Care sunt cele mai frecvente mituri sau lucruri pe care oamenii nu le înțeleg vizavi de microbiom? Ce trebuie să spunem de la început și e important să știm asta, știința microbiomului e de abia la început. Lucruri foarte certe e foarte greu să spui. Nu avem date concrete să spunem că mâncarea asta îmbunătățește asta sau că parazitul respectiv trebuie scos din circulație prin deparazitare. Deci, ce am putea face pentru sănătatea noastră, să zic, sănătatea noastră generală atunci când navigăm pe internet și informații sunt foarte multe este că atunci, și asta fac și eu, atunci când un om oarecare, și poate să fie și doctor, poate să fie coach, poate să fie influencer, vine cu informație care este tranșantă și foarte și o vorbește foarte sigur, trebuie să fim foarte, trebuie să fim foarte sceptici. E foarte important să învățăm acest scepticism științific și ori de câte ori auzim o informație, să n-o lăsăm să pătrundă în creierul nostru pentru că de multe ori ni se întâmplă s-o auzim, să n-o verificăm. Creierul o ia de-a gata și trăim cu ideea că este foarte sănătos să mănânci numai unt, slănină și ouă, cum aud în ultima vreme, că asta ar fi o dietă foarte sănătoasă, că de fapt industria ne-a păcălit să nu le mâncăm.
E foarte important când facem schimbări în stil de viață să știm că suntem foarte diferiți unii de alții. Există studii incredibile unde studii făcute pe gemeni, de exemplu, studii care acum n-ar mai fi fost etice, dar e un studiu făcut pe gemeni acum 20 de ani, unde gemeni identici care, atenție, au aceleași gene. Deci ADN-ul lor este identic. Da. Sunt ca două monede complet identice care au trăit în același mediu și sunt incluși în studiu și mănâncă amândoi aceeași cantitate de calorii și fac aceleași exerciții fizice, au același, să zic, consum de calorii și în trei luni unul se îngrașă 14 kg, unul se îngrașă 4 kg. Ceea ce din punct de vedere al termodinamicii și ce o să vă spună orice antrenor este că legea termodinamicii e legea termodinamicii. Mănânci calorii multe, te îngrași. Nu mănânci multe calorii, slăbești. Dar cum e posibil ca atunci doi gemeni identici cu aceeași genetică, probabil microbiom diferit pentru că, nu știu, au mâncat lucruri diferite, unul se îngrașă 14 kg, unul se îngrașă 4 kg. Adică suntem atât de diferiți chiar și atunci când suntem identici genetic.
Avem gene care unele populații, de exemplu, există studii făcute în Creta, unde într-o anumită s-a găsit o anumită comunitate care trăiește izolată de alți oameni și se pare că sute de ani această comunitate a avut acces numai la brânzeturi, brânză grasă, unt, smântână și cam asta era dieta lor principală. Și mâncând foarte multe grăsimi saturate, ceea ce ni se spune să nu mâncăm în ziua de astăzi, și mâncând foarte mult colesterol, ei aveau într-adevăr în sânge un nivel de colesterol un pic mai ridicat, dar bolile cardiovasculare în acea populație aproape că nu existau, adică nu făceau deloc boli de inimă. Și dacă auzi studiul ăsta până aicea și te gândești, ok, înseamnă că pot să mănânc câte brânzeturi vreau și nu vezi studiu până la capăt, care studiul oamenii de știință s-au dus mai departe și au început să studieze de ce au această toleranță mare la grăsimi saturate, au descoperit că toată comunitatea, se pare că avea o mutație genetică pe o genă care se cheamă ApoE3, care se pare că leagă foarte bine grăsimea și o scoate din creier, de exemplu, sau din vase. Deci iată cum suntem cu toții atât de diferiți din punct de vedere genetic și din punct de vedere al microbiomului, al stilului de viață, încât absolut orice sfat, chiar și alea pe care eu vi le dau aice, trebuie, cum zic, trebuie trecut prin propriul filtru și trebuie să fim foarte siguri că el funcționează.
Acuma, legat de mituri și o să ajungem și la sfaturi concrete, adică avem totuși lucruri pe care le știm clar și absolut toți nutriționiștii și toți experții în sănătate și nutriție pot să fie de acord cu lucrurile despre care o să vorbim în curând. Dar până să ajungem acolo, vreau să vă zic câteva mituri foarte des întâlnite. Apar tot felul de mituri pe social media în care guru de sănătate… Când vedeți pe cineva că dă sfaturi de sănătate pe internet, măcar un prim lucru la care trebuie să ne uităm este dacă a stat măcar o săptămână în viața lui într-o universitate medicală. Foarte mulți nu au stat și n-au o oră de pregătire academică medicală ca să înțeleagă. Pregătire academică și să stai într-o facultate sau într-o universitate și să vorbești cu cineva care a publicat multe studii și care face cercetare, primul lucru pe care îl înveți este cât de puține lucruri știm de fapt și cât de sigur putem să fim pe anumite sfaturi concrete. Ăsta e primul lucru pe care îl înveți.
Și o să vedem pe internet sfaturi care sau oamenii care ne zic că avem paraziți în corp. O mare parte din probleme e cauzată de paraziții pe care îi avem în corp și că trebuie neapărat să cumpărăm produsele lor naturale de deparazitare. Și există studii multiple pe microbiom. Asta, microbiomul, chiar dacă este o știință de început, e o știință care se dezvoltă super rapid.
Întreba cineva mai devreme, spunea de transferul acelor șoareci de fecale și că întreabă, mă rog, întrebarea era legată mai devreme, era o doamnă care întreba de acest transfer de fecale sau transplant de fecale. Asta face procedura și mai scârboasă. Putem să-i spunem transplant de scaun. Și spunea doamna că ea a auzit că doar prin transplant de scaun putem să ne îmbogățim microbiomul și nu prin alimentație. Asta e fals, ăsta e un mit. Dar într-adevăr transplantul de scaun devine o practică din ce în ce mai folosită. În Statele Unite anul trecut s-au făcut aproape 500 de transplanturi de scaun și sunt firme private care au donatori, la fel cum există, de exemplu, donatori de spermă sau donatori de ovule sau donatori de sânge. Există oameni sănătoși care pot să doneze scaun. Înțeleg că o donare costă 14 €. E un mod legit de a face bani. Ideea este ca acel microbiom să ai un microbiom super sănătos și se pare că deci sunt firme private care iau de la donatori acel scaun, îl verifică, îl congelează și îl introduc în niște capsule. Sunt capsule și ei, americanii, le mai zic „crapsule”. Adică sunt capsule, mă rog, se înțelege. Și ele pot fi cumpărate în Statele Unite, dar ele sunt indicate în momentul de față doar în anumite patologii.
De exemplu, sunt oameni care au infecție cu Clostridium difficile. Este o bacterie pe care majoritatea dintre noi… undeva la 70% dintre noi avem în intestin această bacterie rea care se cheamă Clostridium difficile. Ea nu se dezvoltă la noi pentru că nu are loc în această diversitate microbiană. Imaginați-vă că acest Clostridium difficile este un mafiot. Este un mafiot de pe străzi, dar care n-are ce să facă pentru că e plin de poliție pe străzi, n-are ce să facă. Dar imaginați-vă că jumătate din oraș este evacuată pentru că am dat antibiotic. Când dăm antibiotic și când e nevoie e bine să luăm, dar eu, de exemplu, de fiecare dată când mi se prescrie antibiotic sau când copilului meu i se prescrie antibiotic, eu întreb doctorul de 10 ori: „Nu se poate fără antibiotic?”. Și dacă răspunsul este nu, avem o infecție bacteriană care se dezvoltă, trebuie să intervenim acum, atunci eu sunt de acord să intervenim. Dar în momentul în care noi dăm antibiotic, imaginați-vă că noi evacuăm jumătate din oraș și acel mafiot care se plimbă pe străzi deodată are jumate de oraș gol, are apartamente goale unde se poate caza, are apartamente goale pe care le poate fura. Asta face Clostridium difficile în urma tratamentului antibiotic poate să se dezvolte brusc.
O problemă recent apărută este că înainte, de exemplu, eu când lucram la Fundeni aveam cazuri multiple de Clostridium difficile pe secție, tocmai pentru că pacienții care erau operați primeau antibiotic preventiv și asta le dezvolta acest Clostridium difficile care se manifestă prin foarte multe scaune și scaune apoase, e foarte neplăcut. Dar se pare că infecția cu Clostridium difficile începe să se dezvolte pur și simplu la oameni normali care nu se duc la spital și care nu iau antibiotic. Atât de rea este mâncarea pe care o mâncăm astăzi, în special mâncarea ultraprocesată, încât ea efectiv ne omoară microbiomul ca un antibiotic și acest Clostridium difficile se dezvoltă. Clostridium difficile are două tipuri de tratament. Poți să-l tratezi din nou cu antibiotic, ceea ce a și provocat boala. De fapt, rata de succes e de 25%. În schimb, acest tratament cu „crapsules”, cum am zis mai devreme, cu capsule cu microbiom donat, cu scaun donat, au o eficiență de până la 90%, pentru că tu iei din altă parte scaun și microbiom. Sunt în jur de 50 de pastile pe care trebuie să le înghiți în decurs de două zile și tu îți vindeci această problemă. Și sunt alte probleme sau afecțiuni care sunt din ce în ce mai studiate ca și intervenție. Vorbim de colon iritabil, de balonare, de tot felul de simptome care sunt din ce în ce mai studiate.
Revenind la mituri, faptul că avem paraziți în corp pe care trebuie să-i curățăm este ca și cum am… e un tratament care nu doar că e… este foarte periculos. Există în știința asta a microbiomului deja există multe firme care îți pot testa microbiomul și există tehnici de secvențiere din ce în ce mai avansate și putem să… multe bacterii nu le cunoaștem bineînțeles, dar sunt multe bacterii, paraziți și virusuri pe care le cunoaștem. De exemplu, în urma testării populației americane și populației africane și populației sud-americane și europene și asiatice, s-a găsit, de exemplu, un parazit, că tot vorbim de paraziți. Nici nu-i rețin numele și nici nu l-aș fi spus dacă l-aș fi reținut pentru că nu contează, dar este un parazit mic, microscopic, care face parte din flora noastră intestinală și se pare că oamenii care mănâncă procesat, suferă de obezitate, suferă de diabet, trăiesc în această cultură cu mâncare occidentală ultraprocesată, acest parazit se întâlnește în unul din 10 cazuri, adică el aproape că lipsește. În unul din 10 pacienți putem găsi acest parazit. În Europa găsim în trei sau patru pacienți acest parazit. În populații care trăiesc încă sănătos, mănâncă mâncare integrală, sunt normoponderali toți, au un risc mic de boli cardiovasculare, acest parazit se găsește la fiecare persoană.
Aproape a întrebat cineva la un moment dat, bun, cum reparăm un microbiom stricat? Dar eu am întrebarea mea este, vine înainte de cum reparăm, cum identifici un microbiom care nu e funcțional sau nu este la, nu știu, în parametrii optimi? E greu să identifici un șomer în funcție de câți bani are în cont. E posibil să cauți să găsești un om pe stradă, să el să fie șomer, dar să aibă încă bani în cont. Asta e ca și cum am legat simptomele pe care le avem sau semnele pe care le avem de sănătatea microbiană. Ele nu sunt neapărat concludente. E foarte posibil ca microbiomul tău să fie deja stricat, dar tu să nu ai semne, dar cu siguranță ele vor apărea în viitor. Posibil să ai anumite semne din anumite, nu știu, intoleranțe alimentare care să nu fie legate neapărat de microbiom. Deci, e foarte greu să identifici dezechilibrul microbian. Cineva mai sus a întrebat dacă testele de microbiom sunt legit, dacă sunt corecte, dacă sunt bune de făcut. Relevante. Da. Dacă sunt relevante. Aici răspunsul este depinde de ce vrei să faci cu el.
Există un site care se cheamă Microseta, care este un studiu global mondial format dintr-un joint venture a două studii mari de pe microbiom. Unul s-a numit American Gut Project, al doilea s-a numit UK Gut Project, făcuți de doi profesori foarte mari care au început să studieze microbiomul american, microbiomul din UK. Și acum acest Microseta. Dacă scrieți Microseta, se cheamă Microseta Initiative. Practic, tu intri pe acest site și cu o mică donație poți să-ți incluzi datele microbiomului și practic platforma asta compară microbiomul tău. În primul rând o face publică. Deci poți să… trebuie să-ți faci microbiomul public și o compară cu restul de microbioame în toată lumea și vine cu niște concluzii.
Microbiomul ți-l poți testa în mai multe locuri. Una din firmele care testează, nu știu dacă testează în România și trebuie să verific asta, este Zoe. Zoe este firma profesorului Tim Spector, despre care o să vorbim probabil în curând, dar e unul din cei mai tari oameni de știință de pe pământ în momentul de față care studiază inclusiv microbiomul, studiază, are multe studii pe gemeni. Microseta este o companie dezvoltată de el, este co-founder și ea testează microbiomul. Întrebarea este ce poți să faci în momentul de față cu acele date? Și aici este, aici vreau să atrag atenția, că trebuie să fim foarte atenți. Eu mi-am testat microbiomul, de exemplu, acum vreo doi ani și firma în care testam microbiomul ăsta în România, deci ea practic zicea bacteriile astea, pe astea le ai mai multe, astea le ai mai puține, pe astea nu le ai, pe astea le ai. Dar ce faci cu aceste informații? E foarte limitat pentru că în urma acestei testări, de exemplu, în microbiomul meu a fost descoperit acest parazit despre care v-am vorbit puțin mai devreme, iar medicul la care, firma la care m-am testat mi-a recomandat tratament antiparazitar timp de o lună. Adică interpretarea medicului care se uita la acel microbiom era că dacă e parazit e rău și atunci trebuie să-l tratăm. Cu toate că datele asociază prezența acelui parazit cu o sănătate mult mai bună. Deci putem, cred că putem să ne testăm microbiomul. Tehnicile de testare sunt din ce în ce mai variate, dar recomandările pe care le poți primi, dacă recomandările pe care le primești în urma testării microbiomului sunt depășesc jumătate de pagină, înseamnă că acea companie îți vinde bullshit. Pentru că ce fac ei, ce fac foarte multe firme de testare a microbiomului este să-ți testeze microbiomul și după aia îți includ din 200 de studii diferite și zic dacă aia trebuie să faci aia, dacă aia trebuie să faci aia, dar datele nu ne arată în momentul de față că ar fi funcțională.
Ce poți să faci însă pentru a-ți menține microbiomul sănătos este să te întorci la rădăcini și să te gândești la care este rolul acelui microbiom. Rolul microbiomului. Deci noi avem un deal, noi avem o varietate, o populație super diversă de microorganisme în interiorul nostru care trebuie să fie hrăniți și dacă sunt hrăniți, acele microorganisme scad inflamația din intestin, repară cu acel acid butiric, repară pereții intestinului. Dacă avem puțin butirat în intestin pentru că bacteriile nu mănâncă, peretele intestinului, peretele interior începe să se destrame. Apare ceea ce se numește leaky gut, adică intestin iritabil. Prin acel intestin iritabil, multe bacterii se duc în sânge sau multe toxine se duc în sânge care nu trebuie să se ducă în sânge, crește inflamația în corp. S-a dovedit că multe bacterii ajung să treacă de această barieră când nu avem un microbiom intestinal sănătos și ajung în grăsimea noastră viscerală. Unul din motivele pentru care dezvoltăm acea burtică poate să fie faptul că bacteriile au migrat în grăsimea viscerală. Și toate lucrurile astea se întâmplă când apar dezechilibre. Ca dezechilibrele să nu apară, noi trebuie ceea ce trebuie să facem este să hrănim acel microbiom.
Practic, eu, de exemplu, de când am aflat aceste lucruri, eu când mă duc să mănânc, eu nu mă gândesc la ce o să mănânc eu. Eu mă gândesc la ce dau de mâncare microbiomului meu. Sună absurd. Și uneori mă duc și mănânc niște chipsuri pentru că eu vreau să mănânc chipsuri și știu că sunt otravă pentru microbiom și fac asta o dată pe lună. Dar în momentul în care eu îmi aleg o masă sau când îmi fac planul alimentar în ziua respectivă, eu am încetat să mă mai gândesc câte grame de proteine am, câte grame de grăsime am, dacă am sau nu zahăr. Eu am înlocuit toate aceste întrebări care sunt niște piste greșite, se pare, cu ce mâncare dau microbiomului meu. La fel cum un părinte știe că atunci când se duce la supermarket, prima ta întrebare este: „OK, ce-i dau să mănânce copilului meu? Ce-i iau? Ce-i fac astăzi?”. Și după ce i-ai făcut lui, te gândești la ce o să mănânci tu, dacă mănânci același lucru sau dacă mănânci ceva diferit, nu-ți iei doar tu mâncare. Și la fel trebuie să ne gândim la acest microbiom.
Și ce s-a constatat în acest mare studiu, Microseta, unde poți să-ți faci microbiomul public și unde poți să primești recomandări? Ce constată acest studiu și se confirmă și sunt sute de mii de microbioame deja secvențiate este că oamenii care mănâncă 30 de plante diferite pe săptămână au cel mai variat și sănătos microbiom și au cele mai puține probleme de sănătate. Și atunci indiferent dacă întrebarea ta era cum îți dai seama că ai probleme cu microbiomul, poți să-ți dai seama că ai probleme cu microbiomul sau că microbiomul tău are de suferit, din nou ținând cont de marea variabilitate dintre noi. Adică sunt cazuri anecdotice de oameni care mănâncă pizza de 20 de ani. Doar asta. Deci e un om, e un caz documentat cu un domn din Statele Unite care de 20 sau de 30 de ani mănâncă la mic dejun, la prânz și la cină doar pizza. Există oameni, era cineva care întreba de dieta carnivoră? Da, există oameni care mănâncă doar carne și se simt bine. Acelea sunt excepții. Pentru majoritatea dintre noi, dacă nu mâncăm 30 de plante pe săptămână, putem să ne gândim că e posibil ca microbiomul nostru să aibă deja de suferit. Și un mod de a te întoarce la ce contează este să începi să mănânci 30 de plante.
Ce se întâmplă dacă mănânci 30 de plante pe săptămână? Și aici includem mirodenii, includem semințe, includem nuci diverse. Deci dacă mâncăm cinci tipuri de mirodenii pe săptămână, habar n-am, punem turmeric, punem busuioc, punem whatever, orice am pune. Apoi dacă luăm, ne ducem la supermarket și luăm, mergem, nu știu, la orice supermarket din ăsta și mergem la raftul de semințe, ne luăm 10 tipuri de semințe. Eu așa fac, le-am amestecat într-un borcan și le arunc pur și simplu peste orice mănânc. Fie că-mi fac terci de ovăz sau îmi fac hrișcă sau îmi fac o salată, peste orice merg aruncate acele semințe și mai îți iei cinci tipuri de nuci. Deja cu toate astea mâncate pe săptămână ai 17 tipuri de plante diferite. Dacă adaugi fructe și legume de toate tipurile, faci supă cremă de legume, faci salate și așa mai departe, poți să te duci lejer în 40 de plante pe săptămână. Când mănânci alea 40 de plante, alea 40 de plante o să aibă cele peste 500 de diferite fibre care vor hrăni toți oamenii și profesiile diferite din orașul tău microbiome. Există bacterii care rămân dormante și care se retrezesc la viață atunci când tu le hrănești. Sunt studii făcute pe oameni care, de exemplu, au început să mănânce și au mâncat foarte mult cașcaval sau mâncare fermentată pentru o perioadă de trei-patru săptămâni și scaunele lor au fost recoltate și microbiomul testat în fiecare zi. S-a constatat că atunci când introduci, de exemplu, mâncare fermentată, cum este cașcavalul, cum este iaurtul, cum este chefirul, microbiomul tău se îmbunătățește. Niște bacterii lactice, tot felul de lactobacili cresc ca și concentrație. Acele bacterii fac substanțele alea bune despre care vorbim, serotonină, GABA și așa mai departe, butirat care ne ajută la repararea intestinului. Deci când le mănânci, acele bacterii cresc. Dacă te oprești din a le mânca pentru trei-patru zile, acele bacterii revin la normal. Și aici este practic înțelegând acest lucru înțelegem că trebuie să mâncăm o diversitate cât mai mare de plante și s-o mâncăm cât mai constant.
O parte dintre cei care ne văd sunt alături de noi astăzi, probabil că și ei au întrebarea asta în minte. Bun. Ok. 30 de plante, să spunem. O parte dintre ele pot fi gătite, da? Adică procesate termic pentru că e destul de complicat să… sau pot fi uscate cum ai spus tu, ai dat exemplu de plantele astea aromatice.
Ideea este că într-adevăr prepararea termică poate să crească nivelul de antioxidanți în anumite legume, poate să distrugă alți antioxidanți. Eu cred că întrebarea este atât de specifică încât nu are sens să ne-o punem. Deci dacă ne punem întrebarea asta din start suntem pe o pistă greșită. Orice tip de legumă, oricum am mânca-o, că este congelată, că este gătită, că este uscată și rehidratată ulterior, efectiv nu contează. Fibrele rămân fibre. Ele se distrug foarte greu, adică nu le distrugi aproape deloc indiferent de cum le-ai prepara. Deci putem să le mâncăm absolut oricum.
Deci ăsta ar fi un prim sfat prin care poți să-ți și reechilibrezi microbiomul și poți să-l și, cum să zic, să-l menții constant și să-ți dea… e ca și cum te-ai continuat să mergi la muncă. Am fost șomeri până acum, ne e foame și ne e greu și noi nu ne dăm seama că ne e greu pentru că noi nu primim salariul, pentru că nu muncim. Dar dacă continuăm să mergem la muncă cum facem și lucrăm de luni până vineri și ne facem datoria și suntem plătiți pentru asta, nouă în cont ne intră bani de care noi ne folosim ulterior și ne trăim o viață frumoasă. Avem bani să mergem în vacanță, avem bani să ne cumpărăm ce ne place fără să așteptăm neapărat salariul să vină. A venit salariul, mi-am luat ceva. Asta se poate întâmpla în contextul în care nu ai avut grijă de microbiom și acum o să începi să ai bani, o să începi să ai grijă de microbiom. Asta e foarte interesant. Adică persoanele care n-au mâncat până acum atât de divers și încep să-și diversifice alimentația și încep să mănânce bine, o să aibă exact același efect pe care îl ai după ce n-ai avut bani un an și ai fost șomer și primești primul salariu. La primul salariu te simți super bine. Același lucru se întâmplă și când începi să mănânci divers.
Mulțumim foarte mult. Te salutăm cu drag. Trimitem o îmbrățișare din partea Seven Card by WHub și din partea abonaților și neabonaților. Bine, mulțumim frumos. Ne vedem curând. Sper că le-a plăcut. Bine. Da, da. Ciao. Mulțumesc mult. Ciao. Pa pa.
