Între 92 și 98% dintre bărbați au consumat pornografie pe parcursul vieții și peste 80% confirmă că continuă să consume pornografie și acum. Dar întrebarea este de ce? De ce ne uităm la pornografie și ce efecte are acest consum asupra ta? Când vezi o persoană normală, simplă, dezbrăcată în fața ta, asta nu-ți mai dă acea excitare și deci nu mai ai erecție și mai mult te simți vinovat pentru lucrurile pe care le faci. Încerci să te abții, dar te reîntorci acolo cu o vină și mai mare. Intri într-un cerc vicios în care îți cade stima de sine.
Șase semne ale dependenței de pornografie. Dacă răspunzi da la oricare din următoarele șase întrebări, înseamnă că e posibil să ai o dependență de pornografie.
Amule, te salut. Doctor Mihail aici. Vorbim astăzi despre pornografie, despre consumul problematic de pornografie, despre consumul obișnuit de pornografie și ce efecte are acest consum asupra ta. Și în mod cert trebuie să vorbim despre asta pentru că asistăm la un adevărat boom de consum de pornografie. Este un boom care este generat de internet, de accesibilitate și o să discutăm imediat despre toate aceste lucruri. Ce este cert este că de ori de câte ori auzi pe cineva online vorbind despre pornografie, pare că vorbește despre Satana, pare că vorbește despre ceva ce o să îi ducă pe toți în disfuncții erectile, în probleme în relații, în probleme de sănătate mintală.
Însă, majoritatea oamenilor, asta o spun studiile, se uită la pornografie și majoritatea oamenilor sunt OK. Există însă o categorie dintre acești oameni, o nișă destul de mare, care suferă din cauza pornografiei. Așa că astăzi o să dăm aici inclusiv instrumente pe care să le poți folosi pentru a-ți da seama dacă suferi de un consum problematic de pornografie și o să vorbim și despre lucrurile pe care le poți face.
În esență, e un subiect care este plin de controverse, inclusiv în studii, pentru că o să poți descoperi și studii care îți arată beneficiile pornografiei și o să poți descoperi și studii care îți arată efectiv că dacă te mai uiți un pic la porno o să mori, între ghilimele. Și de ce se întâmplă asta? Pentru că contează foarte mult ce pornografie consumi și cine o consumă, în ce stadiu ești când consumi acea pornografie. Exact ca la alimente. Poți să faci un studiu în care să spui că mâncarea este bună pentru sănătatea oamenilor, dacă vorbim despre salata pe care o mănânci dimineața. Poți să faci un studiu în care să spui că mâncarea este nesănătoasă pentru oameni dacă vorbim despre chipsuri pe care le mănânci seara. Deci, contează foarte mult ce consumi în alimente, consumi chipsuri sau consumi salată.
La fel și în pornografie, contează ce fel de pornografie consumi. Te uiți la pornografie romantică și etică, făcută etic cu actori bine plătiți, urmând niște principii psihologice? Da, există și astfel de pornografie. Sau consumi o pornografie extremă, cu niște atrocități care se fac acolo, pentru că doar alea te stimulează? Și contează cine o consumă. Adică tu, în momentul în care o consumi, ești un om complet stabil emoțional, stabil ca și familie, ai un partener, ești mulțumit de viața ta și o faci pur și simplu ca pe o recreere? Sau o consumi pentru că acela este ca un pansament care te retrage din realitatea pe care nu o poți suporta?
Și o să discutăm despre toate acestea și aș vrea să încep cu contextul. De ce vorbim despre asta? Pentru că asistăm la transformări radicale. În ultimele decenii, consumul de media sexuală a cunoscut o creștere exponențială, accelerată și de omniprezența internetului. Și foarte interesant, dacă te uiți pe statistică, o să vezi că site-ul Pornhub, care este doar unul dintre cele mai uzitate site-uri de pornografie, este pe locul patru ca și accesări în lume. Pe locul întâi este Google, pe locul doi este YouTube, pe locul trei este Facebook, pe locul patru este Pornhub. Și dacă te gândești că foarte mulți oameni ajung la Pornhub accesând Google, adică se duc la Google ca să scrie Pornhub, să ajungă pe Pornhub, îți dai seama că Google este pe primul loc destul de amenințat, pentru că prima poziție este în mod cert cumva dusă, inclusiv prin dublarea accesărilor pe Pornhub.
Deci avem o accesare în masă a pornografiei. Lucrurile sunt așa de curând. Da, pentru că dacă stăm și ne gândim la bunicii noștri, ei nu aveau acces la pornografie. Nu exista atunci pornografie, n-aveai unde să te uiți. Poate doar în atlase de anatomie puteai să vezi organe genitale. În schimb, părinții noștri au început să aibă acces la pornografie, doar că acel acces era destul de greoi. Acum câteva zeci de ani au apărut revistele, să zic, cu imagini pornografice sau erotice cel puțin, cum este Playboy, dar e greu să ai o revistă la îndemână oricând. Plus că era ceva ce social probabil nu era și nici nu este acum acceptat și atunci trebuia să ții revista undeva ascunsă și s-o accesezi din când în când.
Apoi au apărut casetele. Din nou, nu poți să ai o bibliotecă cu casete porno în casă. Nu, nu poți să ai biblioteca ta de casete cu filme și să ai o poliță cu casete porno. Nu e ceva acceptat social. Așa că oamenii au recurs la tot felul de tertipuri pentru a-și ține biblioteca de porno undeva în casă, astfel încât să fie accesibilă pentru ei din când în când. Și există foarte multe anecdote printre mileniali, printre oameni de vârsta mea care povestesc că în copilărie își puneau câte un film. Se uitau la câte un film pe casetă, doar că uitau să oprească caseta după ce se termina filmul și erau cumva șocați sau plăcut surprinși, ca după două-trei minute de purici pe ecran, pe acea casetă să apară un film porno al acelor timpuri. Pentru că da, părinții lor ascundeau pe casete cu filme. La sfârșitul filmului puneau sau copiau unii de la alții tot felul de filme pornografice. Deci, iar accesul la pornografie era restricționat. Puteai să te uiți foarte rar, doar în anumite situații.
În schimb, în momentul de față avem internet. Pandemia, care ne-a ținut în case, a amplificat și ne-a ținut departe unii de alții, a amplificat această dorință pentru pornografie și ea nu a scăzut după pandemie, ea doar crește din ce în ce mai mult. Și se pare că creșterea asta exponențială o să facă Pornhub să fie la un moment dat probabil cel mai vizionat site de pe acest Pământ.
De ce ne uităm? Rolul dopaminei
Dar întrebarea este de ce? De ce ne uităm la pornografie? Și trebuie să înțelegem asta în contextul acestui material. Și se pare că, din nou, de vină aici este această moleculă care se cheamă dopamină. Este o moleculă a dorinței și ea, de regulă, ne ghidează dorința pentru bani, pentru mâncare bună, pentru iubire, pentru prietenii, pentru tot felul de hobby-uri, pentru vacanțe, dar este și molecula care îți ghidează dorința către noutate și sex.
Și iată că pornografia practic le îmbină pe amândouă. Da, pentru că tu poți să ai o dorință către noutate și să ai noutate printre cunoștințele tale, dar nu ai cum să ai și sex în același timp la frecvența pe care o ai în cazul pornografiei. Și poți să ai o dorință către sex, dar la un moment dat nu mai ai noutate. Dacă ai o relație de lungă durată sau indiferent de câte relații ai, nu poți să ai atâta noutate. În schimb, pornografia ți le aduce pe amândouă. Îți aduce noutate și sex. Și ținând cont de faptul că noi avem această dorință de a avea dopamină, dopamina care ghidează aceste dorințe, ținând cont de faptul că nouă ne place noutatea și sexul, cel mai bun model care explică acest boom exponențial al pornografiei și faptul că o consumăm atât de des (o să vedem imediat cât de des), îl explică acest model care se cheamă modelul triplu A, care a fost propus de Cooper în 1998.
Și dacă te gândești că acum acest model este mult mai actual decât atunci, acest triplu A se referă la aceste trei cuvinte: Accesibilitate, apoi în engleză este affordable, deci accessibility, affordability și anonimat. Practic, aceste caracteristici elimină barierele tradiționale și facilitează un consum frecvent, neîngrădit și privat. Și totuși, acest model nu explică doar popularitatea pornografiei, dar și potențialul de a genera un comportament compulsiv. Atenție, vorbim despre un comportament compulsiv pentru că pornografia este accesibilă (deci, triplu A), apoi este affordable, adică e ușor de permis, este ieftină, aproape 0 RON, nu te costă nimic să intri pe un site de pornografie, și îți oferă anonimat. Deci ți-e accesibil, este cost zero și nu știe nimeni, și îți dă această dopamină prin noutate și prin sex și prin dorința asta de a vedea alți oameni făcând sex și prin asta incitându-ți imaginația și ducând la plăcere.
Ceea ce descria Cooper zicea că prin maximizarea disponibilității și eliminarea consecințelor sociale imediate… Da, pentru că înainte, pentru a te uita la ceva de acest tip, la oameni dezbrăcați, trebuia să te duci la un striptease bar și ieșeai de acolo și te vedea lumea. Erau niște consecințe sociale. Sau aveai casete în casă, ți le găsea cineva. Erau consecințe sociale. Acum, neexistând consecințe sociale și având disponibilitate maximă, modelul triplu A creează un mediu propice pentru formarea rapidă a unor obiceiuri puternice care pot escalada de la un consum ocazional la un consum problematic.
Și aici este foarte important să facem distincția. Acesta este, să zic, primul punct culminant al acestui material. În esență, trebuie să facem distincția între cele două comportamente despre care se vorbește mult în studii. Deci, facem distincția între ce înseamnă consum normativ de pornografie și consum problematic de pornografie. Se pare că această schemă este valabilă pentru orice consum care poate să cauzeze dependență și de aceea acest tip de consum este studiat, pentru că te poate predispune în anumite situații la dependență.
Exact cum se întâmplă în droguri. Dacă vorbim statistic despre droguri, foarte mulți oameni consumă droguri, doar că o parte din ei, aproximativ 10%, ajung să dezvolte un comportament problematic de droguri. Din 10 persoane care fumează iarbă, există nouă persoane care trag din când în când un cui și nu simt nevoia să facă asta compulsiv, se pot lăsa, dar una din 10 persoane o să simtă nevoie zilnică de a se refugia în acel cui. Există persoane care consumă droguri recreaționale când ies la discotecă, dar când se întorc în viața reală, normal, își plătesc efectele adverse, își plătesc consecințele, au consecințele de productivitate scăzută, lipsă de interes la locul de muncă, lipsă de interes în familie. Dar sunt persoane care se recuperează. Însă una din 10 persoane va continua să consume acele droguri nu doar în condiții recreative, ci și acasă pentru a se relaxa. Asta înseamnă consum problematic.
În pornografie este absolut la fel. Există persoane care au consum normativ, adică consum normal de pornografie, din când în când sau poate și zilnic consumă pornografie și nu au efecte adverse sau efectele adverse nu sunt atât de puternice încât să le modifice într-un mod negativ viața. Și există persoane care suferă de consum problematic de pornografie.
Consumul problematic de pornografie e o tulburare de control a impulsului și adesea este conceptualizat ca manifestarea tulburării de comportament sexual compulsiv. Deci, este acest consum problematic de pornografie o tulburare de comportament sexual compulsiv. Este o condiție inclusă în ICD-11, clasificarea internațională a bolilor. Deci este o afecțiune și prezintă caracteristici similare cu cele ale dependenței de comportament. Și se pare că acest comportament compulsiv are la bază, ca în orice comportament compulsiv, aceste două caracteristici: ai o accelerație, un sistem de recompensă foarte puternic, și ai un sistem de frânare care nu funcționează. Deci practic, ai o regiune din creier care se activează atunci când începi să-ți dorești. Acest fenomen, numit wanting sau „a dori”, este dorința compulsivă deconectată de plăcerea efectivă. Adică tu deconectezi dorința de a executa asta de plăcerea pe care o obții, care plăcere de regulă nu e atât de mare. Și tu te deconectezi de cortexul prefrontal, care este responsabil cu luarea deciziilor și controlul impulsurilor. E redusă activitatea cortexului prefrontal. Deci tu vrei tare și nu te poți abține. Asta este caracteristic compulsiilor și se pare că e caracteristic și consumului problematic de pornografie.
Ca și statistică, lucrurile nu prea ne bucură, dar le luăm ca atare. Prevalența, adică cât de mulți bărbați și femei consumă pornografie. Studiile ne spun că, atenție, între 92 și 98% dintre bărbați au consumat pornografie pe parcursul vieții și peste 80% confirmă că continuă să consume pornografie. Și acum trebuie să ne gândim însă și la cum se fac aceste statistici, cum sunt întrebați oamenii dacă consumă sau nu și cât de dispuși sunt ei să recunoască acest lucru, ținând cont de faptul că acest lucru este într-un fel sau altul judecat din punct de vedere social. Ceea ce vreau să spun este că e posibil ca aceste date să fie ușor sub realitate și de fapt numărul de bărbați care consumă sau au consumat pe parcursul vieții să fie mai mare de 98% și numărul de bărbați care continuă să consume pornografie și acum să fie mai mare de 80%, ținând cont de faptul că Pornhub este pe locul patru în lume ca și accesări și el nu este nicidecum singurul site de pornografie.
La femei, numărul este un pic mai mic. Din nou, e posibil să fie influențat de dorința de raportare sau de sinceritatea oamenilor care răspund la aceste chestionare. Dar la femei, între 50 și 91% dintre femei confirmă că au consumat pornografie pe parcursul vieții și peste 60% continuă să consume pornografie. Și acum, ce este îngrijorător este că 82% dintre respondenții la un chestionar pe mii de persoane au spus că au încercat să se lase de pornografie, dar nu au reușit.
Bun. Și ca să mergem mai departe și să facem acea distincție între consum normativ și consum problematic, cifrele de mai devreme reprezintă consumul general, însă consum problematic au între 3 și 10% dintre bărbați și 1% dintre femei. Și ce este interesant, din nou, ca și date statistice, chiar dacă între 3 și 10% dintre bărbați sunt diagnosticați cu consum problematic de pornografie, dintre toți cei care consumă, deci din numărul total de oameni care consumă, 32% au admis că au nevoie de ajutor în relație cu pornografia.
Este un lucru important. Ne dăm seama că avem de a face cu un fenomen care se întâmplă pe scară largă. Am putea spune că nouă din 10 oameni pe care îi vedem pe stradă consumă pornografie și probabil că unul din acei nouă oameni are un consum problematic de pornografie. Ce este foarte interesant și este un spoiler alert al lucrurilor pe care o să le discutăm imediat, este că în majoritatea studiilor se pare că nu atât consumul sau frecvența cu care tu consumi pornografia este cel care te afectează, ci modul în care tu te raportezi la acest consum. Adică se pare că majoritatea efectelor adverse sunt date fix de faptul că ți-e rușine de ceea ce faci, te învinovățești pentru ceea ce faci, încerci din toate puterile să te lași de ceea ce faci, intri într-un cerc vicios în care îți cade stima de sine, apare anxietatea de performanță și așa mai departe.
Ca și prim instrument pe care vreau să-l las aici, sunt cele șase semne ale dependenței. Poți să bifezi aceste semne și o să-ți dai seama când dependența ta este îngrijorătoare. Dar le trecem acum și în revistă. Ideea este că dacă răspunsul tău este „da” la oricare din aceste șase întrebări, înseamnă că e posibil să ai o problemă cu dependența. Cu cât ai mai multe răspunsuri de „da”, cu atât probabilitatea ca tu să ai o problemă devine din ce în ce mai mare.
Și încă un amănunt important de subliniat este că atunci când vorbim despre pornografie, am înțeles deja că vorbim despre consum problematic de pornografie. Nu vorbim concret despre dependență pentru că nu este, per se, tehnic o dependență. Este un comportament compulsiv care te face să consumi constant acest lucru, pornografie în cazul de față, ceea ce în termeni umani poate fi denumit ca dependență. Cu toate că medical nu există termenul de dependență de pornografie, noi în continuare o să vorbim despre acest consum problematic compulsiv de pornografie, denumindu-l simplu „dependență”.
Și hai să-ți dau primul instrument, și anume cele șase semne ale dependenței de pornografie.
1. Prioritatea: A devenit pornografia o parte centrală a zilei tale? Sacrifici, de exemplu, somn ca să te uiți la porno, timp cu prietenii sau responsabilitățile pe care le ai pentru a viziona pornografie? Rămâi peste program la serviciu ca să-ți faci un cadru ideal în care toată lumea a plecat și tu te uiți la pornografie sau îți stabilești și îți planifici timpul astfel încât să te uiți la pornografie? Acesta este un semn de întrebare.
2. Automedicație: Folosești pornografia ca un medicament pentru emoții negative? Adică te refugiezi în ea când ești stresat, trist sau anxios? De fiecare dată când ai sentimente negative folosești pornografie? Dacă răspunsul tău e „da”, e posibil să ai semne ale dependenței.
3. Toleranța: Simți că ai nevoie de mai mult pentru a obține aceeași satisfacție? Cauți materiale din ce în ce mai extreme sau petreci mai mult timp vizionând pornografie, dar plăcerea rămâne aceeași sau poate scade? Acesta e un alt semn.
4. Conflictul: Consumul tău de pornografie a creat certuri cu partenera, probleme la muncă sau ți-a indus un conflict interior în care valorile tale morale sunt în contradicție cu lucrurile la care te uiți? Acesta e un alt semn de consum problematic.
5. Sevrajul: Când încerci să nu te mai uiți, devii iritabil, anxios sau pur și simplu nu te simți bine, simți un disconfort psihologic când nu ai acces la pornografie? Acesta e un alt semn.
6. Recăderea: Ai încercat serios să renunți sau să reduci consumul, dar nu ai reușit? Te întorci mereu la vechile obiceiuri, chiar dacă nu îți dorești sau, și mai mult, te simți vinovat pentru lucrurile pe care le faci, încerci să te abții, dar te reîntorci acolo cu o vină și mai mare? Dacă da, atunci din nou, acesta e un alt semn al consumului problematic.
Una dintre cele mai dezbătute teme în discursul public și științific este legătura dintre consumul de pornografie și sănătatea sexuală masculină, în special în ceea ce privește disfuncția erectilă și scăderea interesului pentru sexul cu un partener. Această disfuncție erectilă are și un nume, se cheamă Pornography Induced Erectile Dysfunction (Disfuncție erectilă indusă de pornografie). Concret, logica pare să funcționeze. Contextul este că dacă te uiți la material pornografic și asta te excită și te obișnuiești să te excite un stimul mai puternic, lucrurile ieșite din comun pe care le fac actorii de filme porno, când vezi o persoană normală, simplă, dezbrăcată în fața ta, asta nu-ți mai dă acea excitare și deci nu mai ai erecție.
Contextul acestei dezbateri este dat de o creștere raportată a prevalenței disfuncției erectile. Adică, în ultimii ani, din ce în ce mai mulți bărbați sub 40 de ani au ceea ce se cheamă disfuncție erectilă și au inclusiv consum de pornografie online. Asta a dus la supoziția că probabil consumul de pornografie îi face pe bărbați sub 40 de ani să aibă această disfuncție erectilă.
Și aici vreau să-ți dau următorul instrument. Acesta te poate ajuta să-ți dai seama dacă suferi de disfuncție erectilă cauzată de consumul de pornografie. Dacă răspunzi „da” la cel puțin două întrebări din următoarele cinci, asta înseamnă că e posibil să suferi de această afecțiune.
1. Îți este greu să te masturbezi fără porno? (Ai o dificultate de a atinge orgasm fără stimulare vizuală pornografică). 2. Ai probleme de erecție în timpul sexului real? (Dificultăți erectile cu un partener real, dar erecție bună în timpul vizionării pornografiei). 3. Ai nevoie de fantezii pornografice când faci sex? (Incapacitatea de a face sex fără a viziona simultan pornografie sau fără să-ți imaginezi constant scene din filme porno). 4. Vizionarea de pornografie îți ia mai mult de 30 de minute zilnic sau ai o pierdere a controlului? (Ai încercat să reduci timpul petrecut vizionând, dar nu ai reușit). 5. Pornografia are un impact asupra vieții de zi cu zi? (Simți că starea ta de spirit, productivitatea la muncă sau relațiile sunt afectate negativ).
Dacă răspunzi „da” la cel puțin două din aceste întrebări, asta înseamnă că cel mai probabil ai un risc mare de a avea o disfuncție erectilă cauzată de consum de pornografie sau consum problematic de pornografie.
Iar studiile și aici par contradictorii. Un sondaj internațional mare, care a inclus peste 3500 de bărbați, a constatat că 21% dintre participanții activi sexuali sufereau de un anumit grad de disfuncție erectilă. În acest eșantion, scorurile mari la testul de dependență de pornografie online au fost asociate cu o probabilitate semnificativă de a avea disfuncție erectilă.
Pe de altă parte, alte studii riguroase contestă această legătură. Un alt studiu, tot pe 3500 de bărbați, nu a găsit nicio legătură statistică între frecvența utilizării pornografiei și funcția erectilă. Și te întrebi, de ce naiba se întâmplă asta? De ce unele studii văd o diferență și altele nu?
Aici apare un studiu crucial care a luat 942 de bărbați. Oamenii de știință n-au analizat doar frecvența utilizării pornografiei, ci au studiat și experiența subiectivă individuală, adică percepția dependenței. Și rezultatele au fost clare: nu a existat nicio asociere semnificativă între frecvența de consum și disfuncția erectilă. În schimb, percepția subiectivă – adică ce credea fiecare bărbat despre propria dependență de pornografie – a fost un predictor unic și semnificativ de disfuncție erectilă.
Pe românește, ce înseamnă asta? Dacă toți bărbații ăia 942 se uitau la porno, ăia care se uitau mult, dar erau ok cu asta, nu aveau probleme de disfuncție erectilă. În schimb, ăia care ziceau „Da, mă uit la porno, dar mi-e greu, încerc să mă las, mă simt vinovat, sunt mizerabil, știu că e foarte urât să fac asta”, acei bărbați aveau disfuncție erectilă.
Această linie de dovezi sugerează că disfuncția erectilă raportată ar putea fi de natură predominant psihogenă. Și e logic să fie așa, pentru că dacă tu poți să ai o erecție când te uiți la porno, înseamnă că tu funcțional ești ok. Dar stimulul care îți induce acea erecție este blocat, și se pare că nu este neapărat blocat de faptul că nu întâlnești în realitate ceea ce vezi în pornografie, ci este blocat de alte elemente: conflictul intern, sentimentul de vinovăție, rușinea și incongruența morală (în special dacă ești religios). Toate acestea, asociate cu credința că acest comportament e o dependență dăunătoare, par să fie ingredientele cunoscute pentru ceea ce se cheamă anxietatea de performanță, una dintre principalele cauze ale disfuncției erectile psihogene.
Deci, practic, tu te uiți la porno, te compari cu cei din filme, știi că tu nu poți să performezi așa, ți-e și rușine, ai și o stare de vinovăție, ai o incongruență morală cu credințele pe care le ai, ești în fața acelei persoane și ai această anxietate de performanță și, prin consecință, disfuncție erectilă. Astfel, atenția se mută de la o posibilă cauză fiziologică (de exemplu, desensibilizare neuronală). Asta s-a crezut mult timp, că dacă te uiți mult la porno, te masturbezi mult, nu mai ești atât de sensibil și atunci fie ca stimul nu ești sensibil, fie fizic nu ești sensibil și atunci ai această disfuncție erectilă. Dar se pare că, de fapt, cauza pare să fie psihogenă.
Un alt lucru care este studiat este scăderea interesului și a satisfacției sexuale în relații. Un studiu, aș putea zice alarmant, pe adolescenți, a arătat că aproximativ 10% dintre participanți au raportat un interes sexual redus pentru parteneriate în viața reală, exprimând o preferință pentru sexul virtual, considerat mai rapid, mai sigur și mai puțin solicitant din punct de vedere emoțional. Și aș putea să înțeleg asta. Așa este, sexul virtual este mult mai rapid, e mai sigur, e mult mai puțin solicitant, doar că nu este sex real, este un sex virtual.
În ceea ce privește satisfacția sexuală în cuplu, rezultatele, din nou, sunt mixte. Există o corelație negativă, semnificativă, într-adevăr, în anumite studii, între consumul de pornografie și satisfacția sexuală din cuplu, în special la femei. Adică femeile care în cuplu se uită la pornografie mai mult sunt mai puțin satisfăcute de ceea ce se întâmplă în cuplu. Dar, din nou, apare un foarte mare „dar”, sau mai multe. În primul rând, un mare studiu a arătat că tipul de conținut consumat este un factor crucial. Dacă te uiți la pornografie împreună sau chiar și separat în cuplu, dar consumul de pornografie este cu tematică romantică și pasională, asta a fost asociat cu o satisfacție sexuală mai mare. Concret, dacă ești în cuplu, fie că ești bărbat, fie că ești femeie, și te uiți la pornografie cu tematică romantică și pasională, fie împreună cu partenerul, fie singur, asta pe studii e asociat cu o satisfacție sexuală mai mare. De ce? Pentru că te uiți la ceva romantic, pasional, ceva ce ai putea face și tu, ceva ce este realizabil și ceva ce îți poate da frâu liber imaginației.
În timp ce consumul de pornografie care implică teme de putere, control și sex dur a fost asociat cu o satisfacție sexuală mai scăzută. Și pentru că nu poți să faci asta în cuplu, și pentru că de multe ori acesta poate să fie de fapt doar un pansament foarte puternic care pe tine te salvează de la probleme pe care nu vrei sau nu le poți discuta.
Așa că întrebarea nu este de fapt cum te influențează pornografia în cuplu. Întrebarea este: ce tip de conținut, consumat în ce context (singur sau în cuplu), de către ce fel de indivizi, cu ce atitudini preexistente, afectează satisfacția sexuală și în ce mod?
Un alt studiu, care analizează dacă partenerul știe sau nu despre consumul solitar de pornografie, arată foarte clar că atunci când te uiți la pornografie singur și pe ascuns, asta este asociat cu o satisfacție relațională redusă și o intimitate redusă, care se manifestă chiar și la nivelul interacțiunilor din aceeași zi. Adică, dacă tu te uiți la pornografie pe ascuns, celălalt nu știe că faci asta, o faci singur, relația ta cu partenerul tău, chiar și în interacțiuni zilnice, casnice, o să fie afectată.
Din nou, un alt studiu care a folosit jurnale completate de cupluri s-a întrebat dacă motivația din spatele consumului joacă un rol, și se pare că da. Studiul a demonstrat că motivația este un predictor mai bun al impactului relațional decât frecvența în sine. Contează de ce ne uităm la porno, nu cât de des ne uităm. Aici au fost două tipuri de motivație:
- Motivații de evitare: În zilele în care o persoană folosea pornografia ca mecanism de coping, pentru a reduce stresul sau a se distrage de la emoții negative, această persoană raporta semnificativ mai puține comportamente pozitive (de exemplu, ascultarea partenerului) și mai multe comportamente negative (se înfuria pe partener).
- Motivații de apropiere: În contrast, în zilele în care consumul era motivat de dorința de a îmbunătăți viața sexuală cu partenerul (consumat împreună sau în consens), persoana raporta mai multe comportamente pozitive față de acesta.
Aceste rezultate transformă fundamental înțelegerea problemei: nu pornografia în sine este cea care distruge relațiile, ci utilizarea ei ca substitut pentru mecanisme de adaptare sănătoase și pentru comunicare deschisă în cadrul cuplului. Un partener care se retrage în consumul de pornografie atunci când se confruntă cu stres creează o distanță în relație, un comportament care ar fi dăunător indiferent de natura activității de evadare, fie ea muncă excesivă, jocuri video sau abuz de substanțe.
O mulțime de studii transversale și recenzii sistematice publicate în ultimii cinci ani indică o corelație pozitivă semnificativă între consumul problematic de pornografie și anxietate, depresie și stres. Dar întrebarea din nou este cine a fost primul, oul sau găina? Consumul problematic a dus la anxietate, depresie și stres, sau întâi au apărut acestea și a urmat consumul de pornografie ca un analgezic, ca metodă de coping?
Se pare că cele două se hrănesc și pot crea un cerc vicios. Persoanele predispuse la anxietate și depresie recurg la consum de pornografie. Dar din acele persoane, aceia care încep să se învinuiască, care au remușcări, care sunt religioase și pornografia este în complet dezacord cu valorile lor morale, acele persoane încep să se învinuiască și să-și adâncească și mai mult anxietatea și depresia.
Concret, este un model bidirecțional. Stresul psihologic poate duce la consum crescut de pornografie ca formă de automedicație. Iar acest model de consum, prin mecanisme precum izolarea, vinovăția sau afectarea relațiilor, contribuie la menținerea și exacerbarea acestui stres. Studiul care evaluează problemele legate de pornografie prin prisma incongruenței morale arată că religiozitatea a fost un predictor slab, dar a fost un predictor al consumului problematic. Asta nu înseamnă că oamenii religioși consumă mai des, ci că, atunci când o fac, riscul de a se simți rușinați sau de a se învinui este mai mare, și fix asta pare să fie problema: relația ta cu acest consum.
În ultimii ani, există foarte multe cercetări care verifică exact cum se modifică creierul persoanelor care au consum problematic de pornografie. Ca să rezum, se pare că are aceleași urmări în restructurarea creierului ca și alte dependențe. Sunt zone anatomice în creier care țin de impuls și compulsie care se dezvoltă. Sunt zone care țin de control și de frână care pur și simplu se atrofiază. Creierul tău se modifică anatomic, iar substanța cenușie se pare că se atrofiază, devine mai mică. Cauza nu este neapărat pornografia, ci consumul problematic, indiferent de substanță sau comportament.
Sistemul de recompensă pare să fie similar cu cel din alte dependențe. Există două faze: faza de anticipare (wanting) și cea de consum. Bărbații cu consum problematic au prezentat o activitate semnificativ mai mare a striatului ventral, care îți dă această dorință. Ai o dorință foarte mare de a face asta. Pe de altă parte, frâna este defectă. Cortexul prefrontal, care controlează asta, nu îți dă control asupra propriilor tale decizii.
Când avem o problemă, căutăm și tratament. Printre toate tehnicile, terapia cognitiv-comportamentală (CBT) are cele mai bune rezultate. Cauzele pot fi multiple: o predispoziție genetică (frână stricată, accelerație la maxim) sau o situație din viața ta, un neajuns, un complex, o traumă, o durere pe care încerci s-o îngropi prin acest consum.
Ce nu funcționează? Voința pură și abstinența forțată. Asta te va duce în acel cerc vicios. Consumi, te simți vinovat, te gândești cum să nu mai faci asta și simplul gând de a te abține îți supraexcită imaginația. Abordarea de genul „de azi nu mă mai uit și gata” eșuează adesea deoarece nu tratează cauzele emoționale. Vina și rușinea, auto-învinuirea, creează un cerc vicios, iar studiile arată că sentimentul de vinovăție poate, paradoxal, să crească frecvența consumului ca formă de autopedepsire sau evadare.
În schimb, terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta. Terapeutul poate:
- Să identifice declanșatorii: Descoperă ce anume declanșează nevoia (stres, singurătate, plictiseală, anumite momente ale zilei).
- Să dezvolte strategii alternative: Odată ce știi ce declanșează comportamentul, înveți să răspunzi diferit. În loc să deschizi un site porno, poți să faci sport, să suni un prieten, să te dedici unui hobby.
- Să restructureze gândurile: Terapia te ajută să schimbi modul în care gândești despre pornografie și despre tine. Se lucrează la combaterea gândurilor automate de genul „doar asta mă poate relaxa” sau „sunt un om rău pentru că fac asta”.
Alte abordări care dau rezultate includ:
- Terapia prin acceptare și angajament (ACT): Te învață să accepți existența impulsurilor fără a acționa pe baza lor.
- Grupuri de suport: Să vezi alți oameni ca tine și să înveți tehnici de la ei poate fi un ajutor.
- Tratarea problemelor subiacente: Foarte des, consumul problematic e doar un simptom. Depresia, anxietatea sau traumele nerezolvate pot fi cauza principală.
Spre final, trebuie să înțelegem că în majoritatea acestor studii nu există o cauzalitate fermă. Nu știm ce a fost primul, oul sau găina. Nu știm dacă persoanele predispuse la depresie consumă mai des pornografie ca metodă de evadare sau dacă pornografia cauzează depresie. Inclusiv în relații și divorț, nu știm exact dacă cuplurile în prag de divorț folosesc pornografia solitar ca metodă de evadare sau dacă această metodă te predispune la divorț.
Toate lucrurile astea sunt atât de complexe, atât de nuanțabile, încât fiecare dintre noi cred că trebuie să cunoaștem aceste riscuri. Pe de altă parte, să nu ne învinovățim, să nu vedem monștri acolo unde ei nu există, așa cum se întâmplă foarte des în social media, care poate să-ți inducă niște monștri când nu este cazul. Și să fim atenți constant, pentru că suntem ființe vii, pentru că situațiile noastre particulare diferă de la o zi la alta. Să fim atenți cu comportamentul pe care îl avem noi. Să fim atenți dacă la acele întrebări la care poate ai răspuns „nu”, la un moment dat răspunsul devine „da”, și să ne gândim la ce se întâmplă de fapt în spate.
Materialul a fost lung, un material cu multe nuanțe care sper că pune punctele pe „i” și ne arată de fapt ce înseamnă acest consum exagerat de pornografie și când este el problematic. Sper să fii atent la semnele consumului problematic, să le sesizezi și să cauți să le rezolvi din timp. Omule, mulțumesc. Te salut. Pe curând.
