă curăț, dar uneori și seara am impresia că dacă mă curăț cu un produs de curățare, mi se pare că mi-o usucă pielea. Și de multe ori aleg doar să mă spăl. Mă spăl pe față abundent cu apă, șterg cu prosopul, dar nu tamponez, mă șterg.

 

Dr. Iulia Roșu: Te exfoliezi practic cu prosopul.

 

Dr. Mihail: Da, exact, da. Și după aia mă dau cu crema aceea.

 

Dr. Iulia Roșu: Trebuie să-ți schimbi produsul de curățare, asta-i tot. Nu este normal ca atunci când ne-am spălat pe față, când punem mâna, să scârțâie ca la reclamele la detergent de vase, știi?

 

Dr. Mihail: Da.

 

Dr. Iulia Roșu: Dacă simt că este senzația de săpun, de nu mai am pic de ulei pe față, înseamnă că am exagerat? Sau înseamnă că produsul meu este mult prea dur și va trebui să iau ceva mai blând. Deci normal este ca după ce mă spăl pe față să am o senzație plăcută, fără să simt că pielea strânge, că este absolut obligatoriu să mă dau cu cremă imediat după, pentru că altfel am o senzație neplăcută. Și să nu fie senzația asta de ultra, ultra curat, pentru că înseamnă că am îndepărtat tot stratul hidrolipidic de pe piele.

 

Dr. Mihail: Ok, deci trebuie să fie ceva mai blând. Ceva mai blând. Tot. Ok. Zi-mi, te rog, apa de gură poate să ne impacteze negativ pielea? Dacă folosesc apa de gură, poate să apară iritații pe piele din cauza ei, de care eu să nu știu?

 

Dr. Iulia Roșu: Dacă se scurge pe piele, da.

 

Dr. Mihail: Ok.

 

Dr. Iulia Roșu: Pentru că texturile sunt diferite. Textura mucoasei cu cea a pielii, mai ales dacă am o patologie la nivelul zonei respective, cum e dermatita periorală. Dermatita periorală este o piele extrem de sensibilă, tinde să tot… și să reacționeze inclusiv la pasta de dinți, la apa de gură, la anumite produse pe care le folosesc. Iar produsele de genul acesta pot da atât dermatite iritative cât și dermatite alergice. Cum știi dacă ai o iritație sau o alergie? În principiu, alergiile mănâncă. Deci trebuie să ai roșiață, trebuie să ai mâncărime și trebuie să ai niște microvezicule. Când pui mâna simți așa ca niște brobonele pe sub piele. Spre deosebire de iritație, unde poți să ai roșiață, dar nu ai niciodată vezicule, ci crăpături, mici crăpături ale pielii, o vezi foarte, foarte uscată, iar senzația pe care o ai nu este de mâncărime, ci este de arsură. Simți că frige, că arde.

 

Dr. Mihail: Și produsele astea de curățat dinții, pasta de dinți sau apa de gură, pot provoca și iritații și alergii?

 

Dr. Iulia Roșu: Pot provoca și una și alta la persoane cu predispoziție alergii cel puțin. Iritațiile pot apărea ca și regulă generală, nu mă refer strict aici la produsele de care vorbim, dar ca regulă generală, iritațiile pot apărea la 9 din 10 persoane, pentru că înseamnă că e un produs mai dur, etc., cum sunt la cele de curățenie, de exemplu, iar alergiile apar la una din 10 persoane, nu la 9 din 10. Doar cei cu predispoziție genetică spre alergii, cu un anumit teren, pot face alergii. Iritații, în schimb, o să facă toată lumea. Asta nu înseamnă să nu mai folosim apă de gură sau pastă de dinți, adică n-aș vrea să ajungem acolo, dar să începeți să nu se prelingă.

 

Dr. Mihail: Am o întrebare, poate să fie absurdă, dar nu e normal când te speli pe dinți să se mai prelingă pasta, adică se mai prelinge,

 

Dr. Iulia Roșu: Da, dar trebuie să te speli, asta e tot. De asta e bine să faci pasul ăsta înainte să te dai cu toate alifiile, pentru că după aceea, dacă te speli părtezi, de fapt, cremele pe care tocmai le-ai pus, sau intri în extrema cealaltă în care faci o șoști când te speli ca pisicuțele, și atunci, practic, pot să rămână urme care să devină iritante. În condiții optime de folosire, aceste produse sunt safe, că de-aia există. Ok.

 

Dr. Mihail: Bun. Bine de știut. Apropo, legat de prosop, aș vrea să mă întorc un pic. Cum e corect să mă șterg pe față cu prosop? Adică e ceva…

 

Dr. Iulia Roșu: Cum adică?

 

Dr. Mihail: Mie îmi place senzația când mă șterg cu un prosop care e destul de moale să simt așa că șterg pe bune, adică e ca un masaj așa facial pe care îl fac. E ok să fac asta?

 

Dr. Iulia Roșu: E ok. Pentru tine. Pentru mine nu este ok. De ce? Pentru că eu am pielea foarte sensibilă și foarte uscată. Eu dacă fac o exfoliere mecanică atât de dură cum e un prosop, o să produc iritații, o să se agraveze roza aceea pe care o am de fond, pielea mea va deveni mult mai sensibilă și mult mai roșie. Dar în esență fiecare om simte dacă e ok sau nu pentru el. Adică dacă se bucură să-și frece fața cu prosopul, e ok. Nu e o panică mare, mai ales dacă este un ten mai seboreic, care poate duce, dragul de el, multe tratamente de genul ăsta. Acum, exfolierea oricum se recomandă să o facem, o dată pe săptămână dacă avem o piele sensibilă, sau de două ori pe săptămână dacă avem o piele mai seboreică, mai grasă. Și da, acest mic masaj cu o fibră totuși blândă, să nu fie zgrunțuros sau, nu știu, burete din acela de baie. Da? Se poate face. E o exfoliere mecanică.

 

Dr. Mihail: Da. Ok. Bun. Wow, mă bucur. Mă bucur că pot să fac asta în continuare. Oricum aș fi făcut-o în continuare, dar o făceam cu o stare de vină, știi? Așa mă bucur.

 

Dr. Iulia Roșu: Dar să știi că orice lucru faci cu vinovăție este mai toxic, mai nepotrivit pentru tine decât dacă faci același lucru cu o stare de bine. Mă refer inclusiv la mâncare. Dacă tu mănânci și zici „ce bine îmi cade mâncarea asta” sau „ce bună este” sau ce, nu știu, „recunoscătoare sunt că am așa o bunătate în farfurie”, versus „iară-s grasă, iar am zis că nu o să mănânc dulce și totuși mănânc”, dar acea vinovăție și energie care se produce în corp și toate substanțele chimice asociate cu vinovăția vor accentua, practic, efectele negative, să zic așa, ale alimentului pe care îl consum. Și același lucru este valabil și când te dai cu cremă. Dacă tu te dai cu cremă, te uiți în oglindă și zici „mamă, ce nașpa arăt, iar am cearcăne, iar sunt obosită, iar, iar, iar”, versus „îmi place de mine, îmi place să mă îngrijesc, îmi dă o stare de bine, să-mi acord mie atenție, să-mi iau alea 5 minute pe care să mi le dedic mie”, impactul e cu totul diferit.

Și când vin paciente la mine și sunt foarte nemulțumite de cum arată, le zic că de fiecare dată când găsești ceva ce nu-ți place la tine, te rog eu imediat, ta sau în oglindă, spui trei lucruri care îți plac la tine. Pentru că se schimbă cu totul vibrația și energia și de asta, după multe injectări, ajung persoanele să semene cu altcineva sau cu, nu știu, să se deformeze complet. Pentru că zona, alegerea de a face proceduri nu vine din zona „mă simt bine cu mine și vreau să fiu cea mai bună variantă a mea”, ci vine din zona în care nu-mi place. Nu-mi place aia, nu-mi place aia, nu-mi place aia, mă compar cu Instagram, cu toată lumea, să fac proceduri pentru că se poartă, pentru că toată lumea își face, dar nu pentru că mi le doresc eu pentru mine, indiferent dacă stau acasă în casă singură și nu mă vede nimeni.

Și chiar recomand persoanelor să se întrebe când se dau cu cremă și în zilele în care nu ies din casă, se epilează și iarna când nu le vede nimeni, pentru că astea sunt mici detalii legate de cât de mult ne îngrijim și ne iubim, de fapt.

 

Dr. Mihail: Ok, da, mi se pare important, când facem fiecare lucru pe care îl facem, mergem la sport, da, e… că efectul e cu atât mai mare cu cât conștientizăm ceea ce facem. E un studiu foarte mișto, au povestit și Huberman și Peter Attia despre el și eu am mai povestit despre el, în care persoanele au fost luate două grupe de persoane care făceau, erau femei de serviciu în hotel și făceau muncă fizică și un grup de, din acest studiu, li s-a explicat câte calorii ard, cât de importantă este mișcarea pe care o fac și cât de benefică este ea pentru ei, ceilalți au rămas să facă același lucru fără să știe asta și s-a dovedit că cei care au început să facă sau au continuat să facă aceeași mișcare, conștientizând beneficiul, adică se bucurau că lucrează și că astfel ard calorii, au slăbit și au căpătat un tonus muscular mai bun decât cei care făceau același lucru fără să știe asta.

Și cumva cred că e valabil și în ce și când mâncăm, dacă mâncăm conștientizând că ne face bine mâncarea respectivă fără să avem senzația de vină. Și iată, nu știam, dar probabil că același lucru se pune și în îngrijirea pielii. Adică trebuie să… Pentru că eu, sincer, până acum cumva rutina asta de seară pentru mine este o fac. Am început să o fac, îmi dau seama că e importantă. Nu-mi convine. Aș prefera să mă curg să nu o fac, dar o fac. E bine pentru mine în final, dar iar trebuie să mă spăl pe față, iar trebuie să mă dau cu cremă.

 

Dr. Iulia Roșu: Păi și de ce o faci? Asta e întrebarea, știi? Se zice că orice facem în viața asta facem fie din iubire, fie din frică. Astea două variante. E cu totul altfel când faci o rutină din iubire de tine și cu totul altfel când o faci din frică. Că dacă nu mă dau cu cremă peste trei ani o să fiu mai bătrân și o să am riduri și o să arăt nașpa și o să se așeze urât fondul de ten când filmez la TV, etc.

 

Dr. Mihail: Nu-mi dau seama, adică eu mă uit în oglindă la mine și pare că o fac cu iubire, că-mi place de ce… ăla pe care îl văd acolo, știi? Și trece… când faci rutina de skincare, mi se pare că trece timpul foarte greu?

 

Dr. Iulia Roșu: Depinde ce însemnătate îi pui. Știi că asta mi se pare foarte mișto în viață, că putem să punem oricărui lucru pe care îl trăim, eveniment, orice însemnătate vrem noi și este la fel de adevărat. Poate să fie adevărat că trece timpul greu. Poate să fie adevărat că trece repede. Mie mi se pare că trece repede. Că mamă, deja au trecut 10 minute de când îmi fac toate astea. Sunt în întârziere.

 

Dr. Mihail: Mie mi se pare că rutina mea de skincare durează mai mult decât durează deja acest podcast. Știi?

 

Dr. Iulia Roșu: Deoarece podcastul ăsta trece foarte repede. Nu, podcastul trece foarte repede, știi?

 

Dr. Mihail: Dar rutina de skincare durează efectiv mai mult decât… dar asta am înțeles. O să fac rutina de skincare cu iubire. Dar, fie năte, mai avem întrebări și despre coșuri și despre cearcăne, dar aș vrea să mă opresc la injectări, pentru că ai vorbit de injectări și tu ești trainer de injectări și injectezi toxină botulinică, adică botox, injectezi acid hialuronic și injectezi, ai zis, biostimulatoare.

 

Dr. Iulia Roșu: Eu am zis, de fapt, biostimulatoare. Bine, mai injectezi și alte lucruri, nu doar astea trei categorii, dar astea sunt cumva cele care adresează, să zic așa, toate verigile de îmbătrânire. Toxina botulinică adresează mișcarea musculară, adică acea îndoire a pantofului, să zic așa, ridurile dinamice. Acidul hialuronic înlocuiește volumele pe care noi le-am pierdut, pentru că unele nu le putem recupera, cum este resorpția osoasă, de exemplu. Putem să o încetinim, dar nu putem să recuperăm. Iar biostimulatoarele, practic, sunt produse care stimulează colagenul. Ele se injectează în derm, le folosim atât în anti-aging, dar și în tratamentul cicatricilor postacneice, vergeturilor, etc., laxității, postnaștere în abdomen, prin care plasăm o substanță care se numește acid polilactic în piele, corpul practic pornește mecanismele sale de apărare și trezește aceste celule care se numesc fibroblaste și care produc acid hialuronic, elastină și colagen și vom avea o piele mai frumoasă, mai fermă, care se adresează strict dermului.

 

Dr. Mihail: E un concept așa care spune în popor că dacă ai început să te injectezi, înseamnă că deja o să te injectezi toată viața, că o să arăți din ce în ce mai rău, fără să te mai injectezi. E ceva adevăr în asta?

 

Dr. Iulia Roșu: Nu. Poți orice procedură să o faci o dată în viață și să nu mai faci niciodată. Adică doar pentru faptul că ți-ai făcut odată toxină botulinică, de exemplu. Și ea durează între 4 și 6 luni, poate mai mult la unele persoane, mai ales dacă se combină cu zinc în primele zile post-injectare, atunci ține un pic mai mult. Și se duce.

 

Dr. Mihail: Zinc pe gură?

 

Dr. Iulia Roșu: Zinc pe gură. Când se duce toxina botulinică, tu practic vei reveni acolo unde ai fost, înainte să te injectezi. Doi, în perioada în care, mai ales dacă nu ai riduri foarte adânci, musculatura stă relaxată, pentru că toxina botulinică, că asta împiedică transmiterea informației, impulsului nervos, de la nerv la mușchi. Asta face ea. Poți, în funcție de doză, să relaxezi mușchiul și el să mai rămână ușor mobil, dar nu la aceeași anvergură, sau să-l paralizezi complet. Depinde de doza pe care o folosești. În perioada în care mușchiul stă relaxat, pielea nefiind îndoită de 150 de ori pe zi, cum obișnuiești să o faci odată, ea oricum se regenerează. Deci după ce ți se duce toxina, ridurile nu vor mai fi la fel de adânci cum au fost înainte.

 

Dr. Mihail: Deci rămâne un efect și după ce s-a dus toxina.

 

Dr. Iulia Roșu: Rămâne un efect benefic. Da. Rămâne un efect benefic și în anumite situații, cum este bruxismul, de exemplu, da, scrâșnitul din dinți sau când avem o hipertrofie, o îngroșare foarte mare a mușchiului, dorim să injectăm doze mai mari ca să relaxăm mușchiul prea mult, pentru că el dă alte complicații. Mușchiul maseter, de exemplu.

 

Dr. Mihail: Și mai poți să mestești după aia?

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut. Absolut. Nu urmărim să-l paralizăm. Sunt doze foarte bine definite, cantități pe suprafață, pe grosimea mușchiului care se injectează. Sigur că da, nu putem să nu lăsăm persoanele să mestece. Sau în tratamentul transpirației. Toxina botulinică nu se folosește doar pentru riduri. Mai are foarte multe alte întrebuințări în dureri de cap. Deci treaba asta, că dacă ai început odată apărat să continui să le faci, este fals. Dacă ți s-a dus acidul hialuronic sau toxina botulinică, vei reveni de unde ai plecat și asta-i tot. Să nu îți adaugi cei un an, doi, cinci sau cât ți-ai făcut tratamente și să calculezi că au mai trecut încă niște ani până s-au dus.

 

Dr. Mihail: Ah, corect, da. Că mi-am făcut cinci ani tratamente și acum nu mă arăt așa bine ca acum cinci ani.

 

Dr. Iulia Roșu: E posibil să arăți mai bine un pic decât acum cinci ani. Dacă îți alegi procedurile așa cum trebuie și în mâinile trebuie și ce ți se potrivește ție, doar să nu uiți că au mai trecut încă niște ani. De ce e povestea asta cu dependența? Ea este, de fapt, o dependență emoțională, dar substanțele astea nu dau dependență efectiv ele. Dar dacă tu te obișnuiești cu ideea să te vezi fără riduri, ulterior nu prea-ți mai convine, exact cum spuneai cu rutina, o faci, dar nu-ți convine. Adică poți să te uiți la riduri, dar nu-ți convine, mai ales că știi varianta în care poți să nu le ai. Și este la fel de în regulă să alegi să faci aceste proceduri și este la fel de în regulă să nu le faci niciodată dacă tu te simți bine așa cum ești. Dar dacă ai conversația interioară în fiecare dimineață, ce nasol arăt și asta îți spui în fiecare zi, du-te și fă ceva.

Pentru că e bine să avem înțelepciunea să diferențiem lucrurile pe care le putem schimba cu alea pe care nu le putem schimba și trebuie să le acceptăm să le integrăm. Dar ce poți să schimbi? Dacă te deranjează, schimbă. Just do it. Dacă nu te deranjează, și mai bine. Adică nu trebuie să facă toată lumea tot ce există pe piață.

 

Dr. Mihail: Ok, care sunt cele mai… care sunt cele mai, să zic, eficiente metode, fie că venind de injectare fie că venind de tot felul de aparatură nouă care a apărut pentru a-ți face pielea să arate mai bine. Să zicem o persoană care are o nemulțumire sau vrea să-și întinerească un pic aspectul feței. Care sunt, să zic, top cele mai eficiente?

 

Dr. Iulia Roșu: Depinde foarte mult abordarea de ce există deja pe fața persoanei respective. De exemplu, dacă are rozacee sau foarte multe vase sparte, alea nu se rezolvă niciodată cu injectabile, ci se rezolvă cu lasere vasculare specifice cu care să închidem vasele. Dacă o persoană are foarte multe pete pigmentare, care îmbătrânesc aspectul cu până la 20 de ani față de vârsta biologică. Deci primul scop este să uniformizăm tenul. De asta când ne dăm cu fond de ten ne place mai mult de noi. Că deja arătăm mai tineri doar pentru faptul că pielea se vede uniform. La fel, nu se rezolvă cu injectabil. Se rezolvă cu aparatură. Când și la ce apelăm depinde inclusiv de ce patologie are persoana și de reticențele ei. Pentru că sunt persoane care sunt extrem de reticente la tot ce înseamnă injecții. Și le înțeleg. Adică te uiți în jur și poți să înțelegi. Da. Alternative, cum ar fi, de exemplu, laserul CO2, dar care este foarte agresiv. Dar radiofrecvența fracționată face cam același lucru, sigur la o intensitate mult mai mică și în mai multe ședințe decât ar face laserul CO2, dar poți obține același rezultat, însă fără downtime-ul atât de mare ca după laser CO2, fără recuperarea greuță, fără durerea aferentă laserului CO2.

 

Dr. Mihail: Are vreo denumire acest aparat de radiofrecvență fracționată sau sunt mai multe pe piață?

 

Dr. Iulia Roșu: Sunt mai multe pe piață.

 

Dr. Mihail: Și înțeleg că e o radiofrecvență care se duce la fiecare etaj al dermului, corect? Și acolo provoacă micile leziuni care după aia se regenerează și îmbunătățesc aspectul pielii, corect?

 

Dr. Iulia Roșu: Când vorbim de radiofrecvență, ea poate fi bipolară, multipolară sau fracționată. Cea fracționată este cea implicată în calitatea pielii, inclusiv la suprafață. Cum se întâmplă asta? Practic sunt ace, ca o ștampiluță, care pătrund în piele la o anumită adâncime pe care noi o reglăm. Poate să fie strict la epiderm, poate să fie în derm, pot să mă duc până în grăsime, în funcție de cât de afectată este pielea. Dacă am, de exemplu, vergeturi, mă duc și 3 mm adâncime. Dacă am o frunte și are niște riduri, mă duc, nu știu, sub 1 mm adâncime, în funcție de ce nevoie are persoana. Și creez aceste microcanale, aceste microtraume cu microarsuri practic controlate de aparatul respectiv pe care pielea va fi forțată să le vindece. Asta-i tot. Că atunci când te tai, da? Dacă te-ai tăiat, clar vei genera, vei atrage acolo factori de creștere, factori de regenerare și pielea se va vindeca și dacă ai 100 de ani.

Da, nu cu aceeași viteză sau dacă ai diabet, da? Nu cu aceeași intensitate, dar procesul de vindecare este permanent până când murim. Și atunci noi creăm această microtraumă pe care pielea o vindecă ea singurică, nu se injectează niciun fel de substanță străină în corp, apropo de persoanele care au reticență de tot ce înseamnă străin corpului, se poate asocia cu aplicare de plasmă proprie, de exemplu, sau pentru persoane care au diverse contraindicații la injectări cu toxină sau acid hialuronic, putem apela la plasma proprie, care se recoltează din sângele nostru, se centrifughează sângele, elementele astea figurate, le numim noi hematii, tot ce e în sânge se depune și rămâne plasma curată care se reinjectează. Iar ea are foarte mulți factori de creștere și de regenerare.

 

Dr. Mihail: Tare. Ai zis că sunt persoane care au contraindicație la botox și acid. De ce?

 

Dr. Iulia Roșu: De exemplu, persoane cu miastenia gravis, care este o boală cu slăbiciune musculară, au contraindicație la injectarea cu toxină. Sau gravidele, sau persoane care alăptează, sau sunt diverse patologii, de exemplu alergia la albumină sau la ou, pentru că aceste produse sunt obținute în laborator. Sunt anumite contraindicații care nu ne permit să injectăm.

 

Dr. Mihail: Zi-mi, te rog, bărbații pot să facă botox? Ai pacienți bărbați?

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut. Și sunt cei mai drăguți pacienți.

 

Dr. Mihail: Da, de ce?

 

Dr. Iulia Roșu: Și asta nu e ca să minimizez doamnele sub nicio formă, dar de obicei, când vine un bărbat la injectoare, știe exact ce își dorește, dacă îi ofer efectul pe care îl așteaptă, nu stă să citească, nu stă să pună 150.000 de întrebări, se întoarce constant, nu se duce după oferte, adică mi se pare că bărbații au o gândire mult mai directă, își doresc ceva, atât timp cât livrezi rezultatul în timpul cel mai scurt, menționez și asta, și cu durerea cea mai mică, e genial.

 

Dr. Mihail: Doare să faci botox?

 

Dr. Iulia Roșu: Acum depinde de pragul de durere. Nu poți să zici că nu simți nimic, că totuși sunt niște înțepături, dar acele sunt foarte, foarte finuțe. De obicei, nu necesită crema anestezică. Adică e o procedură pe care o facem fără cremă.

 

Dr. Mihail: Ok. Și zi-mi, te rog, există, pentru că botoxul, de multe ori, când e prea mult, îl vezi. Vezi că persoana respectivă își mișcă doar ochii și gura. Sau nu mișcă, sau nu mișcă deloc. Există o variantă de a-i estompa aceste riduri, dar totuși să păstrezi mimica naturală a feței?

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut. Se injectează doze mai mici de toxină sau mai diluată. Se numește baby botox. Are acest avantaj că păstrează naturalețea. Există anumite tipuri de toxină botulinică care au efecte mai naturale decât celelalte. Unele sunt foarte puternice, altele sunt mai soft. Deci depinde și de produsul pe care îl folosești, desigur, dar depinde foarte mult de cantitate și de diluție. În același timp, dezavantajul baby botox este că ține mai puțin ca și efect decât doza obișnuită, să zic așa. E mai puțin, practic, și se metabolizează. Spuneam eu și am mai zis de mai multe ori și vreau să zic și aici neapărat că tot ce înseamnă proceduri estetice, că sunt injectabile, că sunt lasere, sunt ca fusta mini, știi? Poate să fie sexy sau poate să fie vulgară. Asta-i tot. În funcție de cât alegi, cum le faci. În mod normal, persoanele care sunt injectate corect, procedurile sunt făcute după fizionomia persoanei în dozele potrivite, în intervalele potrivite, nu se vede că au fost injectate.

Deci dacă se vede de către orice necunoscător când te plimbi pe stradă că ai o procedură făcută, înseamnă că ea nu a fost făcută așa cum trebuie, ori nu ți s-a potrivit, ori ai citit pe internet și te-ai dus și ai cerut, și medicul n-a avut curajul sau nu știu, tăria să-ți zică: „Nu e pentru tine.” Dar în mod normal ele nu trebuie să fie vizibile.

 

Dr. Mihail: Ai zis bine medicul, pentru că cunosc persoane care se injectează la cosmeticieni și…

 

Dr. Iulia Roșu: Eu sper că nu.

 

Dr. Mihail: Bă, da, există și se reprește.

 

Dr. Iulia Roșu: Eu știu că există, dar sper să nu mai existe la un moment dat, pentru că, exact cum știi, sunt trainer și o mare parte din prezentările pe care le facem pentru medici și aceste workshop-uri hands-on, în care ei injectează sub supravegherea noastră, o mare parte din timp dedicăm anatomiei, de fapt. Pentru că la toxina botulinică, dacă injectezi într-un alt mușchi decât în ce trebuie, riști să ai efecte secundare. Să cadă o pleoapă, să cadă colțul gurii, dacă ai injectat ochii, de exemplu. Am avut o pacientă care a venit cu o asimetrie a buzei, să-i pun acid în buze, că e asimetrică. Zic: „Dar întotdeauna ați fost așa?” „Păi nu, numai de luna trecută sunt așa.” „Păi și ce ați făcut luna trecută?” „Păi, mi-am făcut botox. Dar nu mi-am făcut la buze, că mi-am făcut la ochi.” Da, dar mușchiul care susține zâmbetul și colțul gurii pleacă de aici, de pe arcada zigomatică și atunci, dacă nu este injectat la adâncimea care trebuie, în mușchiul care trebuie, în doza care trebuie, poți să ai diverse reacții adverse foarte ciudate.

 

Dr. Mihail: E nasol, dar mie mi se pare amuzant, adică sunt, nu știu dacă e posibil să fie o pacientă pe care o cunosc, de fapt, sau poate am o prietenă care a avut fix aceleași probleme. Deci fix asta s-a întâmplat, s-a dus la… mă amuză pentru că s-a dus la un cosmetician care face și injectabil și după aia a recomandat pe grupul comun cu toate prietenele: „Băi, am găsit tipa asta, face botox, costă doar 150 de euro, este super șmecheră, să face toată fața” și super ilegală. Și după aia a început să trimită poze pe grup: „Ia uite ce mișto!”, peste 10 zile, și oamenii de pe grup erau gen: „Hei, vezi că ceva e neregulă.” Și da, adică cumva avea jumătatea de față mai căzută, ca și cum ar avea un micro-AVC, ca și cum ar avea o pareză. Și după aia, da, căuta în altă parte să-și facă alte ajustări care să contrabalanseze treaba asta. Nu e amuzant, dar cumva, cunoscând cazul, mi se pare foarte amuzant recomandarea de „du-te acolo, că este foarte ieftin”, și după care te uiți și zici: „Băi, stai, că nu e… ceva e în neregulă, e ceva asimetric aici.” N-a ieșit cum trebuie, upsie!

 

Dr. Iulia Roșu: Dar e foarte important ca, atunci când persoanele se decid să apeleze la proceduri injectabile, să țină totuși cont că e nevoie să știe anatomie, că reacțiile adverse pot fi multiple și pot fi severe, mai ales la injectarea intravasculară, până la orbire, și mă refer aici la acidul hialuronic, deci ăsta este un risc mare pe anumite zone de injectare și atunci, cum să zic, efectiv să bagi acul în față nu e atât de greu. Dar trebuie să știi unde să-l bagi. Și până unde. Și la ce adâncime. Și să știi ce ai de făcut în cazul în care injectezi un vas.

 

Dr. Mihail: În cazul în care se întâmplă, da. Pentru că asta ce zici tu de orbire e ușor de explicat prin faptul că poți să injectezi din greșeală. Poți să ai, până la urmă, există, cred că, riscul ăsta la oricine, pentru că poți să ai și variante anatomice de care tu să nu știi. Corect?

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut. Dar sunt anumite tehnici de injectare care ne minimizează riscul. Nu există nicio procedură medicală sau estetică să fie total lipsită de riscuri. Dar, cu cât le minimizăm mai mult și cu cât știm să reacționăm mai repede, pentru că, da, poți să injectezi intravascular, dar atunci trebuie să recunoști instant injectarea intravasculară sau în câteva ore sau a doua zi cel târziu, pentru că atunci să poți să iei măsuri și, da, este reversibilă. Se poate acidul hialuronic topi cu o enzimă care se numește hialuronidază, pe care o folosim inclusiv să topim buzele acelea făcute mult prea mari, de exemplu.

 

Dr. Mihail: Și hialuronidaza asta, practic, trebuie să o injectezi în același vas?

 

Dr. Iulia Roșu: Injectezi pe toată suprafața, pentru că tu, de obicei, ai migrare de acid. Acidul pleacă de-a lungul vasului și poate că tu ai injectat aici, dar el a ajuns în zona orbitei și atunci trebuie să injectezi toată zona. Există inclusiv injectări retrobulbare, sub ochi, în spatele ochiului, cu hialuronidaza.

 

Dr. Mihail: Și ea se absoarbe în vase mici și începe să topească?

 

Dr. Iulia Roșu: Da, începe să topească acidul hialuronic. Și aici sunt diverse tipuri de acid hialuronic, unele se topesc foarte ușor, altele nu se topesc și atunci, dacă injectezi un acid care nu-i tocmai maleabil și topibil, să spun așa, poți să ai complicații mult mai mari. Adică produsul e foarte important, experiența e foarte importantă și să ai totuși o susținere în spate dacă ți se întâmplă așa ceva.

 

Dr. Mihail: Și asta o ai la un medic, până la urmă, care… adică de asta înveți atât și de asta te duci la cursuri și de asta te specializezi, ca nu neapărat să știi unde să injectezi, ci să știi ce să faci în cel mai negru scenariu.

 

Dr. Iulia Roșu: Și să minimizezi cel mai negru scenariu.

 

Dr. Mihail: Corect, să-l minimizezi și să știi cum să rezolvi probleme mari. De exemplu, asta, eu când am o intervenție de făcut, de exemplu, eu când m-am operat la nas și am avut deviație de sept și mi s-a făcut o turbinectomie, în fine, nu respiram bine, chiar dacă era o operație relativ banală, o face orice rezident la ORL, am ales să mă duc, mă rog, îl și cunoșteam pe Bogdan Mocanu, am ales să mă duc la el doar pentru că știu cât de important este ca în mâna chirurgului sau în mâna oricărui profesionist medical care îți face o procedură, să știe mâna respectivă să rezolve o situație de urgență neprevăzută.

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut.

 

Dr. Mihail: Adică asta mi se pare mult mai important decât să mă gândesc cât de avansată e procedura și cine poate să facă, pentru că într-adevăr o injecție sunt sigur că poate să o facă orice cosmetician care a fost la un curs și s-a uitat pe internet. Cât de bine poate el totuși să rezolve o problemă de genul ăsta sau să facă în așa fel încât injecția respectivă în final să și funcționeze cum îți dorești. Asta e deja o altă discuție.

 

Dr. Iulia Roșu: Ține mult de anatomie și oricât e de, cum să zic, partea asta cu anatomia, văd că e foarte plictisitoare, inclusiv la cursuri. Adică îi văd pe participanți și le zic: „Ok, știu că partea asta nu vă place, dar o să o discutăm practic în momentul în care, înainte să înțepăm, noi trebuie să știm cu ce vase pot să mă întâlnesc aici, care sunt mușchii, câte straturi trebuie să intru, pentru că unele injectări se fac chiar pe os.” Deci eu trebuie să știu și să mă conving că sunt pe os în așa fel încât persoana respectivă, când zâmbește, să nu i se ridice pomeții deasupra ochilor și să nu se mai vadă.

 

Dr. Mihail: Pe os?

 

Dr. Iulia Roșu: Da, sunt anumite tipuri de acid hialuronic care se… a căror intenție, să zicem așa, intenția pe care o folosim este să refacem volumul. Și atunci trebuie să punem profund, în grăsimea profundă, pentru că altfel va migra și se va deplasa de aici mai jos sau când zâmbește persoana va fi așa. Pomeții ai așa, ca două oulețe, care se ridică când zâmbește, acolo este o injectare mult prea superficială. Ok, de asta nu sunt foarte… Injecție pe os. Și apropo și de lasere, sunt foarte multe centre care au lasere extrem de performante, dar la fel de important cum e tehnologia, este și mâna medicului. Pentru că dacă mie acum îmi dai un Lamborghini, eu mă duc cu 70, cu cât știu eu să mă duc, că am Dacia, că am Lamborghini, eu știu să fac o chestie. La fel e și cu laserele. Poți să ai cel mai performant laser, dacă nu știi să-l folosești, să-l setezi, și setările diferă la fiecare persoană în parte, degeaba l-ai, practic. Adică poți să faci și foarte mult rău cu aceste device-uri dacă nu le folosești cum trebuie.

 

Dr. Mihail: Ok, bine de știut și asta. Aparate, mă gândeam că nu e doar un aparat. Pac, l-ai pornit, îl pui pe piele și that’s it, nu?

 

Dr. Iulia Roșu: Păi da, dar pielea ta nu reacționează la fel ca și pielea mea. Eu trebuie să pot să prevăd că tu ai o piele mai rezistentă și tu poți să duci energii mai mari decât aș putea duce eu. Și recuperarea va fi în timp de, pot să-ți spun, uite, te aștepți, Mihail, 5 zile să nu ieși din casă. La mine, probabil, 2 săptămâni.

 

Dr. Mihail: Da? Da, ok. Zi-mi, te rog, văd inclusiv adolescente care încep să-și facă, să-și pună acid în buze și merg cu mamele lor la medicul dermatolog și fac intervențiile astea, cum te raportezi tu la situația asta? E ok să-și facă? Ce le-ai recomanda părinților într-o astfel de situație? Vine fiica de 15 ani și zice: „Uite, vreau să-mi fac buzele, pentru că până la urmă suntem ființe sociale, ne comparăm cu alții, dacă alte colege au, poate-ți dorești și tu să faci asta.” Cum abordezi o astfel de situație?

 

Dr. Iulia Roșu: Vârsta minimă la care facem injectări este 18 ani. Din punct de vedere legal, indiferent dacă vine cu mama, cu tata sau cu cine vine. Deci n-ai voie să faci o procedură estetică. Legal vorbind, pentru că nu există studii pe copii.

 

Dr. Mihail: Ok. Da, deci este nu că ar păți ceva dacă își face la 15 ani, diferit de ce ar putea păți la 18 ani, ci pentru că tu nu ai suport legal ca medic. Și pe urmă nu există, adică presupunem că n-ar avea niciun efect, dar neavând studii nu poți să fii 100% sigur.

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut, absolut. Dacă, pe de altă parte, a făcut 18 ani și își dorește foarte tare și vine la tine, mamă, și zice: „Vreau și eu buze, pentru că are prietena sau colega de bancă.” Părerea mea este, ca părinte vorbesc acum, de doi copii, părerea mea este că mai bine te duci tu într-un loc în care știi exact ce se întâmplă și își face procedura sub supravegherea ta decât să te trezești că vine cu buzele acasă. Pentru că poți să faci în consens, te înțelegi, ok, uite, punem puțin, vedem cum arată. Procedura de augmentare a buzelor este destul de dureroasă și dacă nu ai, cum să zic, o motivare foarte bună, de obicei te lași după prima. Ok. Și atunci, cel puțin asta ar fi abordarea mea. Și mai am mămici care au venit cu fete de 18 ani, 19, care încă, să zic, sunt dependente financiar de părinți și atunci nu poate să-și facă singure de capul lor.

Și eu le-am zis, ok, poate e mai bine să facă într-un loc sub supraveghere, să fiți și dumneavoastră, să vedeți cum arată, decât să vină cu ele direct acasă. Că de obicei e așa o răzvrătire când fac adolescenții lucruri de genul ăsta. Ca la tatuaje, știi? Nu-mi dă voie nimeni, dar am cele mai mari tatuaje, pentru că dacă mi-ar fi dat voie, probabil aș fi făcut un fluturaș.

 

Dr. Mihail: Da, exact. Trebuie să încerci să nu o transformi într-o răzvrătire care poate să pună și în pericol, nu? Copilul tău, pentru că se duce într-un loc, poate la cosmetician, de unde are bani, strânge bani de sandviș și îți face buze la cosmetician. Și una e așa, una e așa. Da, eu aș veni, aș face fix cum ai zis tu: „Ok, vrei buze? Hai să mergem la Iulia, îți face ea buze.” Dar te-aș ruga să-i faci și mai dureros, să se răzgândească după aia, să nu mai facă deloc. Nu, glumesc.

 

Dr. Iulia Roșu: Poate să se răzgândească sau poate să nu, dar cred că lucrurile, mai ales în relație cu copiii, trebuie să fie cumva la înțelegere mai mult decât la impuse, pentru că, odată ce a scăpat de la impuse, the sky is the limit, știi? Și ajunge în extrema cealaltă.

 

Dr. Mihail: Există tatuaje, ele se numesc permanente, dar de fapt înțeleg că nu sunt chiar atât de permanente, pentru că tu poți să le scoți, nu? Ca dermatolog.

 

Dr. Iulia Roșu: Eu pot să le scot ca dermatolog, dar uite, aici aș zice să vă gândiți foarte bine când vreți să faceți un tatuaj, pentru că este mult mai dureros și mult mai costisitor să-l scoți decât să-l pui.

 

Dr. Mihail: Serios?

 

Dr. Iulia Roșu: Da. Și durează și foarte mult timp.

 

Dr. Mihail: Prețul cum e? Pe centimetru pătrat sau cum îl faci?

 

Dr. Iulia Roșu: Da, sunt pe dimensiuni, în funcție de dimensiune, de complexitate, de câte culori are, pentru că fiecare culoare are nevoie de o anumită lungime de undă a laserului. Deci îți trebuie un laser foarte complex, să poți să scoți și roșu, să poți să scoți și albastru, să poți să scoți și verde.

 

Dr. Mihail: Ah, deci culorile diferite au laser diferit?

 

Dr. Iulia Roșu: Au laser diferit, lungimi de undă diferite. Poate că e aceeași platformă, dar ai nevoie de Nd:YAG să scoți negru, de KTP să scoți roșu. Da, fiecare lungime de undă este atrasă de o culoare. Și doare.

 

Dr. Mihail: Doare. Care e cel mai complicat tatuaj pe care l-ai scos vreodată?

 

Dr. Iulia Roșu: În spate întreg, cu un peisaj cu toate culorile, și mai am unul cu niște personaje de desene animate, unde o parte din tatuaj este făcut cu alb, care nu reacționează la nimic, este firesc, pentru că albul nu atrage lumină. Și cum îl scoți? Nu îl scoți. I-am zis: „Eu pot să scot tot, desenele animate, mai puțin pălăriuța, pălăriuța acestui personaj, care nu ai nicio șansă să o scoți cu laser.” Practic, ce se întâmplă când facem o procedură laser pentru tatuaje? Tatuajul rămâne în piele și nu este spălat, pentru că are niște particule mari de pigment, niște guguloaie, pe care celulele noastre nu pot să le metabolizeze. Și atunci, eu când vin cu un laser cu energie foarte mare, atrag, practic, prin culoarea pe care o am, lumina acelui laser, și sparg din aceste guguloaie mari în niște picăturele mici, pe care ulterior corpul vine și le metabolizează.

Deci așa se întâmplă. Practic, nu este o extracție a culorii, așa cum este la injectare, ci este distrugerea ei și așteptarea corpului să-și facă treaba. Drept urmare, să scoți un tatuaj durează cel puțin 8 luni. Așa să-ți închipui, cel puțin. Poți să fii super norocos, să fie un tatuaj mai proaspăt, cu pigmenți mai noi, care sunt mai ușor de îndepărtat și atunci să-ți ajungă, nu știu, 4, 6 ședințe, dar poți să ai pigment de acum 20 de ani. Eventual, dacă l-ai făcut și în mai multe straturi, tatuaj peste tatuaj, ca să mai acoperi ceva, ai nevoie de 12 ședințe. Iar intervalul dintre ele este de 6 săptămâni, pentru că noi trebuie să avem răbdare ca celulele imunitare să vină și să spele de acolo pigmentul pe care noi l-am făcut în bucățele mititele. Deci, este de lungă durată, este dureros, așa că aș recomanda să vă faceți tatuaje cu care să știți că rezonați, care să vă reprezinte pe voi, nu pe iubiți, că-s trecători. Am, de exemplu, inclusiv o persoană cu imaginea, cu fața iubitului, pe tot abdomenul, de fapt. Și îți închipui că trebuie să-i prind fiecare fir de barbă, că avea și barbă.

 

Dr. Mihail: Era fostul iubit?

 

Dr. Iulia Roșu: Fostul iubit.

 

Dr. Mihail: Aha, ok, deci ai imaginea fostului iubit și avea și barbă și tatuat așa, pe întreg abdomenul.

 

Dr. Iulia Roșu: E clar că lucrurile în viață se pot schimba și ceea ce tu crezi că este în perfectă concordanță cu tine la 18 ani, slabe șanse să fie la 40. Ok. Sau că persoanele pe care le iubești poate să vină și poate să plece la un moment dat. Nu se știe lucrurile cum evoluează. Deci recomandarea mea este tatuaje care să vă reprezinte. Dacă se poate, tatuaje care să fie pozitive și nu data la care a murit nu știu cine, că mai am și tatuaje de genul ăsta. Adică n-are niciun sens să tot generezi această energie în tine de ori de câte ori te speli sau faci duș și vezi. Și pe cât posibil, alegeți tatuaje simple, negre, sunt cele mai ușor de scos și cele mai puțin toxice, pentru că roșul și albastrul au cantități mari de cadmiu, roșul este cel mai alergizant, este și interzis în foarte multe țări din Uniunea Europeană, pentru că este extrem de toxic și cu cât e mai simplu, cu atât e mai ușor de scos în cazul în care nu vă mai reprezintă.

 

Dr. Mihail: Ok, deci roșu de evitat.

 

Dr. Iulia Roșu: Roșu de evitat și albastru de evitat.

 

Dr. Mihail: Am un prieten care fix asta, a avut un tatuaj cu niște nuanțe roșii și a început să-i apară tot felul de leziuni pe piele și nu înțelegea nimeni de unde sunt și se pare că era o iritație de la culoarea roșie care s-a infectat cu o ciupercă și era ceva combinat acolo și se trata cu cortizon pe gură de nu știu cât timp, pentru că nu-i dădeau de cap.

 

Dr. Iulia Roșu: Da, va trebui să scoată tatuajul. Toate astea-s de la culoarea roșie. Iar când scoți roșu, de exemplu, dacă este o cantitate foarte mare, o floare mare sau astea-s modele pe care le-am văzut la roșu de cele mai multe ori, poți să ai inclusiv reacții alergice sistemice odată ce tu spargi acel pigment care stătea acolo încastrat.

 

Dr. Mihail: Nasol.

 

Dr. Iulia Roșu: Adică știm și ne așteptăm la lucrurile astea, explicăm pacienților, le dăm tratament înainte să facă vreo reacție urâtă.

 

Dr. Mihail: Îi rămâne vreo cicatrice după ce ai îndepărtat tatuajul?

 

Dr. Iulia Roșu: Dacă este îndepărtat ușurel și știi exact ce faci cu jucăria, atunci nu.

 

Dr. Mihail: Ok. Adică pielea poate să arate la fel ca înainte?

 

Dr. Iulia Roșu: Poate să arate la fel ca înainte. Pot anumite culori să rămână cu o nuanță ușoară, dar care să fie aproape insesizabilă. În schimb, dacă mergi cu o energie foarte mare cu aceste lasere sau nu ții cont de cât de gros este pigmentul în derm, poți să ai arsură și, de fapt, arsura să dea cicatricile de după.

 

Dr. Mihail: Ok. Mamă, eu mi-aduc aminte când eram mic, îmi dădeam atât de mult să-mi fac un tatuaj și, mă rog, când zic mic, mă refer la 18-19 ani, când puteam să mă duc să fac un tatuaj singur, dar cumva aveam o relație bună cu părinții mei, adică mereu am avut o relație bună cu ei și mă sfătuiam cu ei, adică mă interesa ce crede taică-miu despre asta. Ziceam: „Tată, mă duc să-mi fac un tatuaj.” Și el mi-a zis: „Auzi, fă-ți, dar nu mai bine întâi faci mușchi, faci mușchi șmecheri, că imaginează-ți dacă îți faci un tatuaj și acum te duci la sală și o să fii după aia super culturist, o să fie diform. Mai bine fă mușchi întâi, mari, și după aia, mișto, pe pieptul mare așa, te tatuezi frumos, o să arate bine, o să arate, adică ți-l păstrezi măcar corect toată viața.” Și i-am zis: „Deștept. Bine, hai să fac mușchi.” Și nu mai am făcut niciodată un tatuaj.

 

Dr. Iulia Roșu: Probabil că dacă îți zicea că nu e o idee bună, te-ai fi dus și ai fi făcut.

 

Dr. Mihail: Da, direct, m-aș fi dus și m-aș fi făcut. Mă bucur că nu mi-am făcut. Oricum, dacă vă faceți tatuaj, rugați-l pe iubit să se radă înainte, ca să nu ai pe barba aia toată pe… E greu de scos, nu?

 

Dr. Iulia Roșu: Este foarte migălos să prinzi fiecare fir și costisitor în același timp. Și te gândești că, ok, poate vă despărțiți și poate tu ești ok să lași toată viața pe tine, dar poate că următorul iubit sau iubită nu o să fie de acord să vadă fostul iubit pe piele ori de câte ori. Îți spun sigur că nu va fi de acord.

 

Dr. Mihail: Da, probabil că nu. Zi-mi, te rog, de coșuri am atins așa foarte, am câteva întrebări. De ce nu e ok să ne spargem coșurile, să le stoarcem?

 

Dr. Iulia Roșu: Pentru că acea traumă de stoarcere a coșului este cea care rupe pielea, de fapt, și îți crește foarte mult riscul de a face cicatrici, de a rămâne cu găuri pe termen lung. Nu zic pentru totdeauna, că acum avem și tehnologii de tratament a cicatricilor postacneice. Posibil să apelezi la un moment dat la o astfel de tehnologie. Și doi, în momentul în care tu storci un coș, scoți din el undeva 30%, să zic, iar 70% se duce mai în profunzime și o să-ți iasă niște coșuri în vecinătate în următoarea perioadă. Ok. Plus că mai ai acest aspect că fierul din sângele pe care tu îl storci, că nu te oprești niciodată să scoți doar puroiul, după aia scoți și ce mai găsești tu acolo, da, sânge, el se va depune în piele și fierul acela este foarte greu de metabolizat și ai risc mult mai mare de a rămâne cu acele pete roșii, hiper, mă rog, eritemul post-inflamator, de fapt, pe termen lung. Și petele post-acneice durează cu lunile, chiar și ani de zile.

 

Dr. Mihail: Am văzut niște seruri speciale cu ceva, cu mă, e o substanță cu mă, care nu mai știu cum se cheamă, care rezolvă petele astea.

 

Dr. Iulia Roșu: Rezolvă timpul foarte mult, rezolvă laserele foarte mult și rezolvă retinoizii foarte mult. Retinoizii sunt eficienți inclusiv în prevenția cicatricilor și în tratamentul lor și în regenerarea pielii.

 

Dr. Mihail: Zi-mi de cearcăne, și asta e ultimul topic pe care îl elabor. Ce e cu ele? De ce apar? Cum putem să le reducem?

 

Dr. Iulia Roșu: Acum, noi folosim acest termen de cearcăne și spun noi aici la populația generală pentru foarte multe lucruri de sub ochi. Dacă ești albastru sub ochi, zicem cearcăne. Dacă ești maro sub ochi, zicem tot cearcăne. Da, cearcăne albastre, cearcăne maro. Așa, dacă ai pungi sub ochi, zicem tot cearcăne. Dacă ai laxitate sau riduri sub ochi, zicem tot cearcăne de cele mai multe ori și dacă ai și pierdere de substanță, adică gaură, șanț, zicem tot cearcăne. Abordarea este diferită pentru aceste cinci situații, complet. Sunt cearcăne diferite, nu? Sunt cearcăne diferite. Unele, de exemplu, deficitul de substanță sau șanțul acela foarte adânc de sub ochi, poate fi corectat cu injectare de acid hialuronic. Dar este singura indicație pentru acid hialuronic. Acum, acid hialuronic în cearcăne se pune pe bandă rulantă în prostie. 70% nu au indicații. Injectarea de acid în cearcăne e benefică dacă ai deficit de substanță genetic de cele mai multe ori sau ai slăbit foarte mult și ți-a dispărut grăsimea.

Dacă, în schimb, ai culoare albăstruie, maronie, pungi, mai ales dacă ai pungi, este total contraindicat să faci acid hialuronic în cearcăne. O să atragă apă și o să fie și mai rău. Pentru că vin persoane care au acest aspect obosit, cearcănele care pot fi date în primul și în primul rând de deshidratare. Asta e prima cauză. A doua cauză este deficitul de fier. A treia cauză este intoleranța la gluten. Și ai această culoare albăstruie. Practic, ce se întâmplă în aceste cearcăne? Pielea fiind foarte subțire, tot ce e dedesubt, adică vase de sânge, mușchi, devine foarte vizibil. Și atunci avem două abordări. Unu, îngroșăm pielea și aici facem niște injectări cu polinucleotide, active, și doi, închidem vasele superficiale, adică folosim un laser. Deci de a doua tipologie de cearcăne, laser cu polinucleotide. A treia, cu maroniu, da, acolo sunt de cele mai multe ori genetici, adică copilașii ăștia sunt maro la ochi de când se nasc.

Nu sunt neapărat nedormiți. Frecvent au dermatita atopică, copiii cu dermatita atopică au cearcăne de când sunt bebeluși. Aici iarăși abordarea e diferită. Facem anumite analize de laborator, hepatice, etc. Decolorăm, folosim substanțe care decolorează. Ori arbutină, ori cafeină, ori acid kojic. Deci aici avem pigment plus laser. Injectarea nu va ajuta la absolut nimic. Dacă avem pungi, cel mai probabil facem ori chirurgie, ori injectare de acid hialuronic, dar în zona pomeților. Iar dacă avem riduri fine, cu totul altă abordare, nu putem pune botox sub ochi, de exemplu, dar putem face lasere de regenerare, radiofrecvență sau injectare de polinucleotide, deci practic să stimulăm calitatea pielii. Deci de asta zic, când ai un cearcăn, trebuie întâi să te lămurești dacă e cearcăn cu adevărat, sau e pungă, sau e hiperpigmentare, sau e vascularizație exagerată, sau e deshidratare, sau e deficit de fier. Deci trebuie să ajungi la un medic.

 

Dr. Mihail: Ok, și în concluzie, nu există, de aceea, oameni buni, nu există cremă pentru cearcăne, că sunt o grămadă de chestii diferite care pot fi acolo și e puțin probabil ca crema să ajute măcar una din, să zic, să ajute toate cauzele astea. Pentru care ai orice fel de, să zic, anomalie sub ochi, nu? Care se vede ca un cearcăn. Am vorbit despre dermatita atopică. De ce este, de fapt, dermatita atopică, dacă poți să-mi zici așa pe scurt, și de ce sunt atât de mulți copii care se scarpină cu dermatita atopică?

 

Dr. Iulia Roșu: Dermatita atopică e super frecventă la copii mai nou, deși acum 20 de ani, 30 de ani era unul la, ceva, la câteva cazuri prezentate. Acum este foarte frecventă. Pe scurt, este un deficit de filagrină, care este un lipici care ține celulele lipite unele de altele. Copiii cu dermatita atopică nu au acest lipici și, cum să zic, pe românește le plouă în casă, adică pielea lor este mult mai permeabilă. Drept urmare, se deshidratează mult mai ușor și asta duce la mâncărime. Drept urmare, se infectează mult mai ușor și copiii cu dermatită fac diverse forme severe de herpes, de moluscum, de diverse alte infecții. Și alergenii pătrund mult mai ușor. Dermatita atopică este cumva primul pas din marșul atopic, care poate să însemne intoleranțe alimentare sau alergii alimentare, iar în viața de adult acești copii pot face rinită alergică sau astm. De aceea, e foarte important ca pe pielea copiilor cu atopie să nu dăm extracte de, nu știu, din plante, baie cu tărâțe, etc., pentru că pielea lor, fiind permeabilă, va putea dezvolta în timp o intoleranță la gluten, de exemplu.

Ok. Da, deci practic se produce o sensibilizare. Și atunci ei au o apărare foarte scăzută pentru bacterii, virusuri, deci tot ce înseamnă microorganisme, și o apărare exagerată față de alergeni. Adică la cel mai mic alergen răspund exagerat. De ce apare? Factor genetic. 2. Igiena excesivă se pare că duce la apariția dermatitei atopice. Adică copiii aceia închiși într-o bulă, care nu au voie să facă nimic, nu au voie să se murdărească, n-au căței, pisici, totul se dezinfectează în jurul lor. Au șanse mult mai mari să facă dermatita atopică decât cei expuși. Șansele de a face dermatita la primul copil sunt mult mai mari decât la al treilea copil, că nu mai îl spele atât de mult. Știi cum e? La primul copil, dacă mănâncă pământ, fugi la spital, la al doilea îl ștergi la gură, la al treilea îl întreb dacă mai vrea. Exact pe principiul ăsta și cu dermatita atopică.

Copiii de la țară fac dermatita atopică mult mai rar decât copiii de la oraș. Copiii care stau în aer liber fac mult mai rar dermatita atopică decât cei care stau la grădinițe super șmechere de dimineață până seara la șase, de nu mai văd lumina zilei, dar în schimb știu engleză și mai știu eu ce alte nebunii. Deci există factorul genetic, există această teorie a igienei exagerate, există inclusiv o teorie legată de partea emoțională, în care, de exemplu, copiii care nu au fost doriți de părinți fac mai frecvent dermatita atopică decât cei care sunt acceptați.

 

Dr. Mihail: Sau dacă s-a născut fetiță și vrea să fie băiețel. Copii, dacă aveți dermatita atopică, nu înseamnă că părinții voștri nu v-au dorit.

 

Dr. Iulia Roșu: Exact. Există o teorie. Acum, în momentul în care există 100 de teorii, nu se știe care e cauza. Știi? Da. Că atunci când știi o chestie clară, îi spui: „Asta e cauza.”

 

Dr. Mihail: Înseamnă că atopie asta, pentru că atopie înseamnă un status alergic, de fapt. Un status alergic și cu piele și cu risc de a face astm, alergie, inclusiv alergii alimentare, dar veriga slabă este fix dermatita atopică, nu? Că pe acolo pătrund și alergenii.

 

Dr. Iulia Roșu: Exact, aia e prima. De obicei apare în primele 3-6 luni de viață. Între 3 și 6 luni, acolo apar 90% din cazuri. Partea bună este că în timp pielea își dezvoltă imunitatea și undeva între 2 și 5 ani ea se autolimitează. Adică trece. Dar dacă nu ești atent în perioada asta, poate ulterior să apară alergii și alte cele. Mai este un aspect legat de alimentație și de diversificare. Este bine ca noi să diversificăm copiii în momentul în care începem acest proces de diversificare cu tot ceea ce ei sunt genetic pregătiți să prelucreze. Pentru că acum este la modă să începi diversificarea cu fructul pasiunii și cu nu știu ce alimente sau cu mango. Ceea ce crește, practic, riscul de alergii. Iar cea mai bună variantă de diversificare sau ce ar trebui să mănânce copilul este ceea ce crește la tine pe pământ în condiții obișnuite, pentru că pentru asta ai pregătire genetică să prelucrezi. Deci inclusiv această diversificare prea mare, să zic așa.

 

Dr. Mihail: Ce altceva putem să facem din punct de vedere dermatologic? Îl dăm cu creme pe acel copil cu dermatita?

 

Dr. Iulia Roșu: Deci, în primul rând, copiii care au dermatita atopică nu trebuie spălați extrem de des. Treaba asta cu spălatul bebelușului în fiecare seară, pentru un copil cu dermatita atopică, poate să-i facă mai mult rău decât bine.

 

Dr. Mihail: O dată la trei zile e bine?

 

Dr. Iulia Roșu: O dată la trei zile este perfect. Îl spălăm zilnic dacă este într-un puseu infecțios, adică dacă plăcile lui sunt suprainfectate cu stafilococ, de exemplu, atunci trebuie spălat zilnic ca să curățăm pielea, dar altfel de două ori pe săptămână e suficient. Cremă hidratantă, ca să sigilăm această barieră care e alterată, să sigilăm acoperișul, să spunem așa.

 

Dr. Mihail: Cât de des cremă?

 

Dr. Iulia Roșu: Zilnic cremă, dacă este foarte uscată pielea. Și creme special concepute pentru atopie. Adică sunt produse speciale pentru dermatita atopică, care au puține ingrediente, sunt cu risc de alergii mai mic, n-au conservanți, paraben și alte nebunii. Crema aplicată în primele 5 minute după baie, în zilele în care facem baie la copil.

 

Dr. Mihail: Și seara, bănuiesc, seara când nu facem baie, pur și simplu înainte de culcare. Se mai cheamă emolient? Emolient e sinonimul la cremă? Sau e ceva special pentru atopie?

 

Dr. Iulia Roșu: Emolientele sunt texturi un pic mai grase care au rolul de a sigila apa în piele, de fapt. Moisturizers, cum este acidul hialuronic, de exemplu, că noi le numim creme hidratante, sunt cele care leagă apa. Iar cele emoliente sunt cele care fixează apa în țesuturi, practic să nu se piardă.

 

Dr. Mihail: Ok. Wow, Iulia, am avut un maraton despre piele și despre dermatologie. Super mișto tot ce ai explicat, sunt foarte multe lucruri pe care nu le știam de aici. Mulțumesc pentru tot ce ai povestit aici. Mai ai ceva ce ai vrea să menționezi, un sfat pe care ai vrea să-l dai oamenilor?

 

Dr. Iulia Roșu: Da, m-aș întoarce un pic la acnee și la izotretinoin. Așa, sau la tratamentul medicamentos al acneei. Adică Roacutan. Roacutan sau Sotret, pentru că sunt două variante de izotretinoin disponibile la noi pe piață. În momentul în care vorbim sau vedem un adolescent cu acnee nodulară, adică cu acele gâlme mari pe sub piele, extrem de dureroase, sau acnee care lasă cicatrici, ideal este să începem cât mai devreme un astfel de tratament.

 

Dr. Mihail: Legat de Roacutan există multe mituri, cum că crește riscul de suicid, crește, nu știu, riscul de depresie și așa mai departe. Ce părere ai despre ele? Sunt mituri sau există?

 

Dr. Iulia Roșu: A fost într-adevăr o perioadă în care Roacutanul a intrat în black box în America. Pentru că au fost persoane care, în multitudinea de persoane care se sinucid la ei de pe podul acela faimos de sinucideri, au fost două persoane care erau pe tratament cu Roacutan. Ultimele studii arată că derivații de vitamina A nu interacționează cu neurotransmițători și că depresia, de cele mai multe ori, a persoanelor cu acnee se datorează acneei și nu Roacutanului. Eu am avut băiat tânăr cu două tentative de suicid înainte să vină să facă tratamentul antiacneic, pe care sigur l-a făcut și sub supravegherea psihiatrului și a psihologului și evident că trebuie supravegheat în situații din acestea extreme mult mai de aproape, să zic, ca o persoană fără astfel de tulburări, dar care, după ce a terminat tratamentul cu Roacutan, a fost o cu totul altă persoană. Pentru că, de fapt, frustrarea majoră era legată de imaginea de sine, de faptul că nu putea să aibă o iubită, de faptul că nu ieșea cu prietenii, de faptul că se izolase social acasă, iar impactul acneei este similar cu cel al diabetului asupra calității vieții.

Deci nu e de ignorat și nu e din zona în care „las că am avut și eu coșuri”, pentru că acum 30 de ani sau 50 de ani ne comparam cu colegii de clasă și cu copiii de la bloc și acum ne comparăm cu o lume întreagă. Drept urmare, fiind impactul atât de puternic, e important ca tratamentul să înceapă cât mai devreme, mai ales în formele severe și mai ales în formele care lasă cicatrici, pentru că aceste cicatrici nu rămân doar pe față, că rămân și în interior și în sufletul acestor copii și atunci e păcat să tragem de timp. Noile recomandări, apropo de societatea americană de dermatologie, care a reintrodus Roacutanul, pentru că și-a dat seama că nu are altă variantă, este ca în formele severe să nici nu mai trecem prin tot protocolul pe care îl recomandau înainte, când întâi încep cu tratament local, nu știu câte luni, după aia încep cu antibiotic, nu știu câte luni, și doar după aia, dacă nu funcționează, apelez la Roacutan.

Și atitudinea este: dacă e o formă severă, nu are sens să pierzi timp cu celelalte variante, pentru că oricum nu se va rezolva și trebuie un tratament mai agresiv. Care, odată ce l-ai făcut, șansele să mai faci acnee vreodată sunt extrem, extrem, extrem de mici, minimale.

 

Dr. Mihail: Da. Și mă bucur că este așa, pentru că tot ce ai povestit acum, adică în mare parte prin asta am trecut și eu, n-am ajuns la gânduri suicidale, slavă Domnului, dar eu, când eram adolescent și aveam acnee, era o chestie oribilă. Îmi doream atât de mult să mă ajute cineva. Adică cineva să vină și să recunoască, să zică, băi, să înțeleagă că asta era cea mai mare problemă a mea, n-aveam nicio problemă, asta era singura mea problemă. N-aveam cum să am o altă problemă, pentru că e greu să vorbești cu cineva când el se uită la tine și, de fapt, îi fug ochii la leziunile pe care le ai pe față. Să-ți faci o iubită e aproape imposibil, pentru că poate ai putea să-ți faci iubită, dar ești tu, cum să zic, ești complet lipsit de încredere în tine. Simți că nu meriți, cu coșuri pe față, să ai o iubită.

Viața socială e îngreunată și, efectiv, îmi doream atât de mult să vină, îmi doream, știi ce îmi doream? Îmi doream de mic, când aveam coșuri, îmi doream eu să compun un board de dermatologi care să mă întindă pe o masă, să se uite la mine, să-mi zică: „Băi, hai să găsim cea mai bună soluție pentru el.” Și mergeam, îmi aduc aminte că mergeam la tratament în spitalul militar la doctorul Trifu, care cred că încă lucrează acolo, și tot ce făcea este să se uite la mine, să-mi dea antibiotic, și era o asistentă care îmi spărgea coșurile cu ceva, un aparat special ca un ac, care era și avea și electrocauter, probabil, să nu știu ce avea, dar avea electrocauter, pentru că îmi punea o placă pe abdomen, cu acul ăla îmi spărgea toate coșurile, după aia cu niște tifoane mi le storcea. Și asta făceam în fiecare lună și efectiv era din ce în ce mai rău, din ce în ce mai rău, până când am zis: ok, trebuie să găsesc alt medic care să mă ajute, și am ajuns, mi-a recomandat cineva să ajung la doamna doctora Leventer, am ajuns la doctora Leventer și mi-a zis: „Băi, băiatule, tu ești de mult de Roacutan.” Mi-a prescris Roacutan cu analize, mi-a dat niște analize de sânge, să-mi fac o dată la trei luni pentru markeri hepatici, și ce mai era acolo, și efectiv s-au șters, adică au dispărut. N-am mai făcut coșuri. Singura diferență era că aveam pielea uscată și trebuia să mă dau cu Strugurel pe buze.

 

Dr. Iulia Roșu: Absolut, este o reacție adversă care este normală după Roacutan pentru simplul fapt că buzele nu au glande de grăsime de dimensiunea celor de la față. Ori noi dăm doza de Roacutan după greutatea corporală, iar buzele, neavând glande de grăsime, este clar că sunt primele care se usucă. Dar asta este ceva ce ți se zice de dinainte să ți se dea rețeta. Și vezi că ți se vor usca buzele și dosul mâinilor. Dă-te cu cremă, dă-te cu Strugurel, asta va trebui să faci.

 

Dr. Mihail: Da, pentru mine, dacă există un top al medicamentelor care m-au ajutat vreodată, n-aș zice nici de antibiotic pentru răceală, n-aș zice nici de antiinflamator pentru durerea de cap. Pentru mine, top number one a fost Roacutan în schimbarea calității vieții mele. Adică am redevenit un om normal, ceea ce îmi doream de ani de zile să fiu și nu puteam să fiu din cauza coșurilor.

 

Dr. Iulia Roșu: De asta ziceam că, dacă sunt forme severe, nu au sens celelalte etape. Nu are sens să veniți să dați o căruță de bani pe tratamente laser, și trebuie făcut acest tratament, că după aceea vom face laser pentru cicatrici, pentru calitatea pielii, e cu totul altceva. Dar mai am și o persoană care vine: „Am venit, că știu că dumneavoastră aveți lasere și vreau să fac pentru acnee.” Deci ascultă, că pentru mine e mai eficient financiar să vii să plătești nu știu câte ședințe de laser, dar pentru tine e mai bine să înghiți medicamentele astea, după ce nu mai ai acnee, vedem cum facem pielea frumoasă. Dar sunt anumite situații unde până și laserele sunt depășite și doar pentru că e laser și e la modă nu înseamnă că e cea mai bună opțiune.

 

Dr. Mihail: Bun, ce mă bucur că am acoperit și subiectul ăsta. Iulia, mulțumesc din nou pentru prezență, pentru toate informațiile de aici. Oameni buni, dacă aveți întrebări, lăsați-le jos în comentarii și poate le răspundem în comentarii la întrebări. Mulțumesc mult de tot!

 

Dr. Iulia Roșu: Mulțumesc și eu, și a fost o plăcere, și nu-mi vine să cred că a trecut timpul atât de repede. Da, aici timpul trece repede. Mai repede decât rutina ta de skincare.

 

Dr. Mihail: Corect. Mulțumesc din nou și celor de la Oral-B și periuțelor electrice iO care sprijină acest material. Repet, eu am o periuță de genul acesta de șase luni și nu-mi închipui periajul dinților altfel decât cu această periuță. Nu mi-aș lua nicio altă periuță și vă amintesc câteva avantaje. Are senzor de presiune. Pentru mine cea mai importantă, periuțele mele de dinți erau mereu distruse, pentru că apăsam prea tare cu periuța de dinți, și problema nu era că îmi distrugeam periuța, ci că îmi distrugeam dinții. Acum am un LED care îmi arată dacă apăs prea tare și pot să-mi setez presiunea cum trebuie, are un capăt rotativ, nu trebuie să mai faci gestul acesta, nu trebuie să te mai miști, pur și simplu ai pus periuța pe dinți și pur și simplu îl plimbi din colo în colo, am o aplicație care îmi arată cât de bine îmi spăl fiecare arcadă dentară, cronometru care îmi arată că stau alea două minute de periaj.

Cred că ar merita să facem și un cronometru pentru rutina de skincare, să vedem cât timp durează. Bun, mulțumesc din nou celor de la Oral-B, periuțele electrice iO care sprijină acest material. Vă mulțumesc că ați rămas până aici. Vă rog să comentați orice vreți. Comentați pentru algoritm. Hei, Iulia, ce faci? Hei, Mihail, algoritm. Dați un subscribe. Toată echipa se superbucură pentru fiecare subscriber pe care îl primim. Și dacă aveți întrebări reale, nu ezitați, puneți-le în comentarii și noi revenim cu răspunsuri. Iulia, mulțumesc din nou, din suflet.

 

Dr. Iulia Roșu: Mulțumesc și eu.

 

Dr. Mihail: Ceau!